Importanta lipidelor im alimentatie. LDL si HDL.

Lipidele-aspecte generale : Lipidele sunt o grupa de substante organice, componente ale

materiei vii, insolubile in apa si solubile in solventi organici (eter, acetona, benzen s.a.). Ele sunt compusii organici ai carbonului, hidrogenului si oxigenului. Rezult a din esterificarea acizilor gra si cu diferiti alcooli. Din punct de vedere chimic, sunt substante organice cu molecula mai mult sau mai putin complexa, constituita din acizi grasi si glicerol (glicerina).Acizii grasi pot fi saturati si nesaturati. In general, grasimile bogate in acizi grasi saturati sunt solide la temperatura obisnuita, in timp ce cele bogate in acizi grasi nesaturati sunt lichide. Ele se mai numesc uleiuri. Cei mai raspanditi acizi saturati sunt: acidul palmitic si acidul stearic.Acizii grasi nesaturati pot fi: mononesaturati (acidul palmitoleic si acidul oleic cu 18 atomi de carbon si o singura dubla legatura) si polinesaturati (acidul linoleic cu 18 atomi de carbon si doua duble legaturi). Acidul linolenic are 18 atomi de carbon si trei duble legaturi; acidul arahidonic 20 atomi de carbon si patru duble legaturi. Acizii grasi polinesaturati (linoleic, linolenic, arahidonic) nu pot fi sintetizati de catre organismul uman, de aceea se numesc esentiali. Deoarece nu se sintetizeaza in organism, ei trebuie adusi prin alimentatie intr-o proportie suficienta, intrucat lipsa sau prezenta lor intr-o cantitate insuficienta impiedica utilizarea celorlalti acizi grasi din organism.

Rol in alimentatie : Necesitatea asigurarii unui anumit nivel de lipide in ratia alimentara este
demonstrat a de functiile lor in organism, si anume : -lipidele reprezinta o sursa de energie concentrata. Prin arderea in organism a 1g de lipide se elibereaza 9,0 kcal, adica de doua ori mai multa energie decat la arderea proteinelor; -lipidele contribuie la formarea materialului plastic si structural (lipoproteidele, fosfoproteidele); -influenteaza procesele de termoliza (diminueaza termoliza)si protejeaza organele interne, rotunjesc formele corpului; -aporta vitaminele liposolubile A, D, E, K, contribuie la asimilarea lor (grasimea laptelui si uleiul de peste); -influenteaza functia tubului digestiv (inhiba secretia HCl);

-asigura un gust mai placut mancarurilorsi stimuleaza contractiile cailor biliare; -influenteaza asimilarea sarurilor minerale (Ca, Mg) si functia sistemului nervos central (fosfolipidele); -influenteaza functia sistemului endocrin -inhiba functia pancreasului, glandei tiroide; -micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor (senzatie indelungata de sat); -formeaza apa endogena sporeste rezistenta organismului la sete. Lipsa lipidelor in ratia alimentara a oamenilor are ca urmare micsorarea duratei vietii acestora, slabirea rezistentei la actiunea factorilor meteorologici nefavorabili, aparitia pe piele a eczemei, hemoragii in organele interne. Aceste dereglari trec repede, daca in ratia alimentara se adauga lipide bogate in acizi grasi nesaturati.Lipidele alimentare pot fi de origine animala, vegetala sau mixte.

-alimente bogate in lipide

Lipidele de origine animala se gasesc in carne, lapte si derivate, unt, smantana, branzeturi, untura, seu, peste, ulei de peste, ou. Lipidele de origine vegetala se gasesc in floarea soarelui, soia, porumb, masline, nuci, alune, seminte de dovleac, cereale, legume, fructe. Lipidele mixte se gasesc in diferite tipuri de margarina.Sursele alimentare de lipide trebuie alese cu grija, astfel ca ele sa nu creasca excesiv valoarea calorica, sa asigure un aport adecvat de acizi grasi polinesaturati, gasiti in margarine si grasimi vegetale, sa asigure un aport adecvat de vitamine

liposolubile, sa limiteze aportul de colesterol la maxim 350 mg pe zi. Se poate foarte usor ajunge la exces, deoarece lipidele sunt principiile nutritive care confera produselor alimentare o savoare placuta. 60-65% din necesitatea de grasimi se acopera din contul grasimilor propriuzise unt, margarina, slanina; 35-40% din contul grasimilor care intra in componenta produselor alimentare. Asadar, continutul de grasimi in carne constituie de la 3 pana la 30%. Cantitatea de grasimi in cereale e foarte mica; in majoritatea cazurilor, nu depaseste 2% (in ovaz - pana la 6%), iar in legume si fructe ele practic lipsesc.

LDL si HDL : Lipoproteinele sunt substane alctuite din grsimi, care se ataeaz de
protide, cele din urm ndeplinind rolul de "cru".Pn n anul 1970, nu se cunotea faptul c lipidele din snge circul legate de proteine. n 1960, Th. C. Ruch i J. F. Fulton, care erau preocupai de elucidarea modului de transport al lipidelor, nu i puteau explica cum grsimile, care nu sunt miscibile cu apa, sunt att de prompt distribuite prin toate lichidele corpului. O alt problem pe care i-o puneau cei doi profesori americani, era legat de ptrunderea selectiv prin membranele celulare (prin unele da, prin altele nu) a lipidelor. Toate acestea, s-au lmurit definitiv dup descoperirea faptului c unele lipide coexist cu proteinele.

Densitatea proteinelor de transport : Dup densitatea proteinelor coninute,

lipoproteinele sunt de 3 feluri : VLDL= Very Low Density Lipoproteins (liproteine de foarte joas densitate),LDL = Low Density Lipoproteins (liproteine de densitate joas),HDL = High Density Lipoproteins (liproteine de nalt densitate).

Circulaia lipidelor n snge : n snge, lipidele (trigliceridele, colesterolul, fosfolipidele)

circul legate de lipoproteine. Transportul acestor grsimi depinde n foarte mare msur de densitatea proteinelor din structura lipoproteinelor. Lipoproteinele de nalt densitate transport lipidele, n special colesterolul spre ficat, unde se depoziteaz sau servete la sinteza acizilor biliari. LDL transport grsimea n sens invers, de la ficat ctre alte pri a le corpului, prin sistemul circulator. VLDL ia natere din LDL, dup ce acesta din urm a eliberat materialul lipidic transportat.

"Colesterolul ru" i "colesterolul bun": Prin faptul c transport colesterolul spre ficat
scondu-l din snge, lipoproteinele de nalt densitate (HDL) de care se leag, formeaz "colesterolul bun". Lipoproteinele de densitate joas (LDL), deoarece ader uor la pereii vaselor de snge, se constituie n "colesterol ru".

Stimulenii naturali ai HDL : Atunci cnd se urmrete scderea colesterolului, dar i a

nivelul trigliceridelor din snge, este absolut necesar s se limiteze consumul de substane

exogene similare, ceea ce nseamn c hrana trebuie s fie srac n colesterol i n grsimi saturate. Aceast msur dietetic, nu este ns i suficient, atta timp ct LDL predomin. Schimbarea raportului ntre LDL i HDL n favoarea celei din urm aduce cu sine scderea colesterolului i chiar a trigliceridelor.n formarea HDL, un rol important l joac acizii grai nesaturai, n special cei mononesturai (acidul oleic). Polifenolii antioxidani din afine, merioare, ciree, strugurii negrii, mere stimuleaz de asemenea, n mod semnifi cativ sinteza de HDL.

-digestia si absorbtia lipidelor