Sunteți pe pagina 1din 5

Rapitoarele cu pene - "Rachetele vii" - distrugatoarele porumbelor in vazduh Toti columbofilii cunosc aceasta "racheta vie" distrugatoare a porumbeilor,

care este uliul. Uliul se numeste in Muntenia "erete" si "cobet". In Moldova, este denumit "coroiul" si "harau", iar in Transilvania "bodiu". In Bucuresti este denumit "porumbar" si "gainar". In zborurile pe care porumbeii le efectueaza (antrenamente sau concursuri) pot fi atacati fulgerator de marii stapani ai cerului. i brazdeaza vazduhul permanent in unele regiuni de deal, munte si zone impadurite. ste aproape imposibil de a impiedica pagubele produse de acestia. i se infrupta deseori cu fazani, potarnichi, iepuri si in special cu porumbeii nostri. !entru a va edifica de staruinta uliului de a prinde porumbelul atacat, va voi relata mai "os un episod din anii tineretii mele. #ocuiam in !itesti, pe str. Trivale, intr$o casa din imediata apropiere a unei vaste paduri. ra in anul %&'( si abia ma inapoiasem de pe front. )iind sublocotenent, eram repartizat la *egimentul ' +orobanti, care era foarte aproape de casa mea. ,and terminam programul de instructie, primul lucru pe care$l faceam acasa era sa dau drumul la porumbei. -u apucau sa zboare ($%. minute, ca observam miscarile stolului in vazduh, care era foarte agitat, ca atunci cand porumbeii simt uliul in apropiere. Imi aduc aminte si acum, desi s$au scurs peste (/ de ani de la aceasta intamplare, cand un porumbel rosu, ingrozit de urmarirea uliului, a intrat prin geamul bucatariei, pe care l$a spart prin marea viteza ce o avea simtind uliul, deci moartea, la spatele sau. Uliul, probabil lihnit de foame, a intrat si el prin spartura geamului facuta de prada sa, urmarind porumbelul si netinand seama de geam care apoi, prin intrarea lui, s$a facut tandari. +esigur ca l$am prins imediat viu, caci si eu eram instalat la postul meu de observare de unde am putut interveni imediat salvand porumbelul. -u$i pot uita nici azi ciocul si ghearele incovoiate ca secera, precum si privirea patrunzatoare si cruda. 0ocotesc ca fiecare columbofil trebuie sa cunoasca mai bine dusmanii din aer ai porumbeilor, pentru care motiv ii voi descrie cu lu1 de amanunte. Uliul porumbar (Accipiter Gentilis) este o pasare de marimea unui ratoi (cca. 2. de cm). #argimea aripilor intinse atinge aproape un metru. #ungimea de la varful cozii la cioc este de apro1imativ 2( cm. )emela este simtitor mai mare decat masculul, caracteristica la toate rapitoarele. 1emplarele adulte au pe spate o culoare cenusie, ca ardezia, sura cafenie, neagra. !e abdomen sunt albe, fiecare pana avand verigi transversale cafenii$negre, care se impreuneaza in benzi ondulate de$a curmezisul pieptului si abdomenului. 3ripile sale scurte si rare, adevarate vasle, il fac abil in desisurile padurii, iar coada lunga si lata ii este o carma tot atat de buna, putandu$i inlesni cotituri maiestrite in urmarirea victimei. 4hearele sale lungi si taioase, adevarate pumnale, prind sigur prada si ucid repede. #a toate acestea se adauga privirea deosebit de agera, apoi marea indrazneala si atacul premeditat de care este in stare uliul porumbar. *ar ii scapa pasarea atacata, cateodata chiar porumbeii cei mai iuti si vicleni, atat in zbor cat si surprinsi pe pamant sau pe casa ii cad prada. 3colo unde uliul a reusit sa faca o prada, revine zi de zi, chiar la aceeasi ora, cu o precizie care ne uimeste si nu abandoneaza locul raspectiv decat atunci cand nu mai are ce rapi. 5ilnic se prezinta in acelasi loc, si pe aceeasi carare a aerului. 0ilueta uliului porumbar in zbor, arata ca in figura alaturata, adica cu aripile lui late si scurte si cu o coada subtire si lunga. ,and trece in zbor intins, bate repede din aripi plutind scurt intre seriile de batai de aripa. *ar zboara la inaltime mare, de obicei ramane aproape de varful copacilor, sau trece "os, ras cu pamantul. 3tacurile lui sunt intotdeauna napraznice si incearca sa$si surprinda victima furisandu$se in apropierea ei. !orumbeii devin nelinistiti cand il simt si ei de departe. l vine insa ascuns, ca sageata, coteste pe dupa copaci, cladiri, aproape de pamant, apare deodata, loveste, prinde si apoi pleaca. +e

multe ori goneste pe sus stolul de porumbei, inhatandu$si victima asupra careia se arunca fulgerator, cu va"airi de aripi, pe care le auzim de departe. Il tradeaza ciorile si randunelele, care se iau dupa el cu mare alai. Uliul porumbar cloceste in paduri, asezandu$si cetatea mai mult pe la mi"locul copacilor, aproape de trunchiul acestora. *evine la cuib an de an, totdeauna primenindu$l cu crengi noi, verzi, de unde putem recunoaste usor cuiburile ocupate. Uliul cand se aseaza pe un copac, nu alege niciodata crengile din varf ci se ascunde pe o creanga groasa de pe la mi"locul arborelui, aproape de trunchi. +e aici se avanta apoi neobservat cand zareste vreo prada, sau pleaca hoteste in incursiunile lui vanatoresti dupa porumbeii nostri.

!entru prima data in *omania, urmeaza sa fie legiferata o inedita metoda de vinatoare6 soimaritul. 3dica folosirea drept arma a unei pasari de prada. Un pasionat al acestei metode, 0ergiu *obu, ne$a deschis o fereastra spre universul 7armelor cu pene8. In *omania sint foarte putini soimari. -oi am dibuit doar trei, unul la ,lu", Mugur 4liga, altul la +eva, +orin ,arabet, iar celalalt, 0ergiu *obu, emigrat in 0pania. 3cesta din urma, poreclit de amici 7omul$ pasare8, are 9. de ani si a emigrat de doi ani in 0pania. #ucreaza la un hotel de linga Barcelona, iar in fiecare dimineata, inainte sa plece la slu"ba, iese pe cimp cu uliul sau pasarar. Emigrant in paradisul soimariei 3 inceput prin a se lasa fermecat de vietatea pe care o urau toti vecinii lui, un uliu pasarar ce ataca iarna gainile si porumbeii din localitatea natala, +e", "udetul ,lu". 3 capturat uliul cu o capcana in care pusese doua vrabii drept momeala. +e atunci, marturiseste el, se trezeste in fiecare dimineata cu gindul la pasarea, nu aceeasi, care$l asteapta in camera de alaturi, cu aripile batinde, gata sa iasa pe cimp in cautarea prazii. 3cum are o femela de uliu pasarar. 3 comandat$o din 3nglia, cu rezervare pe sase luni, inainte de a se naste. 3 platit pe ea 2(. de euro. -umele latinesc al zburataciunii $ 7accipiter nisus8 $ si l$a pus drept adresa de e$mail. 3 a"uns in 0pania in cautarea unei vieti mai bune, cind abia implinise %: ani. 0e gindeste sa infiinteze acolo, in tara cu peste 2.... de soimari, pe care o numeste 7!aradisul soimariei8, o crescatorie de soimi. -u trece zi sa nu iasa pe cimp cu femela lui de uliu pasarar, la vinatoare de cotofene, de porumbei si de gaite. 7Ma duc la lucru, maninc la lucru, ca sa nu pierd vremea acasa, vin acasa si imi iau pasarea, ma duc pe cimp la vinatoare, revin seara si ma culc. ,ind nu am timp seara de vinatoare, ma trezesc la 2,.. dimineata si tot ma duc pe cimp, revin la ora :,.. si ma duc la lucru. 3ici am fost la cursuri de psihologie si antrenament pentru pasarile de prada. 3m participat la mai multe prezentari de carti de soimarie, vinatori si competitii8. Tehnica infometarii ;umatatea vietii sale e o femela de uliu pasarar, 7cea mai nervoasa rapitoare din uropa8. !e timpul iernii, daca intirzii sa$l hranesti, chiar si numai o ora, un uliu poate sa$ti moara pe pumn, atit de puternice sint arderile dinlauntrul pasarii cu privire de argint. 0oimarii controleaza rapitoarele printr$o tehnica a infometarii calculate. Un uliu porumbar are intre 2.. si %.... de grame. 3cvilele cintaresc ' $ 2 <g, dar sint acvile care trec de / <ilograme. ,a sa vineze si, mai ales, ca sa ti se intoarca pe pumnul inmanusat, o rapitoare trebuie sa piarda %.= din greutatea ei optima. +aca ies pe cimp cu pasarea satula, soimarii o pierd. Unii, mai cruzi, le scad chiar cu 9. la suta. 7#e cintarim zilnic, chiar de mai multe ori pe zi in cazul unui uliu pasarar8. 0int mai multe specii de soimi, de ulii si de bufnite. 0oimii apartin familiei 7)alco8, iar cei mai cunoscuti in soimarie sint6 soimul calator ()alco peregrinus), soimul sacru ()alco cherrug), soimul sudic

()alco biarmicus feldeggi), soimul polar ()alco *usticolus) si vinderelul rosu ()alco tinnunculus). +intre speciile de ulii (accipiter) si sorecari (buteo)6 uliul porumbar (3ccipiter gentilis), uliul pasarar (3ccipiter nisus) si sorecarul comun (Buiteo buteo). oimul - vinatorul din cer +intre soimi, cei mai buni pentru vinatoare sint soimul calator, soimul sacru si soimul polar. 3ceste pasari sint antrenate sa astepte deasupra vinatorului, la vreo 9.. de metri. ,ind prada, care poate fi un fazan, o rata, o potirniche, isi ia zborul din fata ciinelui sau de la picioarele soimarului care cutreiera cimpul, soimul se lasa in pica" si o loveste cu ghearele. +e obicei, o ucide la primul impact. 5gomotul se aude din departare. ,el mai rapid este soimul calator, care poate sa treaca de '.. de <m>ora in pica". ,ind prada cade pe sol, soimul se lasa usor, o prinde cu ghearele si incepe sa se hraneasca. 3tunci dresorul se apropie si cheama soimul pe manusa cu o recompensa, de obicei o aripa de porumbel. 0oimul lasa prada si sare pe manusa, sa$si ia recompensa. +in %. zboruri, unul sau doua au succes. chilibrul natural este perfect6 o rapitoare cauta prazi usoare, cum sint pasarile tinere, batrine, ranite sau bolnave. !razile din cimp traiesc de milioane de ani dezvoltind tactici de supravietuire si se pot apara foarte bine de rapitoarele naturale. +ar nici o prada nu se poate apara in fata unui glont care iese din pusca unui vinator. ? prada tinara si puternica, de e1emplu un porumbel salbatic, este o prada aproape imposibila pentru un uliu sau un soim. ste foarte rapid si stie sa se ascunda perfect. 0uccesul soimarilor se masoara in cantitatea de prada pe care o prind cu o anumita rapitoare, in controlul perfect al acelei rapitoare sau chiar in reproducerea cu succes, in captivitate, a unei specii de rapitoare. !inatoarea cu uliu 0pre deosebire de soimi, uliii nu sint antrenati sa astepte sus, ci sa zboare direct de pe pumn. 0oimarul cutreiera cimpul, uneori calare, cu uliul pe pumn. ,ind o prada ridica zborul, uliul sare de pe pumn si, printr$un zbor rapid, captureaza prada cu ghearele. Ucide prada si asteapta pe sol pina cind vine soimarul. +aca prada este prea puternica, uliul o va imobiliza si o va tine asa pina cind il a"unge din urma soimarul. +eseori incepe sa manince din ea, iar soimarul il lasa putin, ca pentru un premiu. 0e pot antrena si uliii sau soimii mici, cum sint soimii rindunelelor, sa prinda prazi mici, ca vrabiile, si sa le aduca pe pumn. 0int antrenati sa aduca prada pe pumn, pentru ca acolo vor primi o alta recompensa in schimbul prazii. *apitoarele au un mecanism interesant in degete. ,ind string, isi blocheaza ghearele inclestate in prada si pot sa tina asa foarte mult timp, fara mare efort. ,u ulii se vineaza pasari si mamifere, mai ales iepuri de cimp. "um se antreneaza un uliu greu sa cistigi increderea unui uliu. -u trebuie sa$l lovesti, pentru ca nu te uita si fuge. l vine cind il fluieri, pentru ca stie ca pe pumn o sa gaseasca hrana. *elatia dintre un soimar si pasarea sa se bazeaza pe incredere in alianta la vinatoare. -u e1ista ulii prosti si ulii destepti, ci doar dresori prosti si dresori priceputi. In mai putin de o saptamina, poti sa faci orice rapitoare sa vina pe pumnul tau pentru o bucata de carne. 3cest antrenament se repeta chemind pasarea pe pumn de multe ori, pina isi formeaza un refle1 conditionat. Mai tirziu, pe cimp, cind pasarea rateaza o prada, ridici pumnul si fluieri, iar ea revine pe manusa. Un uliu pasarar poate sa prinda prada inainte ca toate penele sa i se fi dezvoltat, deci la doar o luna dupa ce a parasit cuibul. #edeapsa !asarea se cheama la tine cind ridici manusa si fluieri. Imediat, pasarea vine pe manusa. ,ind nu asculta $ si asta se intimpla pentru ca sint niste 7pasari cu caracter8, zice *obu, atunci sint pedepsite prin singurul mod ingaduit de onoarea soimarilor. lasata intr$o camera, singura si putin flaminda. -u

pentru mult timp. ,it sa se gindeasca la pacatul ce i$a suparat stapinul $ nu a ascultat si a zburat lenesa la chemare. @a intelege ca, daca asculta, maninca, daca nu asculta, va sta singura si nemincata. +upa pedeapsa, va zbura inapoi pe pumn chiar si de la 9.. de metri. *apitoarele sint crescute de obicei in casa, dar pot sa creasca perfect intr$o voliera. Maninca doar carne cruda, de cea mai buna calitate. ,rescatorii le dau de mincare porumbei, prepelite, vrabii, ciori sau cotofene. 7Ucidem porumbelul, dar il dam intreg, pentru ca rapitoarele trebuie sa manince carne proaspata, cu singe, pene si oase. +in oasele digerate, rapitoarele isi procura calciu, iar penele sint date afara pe cioc dupa digestie, iar pe traseul lor din stomac curata tot sistemul digestiv. $ertarea la pasari de prada 1ista rapitoare care accepta greseli din partea soimarului, dar altele nu te iarta fie si pentru ca ai tipat la ele. 0orecarul comun este o pasare toleranta, indicata pentru incepatorii in aceasta arta. Insa femela de uliu pasarar, o pasare pentru e1perti, nu uita daca o lovesti si nu ti se mai intoarce pe manusa. ,ea mai mare dezonoare pentru un crescator de soimi ar fi sa maltrateze un soim sau sa$l abandoneze cind este bolnav sau ranit. ? rapitoare trebuie respectata si in zilele de glorie, si in zilele proaste. 3cest lucru face diferenta intre soimarii 7maestri8 de soimarii incepatori. Un maestru nu$si abandoneaza niciodata pasarea. %ufnita 0e vineaza si cu bufnitele, in special cu Buha Mare (bubo bubo). 0e vineaza pe timpul zilei, e1act ca si cum se vineaza cu ulii, deci de pe pumn. In general nu se vineaza pasari, pentru ca bufnitele sint mai lente in zbor, dar se vineaza cu succes iepuri. Bufnitele, spre deosebire de soimi si ulii, sint create pentru vinatoarea nocturna. +e obicei, bufnitele asteapta prada, stind ascunse in linistea noptii si ascultind, caci au un auz foarte dezvoltat. ,aptureaza prada prin surprindere, zburind ca o fantoma, fara sa faca zgomot. 0oimii si ulii vineaza activ, cauta prada si o urmaresc prin aer foarte acrobatic. Afaceri cu soimi 0e fac si afaceri cu somi. 1ista in lume firme ce lucreaza cu echipe de somi la asa$numitul 7control de pasari8 in aeroporturi. +aca vinezi in fiecare zi cu un soim, pasarile vor abandona zona, pentru ca inteleg ca acolo este teritoriul de vinatoare al unei rapitoare. #a fel se lucreaza si pe stadioanele de fotbal, unde porumbeii murdaresc tribunele cu gainat si maninca saminta tocmai cind se planteaza gazonul. Un alt business este cresterea rapitoarelor pentru vinzarea puilor. ? pereche de ulii porumbari scoate, in captivitate, in "ur de opt pui pe an (in natura, doar trei, patru pui). !retul unui pui oscileaza intre %.9.. $ '.(.. de euro. ? a treia cale de cistig ar fi spectacolele cu rapitoare sau demonstratiile, cerute de scoli sau comunitati. +upa estimarea lui 0ergiu *obu, o pereche de ulii porumbari ar putea produce la vreo :.... de euro>an. !inatoarea &ecologica' !usca nu este prezenta deloc in arta soimaritului. Unica arma este rapitoarea. ,um se vineaza mamifereleA Tot de pe pumn, ca pasarile. 0a luam, de e1emplu, vinatoarea de iepuri cu uliu porumbar6 soimarul se plimba pe cimp cu uliul pe pumn, iar cind un iepure salta dintr$un tufis si incearca sa fuga de soimar, uliul sare de pe pumn, urmareste iepurele, il prinde rapid cu ghearele si il imobilizeaza pe sol. In uropa se vineaza, de obicei, iepuri de cimp, care trec de patru <ilograme. In miratele 3rabe se vineaza o specie de caprioare, cu soimul sacru. 0oimul prinde caprioara de cap si, astfel, aceasta nu mai

poate sa fuga, iar soimarul a"unge repede si a"uta. In Mongolia se vineaza lupi si vulpi cu a"utorul acvilei, iar aceste prazi, desi sint mari, sint foarte usoare pentru o acvila. 0i dropiile se pot vina perfect cu soi$mul. ,ind dropia, cu ale ei vreo patruzeci de <ile, da sa zboare, soimul se lasa in pica" si loveste dropia in zbor, drept in cap. +e obicei, la primul impact o ucide, pentru ca la viteza pe care o are si cu ghearele care taie ca un cutit, aproape ca decapiteaza dropia in aer. 0oimii folositi la vinarea dropiilor sint soi$mii sacri (falco cherrug), iar acestia nu trec de %.:.. de grame (cei mai mari). +e obicei, au in "ur de :..$%.... de grame, dar impactul cu prada este foarte violent. &(mul-pasare' 0ergiu *obu marturiseste ca nu vineaza porumbeii domestici. +ar are un dinte impotriva crescatorilor de porumbei din *omania6 70int foarte inculti, unii chiar foarte periculosi pentru ulii porumbari. )olosesc capcane ilegale pentru a captura si a ucide ulii, fara sa aiba nici cea mai mica idee despre dezechilibrul pe care il produc in "urul lor. In 0pania, precum si in toate tarile din U , amenzile sint foarte mari daca ai ucis un singur uliu8. ,ind l$am intrebat daca este comestibila carnea rapitoarelor si cum vede superstitia ca bufnita vesteste moartea, *obu a sarit ca ars6 7Bineinteles ca nu se maninca rapitoareleBBB Bufnita sa aduca moarteaAAA ste o prostieB 3 aparut de foarte mult timp aceasta superstitie, din incultura taranilor. !e ei i$o fi nedumerit ca aceasta pasare iese doar noaptea si cinta ciudat. ste o rapitoare nocturna, deci specializata in vinarea rozatoarelor care ies noaptea. Bineinteles ca nu cred in asemenea prostii8. ? lume mai buna pentru 7omul$pasare8 ar fi o lume unde ar fi strasnic amendati taranii care prind si ucid aceste pasari pentru ca 7fura gaini8 si 7cinta moartea8. 0i in lumea asta, in care presedinte de tara ar fi )alco *usticolus, n$ar trece nici o saptamina fara o demonstratie cu soimi, 7pentru a distruge incultura oamenilor si imaginea proasta pe care o au pasarile astea8. C oimaritul) traditii in alte tari 3rabii sint cei mai cunoscuti in arta soimaritului, pentru ca iau in serios de sute de ani treaba asta. 3nglia ramine tara cu cei mai multi practicanti, peste %/..... #a arabi, aproape toti seicii detin mai mult de cinci soimi, in special soimi sacri. 0eicii se innebunesc dupa vinatoarea de dropii in desert $ (hubara). !inatoarea cu soimi devine legala +in primavara anului viitor, soimarii de pe la noi, o mina, nu mai multi, n$or sa mai fie in ilegalitate. !entru prima data in tara noastra este supus discutiei publice un proiect de lege care permite vinatoarea cu soimi si cu ulii. Ministerul 3griculturii a elaborat un proiect de lege in care a inclus prevederi despre acest tip de vinatoare interzis de zeci de ani in *omania. !roiectul se afla spre dezbatere la ,amera +eputatilor si are sansa sa se transforme in lege cel mai tirziu la primavara. #egile vinatorii din D(E, D/2 si D&2 au interzis vinatoarea cu soim, iar cele precedente au ignorat$o. Un soim polar - cit un apartament !returile pasarilor sint variate6 cele mai mici preturi le au 0trigile (TFto alba), o specie alba de bufnita, care costa in "ur de 9.. de euro. !rintre cele mai scumpe sint soimii polari ()alco rusticolus), care a"ung sa coste intre 9(.... $ E..... de euro. !retul mediu pentru o rapitoare e undeva intre (.. si %.... de euro. ,ele mai importante competitii sint numite 70<F Trial8 (soimi calatori vs. porumbei postasi). !asarile nu se vind 7in direct8, ca obiectele. Trebuie sa faci rezervare pentru o astfel de pasare cu citeva luni inainte sa depuna ouale. 1ista si concursuri de pasari cu pena" frumos, mai ales de soimi calatori mici ()alco peregrinus broo<eF). +ar pe primul loc in inima soimarilor ramine vinatoarea si nu frumusetea pasarilor.