Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Aerospatiala

Pompe hidraulice

Teliceanu Cristina-Dana Grupa 941

Hidraulica este tiina care studiaz transmiterea forei i a micrii prin intermediul unui lichid. ntrun sistem hidraulic puterea este transmis prin deplasarea lichidului. ransferul de cldur are loc datorit faptului c lichidul este supus forei de presiune.

Un sistem hidraulic conine i menine lichidul intro maniera ce permite utilizarea sa pentru a transmite putere i a efectua lucru mecanic. !ezervorul are rolul de a stoca si mentine lichidul la parametri optima. Filtrele" dopurile magnetice conditioneaza trecerea fluidului" eliminand impuritatile ce ar putea #loca caile de circulatie si ar duce la deteriorarea elementelor component. $lementele de racire sau de transfer de caldura a%uta la mentinerea unei temperaturi in limite de siguranta si previne deteriorarea lichidului. Acumulatorii reprezinta surse de energie stocata si mai au rolul de a stoca si lichidul. Mediul hidraulic" agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atri#uite frecvent fluidului utilizat in sistemele hidraulice de acionare. Acest fluid este supus" &n timpul funcionrii sistemului" unor condiii de lucru deose#it de grele pentru transmiterea micrii i efortului" cum sunt' variaia &ntr( un domeniu larg a temperaturii" presiunii i vitezelor de lucru"

condiii &n care tre#uie s(i menin propietile fizico(chimice i mecanice pe o perioad determinat. )ondiiile grele de lucru e*puse ridic restricii deose#it de severe i impun o selectare riguroas a categoriilor de fluide care s corespund la ma%oritatea cerinelor ce se impun acestora. +intre cele mai importante cerine care se impun i pe #aza crora se aleg aceste lichide de lucru" se menioneaz urmtoarele' #une propieti lu#rifiante i &nalt rezisten mecanic a peliculei de lichid, &nalt rezisten i sta#ilitate chimic i termic spre a prevenii o*idarea" descompunerea i degradarea acestuia, variaie minim a v-scozitii cu temperatura, s nu dega%e vapori la temperaturi o#inuite de funcionare i s nu conin impuriti care s faciliteze dega%are de vapori, s nu conin" s nu a#soar# i s nu dega%e aer peste cantitatea admisa de prescripiile tehnice, s nu provoace corodarea i deteriorarea elementelor de etanare, s ai# un punct ridicat de inflama#ilitate i c-t mai sczut de congelare, coninut minim de impuriti mecanice si tehnice. .ichidele care corespund cel mai #ine la aceste cerine i care au cptat o larg rsp-ndire sunt uleiurile minerale. n afar de acestea se folosesc i o serie de lichide de sintez precum i alte medii" &n condiii speciale de funcionare. Uleiurile minerale se o#in din iei prin e*tragerea unor fraciuni conin-nd hidrocar#uri grele. /idrocar#urile parafinice" naftinice i aromatice" coninute &n iei" se gsesc fie independent" fie legate &ntre ele. n afar de hidrocar#uri" &n materia prim se mai gsesc i ali componeni" care" pe l-ng car#on i hidrogen" mai conin i sulf" d-nd natere unor su#stane asfaltoase" rini" acizi naftenici etc." su#stane care urmeaz a fi eliminate" fiind duntoare funcionrii sistemului de acionare. 0etamorfoza la care este supus ieiul pentru o#inerea uleiului mineral este compus dintr(o serie de faze succesive" dup cum urmeaz' distilarea, rafinarea cu acizi sau cu solveni pentru eliminarea compuilor asfaltoi, neutralizarea" &n vederea eliminrii rmielor de acizi de la operaia

precedent" ultima operaie fiind tratarea cu pmnturi decolorante pentru asigurarea transparenei i puritatea necesar produsului finit. Pentru ameliorarea calitii uleiurilor minerale se folosesc diverse procedee de suprarafinare" hidrorafinare i hidrotratare cu care se o#in indici de viscozitate p-n la 123 i chiar superiori. 4 alt metod de cretere a calitii uleiurilor minerale o constituie aditivitatea acestora cu aditivi antio*idani" antiuzur" anticorozivi" antispumani" anticongelani" antirugin etc. +intr(un numr mare de tipuri de uleiuri minerale se recomand" pentru acionrile hidraulice" uleiurile hidraulice din grupa / pentru solicitri uoare. Uleiurile din aceast grup" /156 /72" se recomand pentru cazul unor solicitri uoare p-n la presiuni de 83 da9:cm2" la temperaturi de ma*imum 83o grade ) si minimum de ;8o ). Pentru solicitri mai grele se folosesc uleiuri aditivate din grupa /126 /<=" care pot fi folosite la presiuni de ma*imum <33 da9:cm2 la temperaturi cuprinse &ntre 28o i =8o ). n cazul se cere o mare sta#ilitate a viscozitii si a inerie chimic se recomand a se utiliza lichide sintetice din polimeri ai o*idului de siliciu" compui pe #az de eteri sau alte lichide de sintez. +in motive de protecie a muncii" ecologice i tehnice se constat o tendin de revenire la utilizarea apei &n acionarea hidraulic. 0otivaia tehnic se refer at-t la factori tehnico(economici legai de costurile lichidului c-t mai ales de rigiditatea superioar a acesteia" &n comparaie cu uleiul mineral sau alte lichide de sintez. .a presiuni ridicate se poate folosi un amestec de ulei de transformator cu petrol care rezist la presiuni p-n la 13 >#ar i temperaturi cuprinse &ntre 3o ; 133o ). +e menionat" ca la presiuni ultraridicate de peste <3 >#ar i temperaturi nu prea ridicate toate lichidele se solidific. n aceste condiii se recomand utilizarea unor medii solide transmitoare de presiune cum sunt' polifluoretilena" clorura de argint" pirofilitul" talcul etc.

Exemple de sisteme

(sistem inversa#il cu motor

( sistem cu centru deschis

(sistem centru deschis cu cone*iuni in serie

(sistem centru deschis cu cone*iune serie:paralel

Pompe hidraulice

Pompele hidraulice convertesc energia mecanica de la un element principal de miscare ?motor@. $nergia datorata presiunii este apoi utilizata pentru operarea unui actuator ?distri#uitor@. Fluidul hidraulic este astfel impins" creandu(se de#itul. Pompele pot fi de mai multe tipuri' (pompe centrifugale

Pompa de volum

Pompa de difuzie (pompa rotativa

(pompa reciproca (pompa cu roti dintate

$*terna

Interna

Pompa cu lo#i ( pompa cu palete

Pompa necali#rata

Pompa cali#rata (pompa cu piston

Pompa cu piston

Aunt de doua tipuri' a*iale sau radiale.

Axiale Pompele cu pistoanele a*iale reprezinta o varianta a pompelor cu piston in care acestea sunt dispuse a*ial" deci paralel cu a*a de rotatie a rotorului ?#locului@" miscarea activa a pistoanelor realizandu(se fie de un disc inclina#il sau fi*" fie de o cama frontala. +ispunerea in acest fel a pistoanelor are marele avanta% de a reduce mult ga#aritul pompei si a o#tine in acelasi timp un moment de inertie constant" prin simetria maselor de rotatie" ceea ce permite functionarea acestora la viteze unghiulare mult superioare altor tipuri. Avand in vedere aceste calitati" la care se adauga o #una sta#ilitate a miscarii la turatii %oase" precum si usurinta reglarii volumului activ" se acorda prioritate acestora" fiind cele mai raspandite tipuri de masini volumice utilizate in actionarea hidraulica" lucru vala#il si pentru sistemele de actionare a masinilor(unelte. Parametri principali ai acestor tipuri de pompe sunt' presiuni cuprinse intre 183 si 833 #ar si chiar mai mari" momente pana la =33 ; 533 da9m" puteri pana la <833 >B" de#ite pana la 533 l:min" turatii ma*ime la pompe pana la <333 ; C333 rot:min.

Radiale Pompele cu pistoane radiale sunt pompe de de#ite si presiuni mari" iar motoarele de momente si puteri ridicate. A cestea se folosesc pentru presiuni pana la <33 #ar" de#ite pana la =333 l:min" momente pana la 8333 da9m" puteri pana la C333 >B" motoare cu actiune multipla putand functiona la turatii sta#ile su# 1 rot:min. Acest tip de pompe au facut o#iectul primelor modele de masini hidraulice volumice rotative cu piston. In timp au aparut pompele cu pistoane a*iale" ca varianta im#unatatita a primelor si care s(au e*tins mai mult decat pompele cu pistoane radiale. In prezent" insa" se constata o revitalizare a acestora" nu numai la puteri si cupluri mari" unde raman metodele de #aza" dar si pentru parametri o#isnuiti. )auzele acestor reconsiderari constau in aparitia unor modele noi im#unatatite" cu ga#arite reduse ?inertie mica@ in special" cu actiune multipla" cu pistoane cilindrice sau sferice. .a constructiile o#isnuite" de#itul se regleaza deplasarea relativa ?manual sau automat cu servovalva@ a statorului fata de rotor. .a modele noi" cu actiune multipla" aceasta reglare se face discret" prin una din metodele'
1. variatia sectiunii active a pistonului 2. variatia numarului active de pistoane 3. variatia numarului de randuri de pistoane

+e remarcat ca" prin aceasta" pompele cu actiune multipla neregla#ila pana acum se transforma in sisteme regla#ile" asa( zisa reglare comutativa. Pistonasele sunt dispuse radial ?asemeni spitelor unei roti@ intr(un mic #loc cilindric. A*ul motor pozitionat intr(un invelis circular roteste #locul cilindric. Blocul va roti elementul ce contine orificiul de admisie si refulare. )ele doua orificii sunt despartite printrun element de etansare. 4data cu rotirea #locului cilindric" forta centrifuga va actiona pistonasele" care vor urma un traseu circular. $*centricitatea ?distanta dintre a*ul rotorului si a*ul #locului cilindric@ va determina pasul unui pistonas. Ae pot adauga elemente de control ce pot influenta capacitatea unei pompe de la zero la ma*im.

In cazul in care o pompa are un numar impar de pistonase" un singur pistonas va fi #locat de elementul ce contine orificiile de admisie:refulare" fapt ce duce la reducerea variatiilor in de#it. )and pompa are un numar par de pistonase" pot fi# locate doua pistonase in acelasi timp. +aca acest lucru se intampla" < pistonase se vor deplasa concomitent la un moment dat" iar dupa aceea se vor deplasa C pistonase" lucru ce va duce la fluctuatii in de#it.

Elemente componente

Axul motor este reprezentat de o #ara cilinrica in %ururl careia se roteste #locul. Aceasta #ara contine C gauri ce o stra#at in toata lungimea ei' 2 de admisie si 2 de refulare. +oua canale sunt taiate in aceasta #ara" canale ce fac legatura intre 2 din cele C gauri de acelasi tip. Unul din canale permite lichidului sa treaca de la piston in gaurile de refulare" iar celalalt face legatura dintre gauri si piston in momentul in care lichidul este tras inauntru ?admisie@. Daurile de refulare sunt ghidate corespunzator astfel incat ele sa permita directionarea lichidului catre sistemul hidrauic. )ealalta pereche de gauri este conectata la reteaua de admisie.

locul cilindric este un #loc metalic gaurit in mi%loc pentru a permite pozitionarea a*ului motor si a cilindrului in interiorul sau. +esign(ul #ocului cilindric poate varia in functie de tipul fiecarei pompe. Daurile facute in acest #loc sunt facute cu a%utorul unor echipamente specializate" avandu(se in vedere diminuarea posi#ilitatii de pierdere a lichidului in timpul viitoarei functionari.

Blocul cilindric

Pistonasele difera mult prin forma lor '


A. B.

pistonas cu rotite ( acestea se invart in sco#itura facuta in interiorul rotorului pistonas cu varf conic ( apasa direct pe rotor, pistonasul va efectua miscarea o#isnuita in timp ce se va invarti in %urul a*ei sale astfel incat suprafata sa se va eroda uniform

).

pistonase cu suprafete cur#ate ; apasa si aluneca in %urul suprafetei interioare a rotorului, acestea sunt fa#ricate folosind o tehnologie ce va permite o#tinerea dimensiunilor optime pentru a evita scurgerile de fluid intre peretii pistonului si ai rotorului

Rotorul este format dintr(un inel circular" pe care se spri%ina pistonasele. Acesta se invarte in interiorul unui #loc ?stator@ prin intermediul caruia se poate controla pasul pistonaselor.

i!lio"ra#ie$ ( /Edraulics(Field 0anual " +ept. of ArmE" Bashington +) 1557 (internet