Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blti,2013
Cuprins:
1).Caracteristica general a ncrengturii Anelida 2).Sistematica ncrengturii: 2.1).Clasa Polichete [Polychaeta] 2.2).Clasa Oligochete [Oligochaeta] 2.2.1).Familia Tubificidae 2.2.2).Familia Lumbricidae 2.2.3).Familia Naidae 2.3).Clasa Hirudinee [Hirudinea] 3)Rolul hirudineelor in viaa omului. 4).tiai c?
Sistematica
ncrengtura Anelida
Clasa POLICHETE
Clasa OLIGOCHETE
Clasa HIRUDINEE
Aceast specie are corp alungit,aproape cilindric ,alctuit din partea cefalic ,trunchi si pigidiu.Capul este format din 3 pri,cea mijlocie fiind tocita.ncepnd cu segmentul al treilea,toate 16 segmente toracice sunt purttoare de cte 20-24 de chei notopodiali in fiecare evantai.Numarul segmentelor abdominale 20-23.Pe prile laterale ale segmentelor se situiaz cte o pereche de parapode.Pe partea dorsal a segmentelor toracice anterioare-patru perechi de bronhii,iar naintea lor doua fascicule de chei aurii lungi.Corpul este de culoare portocalie,portocaliu-roiatic cu reflxe glbuie. Se ntilnete fregvent in cursul inferior al fluviului Nistru i in lacurile de acumulare Dubasari si Cuciurgan,n lacul Cahul.Peste hotarele rii populeaz fluviile i limanurile din bazinele Mrii Negre,Mrii Azav si Mrii Caspice. Traiete in tuburi construite din ml aglutinat,boabe de nisip,fragmente de cochilii de molute.Specie de origine relicta ponto-caspic ,dulcicol-
salmastricola,iliofil-psamofil,termofil,dito-de-tritofaga.Dimorfismul sexual la femei si barbai lipsete. Se reproduce preponderent vara la temperatura apei de 20-26 *C.Femela depune ouale,cu diametrul de 0,5 mm ,n tubul in care traiete.Dezvoltarea lor se produce prin metamorfoz timp de 10-15 zile.Larvele eclozate urmeaz trei stadii de dezvoltare,duc o viata planctonic,apoi se depun pe fund si se transform n viermi aduli.n luna iulie indivizii au dimensiunile de 2-3.5 mm si masa corparal de 0,1-0,2 mg.Dup reproducere adulii pier.Ca hran folosesc particule organice suspendate,bacterii,alge,detritus,protozoare.Fiind filtratordetritofag,contribuie la meninerea echilibrului ecologic in ruri ,lacuri,limanuri,participnd la procesele autopurificrii biologice a apei.Acest vierme are nalte calitai furajere ,este flosit de peti preioi.Specia este destul de fregvent .Pe fasciesuri bogate in substant in putrefacie formeaz periodic populaii destul de numeroase si stabile.Asupra efectivului pot influena negativ astfel de factori ca deversari de reziduri si pesticide in ecosistemele acvatice,eutrofizarea lor rapid ,creterea cantitailor de matale grele,ioni toxici,ect.
Este o specie cu larg raspndire in Marea Mediteran,Marea Neagr i lacurile de pe litoralul ei,pe sub pietre ,in crpturile rocilor,pe fundurile cu alge sau in galerii pe care le sapa in nisip sau ml.Corpul este cilindric,usor turtit dorso-ventral ,variat si viu colorat,de 5-10 cm lungime,format din cele
trei regiuni:prostomiu,soma metamerizat si pigidiu.Lobul cefalic este situat naintea orificiului bucal,el poart apendice si organe senzoriale.Prin orificiul bucal poate iei o trompa faringiana bine dezvoltat,cu o pereche de maxile chitinoase,dinate si puternice ;pe suprafaa ei se disting citeva grupe de tepicornoi(paragnate). Soma metamerizate este alctuit dintr-un numar mare de segmente homonome,fiecare segment poart cite o pereche de parapode. Pigidiu este ultima regiune a corpului,este mai ingusta,ca si prostomiul este lipsit de celom. La exteriorul corpului are o teac musculo-cutana,format din :cuticula subire ,ectoderm celular si glandular;musculatura circular i musculatura longitudinala grupat n patru cmpuri,doua latero-dorsale i doua lateroventrale.Prin contracia muschilor longitudinali ,animalul executa micri de indoire n diferite direcii. In fiecare segment mai sunt doi muschi oblici ,care delimiteaz doua camere celomice laterale. Fiecare segment prezint o pereche de saci celomici,cu o foi pariental ,somatopleural.In centrul seciunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural.In centrul sectiunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural care are rol de esut de acumulare a unor substane de excreie,esut cloragen.Deasupra intestinului este plasat vasul de singe dorsal,iar sub el vasul de singe ventral.La baza fiecrui segment se afl o pereche de ganglioni.De asemenea se remarc metanefridii secinate la diferite nivele ,precum si elementele reproductoare mascule sau femele ,ndependente i celom.
1.Lumbricus terestris
Morfologia extern.
Corpul alungit prezint extremitatea anterioar ascuit,iar cea posterioar ,rotund i puin lat; jumtatea anterioar este cilindric ,pe cnd cea posterioar este turtit dorso-ventral.Msoara ntre 5 si 30 cm ,numarul semenentelor poate fi ntre 110-180 si crete o data cu vrsta.Tegumentul este de culoare brun-roz,pamintie,mai nchis pe faa dorsal.Lobul cefalic este redus ,fiind lipsit de organele de sim.Primul segment al trunchiului este peristomiul,pe care se deschide orificul bucal.Pe suprafaa corpului se observ cheii chitinoi nfipi direct in tegument ,cheii au forma literii S cu un nod in mijloc ,servind la naintarea prin galerii.ntre segmentul 32-37 ,se gsete o ngrosare in forma de a numita clitelum,cu rol de mperechere si formare a coconului.Pe segmentul 14 se gsesc doua orificii femele,iar pe segmentul 15 se gasesc doua orificii mascule,nconjurate de o suprafa glandular.Ultima regiune a corpului ,pigidiu ,poart ventral orificiul anal.
Organizarea intern.
Sistemul digestiv ncepe cu orificiul bucal,urmat de un faringe musculos de culoare alb-galbuie i apoi de un esofag mai lung si ngust,ciliat ,pe laturile cruia se disting 3 perechi de diverticule (glandele lui Morren).Tubul digestiv se continu cu proventriculul,urmat de un esofag musculos (pipota),apoi de intestin ,care este acoperit in partea de celule cloragogene,cu rol de acumulare a substanelor de excreie.
Sistemul circulator este nchis,fiind constituit din vase care se ramific ntr-o reea de capilare in tegument,pe intestin si alte organe.El este alctuit dintr-un vas dorsal si un vas ventral,care la rma in partea periesofagiana,sint legate ntre ele prin 5 inele vasculare sau inele contractile.Sngele este de culoare roie datorit unui pigment care se dizolv in plasma i care are o formul asemantoare cu a hemoglobinei. Sistemul excretor este alctuit din cite o pereche de nefridii pentru fiecare segment .O metanefridie este format dintr-o plnie ciliata ,nefrostomnefridiostom. Sistemul nervos este de tip scalariform, dar spre deosebire de cel de la polichete, este mai slab dezvoltat, aspect aflat in strns legtur cu modul de via al oligochetelor. Ganglionii cerebroizi se afl la nivelul segmentului 3. In restul segmentelor se afl cte un ganglion cerebroid rezultat prin contopirea in plan median a celor doi ganglioni iniiali. Ganglionii lanului ventral sunt unii printr-un cordon nervos. Sistemul reproducator. Oligochetele sunt animale hermafrodite, proterandrice, cu fecundare ncrucisata. Sistemul genital femel este reprezentat de o pereche de ovare situate in segmentul 13, formate din foia dorsal a somatopleurei; un pavilion ciliat situat sub ovar asigur evacuarea ovulelor la exterior prin intermediul orificiului genital situat ventral. Sistemul genital mascul este alctuit din doua perechi de testicule, dispuse in segmentele 11-12. Produsele sexuale sunt cptate de cte un pavilion ciliat, canalele celor doua pavilioane ciliate de aceeai parte a corpului confluand ntr-un canal deferent, care se deschide la exterior. Organele de acuplare lipsesc. n perioada de reproducere, are loc acuplarea, care parcurge mai multe faze. n prima faza, doi indivizi se alipesc pe feele ventrale, in poziie cap la coada. n aceast poziie, cei doi parteneri de acuplare ii secret un manon comun care i nvelete strns, lsnd liber doar zona receptaculelor seminale. Prin orificiile genitale masculine, spermatozoizii ajung la exterior i se scurg n lungul anturilor seminale pan n zona segmentului 37 care vine in contact cu zona liber a individului pereche, unde se afl receptaculele seminale ale acestuia. n acest mod se realizeaz un schimb de material genital ntre cei doi indivizi, care ulterior se despart, iar spermatozoizii sunt pstrai in receptaculele seminale pana cand gonadele femele devin mature. Cand individul se transforma in femela, rama secreta un nou manson, in care este eliminat un lichid albuminos. Animalul incepe s se retrag din manon, si in momentul in
care segmentul 14, care poart orificiile genitale femele ajunge in dreptul manonului , ovulele sunt eliberate in interior. Mai departe, animalul continu sa se retrag pan manonul ajunge in dreptul receptacuelor seminale; in acest moment, in manon sunt eliminati spermatozoizii, avand loc si fecundarea ovulelor. Ulterior animalul se retrage cu totul, nchiznd capetele manonului, in interiorul cruia are loc dezvoltarea embrionar. Aceasta se face direct, far larve intermediare; indivizii juvenili practic un canibalism larvar - adelfofagie - din manon ieind un singur exemplar, care i-a consumat pe toti ceilalti.
2.Branchiura sowerbyi
Numrul segmentelor corpului variaz ntre 74 si 270.Lobul cepfalic ascutit.Fasciculele ventral ale prtii anterioare a corpului cu 4-8 chei bifurcate,cele mediale cu 4 ,iar cele posterioare cu 2 chei. Ultimele segmente ale corpului fr chei.Segmentele extrimitii posterioare a corpului cu o bronhie filamentoasa dorsal si una ventral, a cror lungime aproape egal cu dimensiunea transversal.Sectorul branhial ocup aproape o treime din lungimea corpului.Coloritul,de rosu-cenuiu pn la rou-bruniu. Se ntilnete fregvent n bazinul fluviului Nistru si rul Prut.Populeaza si unele ecosisteme acvatice din Europa si America de Nord.Trieste pe substratul mlos cu detritus bogat la adincimi de pn la 3-9 metri n zonele cu o ncrctura organic esenial a sedimentelor. Perioada de reproducere ncepe vara la temperatura apei de 22-23 grade Celsius i dureaz trei luni.n iulie apar juvenile primele generatii la
temperature apei de 23,8-25,5 grade Celsius ,in august septembrie iese a doua generaie(masa 1,2-1,4mg)la temperature apei 17-20grade Celsius.n septembrie n populaia predomin indivizii mature cu masa 5-50 mg.Viermele se deosebete prin ritm rapid de cretere .Fiind pelodetritofag ,viermele particip active in circuitul biotic al sustanelor organice.Este un indicator al proceselor de eutrofizare a rurilor i lacurilor.n ultimii ani devine tot mai fregvent n rurile i lacurile Moldovei.
Stylaria lacustris
Clasa Hirudinea sau lipitorile cuprinde circa 400 specii dintre care in Moldova se ntlnesc 10-12 specii.Lipitorile triesc pe baza multor animale cum snt molutele crustaceele ,insecte acvatice ,viermi,pietii,amfibiiele,reptitele,psrile si maniferile,sunt si unele specii rpitoare care nu sug sngele. Majoritatea lipitorilor traiesc n apele dulci mai putine n mri i pe usat.Mai numeroase sunt n arile Tropicale.O trstura caracteristica lipitorilor este prezenta a doua ventuze:una bucal si alta anal.La suprafaa corpului este acoperit cu o cuticul subtire sub care se afl un strat de celule epiteliale .Corpul este musculos cavitatetea secundar este plina cu parenchim lipitorile noat bine in apa.Culoare lipitorilor depinde de mediu n care traiesc insa mai des sunt negre-verzii cu nuane galbene,albastre ,maro.
multe prelungiri pilorice i ramificat cu 2 prelungiri posterioare ocupa aproape tot corpul de la cap pina spre coada,volumul stomacului este enorm.Daca lipitoarea se satur bine o data,aceasta i ajunge pe un an de zile. Sistemul reproductor :Lipitorile sunt hermafrodite .Pe partea ventrala au 2 orificii sexuale cnd are copularea ,o lipitoare ndeplineste funia de mascul alta de femela .Spermii sunt introdusi in orificiul genital femenin . ns exista i o alt forma de nsmnare.De corpul lor sunt alipiti spermatoforii plini cu spermatozoizi .Ultimii ptrund n corpul lipitorilor prin locurile traumate ale corpului,apoi caut oocitele i se fecundeaz.n ambele cazuri fecundarea este intern .Oocitele fecundate sunt depuse gogoaele formate pe corpul lor .Acestea sunt depuse in ap.n ele are loc dezvoltarea embrionara care este direct.
Corpul este usor turtit dorso-ventral .Lungimea si foma lui se schimb prin acionarea musculaturii puternice.Suprafa corpului este umed si lunecoasa,fiindc glandele din piele produc mult mucozitate .In Republica Moldova se ntilnete in lacurile din lunca fluviului Nistru i rul Rut,n golfuri,heleteie.Peste hotarele Republicii este rspndit n sistemele acvatice din zona de sud a Europei i Asiei.
Organizarea externa.
Lipitoarea n starea de repaus msoar 6-15 cm n lungime.Dorsal are culoare bruna vierzuie,cu desene fine ,depuse in ase straturi de pete galbene rocate care se ntind n tot lungul corpului.Extrimitatea anterioar este mai ngust ,terminnduse cu o ventuz bucal sau anterioar, care provine din modificarea primilor patru segmente anterioare :in mijlocul ei se afl orificiul bucal ntreptat spre fata ventral .La extrimitatea posterioar mai lat se gaseste ventuza posterioar cu aspect discoidal ,rezulata din modificarea ultimilor 7 segmente . Suprafaa externa a tegumentului este mparita in 101 inele care maschiaza metameria corpului .
Organizarea intern
Sistemul digestiv apare n primul plan al digestiei .El ncepe in orificiul
bucal,care se gasete in centrul ventuzei bucale: gura este narmata cu trei flci puternice chitinoase .Printe dinii lamelelor se deschid glande salivare (faringiene) unicelulare,care secreta o substan anticoagulant hirudina sau himofelina.Gura se continu cu faringele musculos ,cu lumenul triunghilor si un esofag scurt.Urmeaz stomacul(proventricol) format din 10
perechi de pungi(diverticule) stomacale,dispuse lateral:ultima pereche este cea mai dezvoltat ajungnd pna la regiunea posterioar a corpului.Ultima portiune a tubului digestiv este intestinul posterior,format dintr-o parte ngust,n forma de S i un rest dilatat (ampula rectal),aceast terminnduse prin anus.Lipitoarea poate suge de la gazda pn la 10-15 cm snge ,greutatea sngelui depind de 4-5 ori pe aceea a corpului.
.De la ele pornesc scurte oviducte ,ce se undesc intr-un canal median vaginal care se deschide prin orificului genital femel .Vaginul prezint o gland anex glanda albuminipar. mperecherea este reciproca ca la oligoghete oule snt depuse coconi mari de pn la 2 cm lungime , formai de clitelum . Lipitoarea depunde coconii n pmintul umded.Dezvoltarea este direct ,puii fiind asemanatori adulilor.
2.Glassiphonia complanata
Corpul aceste lipitori este lat ,ngust la ambele capete n form foliacee,de consisten aproape cartilaginoas .Pe partea dorsal trei perechi de rnduri longitudinale de gurguie de diferite dimensiuni.Marginiile corpului sunt crescute .La captul anterior sunt situate trei perechi de ochi. Diamentrul ventuzei posterioare este mai mic de jumtatea limii maxime a corpului.Coloritul de la verde- deschis pm la cafeniu-nchis,este determinat de prezena unor celule pidmentare.Este una din cele mai rspndite specii de lipitori n rurile i laturile Republicii Moldova .Peste hotarele rii este prezent n ecosistemele acvatice din Europa i Asia.Reproducerea sexual ncepe primvara i dureaz pina n toamna .Depune in mediu 5-7 gogoae,numrul oulelor n ele variaz in limitele 2-7 rar pn la 20.Dezvoltarea decurge fr metamorfoz.La nceputul embriogenezei oule sunt de culoare trandafirie,iar peste 7 zile devin
vierzui.Indivizii juveniile eclozeaz peste 7 zile si i ncep viaa de sine stttoare.Lipitoarea i protejeaza cu corpul sau oule depuse si urmaii tineri,care se in pe spate si de abdomen.Indivizii aduli unt foarte lenii i mult timp stau fr micare ,fixnduse de diferite obiecte subacvatice i de plante cu frunze late.Lipitoare se hranete cu sngele unor animale nevertebratice bentonice.Przile principale ale lipitorii sunt melc ii care dupa pierderea lifei pier . Fregventa speciei are tendina de scadere, cauzat de popularea ecosistemelor acvatice cu reziduri industriale si menagere,de micorarea periodica a densitaii numerice a melcilor etc.
procesului patologic. i, n al treilea rind, lipitoarea realizeaza descarcarea mecanic a sngelui. Prin aceasta se asigur i pomparea liber de ctre lipitoare a sngelui i, de asemenea, hemoragia care continua dup ndepartarea lipitorii. Hipertensiunea, stenocardia, cardiopatia ischemica, starea de prnfarct, infarctul miocardic, aterosleroza constituie o list incomplet a patologiei sistemului vascular, unde lipitorile sint recomandate ca un mijloc terapeutic foarte eficient. Ele sint folosite atit independent, ct i in combinaie cu alte metode de tratament, excluznd nsa anticoagulantele. edintele de hirudoterapie scad toxinele din snge Dup examinarea obligatorie si determinarea strii n care se gasete bolnavul, medicul stabilete numrul lipitorilor, zona i punctele n care sint aplicate acestea (de exemplu, zonele n care se vad venele pe cap - n cazul hipertensiunii arteriale - sau alaturi de vena afectat - n cazurile de tromboza), dar i numarul edintelor. Lipitorile se orienteaz singure si se adapteaz fiecarui organism. La unele persoane, edint poate dura 10-15 minute, la altele - citeva ore, totul depinde de gravitatea procesului si de evoluia bolii. Dac sngele conine virui, microbi sau produse toxice, lipitorile ncep sa scuipe un lichid care conine aceste substante daunatoare. Concentraia de toxine din singe dupa sedinta de hirudoterapie scade de zece ori. Acest fapt poate fi comparat cu procedura de hemodializa sau cu functionarea unui rinichi artificial. Teama prezenta la foarte multe persoane nainte de sedinta dispare repede. Bariera psihologic este depasita deja dupa prima edinta. Dup edint, lipitorile fie snt date pacientului, fie snt ucise pentru a exclude din start posibilitatea de a contamina i pe altcineva cu infectia respectiv. Rana microscopic ramas in urma lipitorii se vindeca foarte repede. Rezultate foarte bune snt obinute daca se combina hirudoterapia cu folosirea plantelor, a homeopatiei, fizioterapiei. In condiii domestice, lipitorile se pastreaza la temperatura camerei, ntr-un loc unde nu exista mirosuri tari, pentru ca ele snt foarte sensibile la condiiile exterioare. In ateroscleroz vaselor cerebrale, infarct, tromboza si embolia vaselor cerebrale, lipitorile pot fi nu numai un mijloc de tratament, ci o metoda de prevenire a complicaiilor care pot aparea in timpul acestor boli. Hirudoterapia este eficient de asemenea in tratarea proceselor inflamatorii din rinichi, ficat, vezica biliara. Lipitorile se folosesc si in ginecologie.
Importana n natur
Participarea la circuitul materiei n natur. Reductori n ecosistem. Formeaz solul. Afneaz solul.
Exoparazii ai omului.
tiai c?
n Australia triesc nite viermi uriai numii digaster, rude ale rmilor noastre, care ating 3m lungime si 3 cm grosime.La nceput ,colonitii credeau c e vorba de erpi,omorndu-i.Azi zoologii i protejeaz,fiind considerai...monument al naturii din Australia. Printre viermii inelai,n Africa s-a nregistrat un exemplarlung de cca 7 m. Exist o specie de lipitoare(lung de 10 cm) care triesc n apele dulci din jurul Mediteranei i este foarte periculoas pentru om i pentru animale.dac e nghiit,lipitoarea se fixeaz pe esofag,de unde nu poate fi ndeprtata dect print-o intervenie chirurgical. Rima n-are organe de simturi, cum ar fi urechi, nas ori ochi, dar n schimb pipaitul este att de dezvoltat, iar sensibilitatea pielii marita, nct simte lumina si o ocoleste. Unii au avut curiozitatea sa numere cte rme ar fi pe un hectar de pamnt. Au gasit o armata ntreaga: peste 130 000. Socotind cta tarna poate aduce fiecare rma ntr-o vara, s-a gasit ca pot sa astearna astfel, prin numarul lor mare, pe fiecare an, pe fata unui hectar, un strat de pamnt rodnic gros de 2,5 cm. Cnd e folosita la omul bolnav, ca sa nu suga prea mult snge, e luata fara voia ei nainte de a se fi umplut prea mult snge. A o smulge e periculos, caci se mareste rana facuta pentru supt. Mijlocul simplu de a scapa de ea e sa o presari cu sare. Lipitoarea are pielea att de subtire si sensibila, nct sarea dizolvndu-se n umezeala de pe piele, strabate la capetele nervilor; o ustura att de rau, ca uita si de hrana si se zvrcoleste spre a ajunge mai repede n apa. Astfel se dezlipeste de piele. Lipitorile sunt anelide care triesc n mediul acvatic i se hrnesc cu sngele altor animale(inclusiv a omului).Lipitorile au ventruze cu care se ataeaz de victima lor i elemina o substan ce mpiedic coagularea sngelui. n medicina medieval ,lipitorile erau foarte apreciate,fiind folosite pentru luatul de snge.Dei nu are efect asupra bolilor,acest tratament include o
stare de relaxare din cauza scderii presiunii sanguine(presiunea cu care sngele acioneaz asupra pereilor vaselor de snge).Acest tratament a fost folosit mult vreme n medicina eupropeana.
Bibliogarafie
1. Ion Melian Zoologia nevertebratelor cu elemente de biochimie
2. V.A. Doghel Zoologia nevertebratelor