Sunteți pe pagina 1din 29

NCRENGTURA ANELIDE(ANNELIDES)VIERMI INELAI

A realizat:Balanu Galina gr BC 21 Z A verificat:Dolinta Zinainda

Blti,2013

Cuprins:
1).Caracteristica general a ncrengturii Anelida 2).Sistematica ncrengturii: 2.1).Clasa Polichete [Polychaeta] 2.2).Clasa Oligochete [Oligochaeta] 2.2.1).Familia Tubificidae 2.2.2).Familia Lumbricidae 2.2.3).Familia Naidae 2.3).Clasa Hirudinee [Hirudinea] 3)Rolul hirudineelor in viaa omului. 4).tiai c?

Caracteristicele ncrengturii Anelida:


Aceast ncrengtura cuprinde viermi cu simetrie bilateral:celomic,corpul cilindric sau turtit dorso-ventral;format dintr-un numar variabil de inele,segmente sau metamere asemntoare.Sunt animale terestre sau acvatice,ncrengtura cuprinde peste 9 mii de specii cu dimensiuni de la zecimi de milimetru pina la 3 m.Cavitatea general este un celom.

1.Sistemul nervos este constituit dintr-o pereche de ganglioni


cerebroizi,un inel periesofagian si lanul ganglionar ventral din care se diferentiaz ganglionii subesofagieni.

2.Organele de simt (ochi,gropie chimio-olfactive ,peri-tactili).


3.Orificiul bucal este situat pe partea ventral a primului segment toracic .Sistemul digestiv ,de regul, este constituit din cavitatea bucal,faringe,intestinul mediu si cel posterior ,ce se deschide prin orificiul anal la captul paletei anale. 4.Majoritatea viermilor inelai au sistemul circulator bine dezvoltat de tip nchis. 5.Sistemul excretor este ndeplinita de organe segmentare ,numite nefridii.De obicei in fiecare segment se conine cite o pereche de nefridii. 6.Respiratia viermii resprir prin tegumentul puternic vasacularizat pe cale difuz,unele specii prin bronhii celomice.

7.Sistemul reproductor-viermii sunt specii cu sexele separate ,dar se


intilnesc si specii hermafrodite.Oul cu segmentare spirala:larva fundamental este trocofora liber,pelagic i ciliat. Culoarea corpului este alb-lptos,sau roie,verzuie ,culori stralucitoare sau intunecate ,transparente sau opace.Msoar ntre 0.2mm-3m,numrul segmentelor ajungnd pna la 800. Sunt libere sau sedentare ,marine,de apa dulce ,bentonice sau pelagice ,rar terestre.Majoritatea speciilor sunt organisme bentale,sedimentofile,mai putin fitofile si petricole.Datorit miscrilor erpuitoare sau peristalice ,ei se deplaseaz pe suprafata sedimentului sau ptrund in adincimea lui.

Sistematica
ncrengtura Anelida
Clasa POLICHETE

Clasa OLIGOCHETE

Clasa HIRUDINEE

Caracteristica general a Clasei POLICHETE


Viermii din clasa Plocheta se caracterizeaz prin corp cilindric alungit sau uor turtit dorsoventral. Corpul este alcatuit din 3 segmente: 1.regiunea anterioara ,lobul cefalic sau prostomiu; 2.trunchiul sau soma metamerizat; 3.regiunea posterioar sau pigidiu; Prostomiul sau lobul cefalic este situat naintea orificiului bucal ,adpostete ganglioni cerebroizi si subesofagieni.El poart apendice si organe senzoriale.n partea posterioar a lobului cefalic se gsete aria olfactiva (organul nucal).primul segment al somei poatr ventral orifiuciul bucal. Soma metamerizat este alcatuit dintr-un numr mare de segmente homonome(metamerie homonoma).Fiecare segment poart cte o pereche de parapode.Parapodul este biramat,constituit ntr-un lob dorsal cu un cirr dorsal si lob ventral cu un cirr ventral,mai puin dezvoltat.Fiecare ramura are cite un fascicul cu chei puternici. Pigidiu reprezint ultima regiune a corpului,este mai ngusta .Ca si prostomiul este lipsit de celom.Pe faa sa ventral se deschide orificiul anal,pe laturile carora se gasesc doi cirri anali. Lobul cefalic este prevazut cu anexe tegumentare de diferite forme si dimensiuni(antenele,palpii,cirii,tentacule branhiale).Trunchiul format dintrun numar mare de segmente(pina la 800)difereniata unul de altul prin anuri evidente,pe parile laterale ale carora sunt situate cite o pereche de parapode cu chei bine conturai,care servesc ca organe de micare sau not.Dezvoltarea polichetelor se produce prin metamorfoz ,cnd din ou eclozeaz larva trocofor. Viermii polichei au un rol important in circuitul substanelor organice,ca consumatori ai bacteriilor ,algelor,detritusului.Ei mai sunt folosit in nuntritia petilor.

Reprezentani din Clasa Polichete:

1). Hypania invalida.

Aceast specie are corp alungit,aproape cilindric ,alctuit din partea cefalic ,trunchi si pigidiu.Capul este format din 3 pri,cea mijlocie fiind tocita.ncepnd cu segmentul al treilea,toate 16 segmente toracice sunt purttoare de cte 20-24 de chei notopodiali in fiecare evantai.Numarul segmentelor abdominale 20-23.Pe prile laterale ale segmentelor se situiaz cte o pereche de parapode.Pe partea dorsal a segmentelor toracice anterioare-patru perechi de bronhii,iar naintea lor doua fascicule de chei aurii lungi.Corpul este de culoare portocalie,portocaliu-roiatic cu reflxe glbuie. Se ntilnete fregvent in cursul inferior al fluviului Nistru i in lacurile de acumulare Dubasari si Cuciurgan,n lacul Cahul.Peste hotarele rii populeaz fluviile i limanurile din bazinele Mrii Negre,Mrii Azav si Mrii Caspice. Traiete in tuburi construite din ml aglutinat,boabe de nisip,fragmente de cochilii de molute.Specie de origine relicta ponto-caspic ,dulcicol-

salmastricola,iliofil-psamofil,termofil,dito-de-tritofaga.Dimorfismul sexual la femei si barbai lipsete. Se reproduce preponderent vara la temperatura apei de 20-26 *C.Femela depune ouale,cu diametrul de 0,5 mm ,n tubul in care traiete.Dezvoltarea lor se produce prin metamorfoz timp de 10-15 zile.Larvele eclozate urmeaz trei stadii de dezvoltare,duc o viata planctonic,apoi se depun pe fund si se transform n viermi aduli.n luna iulie indivizii au dimensiunile de 2-3.5 mm si masa corparal de 0,1-0,2 mg.Dup reproducere adulii pier.Ca hran folosesc particule organice suspendate,bacterii,alge,detritus,protozoare.Fiind filtratordetritofag,contribuie la meninerea echilibrului ecologic in ruri ,lacuri,limanuri,participnd la procesele autopurificrii biologice a apei.Acest vierme are nalte calitai furajere ,este flosit de peti preioi.Specia este destul de fregvent .Pe fasciesuri bogate in substant in putrefacie formeaz periodic populaii destul de numeroase si stabile.Asupra efectivului pot influena negativ astfel de factori ca deversari de reziduri si pesticide in ecosistemele acvatice,eutrofizarea lor rapid ,creterea cantitailor de matale grele,ioni toxici,ect.

2). Nereis diversicolor

Este o specie cu larg raspndire in Marea Mediteran,Marea Neagr i lacurile de pe litoralul ei,pe sub pietre ,in crpturile rocilor,pe fundurile cu alge sau in galerii pe care le sapa in nisip sau ml.Corpul este cilindric,usor turtit dorso-ventral ,variat si viu colorat,de 5-10 cm lungime,format din cele

trei regiuni:prostomiu,soma metamerizat si pigidiu.Lobul cefalic este situat naintea orificiului bucal,el poart apendice si organe senzoriale.Prin orificiul bucal poate iei o trompa faringiana bine dezvoltat,cu o pereche de maxile chitinoase,dinate si puternice ;pe suprafaa ei se disting citeva grupe de tepicornoi(paragnate). Soma metamerizate este alctuit dintr-un numar mare de segmente homonome,fiecare segment poart cite o pereche de parapode. Pigidiu este ultima regiune a corpului,este mai ingusta,ca si prostomiul este lipsit de celom. La exteriorul corpului are o teac musculo-cutana,format din :cuticula subire ,ectoderm celular si glandular;musculatura circular i musculatura longitudinala grupat n patru cmpuri,doua latero-dorsale i doua lateroventrale.Prin contracia muschilor longitudinali ,animalul executa micri de indoire n diferite direcii. In fiecare segment mai sunt doi muschi oblici ,care delimiteaz doua camere celomice laterale. Fiecare segment prezint o pereche de saci celomici,cu o foi pariental ,somatopleural.In centrul seciunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural.In centrul sectiunii se observ intestinul nconjurat de splanchnopleural care are rol de esut de acumulare a unor substane de excreie,esut cloragen.Deasupra intestinului este plasat vasul de singe dorsal,iar sub el vasul de singe ventral.La baza fiecrui segment se afl o pereche de ganglioni.De asemenea se remarc metanefridii secinate la diferite nivele ,precum si elementele reproductoare mascule sau femele ,ndependente i celom.

Caracteristica general a Clasei Oligocheta


Grupul include anelide dulcicole, marine si terestre, lipsite de parapode si de chei iar organele de sim sunt slab dezvoltate. Regiunea cefalica este lipsit de apendice de orice fel, iar prostomiul si peristomiul sunt reduse, datorit modului de hrnire.Anelide ciliate lipsite de parapode ,cu un numar mic de che nfipi direct in tegument. Oligochetele sunt hermafrodite cu aparat sexual complicat.Se reproduc prin fecundarea reciproc si pe cale vegetativ .

Reprezentani din Clasa Oligochete

1.Lumbricus terestris

Morfologia extern.
Corpul alungit prezint extremitatea anterioar ascuit,iar cea posterioar ,rotund i puin lat; jumtatea anterioar este cilindric ,pe cnd cea posterioar este turtit dorso-ventral.Msoara ntre 5 si 30 cm ,numarul semenentelor poate fi ntre 110-180 si crete o data cu vrsta.Tegumentul este de culoare brun-roz,pamintie,mai nchis pe faa dorsal.Lobul cefalic este redus ,fiind lipsit de organele de sim.Primul segment al trunchiului este peristomiul,pe care se deschide orificul bucal.Pe suprafaa corpului se observ cheii chitinoi nfipi direct in tegument ,cheii au forma literii S cu un nod in mijloc ,servind la naintarea prin galerii.ntre segmentul 32-37 ,se gsete o ngrosare in forma de a numita clitelum,cu rol de mperechere si formare a coconului.Pe segmentul 14 se gsesc doua orificii femele,iar pe segmentul 15 se gasesc doua orificii mascule,nconjurate de o suprafa glandular.Ultima regiune a corpului ,pigidiu ,poart ventral orificiul anal.

Organizarea intern.

Sistemul digestiv ncepe cu orificiul bucal,urmat de un faringe musculos de culoare alb-galbuie i apoi de un esofag mai lung si ngust,ciliat ,pe laturile cruia se disting 3 perechi de diverticule (glandele lui Morren).Tubul digestiv se continu cu proventriculul,urmat de un esofag musculos (pipota),apoi de intestin ,care este acoperit in partea de celule cloragogene,cu rol de acumulare a substanelor de excreie.

Sistemul circulator este nchis,fiind constituit din vase care se ramific ntr-o reea de capilare in tegument,pe intestin si alte organe.El este alctuit dintr-un vas dorsal si un vas ventral,care la rma in partea periesofagiana,sint legate ntre ele prin 5 inele vasculare sau inele contractile.Sngele este de culoare roie datorit unui pigment care se dizolv in plasma i care are o formul asemantoare cu a hemoglobinei. Sistemul excretor este alctuit din cite o pereche de nefridii pentru fiecare segment .O metanefridie este format dintr-o plnie ciliata ,nefrostomnefridiostom. Sistemul nervos este de tip scalariform, dar spre deosebire de cel de la polichete, este mai slab dezvoltat, aspect aflat in strns legtur cu modul de via al oligochetelor. Ganglionii cerebroizi se afl la nivelul segmentului 3. In restul segmentelor se afl cte un ganglion cerebroid rezultat prin contopirea in plan median a celor doi ganglioni iniiali. Ganglionii lanului ventral sunt unii printr-un cordon nervos. Sistemul reproducator. Oligochetele sunt animale hermafrodite, proterandrice, cu fecundare ncrucisata. Sistemul genital femel este reprezentat de o pereche de ovare situate in segmentul 13, formate din foia dorsal a somatopleurei; un pavilion ciliat situat sub ovar asigur evacuarea ovulelor la exterior prin intermediul orificiului genital situat ventral. Sistemul genital mascul este alctuit din doua perechi de testicule, dispuse in segmentele 11-12. Produsele sexuale sunt cptate de cte un pavilion ciliat, canalele celor doua pavilioane ciliate de aceeai parte a corpului confluand ntr-un canal deferent, care se deschide la exterior. Organele de acuplare lipsesc. n perioada de reproducere, are loc acuplarea, care parcurge mai multe faze. n prima faza, doi indivizi se alipesc pe feele ventrale, in poziie cap la coada. n aceast poziie, cei doi parteneri de acuplare ii secret un manon comun care i nvelete strns, lsnd liber doar zona receptaculelor seminale. Prin orificiile genitale masculine, spermatozoizii ajung la exterior i se scurg n lungul anturilor seminale pan n zona segmentului 37 care vine in contact cu zona liber a individului pereche, unde se afl receptaculele seminale ale acestuia. n acest mod se realizeaz un schimb de material genital ntre cei doi indivizi, care ulterior se despart, iar spermatozoizii sunt pstrai in receptaculele seminale pana cand gonadele femele devin mature. Cand individul se transforma in femela, rama secreta un nou manson, in care este eliminat un lichid albuminos. Animalul incepe s se retrag din manon, si in momentul in

care segmentul 14, care poart orificiile genitale femele ajunge in dreptul manonului , ovulele sunt eliberate in interior. Mai departe, animalul continu sa se retrag pan manonul ajunge in dreptul receptacuelor seminale; in acest moment, in manon sunt eliminati spermatozoizii, avand loc si fecundarea ovulelor. Ulterior animalul se retrage cu totul, nchiznd capetele manonului, in interiorul cruia are loc dezvoltarea embrionar. Aceasta se face direct, far larve intermediare; indivizii juvenili practic un canibalism larvar - adelfofagie - din manon ieind un singur exemplar, care i-a consumat pe toti ceilalti.

2.Branchiura sowerbyi

Numrul segmentelor corpului variaz ntre 74 si 270.Lobul cepfalic ascutit.Fasciculele ventral ale prtii anterioare a corpului cu 4-8 chei bifurcate,cele mediale cu 4 ,iar cele posterioare cu 2 chei. Ultimele segmente ale corpului fr chei.Segmentele extrimitii posterioare a corpului cu o bronhie filamentoasa dorsal si una ventral, a cror lungime aproape egal cu dimensiunea transversal.Sectorul branhial ocup aproape o treime din lungimea corpului.Coloritul,de rosu-cenuiu pn la rou-bruniu. Se ntilnete fregvent n bazinul fluviului Nistru si rul Prut.Populeaza si unele ecosisteme acvatice din Europa si America de Nord.Trieste pe substratul mlos cu detritus bogat la adincimi de pn la 3-9 metri n zonele cu o ncrctura organic esenial a sedimentelor. Perioada de reproducere ncepe vara la temperatura apei de 22-23 grade Celsius i dureaz trei luni.n iulie apar juvenile primele generatii la

temperature apei de 23,8-25,5 grade Celsius ,in august septembrie iese a doua generaie(masa 1,2-1,4mg)la temperature apei 17-20grade Celsius.n septembrie n populaia predomin indivizii mature cu masa 5-50 mg.Viermele se deosebete prin ritm rapid de cretere .Fiind pelodetritofag ,viermele particip active in circuitul biotic al sustanelor organice.Este un indicator al proceselor de eutrofizare a rurilor i lacurilor.n ultimii ani devine tot mai fregvent n rurile i lacurile Moldovei.

Alte specii din Clasa Oligocheta


Tubifex Tubifex

Stylaria lacustris

Caracteristica general a Clasei Hirudinea

Clasa Hirudinea sau lipitorile cuprinde circa 400 specii dintre care in Moldova se ntlnesc 10-12 specii.Lipitorile triesc pe baza multor animale cum snt molutele crustaceele ,insecte acvatice ,viermi,pietii,amfibiiele,reptitele,psrile si maniferile,sunt si unele specii rpitoare care nu sug sngele. Majoritatea lipitorilor traiesc n apele dulci mai putine n mri i pe usat.Mai numeroase sunt n arile Tropicale.O trstura caracteristica lipitorilor este prezenta a doua ventuze:una bucal si alta anal.La suprafaa corpului este acoperit cu o cuticul subtire sub care se afl un strat de celule epiteliale .Corpul este musculos cavitatetea secundar este plina cu parenchim lipitorile noat bine in apa.Culoare lipitorilor depinde de mediu n care traiesc insa mai des sunt negre-verzii cu nuane galbene,albastre ,maro.

Sistemul nervos se compune din ganglioni supra si subesofagieni unii


prin inelul nervos periesofagian ,de la care pornesc cordoane nervoase lungitudinale,ce se unesc ntre ele n fiecare segment cu ajutorul comisurilor nervoase.

Sistemul circulator la lipitorile primitive i cele cu trompa este


ncins,la cele cu maxilare bine dezvoltate este deschis .n legatura cu modul semiparazitar de viata tractul digestiv este modificat: stomacul cu

multe prelungiri pilorice i ramificat cu 2 prelungiri posterioare ocupa aproape tot corpul de la cap pina spre coada,volumul stomacului este enorm.Daca lipitoarea se satur bine o data,aceasta i ajunge pe un an de zile. Sistemul reproductor :Lipitorile sunt hermafrodite .Pe partea ventrala au 2 orificii sexuale cnd are copularea ,o lipitoare ndeplineste funia de mascul alta de femela .Spermii sunt introdusi in orificiul genital femenin . ns exista i o alt forma de nsmnare.De corpul lor sunt alipiti spermatoforii plini cu spermatozoizi .Ultimii ptrund n corpul lipitorilor prin locurile traumate ale corpului,apoi caut oocitele i se fecundeaz.n ambele cazuri fecundarea este intern .Oocitele fecundate sunt depuse gogoaele formate pe corpul lor .Acestea sunt depuse in ap.n ele are loc dezvoltarea embrionara care este direct.

Reprezentani din Clasa Hirudinea

Hirudo medicinalis(Lipitoarea medicinal)

Corpul este usor turtit dorso-ventral .Lungimea si foma lui se schimb prin acionarea musculaturii puternice.Suprafa corpului este umed si lunecoasa,fiindc glandele din piele produc mult mucozitate .In Republica Moldova se ntilnete in lacurile din lunca fluviului Nistru i rul Rut,n golfuri,heleteie.Peste hotarele Republicii este rspndit n sistemele acvatice din zona de sud a Europei i Asiei.

Organizarea externa.
Lipitoarea n starea de repaus msoar 6-15 cm n lungime.Dorsal are culoare bruna vierzuie,cu desene fine ,depuse in ase straturi de pete galbene rocate care se ntind n tot lungul corpului.Extrimitatea anterioar este mai ngust ,terminnduse cu o ventuz bucal sau anterioar, care provine din modificarea primilor patru segmente anterioare :in mijlocul ei se afl orificiul bucal ntreptat spre fata ventral .La extrimitatea posterioar mai lat se gaseste ventuza posterioar cu aspect discoidal ,rezulata din modificarea ultimilor 7 segmente . Suprafaa externa a tegumentului este mparita in 101 inele care maschiaza metameria corpului .

Organizarea intern
Sistemul digestiv apare n primul plan al digestiei .El ncepe in orificiul
bucal,care se gasete in centrul ventuzei bucale: gura este narmata cu trei flci puternice chitinoase .Printe dinii lamelelor se deschid glande salivare (faringiene) unicelulare,care secreta o substan anticoagulant hirudina sau himofelina.Gura se continu cu faringele musculos ,cu lumenul triunghilor si un esofag scurt.Urmeaz stomacul(proventricol) format din 10

perechi de pungi(diverticule) stomacale,dispuse lateral:ultima pereche este cea mai dezvoltat ajungnd pna la regiunea posterioar a corpului.Ultima portiune a tubului digestiv este intestinul posterior,format dintr-o parte ngust,n forma de S i un rest dilatat (ampula rectal),aceast terminnduse prin anus.Lipitoarea poate suge de la gazda pn la 10-15 cm snge ,greutatea sngelui depind de 4-5 ori pe aceea a corpului.

Respiraia.Nu exista un aparat respitaor specializat ,schimburile de gaze


se efectuiaza la nivelul te gumentului.

Sistemul circulator. La Hirudo sistemul circulator sufer modificri in


urma reducerii celomului prin invadarea lui de un esut mezenchimatic i prin formarea de lacune si sinusuri . Sistemul lacunar preea o parte din circulatie .

Sistemul excretor este constituit din 17 perechi de metanefridii


localizate n membrane 6-22 forma lor variaz de la un somit la altul ,dar rmn n general caracterizate prin absenta plniei ciliate i a capsulei fagocitare.Nefridia are form de potcoav sau de litea U . Pentru excreie mai servete i esutul botriodal,care reprezint un rinichi de acumulare disus mai ales n jurul tubului digestiv i al nefridiilor .Acestea esuturi se observ bine n seciunea histologic.

Sistemul nervos se compune din doi ganglioni cerebroizi slab dezvoltai


un inel periesofagian ,o masa ganglionar subesofagiala,precum i din lanul ganglionar ventral inclus n sistemul ventral.Lanul ventral este alcatuit din 22 perechi de hganglioni ultimul reprezinta ganglionul anal si provne din sudarea perechilor de ganglioni a segmentelor terminale care formeaza ventuza posterioara.

Sistemul reproductor.Sistemul genital lipitorea este


hermafrodit.Organul genital este format din 9-10 tesuturi mici ,rotunde de culoare alb-galbuie ,despuse lateral in sistemului mijlociu al corpului(1120).De la fiecare testicul porneste un scurt canal eferent,care se deschide intr-un canal deferent:n partea anterioar , terminal ,aceasta se dilat ntro vezicul seminal, lung epididim,rsucita ca un ghem . Epididimile se ocntinua cu cte un scurt canal ejaculator. Cele dou canale ejaculatoare se undesc median nt-un penis (cirr) exertil, care se deschide prin orificul mascul .Penisul are la baz o glanda albicioas cu irizaii, prostat:secreiile ei deluiaza sperm organul genital femenin elste alcatuit dintr-o pereche de ovare mici , rotunde albicioase situate in segmentul 11

.De la ele pornesc scurte oviducte ,ce se undesc intr-un canal median vaginal care se deschide prin orificului genital femel .Vaginul prezint o gland anex glanda albuminipar. mperecherea este reciproca ca la oligoghete oule snt depuse coconi mari de pn la 2 cm lungime , formai de clitelum . Lipitoarea depunde coconii n pmintul umded.Dezvoltarea este direct ,puii fiind asemanatori adulilor.

2.Glassiphonia complanata

Corpul aceste lipitori este lat ,ngust la ambele capete n form foliacee,de consisten aproape cartilaginoas .Pe partea dorsal trei perechi de rnduri longitudinale de gurguie de diferite dimensiuni.Marginiile corpului sunt crescute .La captul anterior sunt situate trei perechi de ochi. Diamentrul ventuzei posterioare este mai mic de jumtatea limii maxime a corpului.Coloritul de la verde- deschis pm la cafeniu-nchis,este determinat de prezena unor celule pidmentare.Este una din cele mai rspndite specii de lipitori n rurile i laturile Republicii Moldova .Peste hotarele rii este prezent n ecosistemele acvatice din Europa i Asia.Reproducerea sexual ncepe primvara i dureaz pina n toamna .Depune in mediu 5-7 gogoae,numrul oulelor n ele variaz in limitele 2-7 rar pn la 20.Dezvoltarea decurge fr metamorfoz.La nceputul embriogenezei oule sunt de culoare trandafirie,iar peste 7 zile devin

vierzui.Indivizii juveniile eclozeaz peste 7 zile si i ncep viaa de sine stttoare.Lipitoarea i protejeaza cu corpul sau oule depuse si urmaii tineri,care se in pe spate si de abdomen.Indivizii aduli unt foarte lenii i mult timp stau fr micare ,fixnduse de diferite obiecte subacvatice i de plante cu frunze late.Lipitoare se hranete cu sngele unor animale nevertebratice bentonice.Przile principale ale lipitorii sunt melc ii care dupa pierderea lifei pier . Fregventa speciei are tendina de scadere, cauzat de popularea ecosistemelor acvatice cu reziduri industriale si menagere,de micorarea periodica a densitaii numerice a melcilor etc.

Rolul Hirudineelor in viaa omului


Pe vremea cnd descoperirile medicinei moderne nu erau att de avansate, oamenii gseau n natur aproape tot ce le trebuia pentru a se nsntoi. Remediile naturiste s-au pstrat peste ani, iar eficiena terapeutic a plantelor a fcut ca i astzi s fie promovate ca panaceu. ns, nu doar ierburile s-au dovedit a fi folositoare omului, ci i nite vieuitoare care, la prima vedere, strnesc repulsie. Folosite nc din Antichitate, rolul lipitorilor n meninerea sntii omului a fcut ca acestea s fie recunoscute drept medicamente vii i s capteze att interesul specialitilor n hirudoterapie din Occident, dar i al medicilor umani i veterinari. Spre deosebire de alte ri unde lipitorile se vnd n farmacii, n Romnia, hirudoterapia este la nceput, ns rezultatele obinute prin astfel de tratamente cu siguran vor determina o dezvoltare de amploare a acestui gen de tratament. Spectru larg de aciune n saliva lipitorii se gsesc 300 de substane biologice active, ce asigur efecte curative. Pe lng hirudin se mai gsesc nc 30 de substane active ce nu pot fi reproduse pe cale artificial. Lipitorile au aciune reflexogen, mecanic, biologic i cuantic. Sunt eficiente n mai multe afeciuni ale sistemului cardiovascular i gastrointestinal, n boli reumatice i metabolice, n dereglri neurologice, ORL, ginecologie, urologie i altele. Conform unor rezultate obinute n urma tratamentului cu lipitori s-a constatat c vindec rnile purulente, grbesc tratarea cicatricelor, micoreaz durata reabilitrii n caz de hepatit viral i alung paralizia vertebral. Hirudoterapia are o eficien deosebit n reducerea proceselor inflamatorii din rinichi, ficat i vezic biliar i s-au observat rezultate pozitive n cazul unor afeciuni precum endometritele, inflamarea ovarelor i modificrilor degenerative ale acestora, mastit i sterilitate. Lipitorile medicinale sunt folosite i n oftalmologie, n procesele inflamatoare ale sistemului circulator, pentru tratarea glaucomului, a traumelor oculare, a afeciunilor sistemului nervos i a artritelor. De asemenea, problemele sistemului respirator, bolile de piele, obezitatea i afeciunile stomatologice pot fi ameliorate prin aceast terapie. Snt prevenite complicaiile bolilor cardiovasculare. Aciunea terapeutica a lipitorilor are la baza trei factori. In primul rind, lipitoarea muc punctele reflexogene alese de medic. In al doilea rnd, lipitoarea introduce n snge saliva care conine o gama de substante active din punct de vedere fiziologic, actiunea crora conduce la normalizarea

procesului patologic. i, n al treilea rind, lipitoarea realizeaza descarcarea mecanic a sngelui. Prin aceasta se asigur i pomparea liber de ctre lipitoare a sngelui i, de asemenea, hemoragia care continua dup ndepartarea lipitorii. Hipertensiunea, stenocardia, cardiopatia ischemica, starea de prnfarct, infarctul miocardic, aterosleroza constituie o list incomplet a patologiei sistemului vascular, unde lipitorile sint recomandate ca un mijloc terapeutic foarte eficient. Ele sint folosite atit independent, ct i in combinaie cu alte metode de tratament, excluznd nsa anticoagulantele. edintele de hirudoterapie scad toxinele din snge Dup examinarea obligatorie si determinarea strii n care se gasete bolnavul, medicul stabilete numrul lipitorilor, zona i punctele n care sint aplicate acestea (de exemplu, zonele n care se vad venele pe cap - n cazul hipertensiunii arteriale - sau alaturi de vena afectat - n cazurile de tromboza), dar i numarul edintelor. Lipitorile se orienteaz singure si se adapteaz fiecarui organism. La unele persoane, edint poate dura 10-15 minute, la altele - citeva ore, totul depinde de gravitatea procesului si de evoluia bolii. Dac sngele conine virui, microbi sau produse toxice, lipitorile ncep sa scuipe un lichid care conine aceste substante daunatoare. Concentraia de toxine din singe dupa sedinta de hirudoterapie scade de zece ori. Acest fapt poate fi comparat cu procedura de hemodializa sau cu functionarea unui rinichi artificial. Teama prezenta la foarte multe persoane nainte de sedinta dispare repede. Bariera psihologic este depasita deja dupa prima edinta. Dup edint, lipitorile fie snt date pacientului, fie snt ucise pentru a exclude din start posibilitatea de a contamina i pe altcineva cu infectia respectiv. Rana microscopic ramas in urma lipitorii se vindeca foarte repede. Rezultate foarte bune snt obinute daca se combina hirudoterapia cu folosirea plantelor, a homeopatiei, fizioterapiei. In condiii domestice, lipitorile se pastreaza la temperatura camerei, ntr-un loc unde nu exista mirosuri tari, pentru ca ele snt foarte sensibile la condiiile exterioare. In ateroscleroz vaselor cerebrale, infarct, tromboza si embolia vaselor cerebrale, lipitorile pot fi nu numai un mijloc de tratament, ci o metoda de prevenire a complicaiilor care pot aparea in timpul acestor boli. Hirudoterapia este eficient de asemenea in tratarea proceselor inflamatorii din rinichi, ficat, vezica biliara. Lipitorile se folosesc si in ginecologie.

Importana n natur
Participarea la circuitul materiei n natur. Reductori n ecosistem. Formeaz solul. Afneaz solul.

Sunt parazii facultativi.

Importana n viaa omului


Contribuie la formarea solului. Hirudinoterapia domeniu de studiu. Transmitori ale bolilor infecioase.

Exoparazii ai omului.

tiai c?
n Australia triesc nite viermi uriai numii digaster, rude ale rmilor noastre, care ating 3m lungime si 3 cm grosime.La nceput ,colonitii credeau c e vorba de erpi,omorndu-i.Azi zoologii i protejeaz,fiind considerai...monument al naturii din Australia. Printre viermii inelai,n Africa s-a nregistrat un exemplarlung de cca 7 m. Exist o specie de lipitoare(lung de 10 cm) care triesc n apele dulci din jurul Mediteranei i este foarte periculoas pentru om i pentru animale.dac e nghiit,lipitoarea se fixeaz pe esofag,de unde nu poate fi ndeprtata dect print-o intervenie chirurgical. Rima n-are organe de simturi, cum ar fi urechi, nas ori ochi, dar n schimb pipaitul este att de dezvoltat, iar sensibilitatea pielii marita, nct simte lumina si o ocoleste. Unii au avut curiozitatea sa numere cte rme ar fi pe un hectar de pamnt. Au gasit o armata ntreaga: peste 130 000. Socotind cta tarna poate aduce fiecare rma ntr-o vara, s-a gasit ca pot sa astearna astfel, prin numarul lor mare, pe fiecare an, pe fata unui hectar, un strat de pamnt rodnic gros de 2,5 cm. Cnd e folosita la omul bolnav, ca sa nu suga prea mult snge, e luata fara voia ei nainte de a se fi umplut prea mult snge. A o smulge e periculos, caci se mareste rana facuta pentru supt. Mijlocul simplu de a scapa de ea e sa o presari cu sare. Lipitoarea are pielea att de subtire si sensibila, nct sarea dizolvndu-se n umezeala de pe piele, strabate la capetele nervilor; o ustura att de rau, ca uita si de hrana si se zvrcoleste spre a ajunge mai repede n apa. Astfel se dezlipeste de piele. Lipitorile sunt anelide care triesc n mediul acvatic i se hrnesc cu sngele altor animale(inclusiv a omului).Lipitorile au ventruze cu care se ataeaz de victima lor i elemina o substan ce mpiedic coagularea sngelui. n medicina medieval ,lipitorile erau foarte apreciate,fiind folosite pentru luatul de snge.Dei nu are efect asupra bolilor,acest tratament include o

stare de relaxare din cauza scderii presiunii sanguine(presiunea cu care sngele acioneaz asupra pereilor vaselor de snge).Acest tratament a fost folosit mult vreme n medicina eupropeana.

Bibliogarafie
1. Ion Melian Zoologia nevertebratelor cu elemente de biochimie
2. V.A. Doghel Zoologia nevertebratelor

3. .Lumea Animal a Moldovei,volumu I,a.2007 4.https://www.google.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8r


IH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799

S-ar putea să vă placă și