CURS INTRODUCTIV sem.

I 2011-2012

Definirea profesiei de asistent medical Definirea conceptului de nursing Scurt istoric al teoriilor , conceptelor si modelelor de nursing Sisteme de ingrijiri de sanatate Definirea starii de sanatate si de boala Preventia primara, secundara si tertiara Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea imbonavirilor Educatia pentru sanatate Modalitati practice de realizare a planului de educatie pentru sanatate Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea ei !unoscuta si c"iar practicata din perioada preistorica #arta de a ingriji$ are un caracter universal , dar recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al %%-lea Profesia de asistent medical/ nursa in le&icul anglo-sa&on reprezinta in egala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de evolutie ' etape distincte ( )n sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte * in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse + ,-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul * crestinismul insufla in persoana care ingrijeste devotament , caritate si simtul datoriei S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si saracilor , institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psi"ice + '-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica , etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile din sec al %-%- lea a fost detronat -n mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a personalului au&iliar Secolul %% cauta sa defineasca cat mai e&act termenul de nursing/ nursa plecand de la definitia simpla in care . nursa este profesionistul care "raneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani /
0

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix care inseamna mama adoptiva -n anul 0122 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa fiind direct legata de societate -n prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu e&igente sporite 3ursingul este o activitate comple&a , nursa trateaza pacientul comple& , bio-psi"o-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psi"ica si sociala 4MS defineste sanatatea individuala ca si . stare de bine completa din punct de vedere fizic , mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii / Deci datorita cople&itatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale 5 comportamentului profesional 6 s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vec"i timpuri Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa insusirea unor norme te"nice de comportament , aceasta profesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat Sunt cunoscute cele zece cerinte 5 Decalogul 6 ale personalului sanitar elaborate de Masci si anume ( 0 . 4noreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi ( copil , tanar sau batran !and a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea ta , Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului -n dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat Respecta nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei ' Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta * sa nu o profanezi Poarta-te demn constiincios , cu omenie 3u specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita 7 4boseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste +tunci cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta sa sustina pe bolnav -nvinge greutatile inerente profesiunii tale , stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta 8 Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui 4ricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , c"iar daca ar fi
,

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 vorba de un muribund Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa g"iceasca sfarsitul Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau destanuit altei persoane Profesiuena ta este un sacerdotiu 3u trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta religioasa -naintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada +cest sentiment ar ingreuna e&ercitiul meseriei tale -nvata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de odi"na , de mancare Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor sunt datorate suferintei ;a fel ai fi si tu cand ai fi bolnav 3iciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului Mentine-i speranta , credinta <a ca bolnavul sa nu sa simta singur , izolat Daca a suferi e geu , a suferi singur e incomparabil mai greu Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin Da-i curaj cand il vezi trist , amarat , disperat 3u ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor =ilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor 3u te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala -mprospateaza-le mereu -nvata mereu !iteste mereu carti si reviste medicale 3u discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului -i risipesti increderea in medicina , ii distrugi speranta in vindecare$

0>

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate ulterior si de o serie de organizatii !odul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing care consta in ( !romo"area # pastrarea sanatatii Resta$ilirea sanatatii Inlaturarea su%erintei -ngrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate Domeniile Nursingului
'

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 -storicul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care sau influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca . acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete /, Santa?ana Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii Papirusurile egiptene din 09>> inainte de @ristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslor si imbalsamarea cadavrelor -n Arecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor +par o serie de scoli medicale in Rodos , Bos ,Bnidos , care se ocupau de prevenirea 5zeita @?geia 6 si tratarea bolilor 5 =eita PanaCeea6 @ippocrat5 79>-':8 in @r 6 considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Bos si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi a scris in peste 9> volume , pe specialitati ( anatomie , fiziologie , medicala , ortopedie , c"irurgie , etc informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare @ippocrat5 79>-':8 in @r 6 , #parintele Medicinei$

Rembrandt ;ectia de anatomie a prof, Dulp Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica 4data cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza
7

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 stiintifica -n <ranta , in sec %--- se infiinteaza !olegiul . Sf !osma # , cu catedra de anatomie , fiziologie , obstetrica Dupa anii 08>> apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina , graeaca , teologie

<rans @als, Eforele azilului de batrani din @aarlem , 0997

Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec %E--- remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice in <ranta , +ustria , -talia , +nglia , Aermania Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei 5 ;ouis Pasteur , respective Fosep" ;ister6 -n perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina tracogetica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic 4data cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a -mperiului Roman ,timp de 098 de ani , cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala , atat sacerdotala cat si laica Pe columna lui Draian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in practica -n evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea . bolnitelor manastiresti . unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi si saraci Prima bolnita a aparut in Dransilvania , la Manastur , langa !luj in 0>90 , ulterior au aparut la Gistrita , 4radea , Grasov,Prislop , iar in Moldova la !otnari * in Dara Romaneasca la !urtea de +rges si Ramnicu Ealcea Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici , in Dransilvania la 4radea , Sibiu , Grasov ,in Dara Romaneasca la Simidreni , iar in Moldova la Suceava Primul spital apare abia in 0:>7 , pe 07 decembrie la !oltea , construit de stolicul Mi"ail !antacuzino , sub auspiciile <undatiei !oltea ;a -asi , Spitalul S< Spiridon 5 0:8:-0:9'6a fost infiintat de !onstantin Racovita
8

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012

Spitalul clinic !oltea

-storia acestui asezamant medical a inceput in 0:>7, cand spatarul Mi"ai !antacuzino a infiintat spitalul +tunci, unitatea nu avea decat ,7 de paturi, 0, pentru femei si 0, pentru barbati Singurul cadru medical era un farmacist +sistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele Printre primii medici romani care au lucrat la !oltea s-a numarat 3icolae !retulescu, care a infiintat scoala de microc"irurgie HSpitalul !oltea a fost prima baza de invatamant -n 0182 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica c"irurgia, medicina interna si oftalmologia De aici au provenit trei ministri( !onstantin +ngelescu, 3icolae !retulescu si A"eorg"e +sac"i Dot din acest spital au provenit si multi ministri ai SanatatiiH, povestea prof dr 3icolae +ngelescu, c"irurg si presedintele <undatiei H!olteaH Medicii au amintit si cum erau finantate prin 01>> spitalele, cand nu e&ista !asa de +sigurari +stfel, in 017, s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea boierime

Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sInItate, cu baze stiintifice de invatamant medical <lorence 3ig"tingale 5 01,>-020>6 a revolutionat modul de ingrijire al bolnavilor * ingrijirile nu trebuie sa reflecte doar mila , ci sa se bazeze pe intelepciune si stiinta < 3ig"tingale a infiintat la ;ondra Scoala de 3ursing 3ig"tingale ,aceasta fiind prima forma de invatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor

-n mod parado&al, sunt multi oameni care nu au auzit de ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda *a fost precursoarea serviciului sanitar modern Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului al %-%-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice
9

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 moment !apacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un loc in istorie De altminteri, in ;ondra e&ista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au apartinut <lorence 3ig"tingale s-a nascut pe 0, mai 01,> in -talia, din parinti britanici, iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei Provenind dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care e&trem de putine femei o aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita, intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv !ambridge Micuta <lorence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se astepta ca ea sa se casatoreasca De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa, dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand, frumoasa Dar planurile ei erau cu totul altele* la varsta de 0: ani a declarat ca simte ca si-a gasit HmenireaH, ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un mesaj din partea Divinitatii HDumnezeu mi-a vorbit si m-a c"emat in slujba ;uiH Dat fiind faptul ca <lorence nu era preocupata in mod deosebit de religie, nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut "alucinatii +ceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma surorilor medicale Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al %-%-lea aceasta profesiune nu era considerata ca fiind una HonorabilaH 5aceasta, pe langa faptul ca, daca <lorence ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei6 Danara a parut ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat intr-o e&cursie in strainatate impreuna cu doi prieteni !ei trei au calatorit in -talia, Arecia si Egipt, insa la intoarcere <lorence era mai "otarata ca oricand sasi urmeze vocatia -n acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care nu l-a mai parasit pana in 0187 -n anul 0187, in timpul razboiului din !rimeea, <lorence 3ig"tingale a dat dovada de e&traordinara sa capacitate de organizare !onditiile din spitalele pentru soldatii englezi raniti in !rimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in acea situatie* lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era ine&istenta Dinerii soldati mureau in spital, c"iar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza instalarii septicemiei Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a "otarat sa trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe <lorence 3ig"tingale +ceasta, insotita de '1 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de ,0 octombrie 0187 <lorence si ec"ipa sa s-au ocupat cu ma&ima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum
:

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor -n urma acestor masuri puse in practica e&trem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor <lorence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psi"olog, ea incurajand si redand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii incapabili sa se miste, veg"indu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita, si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati initial Hfara sperantaH Doate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica E&emplul ei a dus la admiterea personalului medical de se& feminin in spitalele armatei, fapt care fusese pana atunci fara precedent De asemenea, <lorence 3ig"tingale a fost cea care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare Dupa terminarea razboiului, <lorence 3ig"tingale a primit o importanta recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile Devenise o persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei !apacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte din Societatea 3ationala de Statistica Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei 5si in acelasi timp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie6 il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si e&amene practice se desfasurau in spitalul St D"omas din Marea Gritanie Ea si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta conditiile de studiu si baza materiala didactica !ursurile concepute si predate de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un material de studiu nepretuit <lorence 3igt"ingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice "ipocratice conceptia profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursa sub forma &uramantului pro%esional al celor care acorda ingrijiri medicale($Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele 3u voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos Eoi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute Eoi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea$ Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelor medicale , dar cu o raspundere limitata Progresele medicinii au dus insa si
1

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale * activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite ,)lterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a te"nicii a generat deplasarea activitatii catre partea te"nica , cu devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate

AravurI germanI din 091, reprezentJnd medicul vizitJnd bolnavii din salonl unui spital

Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi Practica nursingului include si alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca de e&emplu ( -ngrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt 3ursingul industrial 3ursingul militar -ngrijirea gravidelor si le"uzelor -ngrijirea nou-nascutilor -ngrijirea varstnicilor -ngrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip "ospice -ngrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psi"ice Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ( -ngrijirile acordate in D- si-n situatii de urgenta 3ursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei
2

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 -ngrijirile de tip "ospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile Definitia 3ursingului !omunitar,+3+ 5 3ort" +merican +ssociation6 +re scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing -ngrijirile au caracter continuu -ngrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic , social si afectiv al acestora Putem spune ca nursingul este vec"i de cand familia dar adevarata sa prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec %-%, cand femei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei , in 012' la !ongresul Mondial al Reprezentantelor <emeilor , de la !"icago )nirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 0122 la ;ondra cand a fost creat !onsiliu -nternational al 3urselor Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sInItate mai buna pentru indivizi si comunitate , promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing Eirginia @enderson 5n 012:6va publica c"iar un volum cu titlul KPrincipiile de baza ale nursingului$, volum in care apare si o prima de%initie a nursei ($functia unica a nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie la sInItate sau recastigarea ei5 sau la o moarte impacata , linistita 6 pe care lear fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea , vointa si cunostinta necesara$ )lterior M Bi"g 5n 02,'6 introduce ' sisteme dinamice ce interactioneaza si anume ( 0 individul , grupurile ' societatea De cand a fost fondat !onsiliul -nternational al 3urselor a reusit sa se impuna ca o organizatie dinamica cu profesionisti din sInItate , un organism implicat activ in deservirea profesiei de nursing si a unei societati mai bune pentru toti +stazi -!3 este o federatie de 001 asociatii nationale si este condus de nurse , pentru nurse , cu implicatii majore in politica globala de sInItate -n 0219 4MS declara ca Kpersonalul din nursing are o contributie potential ridicata in asigurarea unei stari mai bune de sInItate a celor pe
0>

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 care ii ingrijesc$, asistentele medicale reprezentand cea mai numeroasa categorie profesionala implicata in acordarea serviciilor de sInItate 4MS descrie rolul nursei in societate ($sa asiste indivizi , familii si grupuri, sa optimizeze si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin sc"imbari ale starii de sInItate $+sistenta medicala utilizeaza in practica profesionala cunostinte medicale , de economie , informatica,psi"ologie , pedagogie, cu centrarea activitatii nu pe sarcini , ci pe persoana ingrijita -n prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip( independent dependent interdependent 'unctiile de natura independenta 5asista pacientul din proprie initiativa , temporar sau definitiv6 sunt de tip ( ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepli independent anumite functii stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si invataminte, lui si apartinatorilor este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sInItate observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite medicului 'unctiile de natura dependenta ( la indicatiile medicului aplica metode de observatie , de tratament sau de readaptare 'unctiile de natura interdependenta ( colaborarea cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc si participa la activitati interdisciplinare Deci , sarcinile nursei sunt profesionala , educative , economice si de cercetare in domeniul medical S-SDEME DE -3AR-F-R- DE SL3LD+DE 5S-S6 -n KRaportul asupra sanatatii in lume -,>>>$ 4MS defineste sistemul de sanatate K totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consacrate ameliorarii sanataii$ <inantarea unui sistem de sInItate se refera la modul cum sunt colectate fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar , precum si modaliatea de alocare si uitlizare
00

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor e&ista doua mari tipuri de asigurari sociale de sanatate si anume ( asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin agentii guvernamentale asigurari sociale de sInItate administrate de casele de asigurari , publice sau private E&ista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume ( 0 finantarea de la bugetul de stat , finantarea prin asigurari sociale de sInItate ' finantarea prin asigurari private de sInItate 7 finantarea prin plati directe 8 finantarea comunitara 1. Finantarea de la bugetul de stat ( fondurile sunt alocate de la bugetul de stat sectorului sanitar +coperirea populatiei este generala , persoanele contribuie in functie de venit si nu in functie de riscul individual E&ista mai multe surse de provenienta a fondurilor si anume ( impozite generale , ta&e cu destinatie speciala pentru sInItate si alte venituri bugetare Donatiile si imprumuturile e&terne pot proveni de la organizatii internationale cum sunt 4MS, )3-!E<, G+3!+ M43D-+;+, care asigura sprijin financiar si logistic destinat sectorului sanitar din tarile sarace * rambursarea creditelor se face de la bugetul de stat 2.Finantarea prin asigurari sociale de sntate Asigurari de sntate administrate prin agentii guvernamentale guvernul stabileste nivelul contributiei , precum si pac"etul de servicii oferit )nitatile sanitare incluse in planul de asigurari pot fi e&clusiv in proprietatea guvernului sau pot fi mi&te , guvernamentale sau private, in acest caz, asiguratul avand libertatea de a alege, dar dezavantajul este legat de presiunile politicului +sigurarea sociala este obligatori , fiecare persoana din grupul eligibil trebuie sa se inscrie si sa plateasca prima corespunzatoare Primele prevazute prin asigurarea sociala sunt stabilite prin legislatia in vigoare ,motiv pentru care acestea pot fi modificate cu mai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea privata , care fac obiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun acord intre ambele parti .Asigurarile de sntate administrate prin intermediul caselor de asigurari de sntate publice sau private., modelul Bismark Sistemul de asigurari sociale de sInItate tip GismarC intodus in Aermania la sfarsitul sec %-% si este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce
0,

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 depinde de venitul realizat si nu de starea de sanatet a persoanei asigurate +sigurarile de sInItate sunt administrate prin intermediul !aselor de +sigurari de Sanatate , publice sau private , rolul guvernului fiind acela de a declara asigurare obligatorie pentru toate persoanele eligibile , iar cetatenii au libertatea de a alege intre mai multe fonduri de asigurari , publice sau private +vantajul acestui tip de sistem , comparatv cu cel al asigurarilor sociale de sanate adminstrat de guvern este dat de ( neamestecul politicului, reducerea birocratiei si o competitie intre fondurile de asigurari ducand la cresterea actului medical +cest tip de S-S este intalnit in Aermania, <ranta, Faponia , +ustria si de curand si-n Romania 3.Asigurarea de sanate privata , voluntara +cest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau cu profit , pe baze individuale sau degrup +sigurarea privata individuala este actuariala , calculata in functie de riscul propriu de boala -mplementarea asigurarilor private necesita reglementari precise , precum si probleme de ec"itate , supraveg"ere atenta si constanta , cerinte pe care multe state nu le pot respecta Singurul stat la ora actuala care are un asiistem de sInItate bazat majoritar pe asigurari private este S)+ * guvernul asigura asistenta medicala grupurilor defavorizate prin , programe , unul destinat celor foarte saraci , iar celalalt varstnicilor si persoanelor cu dizabilitati * 08M din americani nu au nici o forma de asigurare edicala 4, Finantarea prin plati directe plata in totalitate a serviciilor co-plata5 o suma fi&a pentru fiecare vizita medicala6 co-asigurarea 5 un anumit procent din costul vizitei6 5.Finatarea comunitara +cest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilor rurale si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans o contributie cu scopul de a obtine un pac"et de servicii medicale cand acestea vor fi necesare !ontributia acopera de regula o parte a costurilor , restul fiind subventionat de guvern Ea are ca scop acoperira ingrijirilor primare de sInItate , costurile medicamentelotr precum si o parte din c"eltuielile de spitalizare !omonentele unui S-S 0 suportul finaciar , organizarea de programe ' managementul5 planificare, reglementare , administrare , evaluare6 7 producerea si dezvoltarea de resurse5 umane, facilitati sanitare , bunuri sanitare 6
0'

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 8 furnizrii de servicii de sInItate ( preventive , curative , de ingrijire si recuperare )n S-S bine organizat are urmatoarele caracteristici ( 0 acoperire generala , accesibilitatea poulatiei la ingrijiri de sInItate sub aspect economic,geografic si temporal ' performanta medicala5 calitatea actului medical6, satisfactia utilizatorilor si a furnizorilor 7 continuitatea ingrijirilor de sInItate pertinenta fata de nevoi 5 servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala6 8 acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri 9 posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de sInItate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate : rentabilitatea sistemului 1 responsbilitatea statului fata de sanatatea publica DE<-3-D-+ S+3+D+D-3u e&ista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv -n lista larga adefinitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind ( bunastarea functionala capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca conditia umana care il face pe individ creativ Definitia sanatatii individuale elaborata de 4MS ($stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii$ iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala 5 ecosistemica6 <actorii care influenteaza starea de sanatae a populatiei sunt ( 0 <actorii biologici5ereditate , caracteristici demografice ale populatiei 6 , <actorii ambientali 5 factorii mediului fizic si social,factori fizici , c"imici socio-culturali , educationali6 ' <actorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile 7 Serviciile de sInItate 5 preventive , curative , recuperatorii6

07

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 Goala ( ruperea ec"ilibrului , armoniei intre acesti factori , e&primata prin suferinta fizica , psi"ica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua , provizorie sau definitiva * un eveniment care poate merge pana la respingerea sociala ao mului +sistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor, mentinerea starii de sInItate E&ista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia bolii si anume ( 0 Preventia primordiala , Prevntia primara ' Preventia secundara 7 Preventia tertiara !re"entia primordiala scopul acesteia este de a impiedica aparitia si stabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar contribui la cresterea riscului de boala +cest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardiovasculare 5 prezenta factorilor de risc( alimentatie bogata in grasimi animale , fumatul ,etc6 Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice 5 efectul de sera , startul de ozon , ploile acide 6 si cu efectele pe care le are smog-ul urban asupra sanatatii 5 boli pulmonare si cardiace6 -mportanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe de sInItate !re"entia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de risc -nterventiile asistentei / nursei constau in educatie pentru sntate 5 regim de viata , regim alimentar, metode contraceptive,etc6, preventie specifica ( imunizari),prin vaccinari prevenirea sau c"iar eradicarea unor boli 5 e&pl Eariola6, elaborarea de programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea mediului ambiant. !re"entia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie , care permit o interventie prompta si eficienta+ceasta prevenire este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii 5 5prevalenta(numar de persoane bolnave la momentul D/ populatia totala considerata6 Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi
08

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 oprita E&pl ( fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normala a copilului +sistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala la timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza anc"eta epidemiologica a evenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre de evidenta * asigura interventii de nursing in tratamentul bolii , adminsitreza tratamentul prescris , supraveg"eaza regimul igieno-dietetic necesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efectele tratamentului !re"entia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea secc"elelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile unei boli incurabile 5 ingrijiri de tip "ospice, de ultim nivel6* ingrijirile tip "ospice constau in servicii paliative la nivel institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate de furnizori de servicii de sInItate supraspecializati , cu competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social , emotional sau spiritual ;a Pascani in ,>>: a fost infiintata o sectie de ingrijiri paliative cu 8> paturi -n Romania aceste ingrijiri sunt stipulate prin 4rd,MS< nr '01/,>>' EDUCA !A "E# $U %&#& A E Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principala responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia primordiala , primara , secundara si tertiara Pe plan mondial 4MS are ca obiectiv KSanatae pentru toti in secolul ,0$, care pentru regiunea europeana se concretizeaza in ( 0 Solidaritate pentru sanatete , Ec"itate in sInItate ' un start sanatos in viata 7 sanatatea tinerilor 8 sanatatea varstnicilor 9 imbunatatirea sanatatii mintale : reducerea bolilor transmisibile 1 reducerea bolilor netransmisibile 2 reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor 0> un mediu sigur si sanatos 00 un trai mai bun 0, reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului 0' facilitati pentru sInItate
09

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 07 responsabilitate multisectoriala pentru sInItate 08 ingrijirile primare sector de sInItate integrat ingrijiri primare orientate spre familie 5 nursa sa cunosca mediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca , mediul social autoingrijirea ingrijirile la domiciliu scoala si mediul de munca circuitul pacientului in sistem 09 rezultate de calitate in sistem 5 politici nationale si profesionale , ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor 0: finantarea serviciilor de sInItate si alocarea resurselor 01 dezvoltarea resurselor umane pentru sInItate 02 cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii ,> parteneriate pentru sanate ,0 politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul ,>0> !onform ;egii nr '>:/,>>7 privind e&ercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea 4rdinului +sistentilor Medicali si Moaselor din Romania , +rt 0 Profesia de asistent medical si profesia de moasa se e&ercita pe teritoriul Romaniei , de catre persoane fizice , care au titlul oficial de asistent medical si respectiv , titlul oficial de moasa +ceste persoane pot fi ( !etateni ai statului roman !etateni ai unui stat membru al )niunii Europene , ai unui stat apartinad Spatiului Economic European sau al !onfederatiei Elvetiene Rude de gradul - aflate in intretinerea unui cetatean membru al )E , care desfasoara legal activitati pe teritoriul Romaniei , indiferent de cetatenie Rezidenti pe termen lung in statele )E , Spatiului Economic European sau al !onfederatiei Elvetiene !onf +rt , , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent medical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de calificare certificat prin diplome Ditlurile profesionale de asistent medical ( +sistent medical generalist +sistent medical de ingrijiri generale de sanatate
0:

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012 +sistent medical de obstetrica-ginecologie +sistent medical de pediatrie +sistent medical de balneofizioterapie +sistent medical de igiena +sistent medical de igiena si sanatate publica +sistent medical laborator clinic +istnt medical radiologie si imagistica +sistent medical farmacie +sistent medico-social +sistent medical de nutritie si dietetica +sistent medical de ocrotire +sistent de balneofizioCinetoterapie si recuperare +sistent medical de urgente medico-c"irurgicale +sistent de profila&ie stomatologica +sistent igenist pentru cabinet stomatologic +sistent pentru stomatologie /asistenta dentara

Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa in Romania 5 art 06 trebuie sa detina titlul oficial de calificare5art 2,litera a6 ,sa fie apte din punct de vedere medical 5 certificat de sanatate fizica si psi"ica65 litera b6, sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice 5 litera c6 si care nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii 5 cazier judiciar65 litera d6 +sitentul medical/moasa e&ercita profesia pe baza +utorizatiei de ;ibera Practica 5 art 0> ,aliniatul ,6 emisa de MSP pe baza urmatoarelor acte ( Ditlurile oficiale de calificare !ertificatul de sanatate fizica si psi"ica !ertificatul de cazier judiciar +vizul 4+MMR 4+MMR 5 4rganizatia +sitentilor Medicali si Moaselor din Romania 6 +sistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul ec"ipei medicale sau independent in sistemul ingrijirilor de sanatate 5 art 006+sistentul medical / moasa nu sunt functionari publici5 art 0,6 -ntreruperea activitatii profesionale pe o perioada mai mare de 8 ani impune reatestarea competentei profesionale prin 4+MMR 5 art 076 Pregatirea asistentilor medicali generalisti , a moaselor si a asistentilor medicali din alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant( 5art 026 (
01

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012

-nvatamant superior medical de scurta si lunga duata -nvatamant sanitar postliceal , cu durata de ' ani

+bsolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postliceale sau asistent medical generalist si detine certificat de absolvire +bsolventul colegiului medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata si detine diploma de absolvire, eliberata de Ministerul Educatiei 3ationale , Ministerul Educatiei si !ercetarii /Miniserul Educatiei , !ercetarii si Dineretului , pe cand absolventul de invatamant superior medical de lunga durata este asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata , respectiv moasa si se certifica cu diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si !ercetarii /Ministerul Educatiei , !ercetarii si Dineretului si poate urma studii postuniversitare !ertificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diploma de licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita 5 art 02,aliniatul '6 <ormarea continuua a asistentilor medicali / moaselor 5art ,86 se face in institutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice 4+MMR 5 art 7>6 se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a asistentilor medicali si moaselor , neguvernamentala , de interes public, apolitica , nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supraveg"erea e&ercitarii profesiei de asistent medical / moasa cu drept de libera practica 4+MMR colaboreaza cu MSP 5 art 7,6 la elaborarea normelor specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asigura aplicarea lor 5 punctul 0,litera a6, etc

02

CURS INTRODUCTIV sem.I 2011-2012

)Nursingul este o art*. Necesit* de"otament preg*tire temeinic* talent+

Florence #ig'tingale ( )*+,

,>