Sunteți pe pagina 1din 4

O Magna Carta a fast inspirata de carta de incaranare (1100) a lui Henric I, care a pramis refarme.

Magna Carta, pramavata in mare masura de Biserica, stabilea ca regalitatea trebuia sa se supuna legii ~i sa ac,ianeze cu

Semnarea Carta. John a


c O

Magnei Regele promis

sa respecte

in aceasta, ~i cand ~i-a incalcat promisiunea, a izbucnit razboiul civil.

~ "5 u ~ c ~

ducerii sale autocratice. Ace$tia erau sustinuti de Biserica Engleza $i de Ora$ul Londra. Regele John, parasit fiind, a sosit la Runnymede in 15 iunie 1215, unde a sernnat lista cu revendicarile baronilor, care s-a aflat la baza Marii Carte, sau Magna Carta. Magna Carta Unul dintre cele mai cunoscute documente istorice, Magna Carta, era considerat in mod traditional principala declaratie a drepturilor $i libertatilor englezilor. Intentia cu care a fost scrisa a fast mai modesta, de vreme ce aceasta era in fond un acord feudal care continea diferite prevederi de lege, obiceiuri $i privilegii, pe care regele John promisese sa le respecte. Drepturile stipulate in Magna Carta (de exemplu, dreptul de eliberare din arest ilegal $i intemnitare) nu erau valabile pentru intreaga populatie, ci doar pentru nobili. Totu$i, Carta prevedea faptul ca regalitatea trebuia sa se supuruIlegii $i sa aqioneze cu consimtamantul comunitatii. insa, In ciuda existentei Magnei Carta, relatiile regalitatii cu comunitatea $i In special cu marii Lbrzi au fo,st foarte instabile In urmatoarele cateva secole. Regele John a preferat sa ignore concesiile pe care fu sese fortat sa le faca $i, prin urmare, a izbucnit un r:lzboi civil sangeros. Moartea nea$teptata a lui John a u$urat restabilirea ordinii sub conducerea fiului sau, In varsta de noua ani, care a devenit Regele Henric al III-lea (1216-72). Un rege incompetent Ajuns la maturitate, incompetentul Henric al lll-lea a provocat multe nemultumiri, deoarece li favoriza pe mini$trii $i servitorii str:lini $i permitea ca taxele papale sa fie impuse populatiei din regat. Atat magnatii, cat $i Biserica Engleza s-au opus cu Inver$unare regelui, care a fost obligat sa se supuna pentru un timp supravegherii baronilor.

in secolele 13 ~i 14, istoria zbuciunata. Puterea englezt'i' cre~tea ~i sldbea, Scotia devenise cu adevt'i'rat independentd, feudalismul s-a priibu~it, iar Moartea Neagrt'i' era necrutt'i'toare.
"n ciuda inteligentei ~i energiei sale, regele

(1199-l216) a e~uat in aproape toate lncerca:rile pe care ~i le propusese. in 1214, lupta de la Bouvines i-a spulberat ultimele sperante de a recupera Normandia ~i i-a lncurajat pe marii Lorzi ai Angliei sa:se opuna: con-

I JOhn

Aceasta a creat un precedent important cand s-a declan,5at a criza ~i mai grava.in 1254, Henric a acceptattronul Siciliei pentru fiul sau mai mic Edmund, iar in 1257a sprijinit campania fratelui sau Richard pentru a fi ales Imparat al Sfanttilui Imperiu Roman.Ambele aqiuni au irnplicat mari obligatii fmanciare,pe care supu~ii lui Henric trebuiau sa le suporte fara nici un beneficiu pentru ei in~i~i. In consecinta, a izbucnit imediat a ~care protestatara. Nobilimea ~i-a gasit un lider remarcabil, pe Simon de Montfort, Contele de Leicester, ~vand ~i sprijinul Bisericii E;ngleze. Pus in fata unei asemeneaopozitii formidabile, Henric a cedat. Prin Prevederile de la Oxford (1258), a fost de acord sa guverneze cu ajutorul unui Consiliu de Cincisprezece,ales de regal~ti ~i opozitie. AStfel, Simon de Montfort a devenit figura dominanta in guvern ~ ~i aproape inevitabil a inceput diviziunea intre nobili. Fiul mai mare al regelui Henric, printul Edward, a creat un partid regalist puternic, iar Henric s-a debarasat de controlul pe care baronii il exercitau asupra lui. in razboiul civil care a urmat, Simon de Montfort a ie~it victorios in batalia de la Lewes (1265), facandu-i atat pe rege cat ~i pe print prizonierii sai. Avand nevoie de cel mai mare sprijin posibil pentru a reduce autoritatea regala, de Montfort a convocat Marele Consiliu, care reprezenta comunitatea, pentru aprobarea noilor taxe ~i a altor masuri. in acea perioada, Marele Consiliu pbi~nuia sa fie numit "parlament". Parlamentuldin 1265 al lui Montfort cuprindea sustinatori ai lui Montfort: doar nobilii din opozitie erau convocati, impreuna cu reprezentanti de incredere din toate comitatele ~i ora~ele Angliei. De~i lipsit de o prea mare semnificatie la acea vreme, acest eveniment este acum privit ca un evenirnent istoric, care a precedat ulterioara Camera a Comunelor, cu reprezentantii comi-

O Proasta reputa1ie a regelui John s-a datorat in mare parte cronicarilor monastici. Nu to1i aveau aceasta parere, fapt reflectat probabil in calitatea acestei efigii aflata pe mormantul regelui John din Catedrala Worcester.

invazie de rnari proportii. Llywelyn a fost ucis . lntr-o ambuscada, supravietuitorii din Snowdonia au. fost obligati sa se predea iar Tara Galilor a fost anexata. Aceasta a fost lmpartita in comitate de tip englezesc, fiind adu~icolon~ti englezi pentru a forma populatii urbane loiale. intre timp, au fost construite castele puternice, cu imense cheltuieli, pentru a se putea face fata viitoarelor rebeliuni. in 1284, fiul regelui (rnai tarziu Edward al lI-lea) s-a nascut la Castelul Caernarfon ~i a fost proclarnat Print de Tarn Galilor, care a devenit titlul acordat mOtenitoruluitronului Angliei. Nesupunerea sco~ienilor Edward a lncercat -dar nu a reu~it -sa procedeze la fel ~i cu Scotia. Cind i s-a cerut sa decida care dintre trei candidati ar fi potrivit sa ocupe tronul Scotiei, a:cestaa profitat de ocazie pentru a-i l~tiinta ca el este conducatorullor. in 1292, Edward l-a ales pe John Baliol, care i-a adus ornagiile cerute, dar avea sa respinga in curand autoritatea excesiva a lui Edward. Dupa cum era de a~teptat, scotienii au respins tirania lui Edward ~i au format o alianta cu francezii. Ca reactie la aceasta,Edward a invadat Scotia. Berwick a fost asediat cu cruzime, iar in 1296 Edward s-a proclamat rege al Scotiei. in anul urmator a izbucnit o revolta nationala, condusa de un haiduc pe nume William Wallace. Edward a fost obligat sa cucereasca I Scotiadin nou; Wallace a fost in cele din urma

tatului ~i ora~ului a~ezati separat fat;l de nobili, sau magnati, in Camera Lorzilor. Triumful lui Simon a fost, ins;l, de scurta durat;l. in acela~i an, 1265, printul Edward ~i-a inc;llcat cuviintul, declall.5;lnd lupta ~i repurtand o victorie decisiv;l la Evesham. De Montfort a fost ucis ~i cauza sa pierdut;l; ins;l a r:lmas un erou popular, al c;lrui mormant a devenit un altar, unde se spune ca s-au intamplat miracole. Idealul medieval La moartea lui Henric, fiul s;lu a devenit regele Edward 1 (1272-1307). Spre deosebire de tat;ll s;lu, Edward a fost idealul medieval al suveranit;ltii -personalitate impun;ltoare, r:lzboinic priceput ~i conduc;ltor drept. El a fost de asemenea deosebit de competent, reafirm;lnd drepturile coroanei, reorganiz;lnd tribunalele existente ~i folosindu-se de parlament pentru a emite legi care au restabilit ordinea in regat. Cea mai mare realizare a lui Edward, din punct de vedere militar, a fost cucerirea T;lrii Galilor. Sudul T;lrii Galilor a fost indelung colonizat de normanzi, care n-au reu~it ins;l dec;lt s;l impun;l o autoritate vag;l asupra principilor din nordul T;lrii Galilor. Atunci Uywelyn cel Mare (1194-1240) a transformat

nordul T;Irii Galilor 1ntr-un principat puternic. in unna domniei lui Henric al III-lea, Tara Galilor a rnmas independent;I, 1ns;I 1n 1276 Llywelyn ap Gruffydd (Ultimul Llywelyn) a refuzat s;I se 1nchine lui Edward. Rasunetul puterii Regele a organizat o expeditie care a asigurat rapid supunerea lui Llywelyn, iar cand acesta s-a revoltat, In 1282, Edward a 1ntreprins o

84

O Regele Edward 1, a~ezat in fa~a unui grup de episcopi ~i calugari.

O Tarii

Aceasta Galilor

harta cucerirea de catre

ilustreaza Edward

1(1277-84).

lui ~i ceremonialul, impunand aceasta tendinta In epoca. Edward Ins~i a creat gropul de elita "Order of the Garter" (Ordinul Jartierei), ~i a Incurajat constructiile extravagante, facind din Castelul Windsor un decor somptuos pentru curtea regala. Sfar~itul cavalerismului Cultul idealurilor cavalere~ti~i cavalerismul au ajuns la apogeu Intr-a perioadaln care asemenea notiuni feudale deveneau demodate In politica militara de la acea vreme. in locul serviciului feudal, luptatorii recrotati erau platiti, iar noi tactici ~i o noua anna anglo-galeza, arcul, au Inceput sa ameninte suprematia cavaleriei. Aceste noi descoperiri le-a dat posibilitatea lui Edward ~i fiului sau, Printul Negro, sa obtina victorii importante la Crecy ~i Poitiers In razboaie Impotriva francezilor, care s-au amestecatIn domnia lui Edward al III-lea. Aceste lupte au marcat Inceputul Razboiului de 100 de ani dintre Anglia ~i Franta. Din punctul de vedere al lui Edward, razboaiele repr(:zentau o metoda buna de a le da de lucro nobilimii agitate, precum ~i de a le da baronilor ~i oamenilor de rand posibilitatea de a se Imbogati prin mijloace deloc etice, adica prin Jafuri ~i rascumparari. in timpul domniei lui Edward, limba engleza a Inlocuit treptat limba franceza, devenind limba oficiala -una dintre multiplele dovezi ca vechile diviziuni care existasera Intre normanzi ~i saxoni disparosera ~i ca englezii devenisera un popor individual, separat de vecinii lor de pe continent. Munca in schimbul salariilor Au avut loc, de asemenea, schimbari sociale importante. Feudalismul era In decadere, iar serviciul bazat pe proprietati de pamint dadea na~tererelatiilor bazate pe bani ~i patronaj. Cu

prins ~i exec~tat, in 1305, ins~ aproape imediat dup~ aceea a ap~rut o nou~ provocare din partea lui Robert Bruce, care a fost incoronat rege In 1306 ~i a reu~it s~ supravietuiasc~ pan~ cand Edward, In vars~ de 68 de ani, deja supranumit "ciocanul scotienilor", a murit In timp ce se Indrepta spre nord. A Ostilita~i permanente Inaintea desf~~ur~rii acestor evenimente, Anglia ~i Scotia se aflasera in stare de pace pentru o lung~ perioa~ de timp. Acum, datori~ r~zboaielor lui Edward, Scotia a devenit ostil~ ~i a Inceput o alian~ cu Franta, care avea s~ dureze 300 de ani. O cauz~ a e~cului lui Edward in Scotia a fost conflictul simultan, f~ra rost, cu Franta. in plus, sumele enorme de bani cheltuiti pentru campaniile din Tara Galilor, Scotia ~i Franta l-au determinat pe Edward s~ fac~ rost de bani prin orice mijloace, inrau~tind relatiile dintre el ~i supu~ii s~i ~i epuizand resursele regale. Edward alll-lea a mo~tenit aceste inconveniente, care erau, intr-a oarecare m;lsura, cauza calami~tilor din timpul domniei sale. Noul rege a cornis ins~ ~i el citeva gre~eli grave, cum ar fi increderea in nobilii straini ~i alte persoane favorizate ~i nu in proprii s~i magnati. Baronii au trecut in opozitie deschis~ ~i au supravegheat fiecare ~care a regelui. Marea victorie a lui Robert Bruce asupra lui Edward la Bannockbum, in 1314, a asigurat independenta Scotiei ~i a umbrit pozitia regelui. ins~ Edward a$tepta s~-~i ia revama ~i In cele din urrrul i-a infcint pe dU-5manii s~i in 1322. Totu~i, scurta sa domnie a luat sfa~it cand sotia sa, regina Isabella, s-a Intors din Franta cu amantul ei, Roger Mortimer, ~i cu o armat~ la care s-au al~turat ~i magnatii. Edward allllea a fost obligat s~ abdice In favoarea taruIrulul s~u fiu (~i acesta Edward), fiind apoi ucis cateva luni mai tarziu In castelul Berkeley. Isabella ~i Mortimer au detinut confrolul asupra Angliei pan~ in 1330, cand Edward al lII-lea, in vars~ de 18 ani, i-a izgonit. Edward alllI-lea (1327-77) a fost o persoan~ deosebi~, ca~ a promovat un cult al cavalerismu-

timpul, schimbareaa ajuns ~i la clasele muncitoare, creand plata rentei, fermieri independenti ~i muncitori liberi, In locul robilor. Aceste curente au fost accelerate de "Moartea Neagr~" din 1348-49, groaznica cium~, care a secerat aproape O treime din populatie; printre altele, ciuma a creat O cerere urgent:l de munc~ agricol~, care i-a detenninat pe proprietarii de p~mant s~ angajezelucrntori f~r~ s~ le impun~ conditii, f~rn s~ se intereseze prea mult dac~ ace~tiaerau ~erbi fugari, care
O campul de lupta de la Bannockburn. infrangerea lui Edward al 1I-lea de Robert Bruce la Bannockburn, in I 314, a reprezentat o lovitura teribila adusa prestigiului regelui, care a slabit ~i mai mult fragila sa autoritate.

~ 13 .9 ~

28

ANGLIA:

REGALITATE

$1 COMUNITATE

ati st~panil >rietari de

lt~

d(

Neobi~nuita I aceasta situatie

taxa tensianata,

electorala a fast intradu

dal~ li Wat

e tan:Irul a aflat:I la

Richard al 11ere le-a irnpu

:)ndu litate

rsibile. ~a lui Rich parlamel

detr

[mas singur. In 1399, favoarea lui Bolingbroli

~i comunitatii

nu 1

";ise

z()lvarea,

DATEIMPORTANTE 1215 Magnei

Semnarea
O Richard alll-Iea inmanand coroana lui Henric

Carta

Bolingbroke, in 1 399. Bolingbroke, varul lul Richard, a devenit regele Henric aIIV-Iea. -~

O John Ball conduc3nd Rascoala ,aranilor din 1 381. Mii de \arani au mar~aluit prin Londra, distrug3nd toate registrele feudale. ~ --I .

1:J.58 Prevederile de la Oxford 1265 Victoria 'ui Simon de Montfort la Lewes; ;nfrangerea ~i moartea sa la Evesham Edward fncredintarea 128:J.-83 I cucere~te Tara 1292 coroanei Baliol Galilor 'ui John

~ ~ l~':\+... , ~ \:I!~1J.! , .
~,; , ;~Ii!...

!.i;..:

-r ,::-_,~ I:,,!~J ~ ...,,,~ i~ ~


II' I"' ~'",.~ ~~...'

Scotiei

Edward William Edward a doua

1:J.96 I devine rege al Scotiei 1297 Wallace se revoltci

~ c- -~"' 'c -"


-')~ -"

;~~ -"" ,

i~I;'. ~ " ,

~,,{'\I~

}10"';

'

~ ~ /

II
.

~ I;"' ~,

" ""

"'

/1 /:/

I)\'r":c,~ ~ ~ I;.::
,-

~-~

II
~~ ~~""

1298 I i/ fnfrange pe Wallace ~i fncepe cucerire a Scotiei (panci fn 1304) 1306 Bruce devine rege al Scotiei la

Robert

Edward

all'-Iea 1314 este fnfrant Bannockburn

Edward

all'-Iea

1327 este detronat 1337 Rcizboiului

~i asasinat

Izbucnirea

de 100 de ani

1348-49 Moartea Neagrci

I:.;

1381 Rciscoala tciranilor Richard 1399 alll-Iea este detronat