P. 1
Istorie Cls 11 Suport_de_curs

Istorie Cls 11 Suport_de_curs

|Views: 13|Likes:
Published by George Tiron
aqqasdas
aqqasdas

More info:

Published by: George Tiron on Dec 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2013

pdf

text

original

ISTORIE Universală.

SUPORT DE CURS PENTRU CLASA a XI-a / a XII-a RP / a XI-aFR
Prof. CĂTĂLIN A!"IAR
1.EUROPA ŞI LUMEA ÎN SECOLUL XX (1h)
× Dominaţia Europi a!upra "umii
× Europa "a #n$pu%u" mi"niu"ui III
1. Dominația Europei asupra lumii
La începutul sec. XX Europa era la apogeu- statele dețineau Imperii Coloniale.
Marea Britanie avea cel mai întins imperiu colonial; se mai adaugă Franța !ermania
Belgia "landa #ortugalia $i %pania.
Coloniile $i resursele lor au devenit cu timpul motiv de con&runtare între statele europene
'ominația Europei asupra lumii a însemnat supremația omului al( asupra teritoriilor $i
populațiilor e)traeuropene
Colonie= teritoriu sau țară lipsită de independență politică și economică,
guvernată de o alta, numită, în acest caz, metropolă
*
- Identi&icați principalele puteri coloniale $i coloniile deținute de acestea în +&rica.
Politici coloniale
- Imperiul colonial &rance,- apare după *-./ pentru a contracara !ermania. 'eținea */ mil
0m1.
- Imp. Colonial (ritanic- ocupa 2 din supra&ața 3errei $i purta numele de Commonwealth.
” Anglia preferă să facă comerț fără să domine atunci când e posibil, și acceptă să
facă comerț și să domine când este necesar„
'orința metropolelor era de a e&icienti,a e)ploatarea economică &ără a crea
instituții $i &ără a ține cont de e&ectele de,astruoase asupra populațiilor indigene.
egemonia !uropei
- Hegemonie= dominație, hegemon= conducător, dominator
- Europa se (a,a pe4 gradul ridicat de industriali,are rețeaua de transporturi. +cestea erau
susținute de căr(une $i petrol care veneau din colonii în mare măsură. Europenii erau
$tiutori de carte în timp ce în colonii doar */5 erau al&a(eti,ați. %peranța de viață în
Europa era de două ori mai mare ca în +&rica sau +sia
- 6egemonia Europei s-a impus adeseori prin ră,(oaie coloniale. 'ar stăp7nirea ei avea să
se năruiască o dată cu 8ă,(oaiele Mondiale.
. Erodarea dominației Europei
- #rimul 8ă,(oi Mondial a avut e&ecte grave asupra Europei. 9n sc:im( cre$te importanța
+siei a %;+ $i a 8usiei.
- Consecințele economice4 re&acerea economiei <a(ia în *=>?@*=>AB
- Consecințele sociale4 pierderile omene$ti aduc societatea europeană în cri,ă se ampli&ică
naționalismul $i tendința egalității între se)e.
- Consecințele &inanciare4 devalori,area monedelor. +cest lucru nu e vala(il pentru %;+ care
a împrumutat pe timpul ră,(oiului maCoritatea statelor europene.
- Consecințe politice4 cre$te rolul statului $i se dereglea,ă mecanismele democratice.
. Decolonizarea
- + &ost una din consecințele '8M $i a contri(uit la sc:im(area :ărții politice a lumii.
- Coloniile cer independență după ce au aCutat cu trupe în '8M marile puteri europene.
- Intelectualii au susținut mi$cările pentru independență.
- 9n condițiile 8ă,(oiului 8ece %;+ $i ;8%% susțin decoloni,area pentru interese
proprii< economice $i politiceB
>
- Di-au o(ținut independența4 India Birmania Indone,ia Indoc:ina +lgeria +ngola. +nul
*=E/F +nul +&ricii.
- Con&rin'a ( "a )an(un* (1+,,) a decis dreptul coloniilor la independență $i a reali,at
distincția dintre4
+ Lumea înt7iF %;+ G statele democratice
+ Lumea a II-aF ;8%% Gstatele comuniste
+ Lumea a III-aF &ostele colonii sărace su(de,voltate $i suprapopulate
!. Europa începutului de mileniu
- 'ouă &enomene domină Europa a,i4
+ Construirea $i consolidarea identității europene
+ !lo(ali,area
- Identitatea europeanăF uni&icarea tuturor identităților naționale a tradițiilor $i culturii. Ea
promovea,ă valori universale precum li(ertatea democrația respectarea drepturilor
omului calitatea vieții.
"eme de lucru#
1$ Citi%i te&tele de mai 'os (i transcrie%i ! consecin%e pozitive (i ! consecin%e
negative ale glo)alizării#
+4 H;nii argumentea,ă că ameninIarea de a trăi într-o societate unică integrată cu modele de
comportament social Ji cultural standardi,ate ne-ar condiIiona să m7ncăm aceeaJi m7ncare
să ascultăm aceeaJi mu,ică sau să privim aceleaJi &ilme indi&erent unde trăim Ji care este
naIionalitatea noastră. +ceastă situaIie ar nega speci&icitatea &iecărei Iări Ji ar viola dreptul
nostru de a ne (ucura de propriile noastre culturi.K< 8ui !omes 8epere. Manual de educaIie
pentru drepturile omuluiB
B 4 HCreJterea mo(ilităIii Ji comunicaIii mai rapide ne dă oca,ia să împărtăJim Ji să învăIăm
unii de la alIii Ji de la alte culturi învăI7nd să &im mai toleranIi Ji să ne respectăm mai mult.K
C4 H+ devenit deCa o(iJnuit să vor(im despre lume ca despre un sat mondial. !lo(ali,area
este asociată în general cu posi(ilităIi Ji riscuri sporite pentru comerI cooperare Ji
comunicare. 'ar adevărata provocare a glo(ali,ării răm7ne de,voltarea unei conJtiinIe
universale a cărei principală valoare sunt drepturile omului democraIia pluralistă Ji egalitatea
tuturor oamenilor.K < Lalter %c:Mimmer B
' H!lo(ali,area repre,intă trim&ul economic al occidentului. Li(erali,area pieIelor inclusiv
circulaIia neîngrădită a &lu)urilor de capital a înlesnit pătrunderea &irmelor occidentale pe
pieIe p7nă de cur7nd inaccesi(ile.K < C:ristian Mititelu H!lo(ali,area Ji patriotismul
economicK articol din HEvenimentul ,ileiK B
N
$ Citi%i cu aten%ie următoarea listă* ea cuprinde cauze ale migra%iilor
contemporane
- OomaC crescut; ră,(oi civil; cerere de m7nă de lucru; educaIie mai (ună; li(ertatea de
e)primare; teama de persecuIii din motive religioase politice sau etnice; sluC(e mai (ine
plătite; siguranIa dată de sistemul legislativ; :rană su&icientă pentru toată lumea; sărăcie;
puIine Janse pentru o viaIă decentă; suprapopulare; ră,(oi cu un stat vecin;
*. %electaIi din listă două cau,e cu caracter economic Ji două cau,e cu caracter politic.
>. %electaIi din listă două cau,e care determină migraIia &orIată.
!$ +rezentați situația politică și economică actual a unei ,oste colonii din -,rica
,olosind in,ormații din presă sau de pe internet.
-.UNIUNEA EUROPEAN. DE LA U/OPIE LA NECESI/A/E
(0h)
× 1n2a Uniunii Europn3( "a i( "a ra"i%a%
× E4%in(ra Uniunii Europn (up5 pr56u7ira
$omuni!mu"ui
× Europa $on%mporan58 uni%a%9 (i:r!i%a%9 in%*rar
;niunea Europeana este un grup de >. de tari mem(recare au decis sa guverne,e in comun
pentru ca natiunile lor sa ai(a o viata mai sigura si mai prospera.
C8"P"L"!IE4
Þ *=?E-Mentinerea pacii intre invingatori si invinsi.
Þ *=A/-'eclaratia %c:umann.In&iintarea ;E.
Þ *=A.-Belgia Franta "landa si 8F. !ermana au semnat 3ratatele de la 8oma.
Þ *=E/-+ luat &iinta +sociatia Europeana a Li(erului %c:im(<EF3+B.
Þ *=E--%e pun (a,ele ;niunii vamale.
Þ *=.=-#rimele alegeri directe pentru #arlamentul European.Este creat sistemul monetar.
Þ *=-E-Mem(rii CEE semnea,a +ctul ;nic European.
?
Þ *=-=-Caderea Cortinei de Fier.8euni&icarea !ermaniei.
Þ *==>-%emnarea 3ratatului de la Maastric:t prin care Comunitatea devine ;E.
Þ *==.-%emnarea 3ratatului de la +msterdam cu scopul re&ormarii institutiilor ;niunii.
Þ >//*-%emnarea 3ratatului de la Pisa.
Componn%" UE;
Þ #arlamentul European.
Þ Comisia Europeana.
Þ Consiliul ;E.
Þ Curtea de Qustitie.
Þ Curtea de Conturi.
Þ Consiliul European.
Par"amn%u" Europan
Þ #arlamentul European 4 este vocea poporuluiRRinstitutia democratica ce repre,inta
cetatenii statelor mem(re.El sustine drepturile cetatenilor are atri(utii legislative si de
monitori,are si adopta propunerile puterii e)ecutive.In pre,ent #arlamentul are .A- de
mem(rii&iind cel mai numeros organism european multinational.La &iecare A ani au loc
alegeripentru sta(ilirea repre,entantilor celor > camere ale #arlamentului.
Comi!ia Europana
Þ Comisia Europeana 4organismul e)ecutiv al ;E-un &el de guvern.Comisia este si &orta
politicaRR a ;niunii4ea asigura respectarea de catre guvernele nationale a normelor ;E.Ea
are puterea de a aduce guvernele nationale in &ata Curtii de Qustitie .#resedintele actual al
CE este Qose Manuel Barroso<#ortugaliaB si conduce o ec:ipa de >E de comisari.Fiecare
comisar are un mandat de A ani.#entru CE lucrea,a apro) >>./// de persoane pe langa
care se mai adauga si N/// de translatori.
Con!i"iu" UE
Þ Cel mai important organism deci,ional al ;E il constituie Consiliul European.Impreuna cu
#arlamentul European apro(a legile precum si de,(aterea pro(lemelor atat de interes
national cat si pe plan european.Consiliul cu sediul la Bru)elles poate amendaadopta
respinge propunerile de legi &acute de Comisie.
Cur%a ( <u!%i%i
Þ Legile pot &i interpretate di&erit.Curtea tre(uie sa asigure interpretarea si aplicarea lor
corecta in intreaga ;niune Europeana.+re sediul la Lu)em(urg si este &ormata din cate un
A
Cudecator numit de &iecare dintre statele mem(re pe o perioada de E ani.'eci,iile Curtii
sunt de&initive si irevoca(ile si nu pot &i atacate in nici un stat mem(ru.
Cur%a ( Con%uri
Þ ;niunea Europeana este &inantata din (anii contri(ua(ililor.Ei au dreptul sa stie daca (anii
lor sunt c:eltuiti corect.Curtea tre(uie sa veri&ice daca sunt respectate normeel si
regulamentele (ugetare comunitareea pu(lica anual un raport cu privire la modul in care
sunt c:eltuiti (anii.
Con!i"iu" Europan
Þ Consilul European4 este alcatuit din presedintii sau prim-ministrii statelor mem(re.%e
reuneste de cel putin > ori pe an<%ummit ;EB pentru a discuta viitorul ;E.Fiecare mem(ru
al ;E preia pentru E luni presedentia Consiliului.
/tatele mem)re 0E#
*B BEL!I+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Bru)elles
Þ Lim(a o&icialS4 olande,S &rance,S germanS
Þ %istem politic4 monar:ie constituIionalS
Þ -rege4 +l(ert al II-lea
Þ -prim-ministru4 !uT Uer:o&stadt
Þ %upra&aIS 4 N/.A*/ 0m 1
Þ #opulaIie totalS4 */.??A.-A> loc.
Þ MonedS4 euro
/curt istoric
Þ 'iverse naIiuni Ji culturi au ocupat teritoriul de astă,i al 8egatului Belgiei de la celIi Ji
romani p7nă la &rance,i Ji olande,i. "riginea numelui său stă în primii locuitori <(elgieniiB
despre care Iulius Ce,ar &ăcea re&erire pe c7nd socotea campaniile sale din !alia. La
pră(uJirea Imperiului 8oman &rancii au preluat teritoriul Ji odată cu trecerea timpului
regiunea a aCuns să &ie parte din Vările de Qos p7nă la ră,(oiul său de independenIă
<*-N/B des&ăJurat su( auspiciile &rance,ilor. 'upă o scurtă perioadă de intervenIie
internaIională în regiune pentru a se evita ane)area sa la FranIa 8egatul ;nit a propus ca
noua Iară să &ie condusă de o casă regală dintr-o Iară terIă suger7nd-ul pe ducele Leopold
E
de %a)e-Co(urg !ermania care se va trans&orma în regele Leopold I al Belgiei. 9n secolul
XX se declară neutră însă datorită invadării sale în timpul celor două ră,(oaie mondiale
decide să înc:eie politica sa e)ternă paci&istă Ji să adere la P+3".
Cultură
Þ Biserica maCoritară este catolică <.A5B urmată de Biserica #rotestantă ;nită. Islamul Ji
iudaismul sunt de asemenea recunoscute. Cultele recunoscute sunt &inanIate de către
stat. Criteriul con&esional a &ost una dintre cau,ele care au provocat independenIa sa &aIă
de Vările de Qos <preponderent protestanteB. Vara este cunoscută la nivel internaIional
pentru (erea sa Ji pentru ciocolată. Cel mai popular sport este &ot(alul urmat de
picioroange <Ma Wles sc:aessesX &r Wles Yc:assesXB un sport al oraJului Pamur.

>B !E8M+PI+
"ate #eografice
Þ Capitala4 Berlin
Þ Lim(a o&icialS4 germana
Þ %istem politic4 repu(lică &ederală
Þ -preJedinte4 6orst Z[:ler
Þ -cancelar4 +ngela Mar0el
Þ %upra&aIS4 NA..->* 0m 1
Þ #opulaIie totalS4 loc.
Þ MonedS4 euro
$curt istoric
Þ 9n urma celui de-al 'oilea 8ă,(oi Mondial !ermania inclusiv Berlinul au &ost împărIite în
patru sectoare controlate de către FranIa ;8%% 8egatul ;nit Ji %tatele ;nite. +ceastă
împărIire a culminat prin constituirea pe teritoriul !ermaniei a două state germane4 partea
de apus s-a numit 8epu(lica Federală !ermania <8F! !ermania de Uest sau
Bundesrepu(li0 'eutsc:landB iar partea de răsărit orientată spre ;8%% s-a numit
8epu(lica 'emocrată !ermană <8'! ''8 !ermania de Est sau de 8ăsăritB.
Þ !ermania de vest Ji-a recuperat rapid nivelul de dinaintea ră,(oiului devenind o putere
economică importantă a Europei. 9n *==/ după căderea comunismului în Europa cele
două state germane s-au reuni&icat prin aceea că landurile &ostei 8'! au aderat o&icial la
8F! adopt7nd (ine-înIeles Ji constituIia 8F!. 3ratatul care a de&init această reuni&icare se
numeJte \'oi #lus #atru\ <a &ost înc:eiat de către cele două state germane Ji cele patru
puteri care deIineau suveranitatea asupra întregii !ermanii4 %;+ Marea Britanie FranIa Ji
;8%%B.
.
Þ %tatul unit este acum una dintre cele mai importante Iări din ;niunea Europeană Ji din
lume.
Cultura
Þ Contri(uIiile germane la cultura mondială sunt numeroase. !ermania a &ost locul de
naJtere al unor renumiIi compo,itori precum LudMig van Beet:oven Qo:ann %e(astian
Bac: Qo:annes Bra:ms Ji 8ic:ard Lagner; poeIi precum Qo:ann Lol&gang von !oet:e Ji
Friedric: %c:iller; &iloso&i ca Immanuel Zant !eorg 6egel Zarl Mar) sau Friedric:
Piet,sc:e; de asemenea oameni de JtiinIă de cali(rul lui +l(ert Einstein sau Ma) #lanc0.
Þ " mică selecIie de aspecte culturale speci&ice4
Þ Mu,ica !ermaniei
Þ Bundesliga
Þ "0to(er&est
NBF8+P]+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 #aris
Þ Lim(a o&icialS4 &rance,ă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Picolas %ar0o,T
Þ -prim-ministru4 Fran^ois Fillon
Þ %upra&aIS 4 E.?.-?N 0m 1
Þ #opulaIie totalS4 E>.EE>.-?> loc.
Þ MonedS4 euro
2ran%a după al doilea răz)oi mondial
Þ 9n urma celui de al doilea ră,(oi mondial din data de >. octom(rie *=?E intră în vigoare
cea de-+ #atra 8epu(lică France,ă &ondată după principiile celei de a treia repu(lici.
Insta(ilitatea guvernamentală datorată regimului puternic parlamentar cu un număr mare
de partide precum Ji pro(lemele din Imperiul Colonial su( &orma ră,(oaielor din Indoc:ina
Ji din +lgeria au condus la o cri,ă ce a necesitat sc:im(area constituIiei. 9n ciuda aceste
insta(ilităIi Ji a sc:im(ărilor &recvente de guverne FranIa a mani&estat o coerenIă
puternică în ceea ce a însemnat construcIia europeană &iind printre principalii susIinători
ai ComunităIii Europene a Căr(unelui Ji "Ielului Ji apoi a 3ratatului de la 8oma ce a pus
(a,ele #ieIei Comune. 'e asemenea de,voltarea industriei nucleare a permis FranIei să
des&ăJoare o politică independentă în anii *=E/.
-
Þ ConstituIia celei de-a cincea repu(lici &rance,e din *=A- redactată su( in&luenIa lui
C:arles de !aulle pune (a,ele unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai sta(il dec7t
precedentul. ;lterior constituIia este modi&icată Ji puterile preJedintelui sunt sporite ast&el
înc7t repu(lica este considerată ca &iind semi-pre,idenIială. 8evoltele din mai *=E- au
avut importante consecinIe asupra situaIiei social-economice Ji culturale din FranIa. 'in
anii *=A/ reconcilierea Ji apoi cooperarea cu !ermania i-au permis FranIei să Coace un rol
important în cadrul construcIiei europene aceasta în ciuda respingerii 3ratatului
ConstituIional European în mai >//A &iind considerată o Iară parti,ană conceptului de o
;niune Europeană puternic integrată din punct de vedere politic.
Cultura
Þ Cultura &rance,ă este (ogată diversi&icată Ji vec:e Ji re&lectă culturile sale regionale Ji
in&luenIa numeroaselor valuri de imigraIie de-a lungul timpului. #arisul capitala sa este
numit Ji "raJul Luminilor <&rance,ă la Uille lumi_reB a &ost de-a lungul timpului un
important centru cultural gă,duind artiJti de toate originile &iind actualmente oraJul care
adună cel mai mare număr de situri cu un caracter cultural din lume <mu,ee plate clădiri
Ji alteleB. 9n plus aceste situri sunt consacrate unei mari varietăIi de teme.
Þ Locul de naJtere al carte,ianismului Ji al %ecolului Luminilor cultura &rance,ă a lăsat
moJtenire lumii lim(a diplomaIilor o anumită concepIie universală asupra omului <uneori
considerată &ranco-centristăB numeroase reali,ări te:nice Ji medicale Ji o artă de a trăii
ancestrală. Locul de naJtere al cinematogra&iei Ji un susIinător &ervent al e)cepIiei
culturale FranIa a de,voltat o industrie cinematogra&ică de calitate una dintre puIinele
industrii cinematogra&ice europene ce pot re,ista maJinii :ollTMoodiene.
Þ Cultura &rance,ă este unul dintre principalele liante ale "rgani,aIiei InternaIionale a
Franco&oniei care reuneJte diversele Iări care au a&inităIi culturale Ji care au &ost puternic
in&luenIate de-a lungul timpului de cultura &rance,ă.
Þ Cultura &rance,ă este repre,entată de4 sculptură pictură ar:itectură mu,ică literatură
cinema (ucătărie .
?B I3+LI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 8oma
Þ Lim(a o&icialS4 italiana
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 !eorgio Papolitane
Þ -prim-ministru4 8omano #rodi
Þ %upra&aIS 4 N/*.>N/ 0m 1
=
Þ #opulaIie totalS4 A-..A*..** loc.
Þ MonedS4 euro
/curt istoric
Þ Istoria Italiei este pro(a(il cea mai importantă în privinIa de,voltării culturale Ji a
de,voltării sociale din mediterană. Vara a &ost o ga,dă pentru importante activităIi în
timpurile preistorice Ji de aceea săpături ar:eologice pot &i găsite în multe regiuni4 La,io
Ji 3oscana ;m(ria Ji Basilicata. 'upă Magna !raecia Civili,aIia etruscă Ji Imperiul
8oman care a venit să domine acestă parte a lumii au urmat Evul Mediu ;manismul Ji
8enaJterea care au aCutat mai apoi la &ormarea &ilo,o&iei Ji artei europene. "raJul 8oma
conIine unele dintre cele mai importante e)emple de Baroc.
Þ Italia în era modernă a devenit un stat-naIiune e&ectiv - pe *. martie *-E* - c7nd statele
peninsulei Ji Cele două %icilii au &ost unite de către regele Uictor Emmanuel II din dinastia
de %avoia. +r:itectul uni&icaIiei italiene oricum a &ost Contele Camillo Benso di Cavour
primul ministru al lui Uictor Emmanuel. 8oma însăJi a r7mas un deceniu su( #apalitate
devenind parte a 8egatului Italiei doar pe >/ septem(rie *-./ data &inală a uni&icării
italiene. Uaticanul este acum o enclavă independentă înconCurată de Italia ca Ji %an
Marino.
Þ Italia participă alături de +ntantă în primul ră,(oi mondial.
Þ 'ictatura &ascistă a lui Benito Mussolini care a început în *=>> a condus la o alianIă
de,astroasă cu !ermania Ji cu Qaponia numită +)a Berlin-8oma-3o0io <#uterile +)eiB Ji la
în&r7ngerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea ră,(oi mondial. #e > iunie *=?E un
re&erendum asupra monar:iei a re,ultat în sta(ilirea 8epu(licii Italiene care a dus la
adoptarea unei noi constituIii pe * ianuarie *=?-. Mem(rii &amiliei regale au &ost trimiJi în
e)il datorită asocierii lor cu regimul &ascist.
Þ Italia a &ost mem(ră &ondatoare a P+3" Ji a ;niunii Europene Ji s-a alăturat grupului de
creJtere a uni&icării politice Ji monetare din Europa de Uest inclu,7nd introducerea Euro în
*===.
Cultura
Þ MiJcările artistice ale 8enaJterii Ji (arocului a apărut în Italia între secolele al *?-lea Ji al
*A-lea respectiv la s&7rJitul secolului al *E-lea determin7nd o adevărată revoluIie
artistică în Italia mai înt7i în Europa ulterior Ji apoi în întreaga lume.
Þ !enurile literare care au în&lorit în Italia aJa cum sunt poe,ia lui #etrarca 3asso Ji a lui
+riosto respectiv pro,a lui 'ante Boccaccio Mac:iavelli Ji a lui Castiglione au e)ercitat o
in&luenIă dura(ilă în de,voltarea culturii vestice la &el ca Ji pictura sculptura Ji
ar:itectura la care au contri(uit artiJti e)traordinari ca Leonardo da Uinci 8a&&aello
Botticelli Fra +ngelico Ji Mic:elangelo.
Þ In&luenIa mu,icală a compo,itorilor italiani ai epocii (aroce precum Monteverdi #alestrina
Ji Uivaldi s-a dovedit a &i remarca(ilă. Mai t7r,iu în secolul al *=-lea opera romantică
*/
italiană <gen mu,ical \inventat\ de asemenea de italieniB a e)celat datorită compo,itorilor
!ioacc:ino 8ossini !iuseppe Uerdi Ji !iacomo #uccini.
Þ +rtiJtii scriitorii regi,orii ar:itecIii compo,itorii Ji designerii contemporani italieni
contri(uie semni&icativ la cultura vestică.
Þ Fot(alul este principalul sport naIional. Italia a c7Jtigat Cupa Mondială de Fot(al de patru
ori4 în *=N? *=N- *=-> Ji >//E. %eria + a campionatului italian de &ot(al a dat unii dintre
cei mai (uni Cucători de &ot(al la nivel mondial. Cele mai cunoscute ec:ipe sunt +.C. Milan
Ji Inter Milano FC din Milano +.%. 8oma Ji %.%. La,io din 8oma Quventus din 3orino Ji
Fiorentina din FlorenIa.
AB L;XEMB;8!
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Lu)em(urg
Þ Lim(a o&icială4 lu)em(urg:e,ă &rance,ă germană
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -marele duce4 Marele 'uce 6enric
Þ -prim-ministru4 Qean-Claude Qunc0er
Þ %upra&aIă 4 >.A-E 0m 1
Þ #opulaIie totală4 ?E-.A.* loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ Istoria înregistrată a Marelui 'ucat al Lu)em(urgului începe odată cu construcIia
Castelului Lu)em(urg în anul =EN. 9n Curul acestei &ortăreIe s-a de,voltat treptat un oraJ
care a devenit centrul unui stat mic dar important. 9n *?N. a avut loc o cri,ă &amilia
conducătoare neav7nd moJtenitori legitimi pentru tron. 9n secolele următoare &ortăreaIa
Lu)em(urg a &ost în mod constant mărită Ji întărită de cei care au ocupat-o între alIii
Bour(onii 6a(s(urgii 6o:en,ollernii Ji &rance,ii. C:iar Ji după în&r7ngerea lui Papoleon în
*-*A c7nd Congresul de la Uiena a con&erit autonomie &ormală Lu)em(urgului Iara a
devenit o(iectul unei dispute între #rusia Ji "landa.
Þ 8evoluIia (elgiană dintre *-N/`*-N= a înCumătăIit teritoriul Lu)em(urgului atunci c7nd
partea vestică a Iării pur &ranco&onă a &ost trans&erată Belgiei. IndependenIa
Lu)em(urgului a &ost con&irmată apoi în *-N= dar nu a &ost rati&icată &ormal dec7t în
*-E. după ce cri,a lu)em(urg:e,ă aproape a dus la un ră,(oi între #rusia Ji FranIa. 9n
acelaJi an *-N= Lu)em(urg s-a alăturat Con&ederaIiei germane.
**
Þ 8egele "landei a rămas Je&ul de stat al Lu)em(urgului cu titlul de mare duce al
Lu)em(urgului p7nă în *-=/. La moartea lui Lil:elm al III-lea tronul "landei a revenit
&iicei sale Lil:elmina iar Lu)em(urg <pe tronul căruia nu puteau sta &emei <ve,i Legea
%alicăBB i-a &ost dat lui +dolp: de Passau-Leil(urg.
Þ Lu)em(urg a &ost invadat Ji ocupat de !ermania în timpul primului ră,(oi mondial Ji al
celui de-al doilea ră,(oi mondial. 9n *=?> Lu)em(urgul a &ost o&icial ane)at de +l treilea
8eic:.
9n timpul celui de-al doilea ră,(oi mondial Lu)em(urg Ji-a a(andonat politica de
neutralitate alătur7ndu-se +liaIilor în lupta împotriva !ermaniei. !uvernul său în e)il la
Londra a &ormat un mic grup de voluntari care au participat la inva,ia Pormandiei. +
devenit un mem(ru &ondator al P+3" Ji al "P; în *=?E. 9n *=A. Lu)em(urg a devenit
unul dintre cele Jase state &ondatoare a ComunităIii Economice Europene <devenită apoi
;niunea EuropeanăB Ji în *=== s-a alăturat Iărilor care au adoptat moneda unică euro.
Mai multe organisme europene îJi au sediul în Lu)em(urg.
EB "L+P'+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 +msterdam
Þ Lim(a o&icială4 olande,ă &ri,iană
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -rege4 Beatri)
Þ -prim-ministru4 Qean #eter Bal0enende
Þ %upra&aIă 4 ?*.A>E 0m 1
Þ #opulaIie totală4 *E.*NA.==> loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ %u( Carol auintul împărat al %&7ntului Imperiu 8oman Ji rege al %paniei regiunea &ace
parte din cele *. provincii ale Vărilor de Qos care includeau Ji Belgia actuală. 'upă ce Ji-a
o(Iinut independenIa &aIă de %pania în *E?- "landa a devenit o mare putere maritimă Ji
economică în secolul XUII. +ceastă perioadă în timpul căreia "landa Ji-a creat colonii Ji
dependenIe în lume este cunoscută ca Ji secolul de aur.
Þ 'upă ce a &ost integrată în Imperiul France, de Papoleon a &ost creat un regat olande,
împreună cu Belgia Ji Lu)em(urg în *-*A. Belgienii au devenit independenIi încep7nd cu
*-N/ ca Ji lu)em(urg:e,ii.
*>
.B '+PEM+8C+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Copen:aga
Þ Lim(a o&icială4 dane,ă
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -regină4 Margareta a II-a
Þ -prim-ministru4 +ndres Fog: 8asmussen
Þ %upra&aIă 4 ?N./=? 0m 1
Þ #opulaIie totală4 A.??../-? loc.
Þ Monedă4 coroana dane,ă
/curt istoric
Þ 'upă al doilea ră,(oi din %c:lesMig <în dane,ă4 %lesvigB în *-E? 'anemarca a &ost &orIată
să cede,e %c:lesMig-6olstein #rusiei în&r7ngere ce a marcat pentru totdeauna identitatea
naIională dane,ă. 'in acest moment 'anemarca a adoptat o politică de neutralitate
răm7n7nd prin urmare neutră in timpul primului ră,(oi mondial. 9n urma în&r7ngerii
!ermaniei 'anemarcei i s-a o&erit de către puterile de la Uersailles returnarea provinciilor
%c:lesMig-6olstein. 3em7ndu-de de atitudinea revanJardă germană 'anemarca a re&u,at
6olstein Ji a insistat asupra organi,ării unui ple(iscit în ceea ce priveJte returnarea
provinciei %c:lesMig. 9n *=>/ în urma ple(iscitului %c:lesMigul de nord a reintrat în
componenIa 'anemarcei.
Þ 9n ciuda continuei neutralităIi 'anemarca a &ost invadată de !ermania <"peraIiunea
Leserb(ungB pe = aprilie *=?/. 'eJi i s-a acordat iniIial autonomie <p7nă în *=?N din
cau,a unei &oarte active miJcări de re,istenIăB 'anemarca a rămas ocupată militar de-a
lungul întregului ră,(oi. 'ane,ii au avut o puternică simpatie pentru cau,a aliată; *=// de
o&iIeri de poliIie dane,i au &ost arestaIi de către !estapo Ji trimiJi su( pa,ă pentru a &i
deIinuIi la Buc:enMald. 'upă ră,(oi 'anemarca a devenit unul dintre mem(rii &ondatori
ai P+3" Ji în *=.N s-a alăturat ComunităIii Economice Europene <mai t7r,iu ;niunea
EuropeanăB.
Cultura
Þ #ro(a(il cel mai &aimos dane, este de &apt un personaC literar engle,4 6amlet personaCul
piesei cu acelaJi nume de Lilliam %:a0espeare al cărui decor este castelul real Zron(org
în 6elsingcr la nord de Copen:aga. ;n alt dane, (inecunoscut este 6ans C:ristian
+ndersen cunoscut în 'anemarca drept 6. C. +ndersen un autor cunoscut mai ales
pentru poveJtile sale pentru copii precum Poile straie ale împăratului Mica sirenă Ji
8ăIuJca cea ur7tă.
*N
-B I8L+P'+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 'u(lin
Þ Lim(a o&icială4 irlande,ă engle,ă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 MarT Mc+leese
Þ -prim-ministru4 #art:aldn e :Eac:t:airn
Þ %upra&aIă 4 ./.>-/ 0m 1
Þ #opulaIie totală4 N.=E=.AA- loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ In trecut Irlanda a &ost mult timp un tinut enigmatic considerat de multi o simpla legenda
si se spune ca romanii au renuntat la o potentiala coloni,are din cau,a unor asemenea
povesti dar mai ales pentru ca se stia ca vremea nu este deloc prietenoasa. 'e &apt nici
romanii nu stiau e)act unde se gaseste aceasta tara cre,and ca este la vest de coastele
%paniei.
Þ Celtii din Irlanda au continuat sa venere,e soarele pana cand au &ost convertiti la
crestinism in secolul U de catre %& #atric0 despre care povestile locale spun ca a scapat
Irlanda si de serpi. Inva,iile vi0inge din secolul IX urmate de cea a norman,ilor in secolul
XII au repre,entat momente esentiale ale istoriei tarii. Britanicii au inceput din secolul XUII
o campanie sustinuta de in&rangere si coloni,are a tarii dar va dura mai (ine de un secol
pana cand acest lucru a &ost dus la (un s&arsit. +(ia in *-/* Irlanda devenea parte a Marii
Britanii prin +ctul ;nirii. Foametea din *-?A - *-?= dar mai ales revoltele din *=*E sunt
alte momente-c:eie din Istoria Irlanda. In *=>* dupa un scurt ra,(oi civil a luat &iinta
%tatul Irlande, Li(er un dominion al Imperiului Britanic cu guvernare autonoma. 'ar sase
comitate a&late in nord si avand o populatie maCoritar protestanta au ramas su( stapanire
(ritanica. Poul stat a adoptat in *=NE o Constitutie repu(licana si a primit numele de Eire.
In timpul celui de al doilea ra,(oi mondial si-a pastrat neutralitate iar in *=?= a devenit
8epu(lica Irlanda retragandu-se o&icial din CommonMealt:. In *=.N Irlanda a devenit
mem(ru al Comunitatii Economice Europene asta,i ;niunea Europeana.
=B 8E!+3;L ;PI3
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Londra
*?
Þ Lim(a o&icială4 engle,ă
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -regina4 Elisa(eta a II-a
Þ -prim-ministru4 !ordon BroMn
Þ %upra&aIă 4 >??.->/ 0m 1
Þ #opulaIie totală4 E/.>/=.A// loc.
Þ Monedă4 lira sterlină
/curt istoric
Þ 'e la începutul secolului al XX-lea in&luenIa (ritanică s-a diminuat constant. +l doilea
ră,(oi mondial a adus pe lîngă serioase pro(leme economice Ji de,mem(rarea
Imperiului prin separarea coloniilor în state independente. +ceasta a condus la
reinventarea 8egatului ;nit ca un stat european modern Ji prosper.
Þ 8egatul ;nit este mem(ru al ComunităIii Economice Europene din *=.N însă atitudinea
(ritanicilor &aIă de piaIa unică europeană este mai degra(ă re,ervată. 8egatul ;nit încă
re&u,ă adoptarea monedei euro iar euroscepticismul se menIine la cote ridicate.
Þ 8e&orma politică în 8egatul ;nit este în plină des&ăJurare. 9n *==. a &ost recreat
#arlamentul regional scoIian iar în *=== s-au în&iinIat #arlamente în Vara !alilor Ji Irlanda
de Pord. Monar:ia se (ucură în continuare de popularitate în vreme ce repu(licanii adună
între *A5 Ji >A5 popularitate.
Þ 8egatul ;nit este mem(ru în CommonMealt: mem(ru permanent în Consiliul de
%ecuritate al "P; Ji de asemenea un mem(ru c:eie al P+3". Este de asemenea una
dintre puIinele puteri nucleare <? su(marine clasa Uanguard cu N-? de &ocoase
termonucleare MI8U pe rac:ete 3rident IIB.
Cultura
Þ 9n 8egatul ;nit se a&lă două dintre cele mai vec:i Ji mai cele(re universităIi ale lumii
")&ord Ji Cam(ridge. 8egatul a dat lumii mulIi savanIi Ji ingineri străluciIi precum %ir
Isaac PeMton C:arles 'arMin Mic:ael FaradaT #aul 'irac sau Isam(ard Zingdom Brunel;
invenIii precum motor cu a(uri motorul cu com(ustie internă locomotiva costumul
vaccinul vasele din cristal televi,iunea radioul tele&onul :overcra&t-ul îJi au originea în
8egatul ;nit.
Þ Lilliam %:a0espeare'ramaturgul Lilliam %:a0espeare este considerat cel mai cele(ru
scriitor al lumii. +lIi autori prestigioJi au &ost surorile Brontf <C:arlotte EmilT Ji +nneB
Qane +usten Q. Z. 8oMling +gat:a C:ristie Q. 8. 8. 3ol0ien Ji C:arles 'ic0ens. #oeIi
importanIi sunt !eorge !ordon BTron 8o(ert Burns Lord 3ennTson 3:omas 6ardT
Lilliam Bla0e sau 'Tlan 3:omas. Ue,i Ji Literatură engle,ă.
*A
Þ 'in 8egatul ;nit au provenit compo,itorii Lilliam BTrd Qo:n 3averner 3:omas 3allis Ji
6enrT #urcell din secolele XUI-XUII iar mai recent %ir EdMard Elgar %ir +rt:ur %ullivan
8alp: Uaug:an Lilliams sau BenCamin Britten.
*/B !8ECI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 +tena
Þ Lim(a o&icială4 greacă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Zarolos #apoulias
Þ -prim-ministru4 Zgstas Zaramanlhs
Þ %upra&aIă 4 *NE.==/ 0m 1
Þ #opulaIie totală4 */.EEA.=-= loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ Vărmurile Mării Egee au vă,ut de,voltarea primelor civili,aIii europene Ji anume cele ale
minoanilor Ji miceenilor. 'upă ce acestea au început să cadă a urmat o Eră Peagră p7nă
în -*/ î.6r. c7nd a apărut o nouă civili,aIie elenă. + &ost !recia oraJelor-state care
sta(ilea colonii în Mediterană care re,ista inva,iilor perJilor Ji a cărei cultură va &i (a,a
civili,aIiei elene după căderea imperiului lui +le)andru cel Mare <rege al MacedonieiB.
Þ +ceastă cultură a avut o in&luenIă maCoră asupra romanilor care deJi au reuJit să treacă
de armata grecească decă,ută în *E- î.6r. au &ost cuceriIi ei înJiJi de civili,aIie. #e c7nd
era o provincie a Imperiului 8oman !recia domina cultura Mediteranei de est iar c7nd
imperiul s-a împărIit în două Imperiul 8oman de 8ăsărit sau Bi,antin cu centrul la
Constantinopol a primit o natură grecească. 'in secolul IU p7nă în secolul XU Imperiul
8oman de 8ăsărit a supravieIuit atacurilor din vest Ji din est p7nă c7nd pe >= mai *?AN
Constantinopulul a că,ut în &aIa otomanilor.
Þ 'omnia otomană se va păstra p7nă în *->* c7nd grecii îJi declară independenIa. 'upă
înc:eierea 8ă,(oiului !rec de IndependeIă în *->- !recia alege calea unei monar:ii
<*-NNB. 9n secolul XIX Ji la începutul secolului XX !recia încearcă să-Ji însuJească
populaIia vor(itoare de greacă din Imperiul "toman cresc7nd încetul cu încetul în teritoriu
Ji populaIie p7nă în *=?. c7nd aCuge la mărimea sa de astă,i.
Þ 'upă cel de-al doilea ră,(oi mondial !recia a trecut printr-un ră,(oi civil ce a durat p7nă
în *=?= după care a aderat la P+3" în *=A>. #e >* aprilie *=E. armata a preluat puterea
în urma unei lovituri de stat &orm7nd aJa-numitul 8egim al Coloneilor. 9n *=.N regimul a
*E
a(olit monar:ia greacă. #ro(lema Ciprului a dus la pră(uJirea dictaturii militare în *=.? Ji
la sta(ilirea unei repu(lici democratice în *=.A după un ple(iscit. !recia a aderat la
;niunea Europeană în *=-* Ji a adoptat euro ca monedă în >//* <ve,i Monedele euro
greceJtiB.
Cultura
Þ Cultura !reciei a evoluat de-a lungul a mii de ani av7nd rădăcini puternice în civili,aIiile
sale precursoare miceene Ji minoene continu7nd cu aJa-,isa civili,aIie a \!reciei clasice\
in&luenIată Ji puternic in&luenI7nd cultural Imperiul 8oman respectiv penetr7nd p7nă în
vremurile 8enaJterii prin Imperiul Bi,antin pentru ca să renască după perioada dominaIiei
Imperiului "toman prin ră,(oiul purtat pentru cucerirea independenIei Ji crearea statului
modern grec.
**B %#+PI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Madrid
Þ Lim(a o&icială4 spaniolă<catalană galiciană (ascăB
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -rege4 Quan Carlos I
Þ -prim-ministru4 QosY Luis 8odrhgue, iapatero
Þ %upra&aIă 4 A/?..-> 0m 1
Þ #opulaIie totală4 ??.*/-.*A/ loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ 9n anii *=E/ Ji anii *=./ %pania a &ost trans&ormată gradual într-o economie industrială
modernă cu un sector de turism în creJtere. 'upă moartea dictatorului !eneralul Franco în
noiem(rie *=.A succesorul său desemnat personal #rinIul Quan Carlos Ji-a asumat titlurile
de rege Ji de conducător al statului. El a Cucat un rol important în g:idarea %paniei spre un
stat democratic modern mai ales în opo,iIia unei încercări de coup djetat în *=-*. %pania
a aderat la "3+P în *=-> Ji a devenit mem(ră a ;niunii Europene în *=-E. 'upă moartea
lui Franco vec:ilor naIionalităIi istorice - Vara Bascilor Catalonia Ji !alicia - li s-a dat o
autonomie mare care s-a e)tins spre toate regiunile spaniole.
Cultura
Þ Cultura spaniolă s-a mani&estat in pictură < #a(lo #icasso 'iego Ueld,kue, %alvador
'alhBin ar:itectură <+ntoni !audh %antiago CalatravaB literatură <Miguel de Cervantes
+rturo #Yre,-8everte Manuel Ud,kue, Montal(dn Qorge %emprln Federico !archa Lorca
FYli) Lope de Uega Camilo QosY Cela #ascual Mado, I(ame,B cinematogra&ie <Luis Bumuel
*.
#edro +lmodgvar +leCandro +mend(arB Ji mu,ică <Isaac +l(Yni, Manuel de Falla Enrikue
!ranados Qoakuhn 3urina B.
*>B #"83;!+LI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Lisa(ona
Þ Lim(a o&icială4 portug:e,ă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 +ni(al Cavaco %ilva
Þ -prim-ministru4 QosY %gcrates
Þ %upra&aIă 4 =>.N=* 0m 1
Þ #opulaIie totală4 */.E/A.-./ loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ 'upă perioada ei de glorie mondială din secolele XU-XUI #ortugalia a pierdut mult din
(unăstarea sa prin distrugerea Lisa(onei într-un cutremur din anul *.AA prin ocuparea sa
în timpul 8ă,(oaielor Papoleoniene Ji prin pierderea coloniei sale Bra,ilia în *->>.
8evoluIia din *=*/ a distrus monar:ia portug:e,ă iniIiind o perioadă de repu(licanism
:aotic <#rima 8epu(licăB. 9n *=>E o lovitură de stat naIionalistă militară a iniIiat o perioadă
de cinci decenii de &ascism.
Þ 9n *=.? o revoluIie militară de st7nga a instalat un guvern care a instituit o serie de
re&orme democratice. 9n anul următor #ortugalia a declarat independenIa coloniilor sale
din +&rica <Mo,am(ic +ngola !uineea-Bissau Capul Uerde Ji %So 3omY Ji #rhncipeB Ji a
pierdut colonia 3imorul de Est din +sia din cau,a unei inva,ii indone,iene. #ortugalia
însăJi a intrat în ;niunea Europeană în *=-E pier,7nd o altă colonie asiatică Macau
retrocedată suveranităIii c:ine,e în decem(rie *===.
Cultura
Þ 9n #ortugalia cultura a &ost dată de literatură.%-au remarcat scriitori si poeIi precum4 +l
Berto <poetB +le)andre "jPeill <poetB +lves 8edol <scriitor neo-realistB +gustina Bessa-
Luhs +ntero de auental +ntgnio !edeSo <poetB +ntgnio Lo(o +ntunes romancier +rT dos
%antos <poetB +kuilino 8i(eiro Camilo Castelo Branco Carlos de "liveira Cesdrio Uerde
<poetB 'aniel %ampaio E^a de aueirgs Fernando #essoa <poetB
Ferreira de Castro <scriitor Ji CurnalistB Flor(ela Espanca <poetB !il Uicente <dramaturgB
!uerra Qunkueiro 6er(erto 6elder <poetB QoSo de Barros QosY Cardoso #ires QosY %aramago
<#remiul Po(el pentru Literatură in *==-B Luhs de Camnes <poet autorul LusiadeleB Mdrio
CesarinT de Uasconcelos <poetB Miguel 3orga <poetB J.a.
*-
*NB +;%38I+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Uiena
Þ Lim(a o&icialS4 germana
Þ %istem politic4 repu(lica &ederala
Þ -preJedinte4 6ein, Fis:er
Þ -cancelar4 +l&red !usen(auer
Þ %upra&atS4 -N.-.* 0m1
Þ #opulaIie totalS4 -.*A/.-NA loc.
Þ MonedS4 euro
/curt istoric
Þ 'upă ce a &ost cucerit de romani :uni lom(ar,i ostrogoIi (avare,i Ji &ranci teritoriul
central Ji estic al actualei +ustrii a intrat su( conducerea dinastiei de Ba(en(erg - din
secolul X p7nă în secolul XIII - care au &ost învinJi la r7ndul lor de către 6a(s(urgi sta(iliIi
în sud-vestul +ustriei. MoJtenitorii acestei &amilii vor conduce +ustria p7nă în secolul XX.
Þ 'upă a(olirea %&7ntului Imperiu 8oman de PaIiune !ermană +ustria a devenit între *-/E
Ji *-E. monar:ie de sine stătătoare. 'upă modi&icarea ConstituIiei din *-E. a devenit
monar:ie dualistă <Imperiul +ustro-;ngarB. Fiind în ta(ăra învinJilor din #rimul 8ă,(oi
Mondial partea germană a acestei monar:ii dualiste s-a constituit în *=*- în 8epu(lica
+ustria. +ustria a &ost ane)ată !ermaniei na,iste în *=N- <\Anschluss\B.
Þ +liaIii au ocupat +ustria la s&7rJitul celui de +l 'oilea 8ă,(oi Mondial după înlăturarea
regimului &ascist în *=?A s-a constitut cea de a 'oua 8epu(lică +ustriacă care în *=AA Ji-
a c7Jtigat independenIa deplină su( condiIia păstrării neutralităIii. 'upă pră(uJirea
comunismului în Europa de Est +ustria a devenit din ce în ce mai implicată în procesul
integrării europene iar în *==A Ji *=== +ustria a aderat la ;niunea Europeană Ji respectiv
la sistemul monetar euro.
Cultura
Þ +ustria a &ost locul de naJtere al mai multor compo,itori &aimoJi ca de e)emplu Lol&gang
+madeus Mo,art Qo:ann %trauss %r. Qo:ann %trauss Qr. +rnold %c:oen(erg +nton Le(er
sau +l(an Berg <ultimii trei au &ăcut parte din &aimoasa + 'oua Ocoală Uiene,ă ve,i
Mu,ica +ustrieiB. La Uiena Ji-au compus principalele opere compo,itori renumiIi precum
LudMig van Beet:oven Qosep: 6aTdn J.a. +lIi austrieci renumiIi au &ost &i,icienii LudMig
Bolt,mann Ji ErMin %c:r[dinger &ilo,o&ii LudMig Littgenstein Ji Zurt !oedel psi:oanalistul
%igmund Freud poetul #eter 8osegger Ji pictorul !ustav Zlimt. Mari CuriJti precum 8udol&
von Q:ering 6ans Zelsen J.a. au &ăcut cele(ră Jcoala viene,ă de drept în special în
*=
domeniul dreptului pu(lic Ji dreptului internaIional pu(lic. 9n domeniul economiei un
austriac de seamă a &ost Qosep: +lois %c:umpeter.
*?B FIPL+P'+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 6elsin0T
Þ Lim(a o&icială4 &inlande,ă suede,ă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 3arCa 6alonen
Þ -prim-ministru4 Matti Uan:anen
Þ %upra&aIă 4 NN-.*?A 0m 1
Þ #opulaIie totală4 A.>N-.?E/ loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ 9n Evul Mediu regatul suede, a cucerit Finlanda Ji s-a ocupat de creJtini,area acesteia.
Þ 9n *-/= Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul 8us.
Þ 9n *=*. pro&it7nd de de,ordinea cau,ată de revoluIia (olJevică Finlanda Ji-a declarat
independenIa. 'e,acordurile despre viitorul politic al Iării au condus la un ră,(oi civil între
8oJii Ji +l(i. +l(ii au c7Jtigat. IndependenIa Finlandei a &ost recunoscută în *=*-.
Þ 9n *=N= în virtutea pactului 8i((entrop-Molotov ;8%% a emis un ultimatum Finlandei Ji a
atacat-o în urma re&u,ului acesteia. +cesta va deveni ră,(oiul iernii *=N= - *=?/. Finlanda
a pierdut */5 din teritoriu prin tratatul de la #aris din *=?. dar Ji-a păstrat independenIa
spre deose(ire de alte state (altice.Finlanda a aderat la ;niunea Europeană în *==A.
Cultura
Þ ;n colorit magni&ic al Finlandei îl are Iarna. 9n părIile de %ud ale Iării ,ăpada începe să
cadă pe la s&7rJitul lui noiem(rie Ji se topeJte prin aprilie. 9n părIile de Pord ale Iării iarna
este mai lungă cu apro)imativ o lună. Cu venirea iernii Finlanda se trans&ormă într-o
poveste de iarna. Pu degea(a &inlande,ii sunt consideraIi cei mai mari iu(itori de sc:i.
'espre ei se mai glumeJte cum că se nasc cu patinele sau sc:iurile în picioare. 9n Finlanda
sunt o mulIime de p7rtii de di&erite categorii pe toate gusturile ec:ipate modern Ji
iluminate pe timp de noapte. #e la s&7rJitul lui decem(rie săr(ătorile de iarna sunt în toi
Crăciunul +nul Pou. La peisaCele &ermecătoare totul &iind acoperit de ,ăpadă se adaugă
Ji minunatele tradiIii &inlande,e. 3otul este ornamentat Ji în&rumuseIat înc7t ai crede că
toată Iara s-a pregatit un an întreg pentru aceste săr(ători oooo #rintre alte tradiIii &iind Ji
&ocurile de săr(ători. 3radiIii importante ale săr(ătorilor de iarnă mai sunt Ji sauna de
>/
Crăciun Ji totodată Ji dăruirea cadourilor. Momentul aJteptat de toIi este vi,ita MoJului
Qoulupu0inp*q care vine Ji împarte cadouri copiilor. Este un MoJ Crăciun &inlande,. El vine
pe o sanie trasă de reni.
*AB %;E'I+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 %toc0:olm
Þ Lim(a o&icială4 suede,ă
Þ %istem politic4 monar:ie constituIională
Þ -rege4 Carl al XUI-lea !usta&
Þ -prim-ministru4 Fredri0 8ei&eldt
Þ %upra&aIă 4 ??=.=E? 0m 1
Þ #opulaIie totală4 =.*>../A- loc.
Þ Monedă4 coroana suede,ă
/curt istoric
Þ 9n secolul IX Ji secolul X cultura vi0ingă a în&lorit în %uedia. ComerIul atacurile Ji
coloni,area se &ăceau în această perioadă către est spre %tatele Baltice 8usia Ji Marea
Peagră.
Þ 9n *N=. cele N Iări scandinave 4 Porvegia 'anemarca Ji %uedia au &ost unite su( un
singur rege. +ceasta a &ost o uniune personală nu una politică Ji în secolul XU %uedia a
re,istat încercărilor de conducere centrali,ată ale regelui dane, c:iar Ji prin re(eliune
armată. Coroana suede,ă s-a despărIit în *A>* de această uniune personală cînd viitorul
<*A>NB rege !ustav I al %uediei a devenit regent.
Þ %ecolul XUII a &ost martorul ridicării %uediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin
participarea la 8ă,(oiul de N/ de ani. 9n secolul XUIII 8usia a luat :ăIurile Europei de Pord
Ji în cele din urmă în *-/= a rupt Finlanda din estul %uediei Ji a declarat-o Mare 'ucat
rusesc.
Þ ;ltimul ră,(oi purtat de %uedia a &ost împotriva Porvegiei în *-*? duc7nd la crearea unei
uniuni personale cu aceasta din urmă. ;niunea a &ost di,olvată în mod paJnic în *=/A.
%uedia a rămas o Iară neutră în timpul celor două ră,(oaie mondiale. + continuat să stea
nealiniată în timpul 8ă,(oiului 8ece Ji nu este astă,i mem(ră a nici unei alianIe militare
<deJi a participat la antrenamentele P+3"B.
Cultura
Þ " specialitate culinară suede,ă este 0rldolmar asemănătoare cu sarmalele rom7neJti din
carne de porc Ji &run,e de var,ă. M7ncare tipică pentru ,ona est mediteraneană
>*
sarmalele au &ost aduse în %uedia în secolul XUIII de către armatele regelui Carl al XII-lea
al %uediei care au petrecut > ani în e)il pe teritoriul Moldovei de astă,i <oraJul 3ig:inaB.
#entru prima oară au &ost menIionate într-o carte de (ucate scrisă de CaCsa Larg în *.AA.
+tunci erau încă &ăcute cu &oi de viIă care au &ost repede înlocuite cu &oi de var,ă acestea
&iind mult mai uJor de găsit în %candinavia.
*EB CI#8;
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Picosia
Þ Lim(a o&icială4 greacă turcă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 3assos #apadopoulos
Þ -prim-ministru4 Me:met +li 3alat
Þ %upra&aIă 4 =.>AN 0m 1P
Þ #opulaIie totală4 .E..N*? loc.
Þ Monedă4 lira cipriotă<in ,ona greacăB lira turcească<in ,ona turcăB
/curt istoric
Þ Insula Cipru a cunoscut numeroase stăp7niri în decursul istoriei4 asiriană egipteană
persană romană (i,antină. 9n sec. al XII-lea a &ost ocupată de cruciaIi p7nă în *?-= c7nd
a trecut su( stăp7nirea UeneIiei. 9n *A.* a &sot ocupată de Imperiul "toman iar în *-.-
de Imperiul Britanic. La *E august *=E/ Ciprul a o(Iinut independenIa de stat
constituindu-se ca repu(lică &ederală (inaIională în cadrul CommonMealt:-ului Britanic.
Þ 8epu(lica 3urcă a Ciprului de Pord a &ost intemeiată datorita torturii grecilor in insulă. Iar
ca re,ultat 3urcia Ji-a &olosit drepturile pentru a avea o operaIiune de pace in insulă. Iar
protecIia +rmatei 3urcesti minoritatea turcă Ji-au anunIat independenIa la *A octom(rie
*=-N.
8epu(lica 3urcă a Ciprului de %ud e recunoscuta de 3urcia +&ganistan si #a0istan in prima
saptamana de la in&iintare dar datorita presiunii internaIionale #a0istan si +&ganistan si-au
retras recunoasterea.
*.B E%3"PI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 3allin
Þ Lim(a o&icială4 estonă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
>>
Þ -preJedinte4 3oomas 6endri0 Ilves
Þ -prim-ministru4 +ndrus +nsip
Þ %upra&aIă 4 ?A.>>E 0m 1
Þ #opulaIie totală4 *.N?>.?/= loc.
Þ Monedă4 coroana estonă
/curt istoric
Þ #e teritoriul de astă,i al Estoniei încă din preistorie locuiau proto-europeni care au &ost
asimiliaIi de către &ino-ugrici. Vara a trecut printr-un vast proces de creJtini,are iniIiat de
germani Ji dane,i prin c7teva ră,(oaie în *>/- urm7nd ca aceasta să &ie cucerită în *>>..
'in Evul Mediu Ji p7nă în Epoca Modernă Estonia a &ost controlată de diverse puteri nord-
europene precum 'anemarca %uedia #olonia Ji în &inal 8usia.
Þ Estonia Ji-a declarat independenIa după inva,ia germană care a urmat retragerii
(olJevicilor din Iară. Estonia a devenit independentă după ocupaIia germană în 8ă,(oiul
Li(ertăIii <>? &e(ruarie *=*-B. 'ar a &ost ocupată de ;niunea %ovietică în iunie *=?/ Ji
incorporată cu &orIa în august *=?/. 9n &inal a devenit independentă doar după
de,integrarea acestei uniuni <s&7rJitul lui *==/B la data de >/ august *==*. 'e aceea >/
august este o săr(ătoare de stat în Estonia.
Þ 9n anii *==/ Estonia s-a apropiat de Europa "ccidentală &iind legată cultural Ji istoric cu
aceasta. + devenit mem(ră a P+3" pe >= martie >//? Ji a ;niunii Europene pe * mai
>//?.
*-B LE3"PI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 8iga
Þ Lim(a o&icială4 letonă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Uadis iatlers
Þ -prim-ministru4 +igars Zalvitis
Þ %upra&aIă 4 E?.A-= 0m 1
Þ #opulaIie totală4 >.NN*.A// loc.
Þ Monedă4 lats
/curt istoric
>N
Þ 3ara a stat su( &orma tri(ala inc:inandu-se ,eilor (altici pana tar,iu si a &ost crestinata
prin sa(ie de cruciatii germani a(ia prin secolul *N. Istoria moderna nu i-a &ost nici ea prea
linistita. 'upa ce a &ost calcata in picioare in primul ra,(oi mondial si-a declarat
independenta in *=*- lucru care i-a &olosit doar la ego-ul personal pentru ca a ramas su(
calcaiul ;8%% pana prin *==/.
Þ %i cum 8usia era o mare &amilie i s-au in&ratit si popoarele4 in Letonia doar E/5 e
populatie auto:tona. 8estul e compus din rusi (elarusi polone,i si ucraineni. %e vor(este
letona ca lim(a o&iciala dar daca o rupeti putin pe ruseste o sa va intelegeti cu toata
lumea.

Cultura
Þ Cultura a avut la (a,ă mai ales mu,ica4 Qa,eps Uitols <*-EN-*=?-B considerat cel mai de
seamă maestru al mu,icii letoniene pro&esor la Conservatorul din %an0t #eters(urg p7nă
în *=*- c7nd s-a întors în Iară unde a devenit rector Ji pro&esor la Conservatorul din 8iga.
*=B LI3;+PI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Uilnius
Þ Lim(a o&icială4 lituaniană
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Uadas +dam0us
Þ -prim-ministru4 !ediminas Zir0ilas
Þ %upra&aIă 4 EA.>// 0m 1
Þ #opulaIie totală4 >.?NE.AE* loc.
Þ Monedă4 litas
/curt istoric
Þ Lituania a intrat in istoria Europeana cand pentru prima data a &ost mentionata intr un
manuscris medieval germancronica auedlin(urg in *? Fe(ruarie *//=.#amanturile
Lituaniei au &ost unite de Mindaugas in *>NEincoronarea o&iciala a lui Mindaugas ca rege
al Lituaniei a avut loc in E Iulie *>AN.In perioada timpurie a lui !ediminas au &ost ocupate
terotorii ale Belarusului ;crainei 8usiei si #oloniei.La s&arsitul secolului al *? lea Lituania
era cea mai mare tara din Europa.
Cultura
Þ ;niversitatea din Uilnius una dintre cele mai vec:i universităIi din Europa de 8ăsărit a
&ost &ondată de Ote&an Bat:orT 8ege al #oloniei Ji Mare 'uce al Lituaniei în *A.=.
>?
'atorită strădaniilor ie,uiIilor în timpul Contrare&ormei universitatea a devenit unul dintre
cele mai importante centre culturale Ji JtiinIi&ice ale regiunii.
>/B M+L3+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Ualletta
Þ Lim(a o&icială4 malte,a engle,a
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Eduard Fenec: +dami
Þ -prim-ministru4 LaMrence !on,i
Þ %upra&aIă 4 N*E 0m 1
Þ #opulaIie totală4 ?/>.EE- loc.
Þ Monedă4 lira

/curt istoric
Þ "rdinul cavaleresc malte, a &ost alungat în *.=- din Malta prin PapolYon după aproape
>./ de ani de domnie urm7nd ca acesta să &orme,e în continuare în 8oma <în Uia
Condotti E-B cel mai mic stat din lume <cunoscut su( numele de %tareIia din MaltaB.
Þ Malta a devenit independentă de Marea Britanie la >* septem(rie *=E? iar de la * mai
>//? este mem(ră a ;niunii Europene.
>*B #"L"PI+
"ate #eografice
Þ Capitala4 UarJovia
Þ Lim(a o&icială4 polone,a
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Lec: Zac,Tss0i
Þ -prim-ministru4 QarostaM Zac,Tss0i
Þ %upra&aIă 4 N*>.E-N 0m 1
Þ #opulaIie totală4 N-.A*-.>?* loc.
Þ Monedă4 ,lot polone,
>A
$curt istoric
Þ 'upă căderea comunismului #olonia precum alte state ale Europei Centrale s-a
trans&ormat în repu(lică democratică Ji precum vecinii săi s-a con&runtat cu pro(leme
economice Ji cu in&laIia. +cum este clasi&icată drept stat în curs de de,voltare. 9n *=== a
devenit mem(ru al P+3" Ji în >//? u al ;niunii Europene. +cum statul se pregăteJte
pentru a intra în ,ona %c:engen.
Cultura
Þ Cultura polone,ă are o istorie (ogată de o mie de ani cu in&luenIe at7t din occident c7t Ji
orient. +stă,i aceste in&luenIe sunt vi,i(ile în ar:itectura &olclorul Ji arta Iării. #olonia este
locul de naJtere a multor persoane cele(re în întreaga lume precum papa Ioan #aul al II-
lea Marie %0todoMs0a-Curie Za,imier, #utas0i 3adeus, Zovcius,0o Picolaus Copernic
FrYdYric C:opin Ji alte.
Þ Caracterul unic al artei polone,e a re&lectat întotdeauna tendinIele mondiale. #ictorul
cele(ru polone, Qan MateC0o a inclus multe evenimente istorice importante în imaginile
sale. Literatura polone,ă datea,ă de la secolul XII Ji include mulIi poeIi Ji scriitori renumiIi
precum Qan Zoc:anoMs0i +dam Mic0ieMic, 6enrT0 %ien0ieMic, <c7Jtigatorul #remiului
Po(el *=/Ap>?qB BolestaM #rus LtadTstaM 8eTmont <c7Jtigatorul #remiului Po(el
*=>?p>?qB Qulius, %toMac0i Litold !om(roMic, C,estaM Mitos, <c7Jtigatorul #remiului
Po(el *=-/p>?qB ListaMa %,Tm(ors0a <c7Jtigatorul #remiului Po(el *==Ep>?qB %tanistaM
Lem 8Ts,ard Zapuvciss0i. 8egi,orii renumiti din #olonia includ c7Jtigatorii #remiului "scar
8oman #olass0i +ndr,eC LaCda i(ignieM 8T(c,Tss0i Qanus, Zamiss0i Ji Zr,Ts,to&
ZievloMs0i. Compo,itorii cele(ri de mu,ică clasică sunt între alIi FrYdYric C:opin <în
#olonia cunoscut ca FrTderT0 C:opinB Zr,Ts,to& #enderec0i Ji Zarol %,TmanoMs0i.
Þ MarTla 8odoMic, în timpul concertului.!enuri variate de mu,ică modernă sunt a,i
apreciate în #olonia. Cele mai populare acum sunt4 pop roc0 dance :ip-:op 8wB Ji
metal. +rtiJtii populari din polonia includ4 +nita Lipnic0a Be:emot: 'ecapitated EdTta
!grnia0 Ic: 3roCe MarTla 8odoMic, 8iverside Ji Uader. 3ineretul polone, ascultă Ji
mu,icieni din alte Iări.
>>B CE6I+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 #raga
Þ Lim(a o&icială4 ce:a
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Udclav Zlaus
Þ -prim-ministru4 Mire0 3opoldne0
Þ %upra&aIă 4 .-.-EE 0m 1
>E
Þ #opulaIie totală4 */.>?*.*N- loc.
Þ Monedă4 coroana ce:ă
/curt istoric
Þ %trămoJii ce:ilor sunt slavii. #oporul ce: a trăit mult timp su( stăp7niri străine. 9n sec. *E
anul *A>E poporul ce: intră su( stăp7nirea Imperiului 6a(s(urgic<Ferdinand I 8udol& al II-
leaB. 9n *=*- Ce:ia îJi proclamă independenIa apoi se uneJte cu %lovacia într-un nou stat4
Ce:oslovacia. 9n *=N- aceasta cedea,ă ;ngariei ;craina su(carpatică. 9n perioada
inter(elică Ce:oslovacia este ane)ată la !ermania na,istă Ji este eli(erată de aliaIi la
s&7rJitul celui de-al doilea ră,(oi mondial.
Þ 9n *=?- o Ce:oslovacie reconstituită a că,ut în s&era de in&luenIă sovietică. 9n *=E- o
inva,ie de către trupele #actului de la UarJovia a stopat e&orturile liderilor Iării de la
li(erlai,a regimul Ji de a crea un \socialism cu &aIa umană\ în timpul #rimăverii de la
#raga. 9n *=-= Ce:oslovacia Ji-a rec7Jtigat independenIa politică prin \8evoluIia de
Cati&ea\. La * ianuarie *==N Iara s-a împărIit în mod paJnic cre7ndu-se repu(licile
independente Ce:ia Ji %lovacia.
Þ 8epu(lica ce:ă s-a alăturat P+3" în *=== Ji ;niunii Europene la * mai >//?.
Cultura
Þ +rte plastice <pictură scuptură ar:itecturăB. Cea mai vec:e statuetă descoperită este
evaluată de ar:eologi că ar avea o vec:ime de N/ /// de ani. Cu o înălIime de *. cm Ji
&orme ovale Uenuxe din Uystonice <Uenus din UystoniceB poartă acest nume după locul în
care a &ost descoperită în 'olnh Uystonice în Moravia.
Þ #arlYz a introdus elemente noi de proiectare a (oltei imensului spaIiu al catedralei - (olta
su( &ormă de evantai prima de acest &el din Europa Centrală Ji noi ancadramente ale
&erestrelor av7nd ca motiv principal &lacăra.
Þ 8ealismul este repre,entat în pictură de C:itussi <*-?.-*-=*B cu ta(louri mici adevărate
(iCuterii ale picturii care evocă &rumuseIea peisaCelor din ce:ia Ji regiunea deluroasă ce:o-
moravă iar în sculptură de Qose& Udclav MTsl(e0 <*-?--*=>>B dintre lucrările de re&erinIă
ale căruia tre(uie amintite statuia repre,ent7nd Mu,ica din &oaierul 3eatrului PaIional Ji
statuia ecvestră a s&.Udclav din Udclavs0Y ndmysth.
Þ Mu,ica. + &ost întotdeauna o componentă naturală a vieIii ce:ilor Ji a creat opere care &ac
parte din elita mu,icii universale. Inceputurile tradiIiei mu,icale independente îJi au
originea în evul mediu c7nd sluC(ele erau c7ntate în slavonă Ji nu în latină.8epre,entanti4
Bedzic: %metana +ntonhn 'vozd0 Leox Qand{e0 J.a.
Þ 3eatru. 8epre,entanti4 Zarel |ape0 6avel Ladislav Fial0a J.a.
Þ Film. 8epre,entanti4 Milox Forman Qizh Men,el Zarel Zac:T}a J.a.
Þ Literatură. 8epre,entanti4 Qan 6us Qan +mos Zomens0~ Qose& 'o(rovs0~ J.a.
>.
>NB %L"U+CI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 Bratislava
Þ Lim(a o&icială4 slovacă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Ivan !axparovi{
Þ -prim-ministru4 8o(ert Fico
Þ %upra&aIă 4 ?-.-?A 0m 1
Þ #opulaIie totală4 A.?*?.=N. loc.
Þ Monedă4 coroana slovacă
/curt istoric
Þ %lavi,ată în secolul UI Iara a constituit inima Marii Moravii din secolul IX Ji o provincie a
;ngariei din secolul X p7nă în secolul XX. %lovacia Ji 8epu(lica Ce:ă au constituit din
noiem(rie *=*- p7nă în decem(rie *==> Ce:oslovacia <cu e)cepIia perioadei *=N= -
*=?AB. Vara a redevenit independentă în *==N prin separarea de Ce:ia la trei ani după
8evoluIia din *=-= care a pus capăt regimului autoritar comunist impus de către sovietici
după #rimăvara de la #raga din august *=E-. %emni&icaIia e)presiei #rimăvara de la #raga
se re&erea la \de,g:eIul\ pe care miJcarea democratică l-a produs în conJtiinIa ce:ilor Ji a
slovacilor <respectiv a ce:o-slovacilor cum erau denumiIi o&icial pe vremea aceeaB
re&eritor la democrati,area Iării Ji încercarea pe atunci prematur de naivă că se poate
scăpa de in&luenIa sovietică.
Þ %lovacia &ace parte din ;niunea Europeană de la * mai >//? precum Ji din P+3".
Cultura
Þ %portul naIional este :oc:eiul pe g:eaIă. %lovacii au c7Jtigat campionatul mondial în
>//>.
Þ " curio,itate turistică rară Ji interesantă din %lovacia orientală <l7ngă ZosiceB este numărul
mare de (iserici rurale din lemn de pădure care aduc la aJa-numitele stav0ir0e din
Porvegia.
>?B %L"UEPI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 LCu(lCana
Þ Lim(a o&icială4 slovena
>-
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Qane, 'rnovxe0
Þ -prim-ministru4 Qane, Qanxa
Þ %upra&aIă 4 >/..>N 0m 1
Þ #opulaIie totală4 >./**.?.N loc.
Þ Monedă4 euro
/curt istoric
Þ %e crede că tri(urile slave strămoJii slovenilor de astă,i s-au aJe,at în ,onă în secolul al
E-lea. 'ucatul slav al Carantaniei primul stat proto-sloven Ji primul stat slav sta(il s-a
&ormat în secolul al .-lea. 9n .?A Carantania Ji-a pierdut independenIa în &aIa Imperiului
&ranc. PumeroJi slavi s-au convertit la creJtinism.
Þ Manuscrisele Freising cele mai vec:i documente scrise într-un dialect sloven Ji primele
documente slave în al&a(etul latin datea,ă din Curul anului *///. 9n timpul secolului al *?-
lea cele mai multe dintre regiunile %loveniei au &ost ocupate de 6a(s(urgi devenind apoi
o parte a Imperiului austro-ungar.
Þ 9n *-?- a apărut un puternic program pentru o %lovenie unită o dată cu miJcarea
\#rimăvara popoarelor\ în +ustria.
Þ 'upă pră(uJirea +ustro-;ngariei în *=*- slovenii au &ormat 8egatul s7r(ilor croaIilor Ji
slovenilor denumit ulterior <*=>=B 8egatul Iugoslavia. 'upă re&acerea Iugoslaviei la
s&7rJitul celui de-al doilea ră,(oi mondial %lovenia a devenit o parte a 8epu(licii %ocialiste
Federale Iugoslavia declarată o&icial pe >= noiem(rie *=?A. %lovenia modernă s-a &ormat
la >A iunie *==* după o(Iinerea independenIei &aIă de Iugoslavia. %lovenia s-a alăturat
P+3" pe >= martie >//? Ji ;niunii europene pe * mai >//?.
>AB ;P!+8I+
"ate #eografice
Þ Capitala4 Budapesta
Þ Lim(a o&icială4 ungara
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 Lds,lg %glTom
Þ -prim-ministru4 Ferenc !TurcsdnT
Þ %upra&aIă 4 =N./N/ 0m 1
Þ #opulaIie totală4 =.N-*.NN? loc.
>=
Þ Monedă4 &orint
$curt istoric
Þ 'upă o perioadă scurtă de democraIie *=?E - *=?. după anul*=?- liderul comunist
MdtTds 8d0osi a instaurat regimul comunist după modelul sovietic a lui %talin. +cesta a
&ost principalul motiv al i,(ucnirii 8evoluIiei mag:iare din *=AE <denumita de comunisti
\contrarevoluIie\B. ;n nou guvern inclinat spre re&orme condus de PagT Imre a anunIat
ieJirea Iării din #actul de la UarJoviainiIiat si patronat de ;niunea %ovietică .+rmata
sovietică de ocupaIie a înă(uJit în s7nge revolta populară sovieticii instal7ndu-l la
conducerea statului pe Qdnos Zdddrcare devenise omul lor de încredere. #ro&it7nd de
&aptul că în timpul revoltei graniIele au &ost desc:ise circa un milion de mag:iari au
emigrat din ;ngaria spre "ccident.
Þ ;lteriorin anii ./ su( conducerea lui Zadar regimul comunist a &ăcut unele re&orme de
li(erali,are în domeniul economic si cultural .
Þ Ca urmare a noii politici de re&orme <\perestroi0a \ si \glasnosti\B promovate de Mi:ail
!or(aciov in ;niunea %ovietică s-au pră(uJit regimurile comuniste în întreaga Europă de
Est inclusiv in ;ngaria. 3recerea la noua or7nduire(a,ată pe revenirea la economia de
piaIă Ji pe respectarea drepturilor omului s-a &acut de această dată &ără vărsare de
s7nge.
Þ La >N octom(rie *=-= MdtTds %,•r[s a proclamat a treia 8epu(lică ;ngară Ji a devenit
preJedinte. #rimele alegeri li(ere democratice s-au des&ăJurat în anul *==/. 9n *===
;ngaria a devenit mem(ru al P+3".
>EB 8"M€PI+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 BucureJti
Þ Lim(a o&icială4 rom7nă
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 3raian Băsescu
Þ -prim-ministru4 Emil Boc
Þ %upra&aIă 4 >N-.N=> 0m 1
Þ #opulaIie totală4 >>.N/N.A>> loc.
Þ Monedă4 leu rom7nesc
/curt istoric
Þ 'upă înc:eierea 8ă,(oiului rece în *=-= 8om7nia Ji-a îm(unătăIit relaIiile cu Europa a
aderat la P+3" în >//? Ji a aderat la ;niunea Europeană. +legerile parlamentare din >//?
N/
au &ost c7Jtigate de CoaliIia #%'G#;8. 'ar #;8 părăseJte alianIa Ji îJi sc:im(ă numele în
#artidul Conservator. +legerile pre,idenIiale sunt c7Jtigate de candidatul +lianIei 'reptate
Ji +devar4 3raian Băsescu. Călin #opescu 3ăriceanu &ormea,ă un guvern de coaliIie &ormat
din4 +lianIa 'reptate Ji +devărG;niunea 'emocrată a Mag:iarilor din 8om7niaG#artidul
Conservator. 3ratatul de aderare a 8om7niei Ji Bulgariei la ;niunea Europeană a &ost
semnat de repre,entanIii statelor mem(re Ji cei ai Iărilor aderente în Lu)em(urg la
+(aIia Peumbnster pe >A aprilie >//A Ji a intrat în vigoare la * ianuarie >//. după
rati&icarea sa de către cele >A de state ale ;niunii Europene. 8om7nia este repu(lică
parlamentară . 3ot în >//. preJedintele 3raian Băsescu este suspendat dar este reales de
popor. C7teva săptăm7ni mai t7r,iu +lianIa 'reptate Ji +devăr se destramă.
Cultura
Þ Locali,area 8om7niei la contactul dintre Europa Centrală Europa de Est Ji #eninsula
Balcanică &ace ca această cultură să &ie &oarte in&luenIată de aceste trei regiuni.
'ominaIia Imperiului "toman asupra Iării a lăsat urme ca Ji migraIia slavilor Ji sta(ilirea
saJilor Ji secuilor. 3otuJi originea latină a culturii Ji civili,aIiei rom7neJti au &ost păstrate.
9n ultimele două secole Europa "ccidentală în special FranIa a in&luenIat cultura
rom7nească.
Þ Literatura rom7nă a &ost &oarte puIin promovată în străinătate în ultimii *A/ de ani unii
scriitori au devenit cunoscuIi la nivel European c:iar mondial cum ar &i Mi:ai Eminescu
cel mai mare poet rom7n Mircea Eliade Eugen Ionesco sau #anait Istrati Emil Cioran.
>.B B;L!+8I+
Date 1eogra,ice
Þ Capitala4 %o&ia
Þ Lim(a o&icială4 (ulgara
Þ %istem politic4 repu(lică parlamentară
Þ -preJedinte4 !:eorg:i #ărvanov
Þ -prim-ministru4 %erg:ei %tamiJev
Þ %upra&aIă 4 **/.=*/ 0m 1
Þ #opulaIie totală4 ..N>>./// loc.
Þ Monedă4 leva (ulgară
/curt istoric
Þ #rimul 8ă,(oi Mondial a dus la sosirea unui val de peste >A/./// re&ugiaIi veniIi din
Macedonia 3racia Ji 'o(rogea. 9n anii *=N/ numărul a crescut din cau,a agresiunii
%er(iei împotriva (ulgarilor. 9n al 'oilea 8ă,(oi Mondial Bulgaria a intrat în con&lict de
partea +)ei c:iar dacă niciun soldat (ulgar nu a luptat împotriva ;8%%-ului. 9n acest timp
(ulgarii au ocupat o parte din !recia Ji din Iugoslavia locuite de (ulgari. Bulgaria a &ost
N*
una dintre cele doua Iări <împreună cu FinlandaB care a salvat toIi cetăIenii evrei de
lagarele na,iste. 9n septem(rie *=?? armata sovietică a intrat în Bulgaria mai t7r,iu
pun7nd (a,ele #artidului Comunist Ji instaur7nd o dictatură comunistă. 9n *=?? Bulgaria a
întors armele împotriva !ermaniei. Mai mult de N/./// de soldaIi (ulgari au murit în
ră,(oi. 'upă cel de-al 'oilea 8ă,(oi Mondial Bulgaria a intrat în s&era de in&luenIă a ;8%%-
ului devenind 8epu(lică #opulară în *=?E Ji unul dintre cei mai credincioJi aliaIi ai ;8%%-
ului. 9n anii ./j a început normali,area relaIiilor cu !recia iar în anii =/j relaIiile cu
3urcia. 8epu(lica #opulară s-a s&7rJit în *=-= c7nd mai multe regimuri comuniste din
estul Europei au decă,ut. Liderul comunist 3odor i:iv0ov a &ost înlăturat de la putere în
data de */ noiem(rie *=-=. Bulgaria a intrat în P+3" pe >= martie >//? iar de la *
ianuarie >//. este mem(ră a ;niunii Europene.
Cultura
Þ Cultura Bulgariei este &oarte (ogata. +ici putem enumera4 descoperirile unice din mu,ee
inclu,and si cel mai vec:i aur din lume minunatele colectii de lucrari manuale a mesterilor
(atrani cat si cele a pictorilor moderni din galeriile de arta concerte clasice si &estivaluri
de mu,ica si dans popular s.a.m.d.
34"E15-5E- E056+E-47
Factori determinanți4
- N$!i%a%a "imin5rii &o$ar"or ( $on&"i$%9 ( na%ur5 !5 *nr2 o
nou5 $on&"a*raţi mon(ia"5.
- In%r!u" !%a%"or :!%3uropn ( a (p57i $on(iţia ( pu%ri ( ran*
!$un(9 "a $ar au &o!% r(u! (up5 a" (oi"a r526oi mon(ia".
- N$!i%a%a $on$r%5rii &or%uri"or !%a%"or uropn9 #n $on%4%u"
o&n!i:i *"o6a"i25rii.
#recursorii integării europene4 NAPOLEON I9 =IC/OR >U1O
- I(a or*ani25rii Europi !u6 &orma uni !%ru$%uri po"i%i$ in%*ra% !%
&ormu"a%5 4p"i$i% #n$5 (in !$. XIX.
- În !$.XX9 $a urmar a %raum"or pro(u! ( primu" r526oi mon(ia"9 !3au
a&irma% pr!ona"i%5ţi po"i%i$ ( prim ran*9 $ar au urm5ri% punra #n
pra$%i$5 a i(ii ( in%*rar uropan5.
- #ărinții Europei4 RIC>ARD :on COUDEN>O=E3?ALER1I9 ARIS/IDE )RIAND9
1US/A= S/RESEMANN@ Ro6r% S$human 7i <an Monn% au "an!a% "a + mai
1+,A BP"anu" S$humanC9 !u!ţinu% ( ?onra( A(naur. )a2a% p i(a
r$on$i"irii &ran$o3*rman9 p"anu" propun a!o$ira !%a%"or uropn
pro(u$5%oar ( $5r6un 7i oţ".
N>
- 1+,1 D/ra%a%u" ( "a Pari!. S &orma25 Comuni%a%a Europan5 a C5r6un"ui
7i Oţ"u"ui.
- 1+,E D /ra%a%u" ( "a Roma. S &orma25 Comuni%a%a E$onomi$5 Europan5 (
Piaţa Comun5) 7i Comuni%a%a Europan5 a Enr*ii A%omi$ (Eura%om).
- La , mai 1+F+ !3a &orma% Con!i"iu" Europi9 $uprin2Gn( 1A !%a%
&on(a%oar.A!%52i num5r5 FE( !%a%3mm6r. RomGnia a (:ni% mm6r5 #n
1++0.
%copuri ale integrării politice4
-
ap5rara (rp%uri"or omu"ui9 (mo$raţii par"amn%ar 7i !uprmaţii "*ii@
(2:o"%ara ( a$or(uri p #n%r*u" $on%inn% pn%ru a !%an(ar(i2a pra$%i$i"
!o$ia" 7i Huri(i$ a" ţ5ri"or mm6r@
- $on7%in%i2ara uni i(n%i%5ţi uropn 6a2a% p :a"ori #mp5r%57i% 7i $ar
!%r56a% p!%
- (i&ri% $u"%uri.
"emă de lucru# *B Identi&icați pe :artă $i colorați statele &ondatoare ;E
>B Identi&icați $i colorați pe :artă cu altă culoare statele care au aderat în4 *=.N *=-*
*=-E *==A >//? >//..
NN
"E/"08 4097508 3
I. S$riţi "i%ra $or!pun25%oar r5!pun!u"ui $or$%8 (-, pun$%)
*. Ce Iară are cei mai mulIi europarlamentari• aB !ermania; (B FranIa; cB Marea
Britanie; dB Italia;
>. C7te valuri de e)tindere au avut loc p7nă acum• aB ?; (B A; cB E; dB .;
N. %im(olurile ;niunii Europene sunt4 aB steagul #arlamentul European moneda unică ;
(B ,iua de = mai 3ratatul de la Maastric:t; steagul; cB steagul ,iua de = mai imnul moneda
unică;
?. iiua ;E a &ost sta(ilită av7ndu-se în vedere un eveniment din4 aB = mai *=A/; (B = mai
*=A*; cB = mai *=A>;
A Cercul de stele de pe steagul ;E repre,intă4 aB sta(ilitatea monedei euro; (B
principiile democraIiei;
cB solidaritatea unitatea Ji armonia statelor mem(re; dB unitate în
diversitate ` devi,a ;E;
II. AranHaţi "i%r" #n or(ina $or!pun25%oar (!&57ur5rii $rono"o*i$ a :nimn%"or(-A
pun$%)
a. 8om7nia devine mem(ru asociat al ;niunii Europene;
(. constituirea ComunităIii Europene Economice;
c. semnarea tratatului de aderare de către 8om7nia;
d. %pania devine mem(ru al ComunităIii Europene;
e. Bulgaria devine mem(ră ;E;
III. Ci%iţi $u a%nţi %4%u" apoi r5!pun(ţi #n%r65ri"or8 (0, pun$%)
„ %ini&trii afacerilor e'terne din cele douăspre(ece state ale Comunită)ii
!uropene au semnat *ineri + februarie la %aastricht, tratatul asupra ,niunii !uropene ce
concreti(ea(ă acordul inter*enit pe - &i ./ decembrie 0ntre &efii de stat &i de gu*ern ai celor
doispre(ece.1ratatul *i(ea(ă 0n principal2 demararea unui program de uniune economică &i
monetară ce *a conduce cel mai târ(iu la . ianuarie .--- la adoptarea monedei unice
europene, 0ntărirea coe(iunii 0ntre statele membre, lărgirea politicilor al căror obiecti* este
crearea pie)ei unice3 0ntărirea puterilor Parlamentului !uropean, e'tinderea competen)elor
Comunită)ii 0n domenii noi de cooperare, de(*oltarea unei politici e'terne &i de securitate, 0ntr4
un cadru institu)ional unic, 0n *ederea constituirii capacită)ilor de apărare comune, crerea unei
N?
cetă)enii europene, de(*oltarea cooprării 0n probleme 5udiciare &i poli)iene&ti3” < despre tratatul
de la Maastric:t B
*. 3ranscrieIi din te)t un o(iectiv propus prin tratatul de la Maastric:t pe plan politic.
> puncte
>. 3ranscrieIi din te)t două o(iective propuse prin 3ratatul de la Maastric:t pe plan
economic. ? puncte
N. 3ranscrieIi din te)t două in&ormaIii a&late în relaIie cau,ă-e&ect.
E puncte
?. MenIionaIi alte două sim(oluri ale ;E în a&ara celui preci,a în te)t.
? puncte
A. MenIionaIi A state care erau mem(re ;E în momentul adoptării tratatului de la Maastric:t.
A puncte
E. MenIionaIi alte două instituIii ;E în a&ara celei preci,ate în te)t.
? puncte
.. #re,entaIi importanIa tratatului de la Maastric:t.
A puncte
-. MenIionaIi A state &oste comuniste care astă,i sunt mem(re ;E.
A puncte
I=. Comn%aţi urm5%oara $ari$a%ur5 (1A pun$%) FranIa !ermania Căr(une
Ji "Iel
"E/"08 4097508 33
NA
I. S$riţi "i%ra $or!pun25%oar r5!pun!u"ui $or$%8 (-, pun$%)
*. Pumărul de stele de pe steagul ;E repre,intă4 aB numărul de state &ondatoare; (B
per&ecIiunea;
cB numărul statelor din ,ona Euro; dB numărul de state mem(re în anul adoptării
steagului ;E;
>. Pumărul stelelor de pe steagul ;niunii Europene este de4 aB *A; (B *>; cB >.; dB >A;
eB >/;
N. Care este singura instituIie a ;niunii Europene ai cărei mem(ri sunt aleJi prin vot de către
cetăIenii europeni•
aB Consiliul European; (B #arlamentul European; cB Comisia Europeană; dB
Curtea de Conturi;
?. Care instituIie a ;niunii Europene repre,intă guvernele naIionale ale statelor mem(re•
aB Curtea de QustiIie; (B #arlamentul European; cB Comisia Europeană; dB
Consiliul de MiniJtri;
A. 8epre,entarea gra&ică a monedei unice a &ost inspirată de litera grecească 4
aB al&a; (B (eta; cB epsilon; dB gama;
II. AranHaţi "i%r" #n or(ina $or!pun25%oar (!&57ur5rii $rono"o*i$ a
:nimn%"or(-A pun$%)
a. constituirea #ieIei Comune;
(. constituirea ComunităIii Europene a Căr(unelui Ji "Ielului;
c. !recia devine mem(ră ;E;
d. semnarea tratatului de la Maastric:t;
e. #olonia devine mem(ru al ;E;
III. Ci%iţi $u a%nţi %4%%" apoi r5!pun(ţi #n%r65ri"or8 (0, pun$%)
+4 „%ândră de ci*ili(a)ia &i cultura sa, !uropa ar *rea parcă să se ferească de restul
lumii. 6i4ar datora originalitatea patrimoniului ei cultural comun2 antichitatea greacă, 7mperiul
8oman &i cre&tinismul. ,nitatea europeană se *rea modelul unei aristocra)ii culturale cu aspira)ii
uni*ersale &i ecumenice. 9 ... : „1eritoriul comun al europenilor este cultura”, scria Paul ;aler<.
!uropa, 0n dorin)a ei de unitate se dore&te un loc de integrare, fa*ori(ând con&tienti(area unui
destin comun.” <Elise Maillard +riane Mol0t:ou !uropaB
B4 H=n !uropa Centrală &i de !st, apartenen)a la „!uropa” era 0nsă singura alternati*ă
posibilă. "in moti*e di*erse>indiferent dacă *oiau să4&i moderni(e(e economiile, să ob)ină acces
la noi pie)e ori a5utor străin, să stabili(e(e politica internă, să se lege pe *ecie de „;est” sau doar
să pre*ină pericolul unei recăderi 0n comunismul na)ional 4, to)i noii lideri, de la 1allin până la
1irana, pri*eau spre ?ru'elles. Perspecti*a aderării la ,!, cu promisiunile ei de afluen)ă &i
NE
securitate, era fluturată tentant 0n fa)a electoratelor eliberate din !uropa postcomunistă.K <3onT
Qudt !poca postbelică. @ istorie a !uropei de după .-AB B
*. #ornind de la te)tul + &ormulaIi un punct de vedere re&eritor la originalitatea statelor europene.
A puncte
>. 3ranscrieIi din te)tul B trei motive care au HîmpinsK statele &oste comuniste pe drumul integrării lor în
;E. E puncte
N. MenIionaIi A state &oste comuniste astă,i mem(re ;E.
A puncte
?. #reci,aIi un &apt istoric care a creat condiIii &avora(ile pentru integrarea statelor din Europa Centrală Ji
de Est în ;niunea Europeană.
A puncte
A. MenIionaIi două avantaCe ale aderării 8om7niei la ;E.
? puncte
E. Ce înIelegeIi prin identitate europeană•
N puncte
.. Ce înIelegeIi prin identitate naIională•
N puncte
-. E)plicaIi devi,a ;E4 H;nitate în diversitateK.
? puncte
I=. Comn%aţi ima*ina
a"5%ura%5
(1A pun$%)
0.ROMINIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL AL XX3LEA ( 0h)
- RomGnia #n%r $" (ou5 R526oai Mon(ia".
- D "a (mo$raţi "a r*imuri" au%ori%ar !i %o%a"i%ar
- RomGnia #n !pa%" Cor%ini ( Jir
N.
5om:nia inter)elică ;între cele două 59$
CPo"i%i$a 4%rn5 a RomGnii nu ni$i monopo"u" unui om9 ni$i apanaHu" unui par%i(.
E o po"i%i$5 pro&un( naţiona"59 a" $5ri r*u"i9 m%o( 7i ţ"uri #7i %ra* ori*ina (in
in%r!u" pa%rii.C Cicolae 1itulescu
• 9n sec. XX 8om7nia a &ost marcată de cele două 8ă,(oaie Mondiale4
O *=*?-*=*-- #8M
O *=N=-*=?A- '8M
• 'upă #8M s-a reali,at Marea ;nire.
• Prioa(a PRM3DRMK Prioa(a in%r6"i$5. Ea a &ost caracteri,ată de prosperitate $i
democrație.
• 8eali,area ;nirii s-a datorat $i Con&erinței de #ace de la Uersailles <*=*--*=*=B.
• 8elațiile dintre state au &ost însă tensionate p7nă la '8M din cau,a revizionismului=
doctrină de politică e&ternă a unor state ce doresc modi,icarea ,rontierelor sau
revizuirea unor tratate.
• 5om:nia a căzut pradă statelor revizioniste, pierz:nd <asara)ia și nordul
<ucovinei, 4= "ransilvaniei și Cadrilaterul.
• 8om7nia a încercat să se apere de agresiunea e)ternă prin vocea /ocietății națiunilor K
or*ani!m in%rna'iona" $u !(iu" "a 1n:a $ra% "a !&GrLi%u" PRM $u !$opu" ( a
a!i*ura r!p$%ara %ra%a%"or Li mn'inra p5$ii.
• Cel mai important om politic rom7n pe plan e)tern a &ost Ni$o"a /i%u"!$u care a
susținut cooperarea dintre state $i menținerea &rontierelor sta(ilite la &inalul #8M.
• Direcțiile principale ale politicii e&terne a 5om:niei#
× 8ecunoaJterea internaIională a Marii ;niri;
× +părarea păcii Ji statu-kuo-ului teritorial;
× 'emocrati,area relaIiilor internaIionale;
× %ta(ilirea de raporturi normale cu toIi vecinii.
3emă de lucru4
• 9n ta(elul cronologic de mai Cos completați evenimentele care au marcat istoria 8om7niei
evidențiind importanța lor4
N-
Data Evenimentul Cauze
interne/externe
Consecințe pentru evoluția României
1 Decembrie
1918
10-11
februarie
198
0 au!ust
19"0
# au!ust
19""
"-11
februarie
19"$
Dicționar# Cuv7ntul democra)ie provine din lim(a greacă4 demos înseamnă popor iar Dratos
putere. 'emocraIia este înIeleasă ca putere a poporului. +ceasta poate &i e)ercitată direct
sau indirect. 'emocraIia directă este e&icientă doar în comunităIile puIin numeroase din ,one
puIin întinse. 'e aceea în epoca modernă s-a impus democraIia repre,entativă în cadrul
căreia e)ercitarea puterii politice se &ace de către repre,entanIi aleJi cu acordul Ji pe (a,a
unui control al puterii poporului reali,at pe di&erite căi.
De la democrație la regimurile autoritare și totalitare
Cara$%ri!%i$i" (mo$ra'ii romGnL%i
• %-a lovit de lipsa culturii politice rom7ne$ti <-/5 din populație trăia la sate $i era
anal&a(etăB
• Uotul universal s-a introdus după #8M
• + &ost insta(ilă din cau,a modi&icărilor politice internaționale4 apariția &ascismului <*=>>B a
comunismului <*=*=B iar apoi a na,ismului <*=NNB
Con!%i%u'ia (in 1+-0
• Consacra regimul politicF democrație parlamentară
• #uterile regelui erau destul de largi
• #arlamentul era o e)tensie a !uvernului
• Instituțiile democratice nu s-au putut consolida
!'tras din Constituție2 171E,E 777 "!$P8! P,1!87E! $1A1,E,7
N=
• Art. FF 1oate puterile $tatului emana dela natiune, care nu le poate e'ercita decat numai
prin delegatiune si dupa principiile si regulile ase(ate in Constitutiunea de fata.
• Art. FA Puterea legislati*a se e'ercita colecti* de catre 8ege si 8epre(entatiunea
nationala. 8epre(entatiunea nationala se imparte in doua Adunari2 $enatul si Adunarea
deputatilor. @rice lege cere in*oirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. Cici o lege
nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se *a fi discutat si *otat liber de
ma5oritatea ambelor Adunari.
• Art. FB 7nitiati*a legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislati*e. 1otus
orice lege relali*a la *eniturile si cheltuelile $tatului sau la contingentul armatei trebuie sa
fie *otata mai intaiu de Adunarea deputatilor.
• Art. FG Cici o lege, nici un regulament de administratiune generala, 5udeteana sau
comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege.
• Art. F- Puterea e'ecuti*a este incredintata 8egelui, care o e'ercita in modul regulat prin
Constitutiune.
• Art. A/ Puterea 5udecatoreasca se e'ercita de organele ei. otararile lor se pronunta in
*irtutea legii si se e'ecuta in numele 8egelui.
/m5 ( "u$ru8 Completați următoarele propo,iții4
*B #uterea e)ecutivă con&orm Constituției din *=>N era repre,entată
de‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚..
>B #uterea legislativă con&orm Constituției din *=>N era repre,entată
de‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚..
NB #uterea Cudecătorească con&orm Constituției din *=>N era deținută
de‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚..
?B Condiția de (a,ă pentru adoptarea unei legi era ‚‚‚‚‚‚‚‚‚
AB 8egele î$i e)ercită puterea doar pe (a,a‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚‚..
R*imu" au%ori%ar a" "ui Caro" a" II3"a
• %-a instaurat pe &ondul slă(iciunii partidelor parlamentare $i al evoluțiilor politice europene
• */-** &e(ruarie *=N- Carol II preia puterea printr-o lovitură de stat
• Constituția din *=>N este înlocuită cu una nouă
• #artidele politice sunt inter,ise
• 8om7nia se apropie de !ermania $i Italia
• *=?/- pierde Basara(ia P Bucovinei PU 3ransilvaniei $i Cadrilaterul
?/
R*imu" an%on!$ian
• #e &ondul pierderilor teritoriale din *=?/ Carol al II-lea a(dică
• Ion +ntonescu devine conducătorul țării
• Mi:ai mo$tenitorul lui Carol II răm7ne rege dar avea puteri puține
• +ntonescu a cola(orat cu legionarii la conducere
• + implicat țara în '8M pentru a recupera teritoriile pierdute
• Este înlăturat la >N august *=??
+ /m5 pn%ru a$a!54 Citiți cu atenție te)tele $i răspundeți cerințelor4
%a reglementam situatia in Balcani. +rmatele voastre se gasesc in 8omania si Bulgaria....
In ceea ce priveste Marea Britanie si 8usia ce ati spune despre o predominanta de =/5 in
8omania pentru dumneavoastra de o in&luenta de =/5 pentru noi in !recia si de o
egalitate de A/5@A/5 in Iugoslavia•RR +m intins (ucata de :artie pe care erau inscrise
procentele de in&luenta (ritanica respectiv sovietica in Bulgaria 8omania !recia
Iugoslavia ;ngaria in &ata lui %talin. +cesta si-a luat creionul al(astru apoi a trasat un
semn de apro(are. 3otul a &ost re,olvat intr-un timp mai scurt decat imi tre(uie pentru a
relata &aptele...K <L. C:urc:ill despre acordul cu %talin privind Europa de %ud-Est
Moscova octom(rie *=??B
H8a,(oiul continua.... +rmata 8osie in 8omania se apropia de un milion aducand cu ea
&oamea Ca&ul si &rica. %u( protectia acesteia comunistii din tara dau asaltul pentru a pune
mana pe putere....Moscova vrea cu tot dinadinsul un guvern de toata o(edienta sovietica.K
<Picolae Baciu +gonia 8omanieiB
*B Care erau țările ce urmau să &ie trecută în aria de in&luență sovietică•
>B Care credeti ca au &ost motivele pentru care C:urc:ill a lasat Cumatate din Europa in
HmainileK lui %talin•
NB Care au &ost consecintele intrarii Europei de %ud-Est su( s&era de in&luenta a ;8%%-ului
si Moscovei•
5om:nia în spatele Cortinei de 2ier
• 8om7nia a &ăcut parte din s&era sovietică de in&luență între *=??-*==/. +cest lucru a
in&luențat politica e)ternă a 8om7niei 4
% 8elații privilegiate cu ;8%% $i Kțările suroriK
% 8uperea relațiilor cu "ccidentul
?*
% Integrarea 8om7niei în Comin&ormF Biroul comunist de in&ormații
% +partenența la C+E8 <Consiliul de aCutor economic reciprocB
% +partenența la #actul de la Uar$ovia
• 8om7nia adoptă modelul economic $i politic socialistFdes&iințarea proprietății
privatepartid unic plani&icarea economiei.
• Conducătorii 5om:niei comuniste4
% !:. !:eorgiu 'eC- *=?A-*=EA
% Picolae Ceau$escu ` *=EA-*=-=
• 'upă moartea lui %talin <*=ANB 8om7nia încearcă să se desprindă de politica sovietică4
% 8etragerea +rmatei 8o$ii din 8om7nia-*=A-
% 'eclarația din +prilie -*=E?F declarație de independență
% 8om7nia nu a participat la invadarea Ce:oslovaciei în *=E-
” =n .-HA4.-HB, 8omânia era singurul stat din lume care se putea lăuda cu următoarea
combinație de reali(ări2 era aliată a ,niunii $o*ietice, era prietenă cu China și era
statul comunist ale cărui relații diplomatice și comerciale cu @ccidentul se
0mbunătățiseră și erau 0n e'pansiune”
F.ECONOMIE ŞI SOCIE/A/E ÎN LUMEA POS/)ELIC. (0h)
- E$onomia $on%mporan5
- Popu"aţi 7i !o$i%a%
- O$upaţii 7i !%a%u% pro&!iona"
Economia contemporană
• Europa a su&erit mari distrugeri in urma celui de-al 'oilea 8a,(oi Mondial
• %.;.+. au intervenit in aCutorul europenilor prin #lanul Mars:all <*=?.B care a constat
intr-un masiv aCutor &inanciar acordat statelor din apusul Europei. #rin acest plan
statele Europei "ccidentale au primit peste *> miliarde dolari. 8econversia industriei
europene a &ost &oarte rapidă ast&el că în *=?. producția a crescut cu E?5. +u &ost
adoptate re&orme monetare care au avut ca e&ect stoparea in&lației.
?>
• Ca urmare a re&acerii statelor democratice in Estul Europei ;8%% a creat C+E8
< Consiliul de +Cutor Economic 8eciprocB în *=?=.
• 9n +sia Qaponia a cunoscut o re&acere economică rapidă pun7ndu-se accent pe
producția de oțel căr(une si pe cali&icarea &orței de muncă.
• Economia mondială a cunoscutp7nă în *=.N o cre$tere spectaculoasă. %;+ asigurau
>A5 din totalul producției industriale la nivel mondial. ;8%% aCunge a doua mare
putere industrială a lumii iar Qaponia a treia.
• Cre$terea continuă a producției a(sența cri,ei economice prosperitatea $i consumul
au &ăcut ca anii *=?A-*=.N să &ie numiți +nii !lorio$i.
• +par ramuri noi în industrie4 electrocasnice mase plasticeaeronautica aviația
electronica industria I3 ro(otica.
• 9n agricultură tot %;+ dețin supremația urmate de ;8%%. Ba,a agriculturii americane a
constituit-o Ferma.
• 9n maCoritatea țărilor s-au aplicat re&orme agrare mai puțin în țările cu regim comunist
unde agricultura era apanaCul statului.
• 'e,voltarea economiei necesita &olosirea unor noi resurse energetice. #rețul petrolului
a scă,ut de ? ori între *=A/-*=.N ca urmare a cre$terii producției ,ilnice. 9na&ară de
;8%% toate statele consumau mai mult petrol dec7t produceau. +st&el cre$te nevoia
de petrol $i se caută noi surse de acest &el.
• ]ările e)portatoare de petrol nemulțumite de scăderea prețurilor au constituit în *=E/
"#EC < +ra(ia %audită Ira0 ZuMeit aatar Iran Uene,uelaB cu scopul sta(ilirii unei
politici comune în domeniu.
• 'in motive politice $i militare prețul petrolului va cre$te (rusc ƒ*=.Nƒ cu ./5 duc7nd
lumea în cri,ă. +cela$i lucru s-a repetat în *=.--*=.=.
?N
+opulație și societate
¤ La începutul secolului XX populația planetei numara apr). > mld locuitori. 9n *==/ e)istau
A N mld iar asta,i sunt circa E. mld locuitori.
¤ %tatele totalitare au promovat o politica natalistă încuraC7nd &amiliile cu mulți copii.
¤ 9n ultimul s&ert al sec. XX în Europa natalitatea a scă,ut dar în +sia <C:inaB a crescut.
+st&el populația europeană a îm(ătr7nit lucru ce are consecințe sociale $i economice
grave.
¤ #opulația este reparti,ată inegal dar s-a remarcat dupa al 'oilea 8ă,(oi Mondial
cre$terea progresivă a populației ur(ane.
¤ 'e asemenea s-a remarcat speciali,area populației pe anumite sectoare de activitate
<economie servicii instituțiiB
¤ 9n epoca contemporană &amilia $i-a pierdut din importanță. %e o(servă scăderea nr. de
căsătorii precum $i cre$terea ratei divorțurilor. %tatutul &emeii în societate se modi&ică ea
dorind să &ie egala (ăr(atului. < Femei cele(re4 Margaret 3:atc:er Indira !:andi +ngela
Mer0elB
¤ 9n viața cotidiană oamenii au un standard mediu de viață iar cu timpul a apărut distincția
dintre pu(lic $i privat.
/m5 ( "u$ru8 'e&iniți următorii termeni
??
% Patalitate
% Mortalitate
% Familie
% Egalitatea se)elor
% #u(lic
% #rivat
6cupații și statute pro,esionale
¤ 9n epoca contemporană se o(servă consolidarea clasei de miCloc care este numeroasă $i
puternică.
¤ +par noi pro&esii în timp ce altele legate de agricultură $i de mediul rural în general sunt
pe cale de dispariție.
¤ Cu timpul apar tot mai mulți speciali$ti în domenii precum4 producerea energiei utili,area
inteligenței arti&iciae e)plorarea spațiului telecomunicații transporturi.
¤ +par pro&esii noi4 artist consilier psi:olog nutriționist.
¤ %e statuea,ă cu claritate drepturile $i o(ligațiile angaCaților
¤ Europa a devenit o destinație pentru imigranți dar se o(servă în continuare $i o migrație
de la sat la ora$.
¤ + c:eltui (ani a devenit un scop în sine $i o ocupație ca atare. 3răim în secolul vite,ei $i al
societății de consum.
5ezolvați re)usul de mai 'os.
1 D
2 N
3 R
4
5 V O
6 L
7 I F
8
*- %uma de (ani imprumutata de un stat altui stat
?A
>- 3itlu care materiali,ea,a dreptul detinatorului asupra unei parti din capitalul unei
intreprinderi
N- 8amura industriala care aCuta la cresterea productivitatii in celelalte ramuri
?- "rgani,atia Patiunilor ;nite < prescurtareB
A- #oltica de reducere a valorii unei monede
E- %ecretar de stat +merican autor al unui plan de re&acere economica
.- Cresterea cantitatii de moneda &ara acoperire in aur
-- 8esursa energetica
#e verticala veti descoperi denumirea unei ramuri de activitate productiva.
/m ( "u$ru8
*B %crieți un eseu de o pagină pe tema invadării vieții private de către presă pornind de la un
e)emplu concret.
>B E)primați-vă opinia în legătură cu necesitatea luptei împotriva imigrației ilegale $i a
tra&icului de &iințe umane încerc7nd să răspundeți la următoarele între(ări4
a. %unt acestea o &ormă de e)ploatare umana•
(. + &ocut comunitatea internațională tot ce tre(uie pentru a le com(ate•
c. Cei care &olosesc munca la negru au o parte de vină•
d. Dcoala $i alte instituții ale statului de,voltă su&iciente programe pentru com(aterea
celor două &enomene•
e. +ți (ene&iciat de asemenea programe•
&. 'acă ați avea putere de deci,ie ce ați &ace pentru eradicarea celor două
&enomene•
g. Credeți că tre(uie să ne implicăm cu toții pentru limitarea celor două &enomene
sociale•
NB Enumerați trei industrii de v7r& $i Cudecați cum au intervenit prin produsele lor în viața
noastră &olosindu-vă de variantele de mai Cos4
a. Comunicăm mai rapid
(. 'iversi&ică posi(ilitățile de in&ormare
c. Lărgesc ori,ontul cunoa$terii
d. +Cută la îndeplinirea sarcinilor casnice
e. Fac viața mai plăcută
&. 9mi &ac meseria mai u$or
?B Citiți cu atenție te)tul de mai Cos $i răspundeți următoarelor cerințe4
?E
KIntenția de a ameliora condițiile de viață a determinat luarea unor măsuri de remediere a
di&icultăților pe care le în&runtă individul ori &amilia. " &amilie trăie$te în sărăcie pentru că
tatăl (ea sau Coacă cărți• %e acordă copiilor masă gratuită $i îm(răcăminte. " &emeie î$i
a(andonea,ă soțul $i copiii• Copiii sunt instituționali,ațiK <P.+. %mit: $tatul pro*idențăB
% Considerați că aceste măsuri sunt e)presia Custiției sociale sau considerați
instituționali,area copiilor un a(u, al statului•
% 3e)tul descrie două situații din societatea americană. Cum s-ar re,olva în 8om7nia
prima situație•
% 'escrieți <dacă ați cunoscutB situații similare $i comentați soluțiile posi(ile.
,. Ş/IINMA ŞI SOCIE/A/EA ÎN SECOLUL XX (Fh)
- Cr$%ar 7%iinţi&i$5 7i %hno"o*i #n !$o"u" XX
- Impa$%u" %hno"o*ii a!upra :iţii $o%i(in 7i a
m(iu"ui
- Ş%iinţa 7i %hni$a #n !"uH6a r526oiu"ui
- /tudiu de caz # Contri)u%ii rom:ne(ti la dezvoltarea
(tiin%ei (i tehnicii
a) Cara$%ri!%i$i a" (2:o"%5rii 7%iinţi 7i %hni$ii
• accelerarea descoperirilor JtiinIi&ice < ritmul descoperirilor este uluitor B;
• apariIia unor JtiinIe noi < genetica in&ormatica ci(ernetica B;
• mo(ilitatea oamenilor de JtiinIă;
o JtiinIele au devenit interdisciplinare;
o scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică Ji aplicarea practică a acesteia;
o creJterea costurilor cercetării JtiinIi&ice;
?.
o implicarea directă a statului în susIinerea Ji &inanIarea activităIii JtiinIi&ice;
"ate importante2
*=/* ` !uglielmo Marconi reali,ea,ă prima transmisiune &ără &ir între Europa Ji +merica
*=*E ` +l(ert Einstein pu(lică „(a,ele teoriei relativităIii generali,ateK
*=>- ` descoperirea penicilinei
*=?A ` armele nucleare
*=?E ` EPI+C < Electronic Pumerical Integrator and Calculator B primul calculator electronic este
pus în &uncIiune în %;+
*=AN ` este descoperită structura +'P
*=E. ` primul transplant de inimă
*=.A ` în&iinIarea companiei MIC8"%"F3
*=.- ` primul copil conceput în „epru(etăK
*==E ` prima clonare reuJită a unui mami&er
)$ Cucerirea spa%iului
• *> aprilie *=E* ` ;8%% lansea,ă pe or(ită în Curul #ăm7ntului prima navă cosmică-satelit
din lume av7nd un om la (ord pe I;8I !+!+8IP. Cu nava „Uosto0K Iuri gagarin a
înconCurat o singură dată planeta în */- minute.
• *=E* ` primul ,(or în cosmos cu o durată mai mare de o ,i; < !:erman 3itov cu nava
„Uosto0 >K;
• *=E> - primul ,(or spaIial al unui astronaut american anume Qo:n !lenn;
• *=E> - primul ,(or în grup a două nave sovietice < Uosto0 N si Uosto0 ? B
• *=EN ` prima &emeie în cosmos Ualentina 3ereJ0ova cu nava „Uosto0 EK; 3ereJ0ova care
avea la acea vreme >E de ani a înconCurat de ?- de ori planeta într-o navă spaIială
incomodă în care a(ia se putea miJca. %-a întors pe păm7nt după .* de ore.
• *=E- ` primul ,(or pe or(ită în Curul Lunii a &ost reali,at de americanii Fran0 Borman
Cames LoMell Ji Lilliam +nders; au &ost e&ectuate */ revoluIii în Curul satelitului natural al
#ăm7ntului Ji au &ost transmise imagini televi,ate ale supra&eIei terestre;
?-
• >/ iulie *=E= ` americanul Louis Peil +rmstrong devine primul om care pune piciorul pe
Lună; acesta a &ost punctul terminus al am(iIiosului program american +pollo.
c$ "ehnologia (i via%a cotidiană
'e,voltarea te:nologică are e&ecte po,itive pentru viaIa cotidiană < sănătate uJurarea
comunicării accesul la in&ormaIie etc B.
+plicaIii electronice4
¤ e-learning;
¤ e-Mor0ing;
¤ e-commerce;
¤ e-(an0ing;
¤ e-:ealt:;
"ehnologia în slu')a sănătă%ii
¤ 9n domeniul sănătăIii te:nologia ocupă un loc at7t de important înc7t a,i este aproape
imposi(ilă sta(ilirea unui diagnostic &ără datele o&erite de aparatura tot mai per&ormantă.
¤ %ecolul XX a de(utat cu descoperirea capacităIii ra,elor X de a o&eri imagini ale creierului
sau ale inimii < angiogra&ie B.
¤ ;tili,area computerului pentru prelucrarea imaginilor o(Iinute cu aCutorul ra,elor X a mărit
preci,ia acestora. Cele mai cunoscute te:nici de scanare cu aCutorul computerului sunt4
- tomogra&ia computeri,ată;
- c:irurgia cu laser;
- ecogra&ia < care utili,ea,ă ultrasunete B;
- endoscopia (a,ată pe &i(re optice;
"ema de lucru8 Comp"%aţi !$hma ( mai Ho!9 in(i$Gn( 7i a"% (omnii $ar u%i"i2a25
$ompu%ru"9 pr$um 7i mo(uri ( u%i"i2ar #n &i$ar (omniu mnţiona%.
?=
d$ "ehnologia (i mediul încon'urător
Industriali,area Ji noile te:nologii are e&ecte negative asupra mediului înconCurător4
¤ poluarea aerului apei solului;
¤ e&ectul de seră < *=E. B;
¤ gaura din stratul de o,on < *=-A B;
¤ epui,area resurselor;
9n condițiile poluării accentuate multe state au optat pentru surse alternative de energie4
¤ energia eoliană
¤ energia solară
¤ energia apei
◦ energia :idraulică
A/
◦ energia mareelor
¤ energia geotermică
¤ energie derivata din (iomasa4 (iodiesel (ioetanol (ioga,
e$ 4oile tehnologii (i timpul li)er
¤ 3impul li(er este o valoare importantă a lumii contemporane este accesi(il oricui Ji
datorită noilor te:nologii poate &i petrecut în moduri di&erite;
¤ 'e,voltarea miCloacelor de transport în mod special a aviaIiei a dus la sc:im(area
destinaIiilor de vacanIă;
¤ 3elevi,iunea prin programele sale variate ocupă o parte importantă a timpului li(er;
totodată naJte dependenIă Ji are e&ecte neplăcute asupra lim(aCului intelectului Ji
comportamentului;
¤ Internetul a de,voltat o multitudine de miCloace de interacIiune umană4 eGmail &orumuri
c:at (log etc;
¤ Qocurile pe calculator concurea,ă televi,iunea în privinIa petrecerii timpului li(er. Oi în
ca,ul lor se poate vor(i de e&ecte du(le asupra persoanelor;
,$ Contri)u%ii rom:ne(ti la dezvoltarea (tiin%ei (i tehnicii
Matematică4
- !:eorg:e ViIeica;
- 3raian Lalescu;
- 'imitrie #ompeiu;
C:imie4
¤ C"%3IP '. PEPIVE%C;
¤ !6E"8!6E %#+C;
¤ +LEX+P'8; 3. B+L+B+P
Medicină4
¤ UIC3"8 B+BEO ` micro(iologie;
¤ I"P C+P3+C;iIP" `
imunologie;
¤ !6E"8!6E M+8IPE%C; `
neurologie;
A*
¤ C"P%3+P3IP I. #+86"P `
endocrinologie;
¤ PIC"L+E #+;LE%C; ` &i,iologie;
¤ O3EF+P "'"BLEQ+ ` psi:ologie;
¤ +P+ +%L+P ` gerontologie;
¤ !E"8!E EMIL #+L+'E `
(iologie;
%tiinte te:nice4
¤ 6EP8I C"+P'…
¤ 38+I+P U;I+
¤ 6E8M+PP "BE836
¤ +;8EL UL+IC;
¤ !"!; C"P%3+P3IPE%C;
Fi,ică4
¤ O3EF+P #8"C"#I;
¤ 6"8I+ 6;L;BEI
¤ '8+!"MI8 6;8M;iE%C;
Biologie4
¤ EMIL 8+C"UIV… ` (iospeologie < JtiinIa care studia,ă vieIuitoarele din
peJteriB;
¤ I"P B"8CE+ ` :idro(iologie
¤ <ramură a (iologiei care studia,ă viaIa animală Ji vegetală din mediul
acvatic precum Ji toate procesele care au loc în apă B
¤ 'IMI38IE U"IP"U ` citologie
¤ < disciplina care studia,ă structura de,voltarea Ji &uncIiile celulelor B;
¤ !8I!"8E +P3I#+ ` (iologie
A>
g$ >tiința și tehnica în slu')a răz)oiului
• 'omeniul militar (ene&icia,a de progresele stiintei si te:nicii vor(indu-se
c:iar despre o revolutie te:nico-militara
• 'e,voltarea te:nicii militare a vi,at trei aspecte principale4
o Marirea &ortei de distrugere
o Mo(ilitatea trupelor si a armamentului
o +sigurarea comunicatiilor optime
• +par navele cisterna-petrolierele
• %e crea,a ga,ele to)ice care necesita ptr aparare masti de protectie
• +par armele c:imice- &olosite ptr prima data in '8M
• #rimul tanc- Mar0 I- <tan0 ƒengƒF re,ervorB
• Cea mai mare (atalie de tancuri are loc in '8M la Z;8%Z ƒgerm-sovieticiƒ
&iind &olosite circa E/// de tancuri
+viația4
· Folosita cu precadere in '8M
· +vioanele &olosite atunci4 Messersc:mitt 6urricane B->= ƒa transportat
(om(a atomicaƒ
· +par si portavioanele
Comunicațiile4
· In '8M- engle,ii au inventat 8adarul iar germanii un sistem de g:idare care
conducea avioanele direct asupra tintelor
· +par satelitii cu scop militar
"eme de lucru# ; pentru acasă$
AN
1) A"*'i una (in (a%" impor%an% ( "a pun$%u" a) a" "$'ii Li
ra"i2a'i o !$ur%5 (!$rir (o pa*in5) &o"o!in( !ur!" *5!i% #n $5r'i
!au p in%rn%.
-) E4p"i$a'i $on$p%u" ( N&$% ( !r5C Li pr2n%a'i 0 !o"u'ii pn%ru
"imi%ara a$!%uia.
0) A"*'i o pr!ona"i%a% a L%iin'i Li %hni$ii romGnL%i ( "a pun$%u" &)
a" "$'ii Li ra"i2a'i o !$ur%5 (!$rir a a$!%ia.
F) E4p"i$a'i ro"u"8 !u6marinu"ui9 a:ionu"ui9 *a2"or %o4i$ pn%ru
pur%ara unui r526oi mo(rn.
O.S/A/ELE ŞI POLI/ICA LOR ÎN PERIOADA
CON/EMPORAN. (F h)
- Jorm ( or*ani2ar po"i%i$5. I(i 7i r*imuri
po"i%i$
- S%a%" (mo$ra%i$
- S%a%" %o%a"i%ar
- RomGnia8 ( "a !%a%u" %o%a"i%ar "a !%a%u" (
(rp%
1. 2orme de organizare politică. 3dei (i regimuri politice
E 9n secolul XX cresc rolurile Ji &uncIiile statului. Uor(im despre N tipuri de stat4
Þ Minimal <respectă dreptul privat Ji securitatea oamenilorB
Þ IntervenIionist
A?
Þ %tat providenIă
ƒ%tatul PaIional
E +re la (a,ă ideea de naIiune ca entitate teritoriu istorie cultură comune
E Este suveran în graniIele sale are legi interne de organi,are economie
repre,entare diplomatică internaIională
E Este o creaIie a secolului XX
ƒ%tatul Federal
E Este compus din entităIi autonome cu legi Ji guverne proprii dar care sunt
su( autoritatea &ederaIiei
E Modelul4 %;+ !ermania sau Belgia
E Intervine în domenii de larg interes4 protecIionism economic apărare politică
monetară
ƒ%tatul multinaIional
E 9nglo(ea,ă mai multe naIiuni di&erenIiate prin lim(ă cultură istorie
E E)emplu4 ;8%% <avea după unele surse *>E de naIionalităIiB
"eme de lucru# 1$ 3denti,icati o asemanare si o deose)ire intre cele trei
tipuri de stat.
$ 4otati numele a 1? state e&traeuropene si ,orma lor de
organizare ; national, ,ederal, multinational, monarhie,
repu)lica$
3deologii (i regimuri politice
E 9n secolul XX s-au con&runtat N mari ideologii4
E Li(erală
E Fascistă
E Comunistă
ƒIdeologia comunistă
AA
E Este întemeiată pe lucrările lui Z. Mar) Ji Fr. Engels
E 'enunIă capitalismul care e)ploatea,ă omul
E %usIine clasa muncitoare
E +plicată în ;8%% în &orma regimului de „democraIie popularăK dictatură în
numele poporului
ƒIdeologia &ascistă
E Este un produs al perioadei inter(elice cu rădăcini în nemulIumirile
provocate de ră,(oi
E Este anticapitalist Ji antidemocratic
E Este &undamentat pe naIiune sau pe rase superioare consider7nd că unele
popoare au mai multe drepturi dec7t altele
8egimul democratic <li(eralB
E 9Ji are originea în lumea greacă <demos cratosB
E %e (a,ea,ă pe legi instituIii participare la viaIa politică
E #uterile sunt separate în stat
E !uvernul este responsa(il în &aIa legislativului Ji a alegătorilor
8egimurile totalitare
E +u două variante4 de e)tremă dreapta <!ermania na,istăBJi de e)tremă
st7nga <;8%%B
E Fascismul nu este considerat un regim totalitar
E 3răsături4dictatură personală sau de grup control total propagandă
îndoctrinare ură de rasă partid unic.
. /tatele democratice în perioada post)elică
- 9n primele decenii după '8M numărul regimurilor democratice a scă,ut
&aIă de perioada inter(elică.
- E)istă numeroase regimuri comuniste dar Ji dictatoriale
- Femeile primesc drept de vot se reduce maCoratul electoral < la *- aniB
AE
1ermania de =est
E +re regim democratic
E #uterea legislativă aparIine #arlamentului < Bundestag BundesratB
E Cancelarul <primul ministruB ale cele mai multe atri(uIii
E ForIele #olitice sunt4 ;niunea CreJtin 'emocrată; ;niunea %ocial CreJtină Ji
#artidul %ocial 'emocrat
E #ersonalităIi4 LillT Brandt 6elmut: Zo:l
E #reJedintele are puteri restr7nse este ales de un colegiu al parlamentarilor
2ran%a
E 9n *=?E se proclamă 8epu(lica a IU-a în care +dunarea PaIională avea puteri
sporite
E 9n *=A- se proclamă 8epu(lica a U-a în care creJte puterea e)ecutivului
E #reJedintele este ales pe . ani
E #ersonalităIi4 C:arles de !aulle !eorges #ompidou Francois Mitterand
/0-
E Ba,a democraIiei este ConstituIia din *.-.
E #uterea &ederalăFpreJedinte Ji Congres <%enat Ji Camera 8epre,entanIilorB
E InstituIiile CudecătoreJti sunt independente
E E)istă două partide principale4 #. 8epu(lican #. 'emocrat care nu se
di&erenIia,ă ca ideologie ci ca (a,ă socială
× 'upă *==/ se remarcă centrali,area puterii creJterea nr. statelor
democratice.
× E)istă Ji state nedemocratice islamice-teocratice autoritare
× 9n secolul XXI statul naIional intră în declin datorită realităIilor economice-
e)istenIa companiilor transnaIionale
!. /tatele totalitare
A.
3otalitarismul sovietic a supravieIuit Celui de-al 'oilea 8ă,(oi Mondial Ji s-a
e)tins în Europa de Est Ji de Centru în +merica Ji în +sia
05//
E 8egimul comunist se instaurea,ă în *=*.
Þ Conducători4 Lenin Ji %talin- dictatură personală
Þ 3eoretic puterea aparIine sovietelor care trimit repre,entanIi în
%ovietul %uprem al ;8%%. 9n realitate puterea aparIine unui singur
conducător care terori,ea,ă poporul cu deportări epurări internări
reeducare
Þ 'upă moartea lui %talin<*=ANB la Congresul XX al #C;% <*=AEB au &ost
de,văluite crimele acestuia. %-a introdus principiul conducerii colective
deIinuIii politici au &ost eli(eraIi. Caracteristicile regimului se păstrea,ă
însă p7nă în *==/
/tatele comuniste europene
E Uictoria ;8%% în #8M a &acilitat instaurarea regimului comunist în #olonia
8om7nia ;ngaria Bulgaria Ce:oslovacia 8'! Iugoslavia Ji +l(ania.
º +u adoptat o&icial „democraIia popularăK Ji au
preluat elementele esenIiale ele unui regim
comunist.
º E)istă variante naIionale ale regimului comunist
datorită deose(irilor de tradiIie mentalităIi religie.
º 9ncercări de re&ormă4 Iugoslavia *=?= ;ngaria
*=AE Ce:oslovacia *=E-- îna(uJite de armata
sovietică
Comunismul chinez
E Instalat în *=?= în urma ră,(oiului civil cu &orIele naIionaliste ale lui Qiang
Qies:i
Þ La * octom(rie *=?= este proclamată 8.#. C:ine,ă
condusă de Mao iedong
Þ *=A.- începe să adopte un model propriu Ji o „revoluIie
culturalăK
Þ *==/-cunoaJte o de,voltare &ără precedent prin
capitalurile străine
A-
Þ regimul răm7ne unul autocritic
Evolu%ii în statele comuniste
E *=-/- în Europa comunistă se mani&estă o cri,ă morală Ji ideologică
pro&undă. 9ncrederea în regim se epui,ase
º *=-E- încercare de re&ormă a lui Mi:ail !or(aciov
< glasnost perestroi0aB- nereuJită
º anul *=-=-marcat de lupta pentru participarea la
conducerea statului Ji rescpectarea drepturilor
cetăIeneJti
@.5om :nia de la statul totalitar la statul de drept
E 8epresiunea politică Ji controlul au &ăcut ca în 8om7nia societatea civilă să
nu se maturi,e,e
E 9n *=./ apar di,idenIele datorită4
Þ Cri,ei economice
Þ %emnării la 6elsin0i a acordurilor privind respectarea drepturilor
omului <*=.AB
E +par miJcările muncitoreJti <*=..-minerii de la Lupeni *=-N- greve în alte .
mine *=-.-grevă la 3ractorul BraJovB
E +par miJcările studenIeJti4 *=-. la IaJi „*rem apă să ne spălăm &i lumină să
0n*ă)ăm”
E +par criticile la adresa regimului
E Intelectualii din străinătate <#aul !oma 'oina Cornea Mircea 'inescu Mi:ai
Bote, #r. !:eorg:e Calciu 'umitreasaB protestea,ă &aIă de regimul
CeauJescu
E " &ormă de protest a &ost Ji „%crisoarea celor .K din *=-=
E 9n urma revoluIiei rom7ne din decem(rie *=-= regimul comunist din 8om7nia
cade
E 8eapar partidele politice4 #PV #PL #%' ;'M8
E 9n mai *==/ au loc primele alegeri li(ere
E *==* este apro(ată prin re&erendum ConstituIia 8om7niei <separarea
puterilor în stat drepturi Ji li(ertăIi cetăIeneJtiB
A=
"eme pentru acasă#
*B #re,entați caracteristicile regimului na,ist în !ermania inter(elică.
>B #re,entați caracteristicile regimului &ascist în Italia inter(elică.
NB +lcătuiți o pre,entare despre conducătorii ;8%% în care să cuprindeți aspecte
din viața lui U.I. Lenin $i I.U. %talin.
?B #re,entați pe scurt revoluția mag:iară din anul *=AE.
AB #re,entați pe scurt evenimentul numit H#rimăvara de la #ragaK din *=E-.
EB #re,entați pe scurt evenimentele din 8om7nia su( conducerea lui Picolae
Ceau$escu.
.B #re,entați pe scurt evenimentele din 8om7nia din decem(rie *=-=.
-B +lcătuiți o listă cu partidele politice e)istente în 8om7nia la ora actuală.
E. RELAMIILE IN/ERNAMIONALE3 COOPERARE ŞI
CONJLIC/ (,h)
- Si!%mu" =r!ai""23Pa!hin*%on 7i noua or(in
in%rnaţiona"5
- R2o":ara $on&"i$%"or #n "uma $on%mporan5
- R"aţii" in%rnaţiona" #n prioa(a in%r6"i$5
- R526oiu" R$
- Pr56u7ira !i!%mu"ui $omuni!% 7i impa$%u"
a!upra r"aţii"or in%rnaţiona"
1. /istemul =ersaillesABashington
E/
- 'upă #8M se aplică Principiul Autodeterminării Ji se crea,ă în Europa %tatele
naIionale după destrămarea imperiilor multinaIionale.
- 9n *=*= se în&iinIea,ă %ocietatea PaIiunilor pentru menIinerea păcii Ji
securităIii între naIiuni. %e înlocuieJte vec:ea ordine (a,ată pe ec:ili(rul
Marilor #uteri <sta(ilită la Congresul de la Uiena-*-*AB
- La s&7rJitul #8M s-au semnat tratatele de pace dintre Iările +ntantei Ji statele
învinse <!ermania Bulgaria ;ngaria +ustria 3urciaB. +ceste tratate au
constituit $istemul ;ersailles Ji au recunoscut &rontierele statelor europene.
- Con&erinIa de la #aris care a desc:is tratativele de pace a &ost pre,idată de !.
Clemenceau. #articipă Ji preJedintele american 3:. L. Lilson.
- +par neînIelegeri între FranIa Ji Marea Britanie în ca,ul pro(lemei germane.
!ermania este de,armată Ji este o(ligată să plătească reparaIii de ră,(oi.
'in această cau,ă apare în această Iară o miJcare naIionalistă <P%'+# care
aCunge la putere *=NN-*=?AB
- 'iscuIiile de la Uersailles sunt urmate de cele de la Las:ington <*=>*-*=>>B
unde a avut loc Conferin)a de(armării na*ale.
+u participat4 %;+ Marea Britanie C:ina FranIa Italia Qaponia "landa
#ortugalia.
%copul4 reducerea armamentului naval Ji detensionarea relaIiilor din E)tremul
"rient.
%-a consacrat trecerea practică a %;+ în &runtea ierar:iei navale.
"emă de lucru#
S%a6i"i%i or(ina $rono"o*i$a a !mnarii %ra%a%"or ( pa$9 "o$u" !mnarii
!i pr:(ri" a$!%ora8
3ratatul de #ace cu +ustria
H...a &ost semnat la */ septem(rie *=*= la %aint-!ermain-en-LaTe. %e recunosc
pră(uJirea Imperiului +ustro-;ngar Ji constituirea repu(licii +ustria....Boemia
Moravia %lovacia au intrat în componenIa repu(licii Ce:oslovacia iar !aliIia era
încorporată #oloniei.....3ratatul consemna de asemenea unirea 3ransilvaniei
Bucovinei Ji Banatului cu 8om7niaK
3ratatul de pace cu 3urcia
H....a &ost semnat la */ august *=>/ la %evres de către guvernul sultanului care era
lipsit de autoritate. 3urcia devenea stat Hsu( protectoratK cu un teritoriu restr7ns la
E*
,ona centrală a +siei Mici Ji Istan(ulului. Celelalte teritorii pe care Imperiul "toman
le cucerise de-a lungul istoriei au &ost trecute su( mandat &rance, engle, sau au
&ost preluate de Italia Ji !recia. %-a &i)at un nou regim al str7mtorilor Bos&or Ji
'ardanele......#revederile tratatului de la %evres nu au &ost acceptate de patrioIii
turci conduJi de Musa&a Zemal. 9n urma unor lupte susIinute cu &orIele
intervenIioniste în *=>N s-a impus un nou tratat semnat la Laussane.
3ratatul de #ace cu ;ngaria
H....a &ost semnat la ? iunie *=>/ la 3rianon. 3ratatul &i)a graniIele ;ngariei cu
8om7nia +ustria Ce:oslovacia 8egatul %7r(ilor CroaIilor Ji %lovenilor. ;ngaria
recunoJtea intrarea în componenIa statelor vecine a teritoriilor pe care le cucerise
după aJe,area ungurilor în C7mpia #annonică Ji organi,area statalăK
3ratatul de #ace cu !ermania
H#reliminariile păcii cu !ermania au &ost înm7nate delegaIiei acestei Iări la . mai
*=*=. #remierul FranIei Clemenceau în alocuIiunea rostită cu acest prileC a
aruncat întreaga vină a ră,(oiului pe germani. Oe&ul delegaIiei germane ;lric: von
Broc0dor&& 8ant,au a respins acu,aIiile. #7nă la >- iulie c7nd tratatul a &ost semnat
între cele două delegaIii duelul acu,aIiilor nu a contenit. Ceremonia semnării
tratatul a avut loc la >- iunie *=*= în %ala "glin,ilor din palatul de la Uersailles. 9n
pre,enIa lui !. Clemenceau L. Lilson Ji LloTd !eorge contele ;lric: von
Broc0dor&& 8ant,au a semnat tratatul care consemna în&r7ngerea !ermaniei
proclamată principala Ji unica responsa(ilă de declanJarea ră,(oiului.
3ratatul de #ace cu Bulgaria
H....a &ost semnat la >. noiem(rie *=*= la PeuillT-sur-%eine. 'ocumentul a
consemnat teritoriile cedate vecinilor de către Bulgaria....Frontiera rom7no-(ulgară
a &ost &i)ată con&orm prevederilor tratatului de la BucureJti din august *=*N.
Bulgaria nu mai avea dreptul de a avea aviaIie militară Ji &lotă de ră,(oi. + &ost de
asemenea o(ligată să plătească despăgu(iri de ră,(oi.K
. 5E8-C338E 34"E54-C364-8E 34"E5<E83CE ;1D1DA1D!D$
-'upă #8M apar noi state e)istă &orme de organi,are politică di&erite noi graniIe
Ji numeroase minorităIi
*. *=*=-*=>?- 8eluarea legăturilor dintre învinJi Ji învingători
>. *=>?-*=>=- destindere
N. *=>=-*=N=- tensiuni intre state
PRO)LEMELE PRINCIPALE ALE EPOCII IN/ER)ELICE
- plata reparaIiilor de ră,(oi
E>
- garantarea noilor graniIe
- re,olvarea pro(lemei minorităIilor
- re&acerea economică
- de,armarea
- rivalităIile dintre state
CUREN/E POLI/ICE AJLA/E IN CONJRUN/ARE
-curentul paci&ist < promovea,ă ar(itraCul în con&lictele internaIionaleB
-curentul revi,ionist
<promovea,ă modi&icarea tratatelor de pace prin &orIă
S/A/E RE=IQIONIS/E
- !ermania
-;8%%
-Italia
-Qaponia
+cestea au înc:eiat tratate4
*. 8apallo-*=>>- < !ermania-;8%%B
>. +)a Berlin-8oma -*=NE
N. #actul +nticomintern -*=NE
?. #actul 8i((entropp-Molototov- *=N=
E=ENIMEN/E RE=IQIONIS/E
- *=N*- agresiunea Qaponiei în Manciuria
-*=NA- ane)area Etiopiei de către Italia
-*=N-- +nsc:luss-ul < ane)area +ustriei de către !ermaniaB
-*=N-- desprinderea regiunii %udete din Ce:oslovacia Ji alipirea ei la !ermania
!. 5ezolvarea con,lictelor in lumea contemporana
EN
• Cel puIin E/ de milioane de oameni Ji-au pierdut viaIa în cel de-al 'oilea
8ă,(oi Mondial uapro)imativ >A de milioane de soldaIi Ji cam NA de milioane
de civili.
• La s&7rJitul ră,(oiului milioane de re&ugiaIi erau pe drumuri economia
europeană se pră(uJise ./5 din in&rastructura industrială a vec:iului
continent &usese distrusă.
• %pre deose(ire de ce s-a înt7mplat la s&7rJitul #rimului 8ă,(oi Mondial
învingătorii apuseni nu au pretins despăgu(iri de ră,(oi din partea Iărilor
învinse. Mai mult un plan g7ndit de %ecretarul de %tat al %;+ !eorge
Mars:all \#rogramul de re&acere europeană\ mai (ine cunoscut ca #lanul
Mars:all cerea Congresului %;+ să aloce milioane de dolari pentru
reconstruirea Europei
• 'e vreme ce Liga PaIiunilor a eJuat în mod evident să prevină ră,(oiul a
&ost pusă la cale o nouă ordine internaIională. 9n *=?A a &ost &ondată
"rgani,aIia PaIiunilor ;nite. #entru a preveni i,(ucnirea unui nou ră,(oi la
&el de devastator ca a doua con&lagraIie mondială Ji pentru a asigura o pace
dura(ilă în Europa în *=A* a &ost în&iinIată Comunitatea Europenă a
Căr(unelui Ji "Ielului <3ratatul de la #arisB predecesoarea ;niunii Europene.
"P; este responsa(ilă Ji pentru crearea statului modern Israel în *=?- în
parte ca răspuns la 6olocaust.
• Or*ani2aţia Naţiuni"or Uni% este cea mai importantă organi,aIie
internaIională din lume. Fondată în *=?A după +l 'oilea 8ă,(oi Mondial are
*=> de state mem(re. "P; are misiunea de a asigura pa$a mon(ia"5
r!p$%ara (rp%uri"or omu"ui $ooprara in%rnaţiona"5 Ji
r!p$%ara (rp%u"ui in%rnaţiona". %ediul central al organi,aIiei este
situat în PeM †or0.
#rincipalele con&licte contemporane
• *=?=- (locada Berlinului
• *=A/-*=AN- 8ă,(oiul din Coreea
• *=AE- 8ă,(oiul %ue,ului
• *=E>- Cri,a rac:etelor din Cu(a
• *=A=-*=.A- 8ă,(oiul din Uietnam
3oate acestea au &ost &a,e ale mai marelui con&lict des&asuarat in epoca
post(elica4 8ă,(oiul 8ece
@. 57E<6308 5ECE F4"5E "E4/3043 G3 DE/"34DE5E
E?
• La s&7rJitul '8M în lume mai rămăseseră A mari puteri4 %;+ Marea Britanie
FranIa ;8%% C:ina
• 9n realitate lumea post(elică are doi poli de putere4 unul patronat de ;8%%
< state comunisteB Ji altul patronat de %;+< state democraticeB. 9ntre cele
două s-a declanJat un nou tip de ră,(oi4 8ă,(oiul 8ece generat de am(iIia
celor două puteri de a-Ji impune supremaIia în lume.
• 8ă,(oiul 8ece a durat Cumătate de secol < *=?.-*==*B
• La ? aprilie *=?= ia &iinIă P+3" < %;+ Canada Ji */ state europeneB
• La *? mai *=AA ia &iinIă 3ratatul de la UarJovia < ;8%% Ji statele comuniste
est-europeneB
• Cele două (locuri nu s-au în&runtat direct niciodată ră,(oiul &iind unul al
ameninIărilor nucleare.
• *=?=- (locada Berlinului continuată în *=E* prin construirea iidului Berlinului
• *=E>- Cri,a rac:etelor din Cu(a
• Cursa înarmărilor a determinat "P; să proclame anii *=./-*=-/ drept
deceniul de,armării. %e urmărea limitarea e)perimentelor Ji a armelor
nucleare.
H. +ră)u(irea sistemului comunist (i impactul său
asupra rela%iilor interna%ionale
o +nul *==/ marc:ea,ă s&7rJitul 8ă,(oiului 8ece ceea ce a necesitat o
recon&igurare a lumii.
o ;8%% este trans&ormată în C%I <Comunitatea %tatelor IndependenteB o
&ederaIie cu grave con&licte interne. 'e,mem(rarea ;8%% a &ăcut la între
*==/-*==* !ermania să se reuni&ice iar %;+ să ram7nă singura Mare
putere a lumii.
o P+3" răm7ne singura alianIă politico-militară via(ilă Ji devine un garant
al securităIii internaIionale.
o %tatele &oste comuniste caută acum să devină mem(re P+3".
o Integrarea se &ace la început <*==?B în &orma parteneriatului pentru pace.
o %e reglementea,ă Ji relaIiile P+3"-8usia în *==. moment care permite
începerea e)tinderii P+3".
o 'e la >= martie >//? 8om7nia este mem(ru P+3" cu drepturi depline.
EA
"eme pentru acasă#
*B 8eali,ați o comparație între %ocietatea Pațiuniilor $i "rgani,ația Pațiunilor
;nite.
>B 8eali,ați o scurtă istorie a P+3" în care să cuprindeți cele mai importante
evenimente istorice care au contri(uit la apariția $i de,voltarea acestei
organi,ații.
NB #re,entați în Cumătate de pagină evenimentul numit $i Cri,a rac:etelor
cu(ane,e <*=E>B
?B #re,entați în Cumătate de pagină evoluția ră,(oiului din Uietnam.
AB E)plicați importanța dăr7mării iidului Berlinului la s&7r$itul 8ă,(oiului 8ece.
R.RELI1IA ŞI =IAMA RELI1IOAS. ÎN LUMEA
CON/EMPORAN. (0h)
- Mari" r"i*ii 7i pro6"m" $on%mporan
- P"rinaHu" #n !$o"u" XX
- I!"amu" #n%r in%*ri!m 7i &un(amn%a"i!m
- Arhi%$%ura r"i*ioa!5
9n ,ilele noastre trăiesc peste *. mld cre$tini < ortodoc$i catolici protestanțiB.
+depții religiei musulmane sunt apro)imativ * mld $i locuiesc in nordul +&ricii
vestul +siei #a0istan Indone,ia #en. +ra(ică. E)istă $i numero$i adepți ai
(udismului iudaismului $i ai altor religii.
EE
1. 3udaismul
- Ori*in8 "rientul MiClociu
- Este centrat în Curul unui singur 'umne,eu H†a:veK
- C5r%i &un(amn%a"8 3ora Ca(ala Mis:na: 3almud
- M!aHu"8 se a&irmă e)istenIa lui 'umne,eu pe care omul tre(uie să-L caute
toată viaIa. %e a&irmă Ji iu(irea &aIă de oameni Ji de dreptate. "mul tre(uie să
respecte poruncile lui 'umne,eu
- Ru*5$iuna3prmi% &iecăruia să se regăsească în &aIa lui 'umne,eu. Ea se
des&ăJoară în %inagogă Ji este &ăcută numai de (ăr(aIi. 8a(inul este
îndrumătorul spiritual el conduce serviciul religios
. Crestinismul
- este întemeiat pe învăIătura Ji persoana lui Iisus 6ristos
- apare în acelaJi spaIiu cu iudaismul
- m!aHu" r"i*io!8 iu(irea &aIă de semeni; (a,a4 cele . taine4 (ote,ul
căsătoria spovedania mirungerea împărtăJania :irotonisirea maslul.
- Liturg:ia creJtină este alcătuită din ceremonii Ji rugăciuni ce au la (a,ă
liturg:ia iudaică. %emnul crucii este propriu creJtinului. El aminteJte Cert&a pe
care Iisus 6ristos o &ace pt a-i m7ntui pe oameni
- UiaIa religioasă se des&ăJoară în Biserică
- 9n primele N secole ale e)istenIei sale este persecutat de împăraIii romani
- 0103E(i$%u" ( "a Mi"ano3 (:in r"i*i o&i$ia"5 a Impriu"ui Roman
- N=*- 3eodosie cel Mare scoate cultele păg7ne îna&ara legii
- )i!ri$a %r$ prin%r3o $ri25 #n !$o"" =III3IX3 i$ono$"a!m
- */A?- Marea %c:ismă- Biserica se separă în Catolică Ji "rtodo)ă
!. 3slamul
- #ropovaduieste stapanirea de sine si supunerea. Centrul religiei este +lla: si
pro&etul sau Ma:omed.
- Cartea s&anta este Coranul mesaCul lui +lla: catre pro&et. Este alcatuit din **?
sure <verseteB si cuprinde cei A stalpi ai credintei4 marturia de credinta
rugaciunea milostenia postul si pelerinaCul la Mecca.
E.
- "rase s&inte4 Mecca si Medina.
- E)ista mai multe orientari in islam4 sunnitii si siitii.
- +sta,i se vor(e$te tot mai mult despre Fundamentalismul Islamic ca
modalitate de căutare a identității pornind de la i,voarele credinței.
@. <udismul
- %ustine ca totul este su&erinta in Curul oamenilor iar acestia tre(uie sa se
eli(ere,e de ea.
- +pare in India in secolele UI-U i. 6r.
- Este intemeiat de Budd:a si are la (a,a „ cele ? adevaruri s&inteK4
- ;niversalitatea su&erintei
- %ursa su&erintei sunt placerile
- "amenii se pot eli(era de su&erinta prin Pirvana
- +(tinerea de la &apte urate si minciuna pentru atingerea Pirvanei.
- +depții (udismului trăiesc în special în India C:ina sau Qaponia.
- 9n condițiile glo(ali,ării se constată intensi&icarea dialogului dintre religii care
este &acilitat de posi(ilitatea de recunoa$tere reciprocă prin miCloacele
moderne de comunicare. Li(ertatea religioasă este recunoscută a,i în cea mai
mare parte a lumii dar mai sunt locuri în care acest drept &undamental al
omului este încălcat.
"eme de lucru#
*B 8eali,ați o listă cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepții
religiei iudaice.
>B 8eali,ați o listă cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepții
religiei cre$tine.
NB 8eali,ați o listă cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepții
religiei islamice.
?B 8eali,ați o listă cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepții
religiei (ud:iste.
AB 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB iudaică.
EB 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB cre$tin ortodo)ă.
E-
.B 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB cre$tin catolică.
-B 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB cre$tin protestantă.
=B 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB islamic.
*/B 'escrieți pe scurt un lăca$ de cult<(isericăB (ud:ist.
**B #re,entați pe scurt părerea voastră despre &undamentalismul islamic $i
despre conceptul de terorism legat de acesta.
E=

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->