FOARTE IMPORTANT Aspartamul (indulcitorii artificiali) + metalele grele + calorii goale si proteinele prea multe + excito toxinele (glutamatul

de sodiu) ! "oala secolului nostru

#e cat$a timp ma gandesc la urmatoarele% Am reflectat la efectele indulcitorilor artificiali si am facut Anexa & - despre aspartam si ceilalti indulcitori artificiali. Poate fi citit si aici: http://www.financiarul.ro/2011/10/10/lectia-de-sanatate-ce-legatura-are-mestecatulgumii-cu-pierderea-memoriei/ Aceasta anexa este direct corelata cu al doilea document (Anexa ') despre efectele toxice ale acumularii de metale grele in organism) sau care poate fi citit la adresa: http://integra-medical.ro/anali a-minerala-tisulara-poate-diminua-impactul-intoxicarii-cumetale-grele Asadar: oamenii beau indulcitori articifiali care sunt foarte nocivi si care se acumuleaza in creier, unde cheleaza (aduna) toate metalele grele (toxice) care intamplator ajung in organism in special inm creier. Acolo, (ca de altfel si pe nervi) aceste metale grele adunate incep sa distruga neuronii cu o viteza foarte mare, pur si simplu prin atingere, adica daca distruge niste neuroni si ii face pasta, din greutatea lor cad mai jos prin aceasta pasta de neuroni distrusi, cazand pe alti neuroni, pe care ii distrug si pe aceia, precum sarea care topeste stratul de zapaza, topind zapada tot mai adanc in profunzime. !ituatia sta cam asa: http://www.saptamana.com/lin".php#id$%&'(01( http://www.)outu*e.com/watch#feature$pla)er+em*edded,-$./0n!n&1 d023

Atunci cand zone intregi de neuroni sunt topite, mai ales neuronii din zone sensibile: talamus, medulla oblongata etc, responsabili de coordonarea corpului, de simturile omului, de memorie, etc, legaturile intre neuroni nu se mai pot face cum trebuie pentru ca bucati intregi din creier sunt topite iar atunci impulsurile pe care le trimite creierul sunt transmise ca si comenzi haotice in corp. Partile mai importante ale creierului sunt plasate mai in profunzime. Daca la acesta se adauga consumul in alimentatie de excito-toxine (cum este glutamatul de sodium !"#, care distruge neuronii prin suprastimulare) sunt trimise in corp semnale haotice muschilor, care au spasme, care nu mai fac legaturile cum trebuie pentru memorie, etc. Anexa (. 4espre excito-toxine (glutamatul de sodium 5 1 (21) este Anexa 6. !au aici: http://stirileprot-.ro/stiri/romania-te-iu*esc/romania-te-iu*esc-umami-al-cincelea-gustpericulos-de-*un.html http://www.naturalmall.ro/glutamat+sodiu.php Astfel7 mai ales daca omul mananca multi car*ohidrati (mai ales 8calorii goale8) sau multe proteine (mai ales de origine animala) efectele aspartamului se resimt mult mai puternic. 9mul capata *olile autoimune7 sau par"inson7 sau al heimer7 sau nu-si mai coordonea a corpul7 nu mai are o memorie sau o atentie *una7 etc. Pentru cei care nu stiu7 *oala Al heimer se caracteri ea a printr-o micsorare a masei creierului7 adica pe romaneste : e tot mai putin; <ntre*are: =e nai*a il topeste si care parte a lui# =ea responsa*ila de memorie7 etc# )IN#E*AREA REA+A% =a sa se -indece7 omul e necesar sa manance mai putini car*ohidrati 5 aproape deloc :calorii goale% paine, "iscuiti, co$rigi, langosi, pra-ituri;7 mai putine proteine de origine animala7 sa se fereasca de medicamentele toxice sau $accinuri (care contin tiomersal ! mercur)7 sa renunte la excito toxinele precum 1 (21 (glutamatul de sodiu)7 sa schim*e alimentatia7 sa e$ite toate produsele care contin indulcitori artificiali si sa ia suplimente naturale (legume7 sucuri din legume sau ceaiuri din plante) care elimina metalele grele din corp (mai ales din creier - ex: .eolit / exceptional pentru eliminarea metalelor grele / Anexa 0 1ttp%22terapienaturist3"logspot3ro2'4&&2402tratamente cu .eolit31tml 1ttp%225553daciaplant3ro2products2$ie52&67 "io.1eol8t1 7 macrisul iepurelui7 macris sau alte plante depurati-e sau detoxifiante). 4etoxifierea organismului presupune accelerarea elimin>rii toxinelor la ni-el sanguin7 hepatic ?i renal. 1ste *ine s> efectu>m periodic aceste cure7 foarte *enefice fiind mai ales cele urmate la schim*area anotimpului (prim>-ara ?i toamna). Plantele care cur>@> sAngele sunt: ur ica7 p>p>dia7 gal*enelele7 telina7 patrunBelul7 coada-?oricelului7 *rusturele. Plantele care detoxifia > ficatul sunt p>p>dia7 ro marinul7 sal-ia7 coada-?oricelului7 anghinarea7

mu?e@elul7 rostopasca7 armurariul7 cicoarea ?i gen@iana. Plantele diuretice sunt ur ica7 m>tasea de porum*7 coada-calului7 coada-?oricelului7 *rusturele7 feniculul7 nal*a ?i socul. Pe durata curei este *ine s> elimin>m din alimenta@ie carnea gras>7 afum>turile7 me elurile ?i conser-ele7 produsele de patiserie ?i dulciurile. <n plus sa se manance cat mai multe legume crude7 fierte sau coapte care refac celulele7 regenerea.a retelele neuronale (care sunt tot niste celule si ca atare, se refac tot timpul) si atunci procesul se in-ersea a. =elulele din creier incep sa-si re-ina7 sa se multiplice accelerat7 creierul se reface7 *oala regresea a. Ceuronii se regenerea a: (Anexa 7) http://www.descopera.org/neurogene a-si-moartea-neuronilor/

Anexa &% Alimentele care 9:i omoar; neuronii <i pro$oac; depresie

- Aspartamul este -andut in peste =4 de tari din lume3 El poate fi gasit in% mic de-un instant, gume de mestecat fara .a1ar (Or"it, >interfres1, Air5a$es, etc3), cereale, dropsuri fara .a1ar, "auturi racoritoare, ing1etata, gelatina, sucuri de fructe, laxati$e, multi$itamine (efer$escente sau nu), suplimente alimentare, "auturi car"oga.oase, indulcitori alimentari, cafea instant, iaurt, etc3 Aspartamul este fa"ricat din trei su"stante c1imice% acidul aspartic, fenilalanina si metanol3 #r3 Russell ?la8loc@, profesor de neuroc1irurgie la Ani$ersitatea Mississippi, a pu"licat o carte in care arata detaliat care sunt efectele distrugatoare ale aspartamului, printre care <i pierderea ire$ersi"il; a neuronilor Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditi$ c1imic de pe piata alimentara3 /n raport al D4A (Administratia Alimentelor si Eedicamentelor din !/A) rele-a faptul ca peste '& F din reactiile ad-erse reclamate de aditi-ii sintetici se datorea a aspartamului3 <ata doar cate-a din cele peste G0 de simptome documentate in raport: spasme musculare7 pro*leme de -edere7 atacuri de panica7 -or*ire ingreunata7 tahicardie7 palpitatii7 pierderea memoriei7 pierderea au ului7 ameteli7 dureri de cap7 dureri generali ate7 depresie7 o*oseala accentuata7 irita*ilitate7 insomnie7 respiratie ingreunata7 etc. Aspartam este denumirea tehnica (produsul chimic) a cele*relor Cutra!weet7 1Hual7 !poonful7 1HualEeasure7 etc. Aspartamul a fost descoperit accidental in 1G(&7 cand Iames !chlatter7 chimist la compania J.4. !earle7 testa un medicament anti-ulcer. *odul european pentru aspartam este E B0&, si este CinruditD cu E B04 (acesulfam E), facand parte din categoria indulcitorilor c1imici (artificiali)3 4espre :*eneficiile; folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. =ercetatori care studia a efectele aspartamului au aratat ca acesta declansea a si agra-ea a urmatoarele "oli cronice%

Kumori pe creier7 sclero a multipla7 epilepsie7 *oala Par"inson7 sindromul Al heimer7 retardare mintala7 fi*romialgie7 dia*et7 etc. Aspartamul este fa"ricat din trei su"stante c1imice% acidul aspartic, fenilalanina si metanol3 <n cartea :Prescription for Cutritional Lealing;7 scrisa de Iames si Ph)llis Malch7 aspartamul se afla pe lista denumita :otra-uri chimice;. 4upa cum -eti -edea7 acesta este ade-arul.

1. A=<4/N A!PAOK<= 5 !timulea a celulele neuronale pana le omoara

4r. Oussell Mla)loc"7 profesor de neurochirurgie la /ni-ersitatea Eississippi7 a pu*licat o carte in care arata detaliat care sunt efectele distrugatoare ale aspartamului7 folosind aproape &00 de referinte stiintifice. 4e asemenea7 el mai arata si distrugerile datorate glutamatului7 aditi- care contine GGF acid glutamic. Aspartatul si glutamatul sunt neurotransmitatori, adica facilitea.a transmiterea de informatii de la un neuron la altul3 9 cantitate prea mare de aspartat sau glutamat -a duce la distrugerea ire-ersi*ila a unor neuroni datorita unui influx excesi- de calciu in aceste celule. Acest CsuplimentD de calciu pe care neuronul il primeste, $a determina formarea de radicali li"eri in exces care ucid celula3 #e aceea aspartatul si glutamatul sunt denumite excito toxine% stimulea.a celulele neuronale pana le omoaraF Acidul aspartic este un aminoacid. <n forma sa li*era7 el duce la cresterea ni-elului din sange al aspartatului si glutamatului. 4upa consumarea unor produse care contin aspartam sau glutamat7 creste ni-elul din sange al acestor neurotransmitatori7 ade-arate excito-toxine. *reierul primeste astfel un ni$el excesi$ de aspartat sau glutamat si distrugerea neuronilor incepe galopant, iar marea maBoritate (peste '& F) a neuronilor din anumite one din creier sunt morti inainte de a aparea -reun simptom -i i*il. Koate aceste afirmatii sunt *ine documentate si demonstrate de dr. Oussell Mla)loc" in cartea sa. =ate-a dintre cele mai importante "oli cronice agra-ate sau declansate de excito-toxine ca aspartamul si glutamatul sunt: pierderea memoriei7 sclero a multipla7 pierderea au ului7 dementa7 hipoglicemie7 le iuni cere*rale7 *oala lui Par"inson7 Al heimer7 epilepsie7 dereglari hormonale. Oiscul este mult marit pentru nou-nascuti7 copii7 femei insarcinate7 *atrani si *olna-ii cu pro*leme cronice de sanatate. 4esi7 in general7 DA!1M (Dederatia societatilor americane pentru o *iologie experimentala) este de acord cu toate hotararile D4A7 in acest ca a declarat ca :este mai prudent sa se

e$ite folosirea suplimentelor alimentare care contin acid glutamic de catre femeile insarcinate, nou nascuti si copii3D Persoanele care au consumat aspartam s au plans cel mai adesea de pierderea memoriei3 Acesta este efectul cel mai important, dupa numarul mare de ca.uri3 Mla)loc" nu este singurul medic cele*ru care apare in aceste cercetari. Printre cei care au -or*it despre distrugerile cau ate de aspartat si glutamat se numara si dr. Adrienne !amuels7 psiholog specialist in cercetare. /n altul este 9lne)7 profesor in departamentul de psihiatrie de la !coala de Eedicina din /ni-ersitatea Pashington. 1l este unul dintre cei mai faimosi medici7 o autoritate in acest domeniu. 1l chiar a informat compania !earle in 1G'1 despre faptul ca acidul aspartic pro$oaca gauri in creierul co"ailor folositi la experimentele cu aspartam. Nista celor preocupati de efectele acestor excito-toxine este insa mult prea mare pentru a fi trecuta aici.

2. D1C<NANAC<CA 5 !cade ni-elul serotoninei (hormonul fericirii)

An alt component al aspartamului este fenilalanina3 Acesta este un aminoacid care se gaseste in mod natural in creier. Persoanele care sufera de fenilcetonurie7 nu pot meta*oli a fenilalanina. Aceasta duce la un ni-el periculos de mare al fenilalaninei in creier7 deseori mortal. !-a demonstrat ca prin consumul de car*ohidrati asociat cu aspartam apare cresterea concentratiei de fenilalanina din creier7 chiar si la persoane care nu sufera de fenilcetonurie3 Aceasta nu este o teorie7 toate experimentele facute pana acum demostrea a acest lucru cu prisosinta. Odata cu marirea ni$elului de fenilalanina din creier, concentratia de serotonina $a scadea foarte mult, aceasta ducand la depresie si alte pro"leme emotionale gra$e3 =hiar si o singura folosire a aspartamului duce la cresterea cantitatii de fenilalanina din sange. 9 po-este impresionanta despre consumul de aspartam a fost recent pu*licata in :Pednesda) Iournal; in articolul :/n cosmar cu aspartam;. Go1n *oo@ a inceput sa "ea H / = racoritoare dietetice in fiecare .i3 !imptomele de inceput au constat in pierderea memoriei si dureri de cap frec-ente. Eai mult7 simtea ne-oia de si mai multe racoritoare dietetice. !tarea de sanatate s-a deteriorat asa de mult incat a aBuns la schim*ari comportamentale radicale si accese de furie -iolente. 4esi nu suferea de fenilcetonurie7 anali.ele de sange au aratat un ni$el al fenilalaninei de =4 mg2dl3 #e asemenea, s a constatat deteriorarea creierului si functionarea anormala a sistemului ner$os central3 4upa ce a renuntat complet la consumul de aspartam7 starea lui de sanatate s-a ameliorat dramatic. ?la8loc@ demonstrea.a ca un ni$el crescut de fenilalanina in creier duce pana la urma la sc1i.ofrenie. #e aceea, folosirea regulata a aspartamului a dus la cresterea $an.arilor de Pro.ac

pentru a controla sc1i.ofrenia3 Koate acestea spre *ucuria marilor concerne farmaceutice care au a-ut astfel un profit imens. 6. E1KAC9N/N 5 =au ea > pierderea -ederii

/ltimul component al aspartamului este metanolul7 o otra-a mortala. =u totii cunoastem ca uri de alcoolici impatimiti care au consumat metanol7 aBungand or*i sau chiar murind. Eetanolul este eli*erat gradat in intestinul su*tire su* actiunea en imei chimotripsina. Prin incal.irea aspartamului la o temperatura mai mare de (4 de grade *elsius (ca ul fa*ricarii de dulciuri dietetice 5 fara calorii 5 pe *a a de aspartam) metanolul este eli"erat si7 deci7 pre ent ca atare in alimentul respecti-. 9data aBuns in corp7 metanolul de descompune in acid formic si formalde1ida, care este o neurotoxina mortala. =ercetarile arata ca formaldehida este o otra-a cumulati-a pentru ca nu se mai elimina7 odata aBunsa in corp. !imptomele otra-irii cu metanol includ migrene7 ameteala7 greata7 de ordini gastrointestinale7 sla*ire7 pierderea echili*rului7 friguri7 pierderi de memorie7 dereglari comportamentale7 etc. *ele mai "ine cunoscute pro"leme cau.ate de otra$irea cu metanol sunt cele legate de pierderea $ederii, micsorarea campului -i ual7 -edere in ceata7 distrugerea retinei si or*ire. (Pro*a*il ca de aici -ine numele gumei de mestecat 9OM<KQ fara ahar3) Dormaldehida este o su*stanta cancerigena cunoscuta care afectea a A4C-ul si duce la malformatii congenitale. 4atorita lipsei anumitor en ime7 oamenii sunt mult mai neaButorati in fata acestei toxine decat animalele. 4e aceea7 testele cu aspartam facute pe animale nu reflecta realist pericolele pentru oameni: acestea sunt mult mai mari3 *AM a a-uns aspartamul s; fie $Indut 9n peste =4 de :;ri din lumeJ Asa cum a aratat dr3 >oodro5 Monte, director la Food Kcience and Nutrition +a"orator8 din Ani$ersitatea Ktatului Ari.ona7 :nu exista studii care sa e-alue e efectele mutagene7 teratogene sau carcinogene ale administrarii metanolului7 pe oameni.; 1l chiar a dat in -udecata F#A cerind sa inter.ica aspartamul, cel putin pana la noi cercetari7 afirmand ca :odata ce apro*ati aspartamul7 nu se -a mai putea face nimic pentru a repara greseala;7 asa cum a fost si ca ul cu aharina7 cunoscut agent cancerigen7 :sau cu 4umne eu stie ce alte su*stante care insulta constitutia umana cu apro*are gu-ernamentala;.

Na putin timp dupa aceasta inter-entie7 comisarul D4A responsa*il cu aspartamul 5 Arthur Lull La)es Ir. 5 a apro*at folosirea aspartamului7 dupa care a demisionat din D4A fiind angaBat la compania !earle7 cea care fa*rica aspartamul3 Cu este singurul nume care a *eneficiat de pe urma apro*arii aspartamului. 4onald Oumsfeld7 cunoscuta figura din administratia Mush7 a fost angaBat al firmei !earle (director executi-) inainte de a-si oferi ser-iciile gu-ernuluiQ In actul CinconstientD din &BB(, F#A a apro"at aspartamul ca ingredient in produsele alimentare preparate prin incal.ire la mai mult de (4 de grade *elsiusFFF Este $or"a de cele"rele / din pacate / dropsuri fara .a1ar, cu .ero calorii (Or"it, Lolia, *ool mint, etc3), si toata gama de produse dietetice de patiserie si cofetarie3 Eodul in care a fost apro*at aspartamul este o lectie despre cum companiile chimice si farmaceutice manipulea a agentiile gu-ernamentale ca D4A7 mituiesc organi atii non-gu-ernamentale ca Asociatia 4ietetica Americana7 si inunda comunitatea stiintifica cu studii fraudate sponsori ate de industria *eneficiara (fa*ricantii de aspartam). Eri@ Millstone, cercetator la Kcience Polic8 Researc1 Anit de la Ani$ersitatea Kussex a adunat sute de pagini de pro*e o*tinute prin Negea de li*ertate a informatiei (26) din !/A aratand ca: 1. Kestele de la*orator au fost fraudate iar pericolele au fost ascunseR 2. Kumorile cere*rale au fost :eliminate; de pe co*ai iar animalele care au murit au fost inregistrate ca fiind :*ine mersi; in inregistrarile de la*oratorR 6. D4A a fost :hranita; cu declaratii false si eronateR %. =ei doi procurori desemnati pentru a aduce in fata instantei fa*ricantul de aspartam pentru frauda informationala au fost anBaBati imediat de fa*ricant pentru a nu-si duce la indeplinire misiuneaR &. =omisarul D4A a ignorat a-ertismentele propriei comisii stiintifice care a cercetat ca ul aspartamului iar la scurt timp dupa apro*area aspartamului i s-a oferit un post in firma care raspundea de relatiile pu*lice ale companiei producatoare !earleR (. <n ianuarie 1GG67 American 4ietetic Association a primit o donatie de '&.000 dolari de la compania Cutra!weet. Eulte alte organi atii :independente; au *eneficiat de mari sume de *ani din partea fa*ricantilor de aspartam. Asociatia mai sus-amintita a primit *ani de la Cutra!weet si pentru a organi a o scoala de *ucatari in =hicago (pentru a-i in-ata cum sa foloseasca aspartamul in preparate culinare)R '. /n cercetator independent din Cew 1ngland care a demonstrat pericolele consumului de aspartam este acum consultant la compania Eonsanto (sora cu !earle). /n alt cercetator din sud-estul !/A a marturisit despre pericolele aspartamului asupra copiilor. /n reporter de in-estigatii a descoperit ca i s-a spus sa-si :tina gura; daca -rea sa nu-si piarda sponsori area din partea unui producator de racoritoare dietetice care este mem*ru in asociatia Cutra!weet. Aspartamul este $andut in peste =4 de tari din lumeF El poate fi gasit in% mic de-un instant, gume de mestecat fara .a1ar (Or"it, >interfres1, Air5a$es, etc3), cereale, dropsuri fara .a1ar, "auturi racoritoare, ing1etata, gelatina, sucuri de fructe, laxati$e, multi$itamine (efer$escente sau nu), suplimente alimentare, "auturi car"oga.oase, indulcitori alimentari, cafea instant, iaurt, etc3

Aspartamul a fost gasit si in produse care nu mentionau acest lucru pe eticheta. 4e asemenea7 suplimentele alimentare si ta"letele de multi$itamine (*entrum, Al@a Kelt.er, Kuprad8ne, Kando., etc3) contin aspartam3 Sa recomandam sa consultati si cartile urmatoare: 1. :1xcitotoxinele: gustul care ucide;7 (Lealth Press7 1GG%) de Oussell Mla)loc" 2. :Aspartamul (Cutra!weet)7 e sigur#;7 (prin Aspartame =onsumer !afet) Cetwor") de L. I. Oo*erts 6. :Aspartamul amar 5 o de ilu ie dietetica;7 de Mar*ara Eullar"e)

4rumul c>tre iad este pa-at cu aspartam !ursa: www.ne-cen urat.ro =onform legii CE!A 2&-2-107 !/A7 aspartamul este o su*stan@> otr>-itoare7 care aduce preBudicii gra-e s>n>t>@ii. Produc>torii aspartamului au ?tiut de la Tnceput de pericolele acestei su*stan@e noci-e ?i de faptul c> ea -a distruge s>n>tatea popula@iei7 ?i totu?i au insistat ca aspartamul s> fie comerciali at. 4ocumentele referitoare la toxicitatea aspartamului spun c>7 pentru a fi manipulat Tn la*orator7 este ne-oie s> se foloseasc> m>nu?i ?i m>?ti de protec@ie chimic>7 ?or@ special ?i purificatorul de aer3 No**)?tii7 medicii7 politicienii ?i cercet>torii care sus@in aspartamul sunt ni?te criminali atroce7 care7 ?tiind cAt de noci-> este aceast> otra->7 mint cu neru?inare7 condamnAnd oamenii la moarte. Eul@umit> acestei Bosnice ?i lacome alian@e7 aspartamul s-a *ucurat pAn> acum de 2' de ani de succes comercial7 fiind pre ent Tn ' pAn> la G mii de produse alimentare ?i medicamente ?i utili at de sute de milioane de oameni din Tntreaga lume. Un urma unor teste de la*orator7 s-a g>sit aspartam ?i Tn produse care nu Tl a-eau men@ionat pe etichet>. 9dinioar> aflat pe lista Pentagonului ca arm> *iochimic>7 Tn pre ent este nelipsit din alimenta@ia ilnic> a popula@iei mondiale3 Pentru o*@inerea aspartamului se utili ea > metode de inginerie genetic> Aspartamul este cel mai r>spAndit Tndulcitor artificial din lume7 dar ?i cel mai periculos aditi-. 4enumirile lui comerciale sunt C/KOA!P11K7 1V/AN7 !P99CD/N7 1V/AN-E1A!/O17 =AC41O1N7 M1C1S<A7 C19KAE1. Are o putere de Tndulcire de 1&0-200 de ori mai mare decAt ah>rul ?i este lipsit de calorii. Ceotame este o otra-> ?i mai puternic> decAt aspartamul7 fiind deri-at din acesta. Are o structur> pu@in modificat> ?i o putere de Tndulcire mai mare. Aspartamul este o*@inut printr-un proces de iginerie genetic>. =omponenta principal> a aspartamului7 fenilalanina7 este produs> de o *acterie. =ompania Eonsanto a modificat genetic *acteria pentru a produce mai mult> fenilalanin>. Eonsanto7 care7 pe lAng> culturile de plante modificate genetic produce ?i acest Tndulcitor7 minte Tnc> o dat> ?i ne asigur> c> aspartamul nu este noci-. 9amenii de ?tiin@> care sunt sinceri recunosc c> nu se ?tie suficient despre procesul lui de o*@inere7 iar efectele sale noci-e sunt e-idente. =ompania produc>toare a acestui Tndulcitor artificial a a-ut doar Tn anul 1GG0 un profit de GG( de milioane de dolari. Aspartamul este un drog foarte sofisticat7 care nu ar fi putut fi descoperit niciodat> Waccidental:. =himistul despre care se spune c> ?i-a lins degetele atunci cAnd lucra la un medicament Tmpotri-a ulcerului nu a fost inter-ie-at niciodat>. 9are de ce# 1fectul aspartamului este intensificat de pre en@a glutamatului ?i a altor excitotoxine. 9 do > mic> de aspartam ad>ugat> la o do > mic> de glutamat se transform> Tntr-o do > ?i mai toxic> decAt ar fi ele separat. Aspartamul a fost descoperit Tn cadrul companiei J.4.!earle din statul <llinois7 !/A7 companie care a mai produs7 Tn ultimele decenii7 ?i alte su*stan@e periculoase ce sunt incluse Tn alimente (de exemplu7 hormonul *o-in de cre?tere7 OMJL). Na Tnceput7 aspartamul s-a folosit ca agent antiulceros. 1l se o*@ine din doi aminoaci i (fenilalanina ?i acidul aspartic) ?i metanol.

Eecanismul de ac@iune al aspartamului Un urma procesului de meta*oli are Tn corpul uman7 aspartamul se descompune Tn: &0F fenilalanin>7 dicetopipera in> (4=P)7 aproximati- %0F acid aspartic7 10F metanol. Denilalanina este un aminoacid care se g>se?te Tn mod normal Tn creier. Persoanele care sufer> de fenilcetonurie nu pot meta*oli a fenilalanina. Aceasta conduce la acumularea unor ni-eluri foarte ridicate de fenilalanin> Tn creier7 care uneori pot fi chiar letale. 4r. Oussell Mla)loc" specific> faptul c> mai ales Tn anumite one ale creierului se acumulea > ni-eluri foarte ridicate de fenilalanin>: hipotalamus7 medula o*longata7 corpus striatum. Pentru a sus@ine cre?terea rapid> a f>tului7 sunt necesari mul@i aminoaci i. Aminoaci ii din -enele f>tului sunt de % ori mai mul@i decAt Tn sAngele mamei. Lrana natural> este un amestec complex de aminoaci i. Cici un aliment nu are unul sau doi aminoaci i i ola@i7 a?a cum are aspartamul. 4r. Nouis I. 1lsas7 profesor de pediatrie de la /ni-ersitatea 1mor)7 a depus m>rturie Tn fa@a =ongresului American: WAm petrecut 2& de ani Tn cercet>ri *iomedicale7 TncercAnd s> pre-in defectele de na?tere cau ate de excesul de fenilalanin>. Xi iat> care este TngriBorarea mea: aspartamul este o neurotoxin> ?i o su*stan@> teratogen> *inecunoscut>7 care7 Tn do e nedefinite Tnc>7 produce efecte ad-erse gra-e re-ersi*ile la adult7 dar ire-ersi*ile Tn creierul f>tului sau al copilului.; 1l a mai ar>tat c> fenilalanina este mai *ine meta*oli at> de c>tre ro >toare decAt de oameni. A?a-numitele suplimente alimentare7 cu fenilalanin> i olat>7 acid aspartic7 acid glutamic ?i al@i aminoaci i dicar*oxila@i sunt neuroexcitotoxine comerciali ate ori dintr-o cras> ignoran@>7 ori dintr-o r>utate inten@ionat>. 1le fac exact opusul a ceea ce sunt destinate s> fac>. Denilalanina i olat> produce Tntreruperea transmiterii neuronale7 su*nutrirea creierului7 neurotoxicitate7 ceea ce duce la func@ionarea redus> a creierului7 depresie7 migrene etc. !-a estimat c>7 din aproximati- 200 de milioane de americani care consum> anual aspartam7 20 de milioane nu pot meta*oli a fenilalanina7 ?i aceast> incapacitate genetic> exist> Tn special la copii7 conducAnd7 Tn timp7 la retardare mintal>. Acest lucru Tnseamn> un risc de retardare pentru milioane de copii. 4r. Pilliam E. Pardridge de la /=NA a declarat c> un tAn>r care *ea peste % *>uturi r>coritoare dietetice pe i are un ni-el incredi*il de ridicat al fenilalaninei. Acidul aspartic (A!P) 1ste al doilea aminoacid din aspartam7 existent Tn propor@ie de %0F. Acest aminoacid7 atunci cAnd este i olat7 este o excitotoxin>7 excitAnd neuronii pAn> la distrugerea lor complet>. Na fel ca formaldehida7 aspartamul este un agent care distruge cromo omii. Pericolele neurologice pentru f>t sunt e-idente. 4istrugerile cromo omiale din corpul mamei pot fi mo?tenite de copil7 ?i toate genera@iile -iitoare sunt Tn pericol prin mo?tenirea distrugerilor cromo omiale7 dar ?i prin ->t>marea o-ulelor poten@iale (Tn ca ul f>tului de sex feminin)7 datorit> consumului de aspartam al mamei Tn timpul sarcinii. 4icetopipera ina (4=P) apare prin descompunerea aspartamului. Al>turi de molecula intact> de aspartam7 ea este responsa*il> pentru cea mai masi-> epidemie de tumori pe creier ap>rut> -reodat>. 4r. Iohn P. 9lne) a o*ser-at c> 4=P produce Tn intestine un compus similar cu C-nitro oureea7 o puternic> su*stan@> chimic> ce determin> tumori cere*rale. /nii cercet>tori spun c> 4=P se formea > dup> ingerarea aspartamului. 4r. Mla)loc" spune c> 4=P se formea > Tn produsele lichide care con@in aspartam7 Tn urma unei depo it>ri Tndelungate. Un 1G0'7 toxicologul dr. IacHueline Serrett7 Tn m>rturia ei Tn fa@a !enatului American7 arat> c> 4=P este implicat> ?i Tn apari@ia ?i de -oltarea de polipi uterini ?i Tn modific>rile colesterolului Tn sAnge. Eetanolul (alcoolul metilic) se meta*oli ea > prin oxidarea aspartamului ?i formea > formaldehida7 ?i apoi acidul formic (acesta se acumulea > treptat Tn organism ?i inhi*> meta*olismul oxigenului). Eetanolul se o*@ine la ni-elul intestinului su*@ire7 atunci cAnd gruparea metil din aspartam TntAlne?te en ima chimotripsin>. Dormaldehida este o neurotoxin> letal> care interferea > Tn procesul de replicare a A4C-ului ?i determin> efecte teratogene. <ntoxicarea cu alcool metilic ?i formaldehid> generea > o serie de *oli degenerati-e cumulati-e precum ?i anomalii func@ionale Tn organism. Asocia@ia pentru Protec@ia Eediului (1PA) spune: WEetanolul este o otra-> cumulati-> pentru c>7 o dat> ingerat>7 se elimin> foarte greu din organism. Un corp7 metanolul este oxidat ?i se descompune Tn formaldehid> ?i acid formic: am*ele sunt extrem de toxice.: 4e aceea7 1PA recomand> o do >-limit> de consum de metanol7 de '70

mg/ i. Uns> 1 l de *>utur> dietetic> Tndulcit> cu aspartam con@ine Tn Bur de &( mg de metanol3 4r. Poodrow Eonte preci ea >: W=ei care consum> o cantitate foarte mare de *>uturi a?a- is dietetice ilnic7 ingerea > 2&0 mg de metanol pe i7 adic> de 62 de ori mai mult decAt limita admis> pe i7 sta*ilit> de 1PA. WEetanolul natural este pre ent Tn anumite fructe ?i legume (de exemplu7 Tn ro?ii)7 dar el nu se g>se?te niciodat> i olat de etanol ?i pectin>7 acestea din urm> TmpiedicAnd metanolul s> fie meta*oli at Tn formaldehid> ?i Tn acid formic7 am*ele toxine letale. Eetanolul sintetic este o otra-> letal>. 4o a letal> este de 1 ml/"g corp3 9 a*sor*@ie de &0 pAn> la 100 ml este mortal> pentru om7 de?i exist> ca uri Tn care moartea a sur-enit la mai pu@in de 60 ml. =on@inutul de metanol Tn aspartam este de 1.000 de ori mai mare decAt cel din alimentele o*i?nuite7 conform pu*lica@iei americane Eedical Porld Cews din anul 1G'0. Un plus7 metanolul din aspartam este Wmetanol pur:7 care nu se g>se?te ca atare Tn natur>. Eetanolul din natur> este Tntotdeauna Tn amestec cu etanolul ?i cu al@i compu?i7 care Ti scad concentra@ia atunci cAnd metanolul este eli*erat Tn organismul uman. 1ste suficient ca sticlele de =oca-=ola sau Pepsi-=ola light s> r>mAn> mai multe ore Tntr-un depo it sau Tntr-un -ehicul f>r> r>cire ?i expus la soare7 pentru ca ele s> de-in> extrem de toxice. Eii de containere de *>uturi light au fost trimise militarilor care au participat la opera@iunea Durtun> Tn 4e?ert. Ca-etele de *>uturi car*oga oase au r>mas timp de s>pt>mAni Tntregi Tn containere7 la o temperatur> am*iant> de peste %0 de grade =. Cumero?i solda@i au manifestat di-erse tul*ur>ri7 identice cu simptomele otr>-irii cu aspartam. !imptomele otr>-irii cu metanol includ: dureri de cap7 acufene7 ame@eal>7 grea@>7 tul*ur>ri gastrointestinale7 sl>*iciune7 -ertigo7 frisoane7 pierderi de memorie7 amor@eala mem*relor7 tul*ur>ri de comportament. =ele mai cunoscute pro*leme ale otr>-irii cu metanol sunt tul*ur>rile de -edere: pierderea treptat> a -ederii7 Tnce@o?area -ederii7 restrAngerea progresi-> a cAmpului -ederii7 Tntunecarea -ederii7 ->t>marea retinei7 iar Tn final7 or*irea. 4atorit> lipsei unor en ime-cheie7 oamenii sunt mult mai expu?i la efectele toxice ale metanolului decAt animalele. 4e aceea7 testele cu aspartam ?i metanol reali ate pe animale nu reflect> Tn mod corect pericolele acestor su*stan@e asupra oamenilor. Eai mult decAt atAt7 formaldehida este recunoscut> ca fiind un acti-ator puternic7 care face ca proteinele str>ine s> fie recunoscute de c>tre sistemul imunitar ca antigene ?i care acti-ea > r>spunsuri imunitare de distrugere a lor. 4in cau a acestei ac@iuni auxiliare a ei7 formaldehida este inclus> Tn multe -accinuri. A*ilitatea formaldehidei de a crea antigenicitate7 Tn special Tn com*ina@ie cu moleculele de aspartam7 este atAt de mare7 TncAt produce reac@ii gra-e autoimune ale @esuturilor deformate de polimeri area formaldehidei. !istemul imunitar se Tntoarce Tmpotri-a propriilor @esuturi7 ?i astfel apare. lupusul eritematos (o *oal> cronic> ce se manifest> prin inflama@ie7 durere ?i le iuni ale @esuturilor din Tntregul organism. Nupusul este o *oal> autoimun>7 Tn care sistemul imunitar al *olna-ului nu reu?e?te s> fac> diferen@a Tntre @esuturile proprii ?i intru?i7 atacAndu-le). Aspartamul denaturea > @esuturile fetale7 creAnd stimuli antigenici7 care atrag distrugerea lor de c>tre sistemul imunitar. Aceast> Tncheiere a sarcinii poate fi atAt de rapid>7 TncAt mama nu are timp s> o*ser-e diferen@a dintre TntAr ierea menstrua@iei ?i a-ort. Un afar> de pericolul de a genera atacul din partea sistemului imunitar al mamei7 aspartamul atac> direct ?i f>tul. /n exemplu *un este sindromul alcoolului fetal. =hiar ?i consumul moderat de *>uturi cu aspartam al mamei aduce f>tului gra-e preBudicii pe -ia@>. Apar diformit>@i care marchea > *e*elu?ul pentru Tntreaga -ia@>7 in-aliditate ?i lipsa acuit>@ii mintale la copiii care supra-ie@uiesc intoxica@iei alcoolice uterine. <ntoxica@ia cu alcool metilic este de &0 de ori mai puternic> decAt intoxica@ia cu alcool etilic (din *>uturile alcoolice)7 iar intoxica@ia cu formaldehid> este de &.000 de ori mai puternic>. Asam*late cu griB> Tn molecula de aspartam7 aceste neurotoxine sunt de 20.000 de ori mai puternice decAt *>uturile alcoolice. 4atorit> extremei toxicit>@i a aspartamului7 chiar ?i do ele mici sunt extrem de distructi-e7 ->t>mAnd sistemul ner-os al f>tului ?i structurile legate de acesta. Sederea ?i au ul sunt ?i ele afectate. Koate @esuturile sunt ->t>mate7 c>ci dincolo de efectele neurologice de intoxicare7 alcoolul metilic este cea mai puternic> *a > organic> din organismul -iu ?i este ?i un agent de polimeri are. Cu exist> sc>pare Tn fa@a acestei otr>-iri7 fiind o*ligatoriu meta*oli at> de c>tre en ima alcooldehidrogena > a alcoolului metilic Tn formaldehid>7 transferAndu-se '&F Tn citosol (citoplasm>) ?i 2&F Tn mitocondrie.

=apacitatea chelatoare aspartamului Un lim*a latin>7 chelate Tnseamn> ghear>7 iar Tn chimie7 prin su*stan@> chelatoare se Tn@elege o su*stan@> chimic> ce re@ine alte su*stan@e chimice7 cel mai adesea metale. /nul dintre moti-ele pentru care D4A a respins la Tnceput apro*area aspartamului este puternica sa acti-itate chelatoare7 prin care extrage rapid metale toxice sau netoxice ?i le transport> Tn Tntregul organism (extrage chiar metale pe care Tn mod normal corpul le-ar respinge Tn timpul digestiei ?i le-ar elimina rapid). Apare7 de exemplu7 pericolul de otr>-ire cu plum* al creierului ?i al altor organe. Eulte dintre metalele pe care Cutra!weet le poart> prin Tntregul nostru organism sunt la fel de toxice ca plum*ul. Acidul aspartic se com*in> (formea > chela@i) cu cromul (un element necesar pentru func@ionarea corect> a glandei tiroide). Persoanelor care consum> mari cantit>@i de aspartam li se poate atri*ui7 dup> o anumit> perioad> de timp7 un diagnostic fals 5 *oala Masedow-Jra-es 57 pentru tratarea c>reia7 *olna-ul este supus unei terapii alopate prin iradierea glandei tiroide7 f>r> a se trata cau a real>333 1fectele noci-e ale acestei toxine au determinat apari@ia unei noi *oli: *oala aspartamului =And pacien@ii care se plAng de simptomele asociate aspartamului Tncetea > s> mai consume produsele care con@in aspartam7 simptomele dispar7 dar ele re-in atunci cAnd persoana Tncepe din nou s> consume aspartam. Eul@i medici se refer> la aceast> simptomatologie ca fiind W*oala aspartamului:. !imptomele pot ap>rea imediat7 gradat sau pot degenera Tn *oli cronice. 4r. Nendon !mith a declarat c> o mare parte a popula@iei sufer> de efectele secundare asociate aspartamului7 de?i nu au nici cea mai -ag> idee de ce medicamentele7 suplimentele ?i plantele nu le -indec> simptomele. Apoi7 exist> ?i consumatori de aspartam care nu Wpar: s> sufere deloc de reac@ii imediate. Ace?tia Tns> sunt suscepti*ili de a de -olta afec@iuni pe termen lung. =onform unui raport din 1GG% de la 4epartamentul de !>n>tate ?i !er-icii /mane (4LL!) din !/A7 multe dintre *olile cau ate de aspartam sunt foarte serioase7 consumul lui Tn cantit>@i mari putAnd duce ?i la deces. Da@> de ceilal@i aditi-i care se folosesc pAn> Tn pre ent7 acest Tndulcitor a Tnregistrat cele mai multe plAngeri (00-0&F din totalul de plAngeri) din partea consumatorilor. =onsumul de aspartam generea > urm>toarele afec@iuni: NA C<S1N/N 9=L<N9O Y conBucti-it> Y dilatarea pupilei Y sindrom exoftalmicR umflarea ochilor Y irita@ii7 durere ?i presiune ocular> Y or*irea treptat> a unuia sau a am*ilor ochi Y pro*leme la folosirea lentilelor de contact Y reducerea lichidului lacrimal Y cecitate7 sc>derea -ederii ?i/sau alte pro*leme de -edere7 cum ar fi: Tnce@o?are7 fulger>ri luminoase7 -i iunea unui tunel7 pete sau linii. NA C<S1N/N /O1=L<N9O Y intoleran@> se-er> la gomot Y pro*leme cu au ul7 pierderea au ului Y tinitus (@iuituri Tn urechi) NA C<S1N C1/O9N9J<= Y ame@eal>7 cl>tinare din picioare7 mers insta*il7 pro*leme de echili*ru Y amor@eli ale extremit>@ilor7 dureri ale extremit>@ilor Y artrit> Y atacuri cere*rale par@iale sau complexe Y atacuri de panic> Y confu ie

Y con-ulsii Y cri e de apoplexie Y cri e epileptice Y durere local>7 sl>*iciune Tn mem*re Y dureri ale Tncheieturilor ?i articula@iilor Y dureri de cap7 migrene7 unele chiar acute (femeile sunt mult mai -ulnera*ile) Y dureri faciale atipice Y dureri generali ate Y dureri musculare ?i la ni-elul scheletului Y fe*rilitate Y halucina@ii Y hiperacti-itate acut> ?i ne-oia de a mi?ca Tncontinuu din picioare Y hiperacti-itate la copii sau adul@i Y incapacitate de concentrare7 pierderea memoriei7 tul*ur>ri de gAndire Y Tngreunarea -or*irii7 dificult>@i de -or*ire7 dic@ie neclar> Y le?in7 incon?tien@> ?i com> Y modificarea formei ?i a texturii sAnilor Y pareste ie ?i amor@eala mem*relor Y retardare la copii Y sen a@ie de greutate Tn corp Y spasme musculare Y tremur>turi ale mu?chilor Y tremur>turi se-ere Y tul*ur>ri neurologice Y umflarea diferitelor p>r@i ale corpului NA C<S1N P!<L9N9J<=/P!<L<AKO<= Y agresi-itate Y anxietate Y depresii moderate pAn> la se-ere (deoarece scade ni-elul de serotonin>) Y fo*ii Y insomnie7 somnolen@>7 pro*leme de somn Y irita*ilitate Y modific>ri de personalitate Y o*oseal> accentuat> Y schim*>ri rapide Tn calitatea ?i intensitatea dispo i@iei NA C<S1N/N P<1PK/N/< Y aritmie Y dispnee Y dureri Tn piept Y hipertensiune Y modific>ri ale presiunii sanguine Y palpita@ii7 tahicardie Y respira@ie astmatic> Y respira@ie scurt> datorit> modific>rii po i@iei NA C<S1N JA!KO9<CK1!K<CAN Y *alonare Y constipa@ie Y crampe Y diaree7 uneori cu cheaguri de sAnge

Y durere ?i dificult>@i la Tnghi@ire Y dureri a*dominale Y grea@>7 -om> Y modificarea apetitului Y modificarea sensi*ilit>@ii gustati-e Y modific>ri Tn greutate Y pro*leme ale sinusurilor Y pro*leme de sali-are Y sete persistent> ?i re@inerea apei Tn organism Y sialoree Y tendin@> de a mAnca ?i a *ea excesiY tuse cronic> Y urme de sAnge Tn -om> sau fecale Y uscarea gAtului7 dureri de gAt NA C<S1N/N P<1N<< Y la ni-elul pieptului7 agra-area alergiilor respiratorii (de exemplu7 astmul) Y ec eme Y Tnro?irea fe@ei Y le iuni dermatologice Y reac@ii alergice Tn regiunea gurii ?i a *u elor Y sen a@ii de mAnc>rime7 f>r> erup@ii cutanate Y urticarie ?i alte pro*leme de piele NA C<S1N 1C49=O<C X< E1KAM9N<= Y accelerea > ?i generea > apari@ia dia*etului la persoanele care sunt suscepti*ile la dia*et7 dar care nu ar fi de -oltat niciodat> aceast> *oal> dac> nu consumau aspartam Y accelerea > procesele clinice ale dia*etului Y adenopatie Y agra-area hipoglicemiei Y agra-ea > ?i simulea > retinopatia ?i neuropatia dia*etic> Y di-erse tul*ur>ri meta*olice7 anemie Y c>derea p>rului sau su*@ierea lui Y agra-area complica@iilor dia*etice: retinopatie7 cataract>7 neuropatie ?i gastropare > Y crampe Tn perioada dintre ciclurile menstruale Y cre?te apetitul pentru car*ohidra@i Y cre?terea gradat> Tn greutate Y dia*et ?i complica@ii ale dia*etului Y dificult>@i Tn timpul sarcinii Y dismenoree Y hematurie Y hiperglicemie sau hipoglicemie Y modificarea colora@iei unghiilor ?i a pielii Y modificarea mirosului corporal Y modific>ri ale aspectului p>rului ?i unghiilor Y modific>ri ale transpira@iei Y noduli Y o*e itate Y pierderea ?i modificarea gustului Y pro*leme ?i modific>ri menstruale Y produce un control sc> ut asupra dia*etului la pacien@ii care iau insulin> sau antidia*etice orale Y sc>derea *rusc> Tn greutate

NA C<S1N /O9J1C<KAN Y impoten@> Y reducerea func@iei sexuale Y tul*ur>ri sexuale Y dificult>@i de urinare Y modific>ri ale cantit>@ii urinei Y pro*leme urogenitale Y urinare frec-ent> ?i sen a@ie de arsur> ANK1 K/NM/OZO< Y modificarea temperaturii corpului Y pro*leme cu dantura Y pro*leme nespecifice Y sc>derea imunit>@ii7 sensi*ilitate crescut> la infec@ii Y sete excesi->7 reten@ia de lichide7 umflarea picioarelor =1N1 EA< JOAS1 1D1=K1 Y comportament agresiY cre?terea inciden@ei cancerului7 precum ?i a gradului de malignitate a tumorilor pe creier Y defecte la na?tere (inclu And retardarea mintal>) ?i a-orturi spontane (nu doar Tn ca ul Tn care mama a consumat aspartam7 ci atunci cAnd ?i tat>l a consumat) Y dependen@a de aspartam ?i apetitul exagerat ?i incontrola*il fa@> de dulciuri Y depresii se-ere Y hiperacti-itate la copii Y moarte su*it> Y schi ofrenie Y tendin@e suicidare Y ulcer peptic Y ->t>marea iremedia*il> a creierului M9N< =A/[AK1 41 A!PAOKAE Y *oala Al heimer Y *oala Masedow-Jra-es Y *oala N)me Y *oala E\ni]re Y *oala Par"inson Y deficit de aten@ie Y epilepsie (forma Wgrand mal: ?i Wpetit mal:) Y fi*romialgie Y hipotiroidie datorat> mercurului din plom*ele dentare Y limfom malign non-Lodg"in Y limfom la ni-elul creierului (este o tumoare cu o rat> foarte crescut> de mortalitate7 fiind asociat> cu consumul de aspartam) Y lupus eritematos diseminat Y retardare mintal> Y sclero > lateral> amiotrofic> Y sclero > multipl> Y sensi*ilitate crescut> la amalgamurile dentare cu mercur Y sindromul cronic de o*oseal> Y sindromul de mialgie eo inofilic> (1E!) Y tumori cere*rale7 ale glandei tiroide7 mamare7 pancreatice7 testiculare7 o-ariene7 uterine7 adenomuri ale

glandei pituitare7 tumori uterine. Aspartamul modific> ni-elul de aminoaci i din sAnge7 *locAnd sau sc> And ni-elul de serotonin>7 tiro in>7 dopamin>7 norepinefrin> ?i adrenalin>. Apar astfel tul*ur>ri emo@ionale7 cum ar fi depresia. =hiar ?i o singur> do > de aspartam cre?te semnificati- ni-elul de fenilalanin> din sAnge. Aceste tul*ur>ri Tncetea > imediat dup> eliminarea aspartamului din diet>. 4ac> unor persoane cu deficien@e genetice li se administrea > aspartam7 ele pot manifesta dureri de cap7 insomnie7 depresie7 atitudini ostile7 anxietate ?i alte reac@ii negati-e. Cu este de mirare c> medicamentul Pro ac Tnregistrea > -An >ri extrem de mariQ pentru c> el tratea > toate aceste tul*ur>ri3 1ste tipic ca simptomele intoxic>rii cu aspartam s> nu poat> fi detectate de testele o*i?nuite de la*orator sau de ra ele .. Kul*ur>rile ?i *olile pot fi de fapt semnele intoxic>rii cu aspartam. 4e?i exist> un num>r foarte mare ?i Tn continu> cre?tere de atacuri de apoplexie produse de aspartam7 Dunda@ia American> pentru Kratarea 1pilepsiei promo-ea > practic aspartamul. Na <nstitutul de Kehnologie din Eassachusetts (E<K)7 au fost monitori ate 00 de persoane care suferiser> anterior atacuri de apoplexie dup> ingerarea de aspartam. <nstitutul de Cutri@ie =omunitar> a conclu ionat7 Tn urma acestui program de supra-eghere: WAceste 00 de ca uri se potri-esc perfect defini@iei generale date de D4A riscului iminent asupra s>n>t>@ii pu*lice7 fapt care ar necesita imediata retragere de pe pia@> a produsului Tn cau >.; <nstitutul de =ercetare a =ancerului din !/A a descoperit o cre?tere a inciden@ei tumorilor maligne la ni-elul creierului7 Tn anii care au urmat o*@inerii licen@ei aspartamului pentru *>uturi (dup> 1G06). /na dintre plAngerile cele mai frec-ente ale -ictimelor aspartamului este pierderea memoriei. =a o ironie7 Tn 1G0'7 compania J.4.!earle c>uta s> descopere un medicament pentru a com*ate sindromul pierderii de memorie cau at de distrugerile pro-ocate de aminoaci ii cu rol excitator. Krei persoane din cinci care consum> acest Tndulcitor au migrene7 iar J. 4. !earle (compania produc>toare) este de p>rere c> rata efectelor negati-e este nesemnificati-> Tn compara@ie cu milioanele de do e de *>uturi cu aspartam7 consumate ilnic7 de atA@ia oameni la ni-el planetar7 ?i de aceea aspartamul este indicat ca Tnlocuitor al ah>rului. Aspartamul distruge procesul de fertili are prin faptul c> ruinea > r>spunsul sexual al femeii ?i induce disfunc@ii sexuale la *>r*at. Eai mult decAt atAt7 aspartamul Tntrerupe de -oltarea f>tului prin a-ort sau generea > defecte din na?tere. Aspartamul distruge structura A4C-ului f>tului7 punAnd un stigmat pe genera@iile care -or urma. Propriet>@ile aspartamului de inducere a a-ortului sunt inerente datorit> structurii sale. Anual7 tone de aspartam sunt de-ersate7 Tn mod deli*erat ?i Tn deplin> cuno?tin@> de cau > Tn ce pri-e?te efectele de-astatoare pe care le produce7 c>tre popula@ia planetei. Prin falsificarea ?i denaturarea documentelor7 prin informarea eronat>7 oamenii sunt TncuraBa@i s> utili e e aceast> su*stan@>7 toate aceste lucruri f>cAnd parte dintr-o imens> conspira@ie criminal> planetar>. =ontinuarea acestei ac@iuni este TncuraBat> de interesele pentru profiturile enorme o*@inute de companiile produc>toare de aspartam ?i din industria farmaceutic> ?i medical>7 care promo-ea > acest Tndulcitor7 pentru ca apoi s> trate e oamenii afecta@i de efectele lui. 4ac> reu?im s> rupem doar o -erig> din lan@ul -icios al toxinelor7 pre entAnd realitatea ?i efectele de astruoase ale acestora7 oamenii Tncep s> gAndeasc>: W4ac> m-au min@it Tn leg>tur> cu aceast> pro*lem>7 recomandAndu-mi acest medicament7 care7 iat>7 mi-a f>cut r>u7 atunci m> Tntre* care este ade->rul cu restul lucrurilor#: Xi atunci7 oamenii Tncep s> T?i pun> Tntre*>ri despre mai multe lucruri. =hiar dac> la Tnceput iese la i-eal> doar un singur ade->r7 acesta deschide poarta pentru o tre ire a con?tiin@elor ?i pentru -indecarea real> a oamenilor. Dolosirea aspartamului este o otr>-ire Tn mas> a popula@iei mondiale. Diecare meta*olit al aspartamului are o toxicitate foarte mare7 ?i el a fost declarat foarte periculos pentru consumul uman. Un pre ent se fac eforturi Tn Tntreaga lume de a se stopa otr>-irea popula@iei cu aspartam. Ko@i oamenii tre*uie s> ?tie c> aspartamul interac@ionea > cu toate medicamentele ?i -accinurile7 deci cAt timp un pacient consum> aspartam7 nici un medicament pe care Tl ia nu este sigur.

AKPARTAMA+ a fost numit AminoK5eet si $a fi considerat indulcitor natural M

=a r>spuns la cre?terea con?tienti >rii cu pri-ire la pericolele aduse de Tndulcitorii artificiali7 ce face produc>torul unuia dintre cei mai cunoscu@i Tndulcitori artificiali# 1i *ine7 redenume?te produsul ?i Tncepe s> Tl comerciali e e ca fiind natural7 *ineTn@eles. 1xact aceasta este strategia companiei ABinomoto7 produc>torul aspartamului7 care sper> s> ia ochii pu*licului cu -ersiunea re*randuit> a cunoscutului Tndulcitor7 numit> :Amino!weet;. Acum mai *ine de 2& de ani7 aspartamul a fost pentru prima dat> introdus Tn apro-i ionarea cu produse alimentare a 1uropei. Ast> i7 este o component> o*i?nuit> pentru maBoritatea *>uturilor dietetice7 deserturilor f>r> ah>r ?i gumelor de mestecat din @>rile din Tntreaga lume. 4ar roata s-a Tntors din cau > c> pu*licul larg Tncepe s> afle ade->rul cu pri-ire la Tndulcitorii artificiali precum aspartamul ?i pericolul pe care Tl repre int> pentru s>n>tate. =ea mai recent> schem> de mar"eting a aspartamului este un efort disperat de Tndoctrinare a pu*licului s> accepte Tndulcitorul chimic ca fiind unul natural ?i sigur7 Tn ciuda do-e ilor contrare. Aspartamul a fost o descoperire accidental> f>cut> de Iames !chlatter7 un chimist care a Tncercat s> produc> Tn 1G(& un medicament farmaceutic anti-ulcer pentru J.4. !earle , =ompan). Prin amestecarea acidului aspartic ?i fenilaninei7 doi amino-aci i naturali7 acesta a descoperit c> noul compus are un gust dulce. =ompania doar a schim*at cererea pentru apro*area din partea D4A (Dood and 4rug Administration 5 Administra@ia pentru Alimente ?i Eedicamente a !/A) de la medicament7 la aditialimentar ?i7 gata7 aspartamul a luat na?tere. J.4. !earle , =ompan) a patentat prima dat> aspartamul Tn 1G'&. 9 Tn?tiin@are din interiorul companiei7 pus> Tn circula@ie Tn acela?i an7 Ti Tndemna pe directorii companiei s> lucre e la con-ingerea D4A-ului s> adopte Wo*iceiul de a spune da; ?i TncuraBarea unui Wspirit incon?tient de participare; la o*@inerea apro*>rii pentru acest produs chimic. J.4. !earle , =ompan) a Tnaintat prima peti@ie c>tre D4A Tn 1G'6 ?i s-a luptat ani de ile pentru a cA?tiga apro*area D4A7 punAnd la dispo i@ie propriile lor studii de siguran@> pe care mul@i le-au considerat neadec-ate ?i de am>gitoare. Un ciuda a numeroase o*iec@ii7 Tnclusi- unele -enite din partea propriilor cercet>tori7 compania a reu?it Tn 1G'% s> con-ing> D4A s> apro*e aspartamul pentru folosirea Tn scop comercial Tn cAte-a produse7 declan?And astfel o serie de contro-erse. Un 1G'(7 =omisarul D4A Alexander !chmidt a trimis o scrisoare c>tre senatorul Ked ^enned)7 prin care T?i exprima TngriBorarea cu pri-ire la Wintegritatea discuta*il> a datelor furni ate despre siguran@a aspartamului;. =onsilierul Xef al D4A7 Oichard Eerrill7 credea c> un Buriu special ar tre*ui s> in-estighe e J.4. !earle , =ompan) pentru faptul c> a min@it Tn rapoartele sale Tn leg>tur> cu siguran@a aspartamului ?i pentru ascunderea m>rturiilor care do-edesc c> aceast> su*stan@> chimic> este periculoas> pentru consum. Un ciuda nenum>ratelor do-e i aduse de-a lungul anilor7 care arat> c> aspartamul este o toxin> periculoas>7 a r>mas pe pia@> glo*al>7 cu excep@ia cAtor-a @>ri care l-au inter is. 4e fapt7 a continuat s> fie apro*at pentru consum Tn noi tipuri de alimente7 Tn ciuda do-e ilor care arat> c> pro$oac;, printre altele, afec:iuni neurologice, tumori canceroase <i deregl;ri endocrinologice3 4etalii despre istoria aspartamului sunt foarte multe7 dar r>mAne pro*lema c> aceast> su*stan@> cancerigen> a fost apro*at> Tn mod ilegitim ca aditi- alimentar prin intermediul presiunilor imense exercitate de c>tre o corpora@ie puternic>7 a-And propriile ei interese. Practic7 toate medicamentele ?i aditi-ii alimentari sunt apro*ate de D4A nu pentru c> ?tiin@a sus@ine c> ele sunt sigure7 ci pentru c> exist> companii care fac lo**) c>tre D4A prin retri*u@ii Tn *ani ?i completea > procesele de apro*are de milioane de dolari ale agen@iei. !chim*area numelui aspartamului Tn ce-a care este Watr>g>tor ?i memora*il;7 dup> cum compania ABinomoto a declarat7 ar putea lega la ochi pe unii7 dar sper>m ca cei mai mul@i -or respinge aceast> tactic> a*il> de mar"eting ca fiind o tentati-> disperat> de a p>stra W-aca de muls; de milioane de dolari a companiei. Cu -> l>sa@i p>c>li@i.

ANENA '

Intoxicatia cu metale grele

Metalele grele pot fi considerate inamici invizibili deoarece ne atac> s>n>tatea prin intermediul aerului respirat7 apei7 alimentelor consummate7 prin intermediul unor o*iecte din mediul domestic7 -ase de *uc>t>rie7 mo*ilier7 aparate electrice7 produselor cosmetice etc. Marele pericol al acestor inamici in$i.i"il const; 9n faptul ca ei nu au miros, gust, culoare i nu ne putem da seama de pre.ena lor. 1i se acumulea > i de i Tn esuturile i organele -itale ale organismulu declanAnd Tn timp pro*leme maBore de s>n>tate. Diecare metal greu Ti are chimismul s>u i organele int> pe care le atac>. Kre*uie s> fim contieni de pre ena lor Tn mediul am*iant7 s> nu ne panic>m i s> cunoatem metodele prin care ne putem proteBa de aciunea lor noci-> asupra s>n>t>ii organismului. Exist; cIte$a soluii simple dar eficiente%

1-itarea cAt e posi*il contactul cu metalele grele (s> nu g>tim Tn -ase de aluminiu7 s> renun>m la fumat deoarece fumul de igar> conine mai ulte metale grele) Dolosirea filtrelor pentru apa pota*il> pentru e-itarea intoxic>rii prin intermediul apei pota*ile. K; cunoatem compo.iia mineral; a organismului prin intermediul Anali ei minerale tisulare (Anali.a firului de p;r) pentru a sti potenialul risc de intoxicare legat de deficitul de minerale $itale organismului i metodele indi$iduale de pre$enie i tratare a intoxicaiilor cu metale grele3

Arsenic (As) Kurse de intoxicare%

Negume ?i fructe crescute pe soluri contaminate7 Tn special strugurii ?i -inurileR Dructele de mare (midii7 stridii)R Pesticidele7 fungicidele7 otra-a pentru ?o*olaniR Merea7 sarea7 apa contaminat> din re@eaR Kutunul7 fumul de @igar>R !u*stan@e folosite la tratatrea lemnului7 industria electronic>7 =1K-urileR

Efecte% Un ca ul intoxica@iei cronice cu Arsen este afectat Tn primul rAnd sistemul gastro-intestinal7 ficatul7 sistemul ner-os7 pielea.

Anorexie7 diaree7 colici a*dominaleR 4ermatite7 cherato >7 alergii cutanate7 -itiligo7 c>derea p>ruluiR =efalee7 st>ri de o*oseal>7 de ame@eal>7 irasci*ilitate7 ne-rite perifericeR 1liminarea Arsenicului pe cale urinar> poate duce la afectarea rinichilorR Pe termen lung are efect cancerigen (cancer de piele7 ficat)R

Aluminiu (Al)

Kurse de intoxicare:

M>uturi car*oga oase Tn cutii de aluminiu7 ustensile de g>tit din aluminiu7 folia de aluminiuR Eedicamente antacideR AntiperspiranteleR Praf de copt7 sarea i alti aditi-i alimentariR Apa pota*il> contaminat>R

Efecte%

Prin inhi*area unor en ime la ni-elul !C= poate pro-oca encefalopatii7 retard mental7 scaderea aten@iei ?i gradului de concentrare la copii. Na -Arstnici cre?te riscul apari@iei *olii Par"inson ?i Al heimer7 demen@>7 st>ri depresi-e. =oncuren@a cu =alciul ?i Eanganul cre?te riscul apari@iei osteoporo ei ?i altor deregl>ri a structurii osoase7 apari@ia litia ei renale (pietre la rinichi)7 tul*ur>ri a glandei tiroide. Coun>scu@ii sunt frec-ent diagnostica@i cu un ni-el ridicat de Aluminiu ?i cu afectarea precoce a mai multor func@ii a !C=. <ntoxicarea se produce Tn perioada prenatal> trecAnd *ariera placentar> de la mam> la f>t.

*admiu (*d) =admiul are un grad ridicat de toxicitate ?i o perioad> lung> de eliminare din organismul uman. Jradul de poluare a mediului cu compu?i ai cadmiului este direct propor@ional cu gradul de de -oltare industrial> a unei @>ri. Kurse de intoxicare%

Alimentele culti-ate pe solurile contaminate cu =d. Apa pota*il> contaminat>R Pe?tele oceanic tonul7 codul. /leiurile minerale pentru automo*ile7 ga ele de e?apament 1xpunerea profesional>: industria petrochimica7 produc@ia de semiconductoare7 metalurgie7 *aterii ?i acumulatoare7 =1K-urile. Dumul de @igar> este o surs> extrem periculoas> de intoxicare cu =d atAt pentru fum>torii acti-i cAt i cei pasi-i.

Efecte%

<nhi*area func@iei en imelor responsa*ile de produc@ia energiei Tn organism.

Mlochea > secre@ia unor su*stan@e necesare func@ion>rii normale a !C=7 produce le iuni ale @esutului ner-os re ultatul fiind tul*ur>ri de memorie7 concentrare7 Tn->@are7 st>ri depresi-e i alte deregl>ri comportamentale. Prin dereglarea meta*olismului =alciului7 Dosforului ?i Sitaminei 4 duce la apari@ia osteoporo ei7 osteoartritelor ?i altor afec@iuni osteoarticulare. Prin eliminarea din organism a incului cre?te la *>r*a@i riscul apari@iei adenomului de prostat> ?i a unor disfunc@ii de dinamic> sexual>. 1liminarea incului cre?te riscul apari@iei dia*etului aharat. Pe termen lung are efect cancerigen.

Mercur (Og)

Kurse de intoxicare%

Amalgamul dentarR Apa pota*il> contaminat>R Pe?tele oceanic7 fructele de mareR Eedicamente diuretice7 solu@ii pentru lentile de contact7 -accinuriR Produse agroalimentare tratate cu fungicide7 insecticide. 1xpunerea profesional>: agricultur> (insecticide7 fungicide)7 industria de prelucrare a celulo ei7 lacuri7 cear> pentru parchet7 ade i-i.

Efecte%

4egenerarea fi*relor ner-oase periferice produce amor@eli a mem*relor inferioare ?i superioare7 dureri pe traiectul ner-ilor7 pierderea au ului ?i -ederii7 Kremor. Na ni-elul !C= stari de o*oseal> cronica7 depresii7 di-erse tul*ur>ri psihice7 encefalopatii. Jastro-enterite7 colici a*dominate 1rup@ii cutanate7 dermatite7 c>derea p>rului !unt gra- afecta@i rinichii pro-ocAnd nefropatii. Coun>scu@ii pot fi intoxica@i at>t prenatal de la mam> la f>t cAt ?i postnatal prin intermediul laptelui mamar.

Plum" (P")

Kurse de intoxicare%

Apa contaminat> prin conductele -echiR Dumul de @igar>R /nele produse cosmetice7 -opseaua de p>rR /stensile de *uc>t>rie7 -ase ceramiceR Men ina cu plum*7 -opsele7 *aterii ?i acumulatoareR

Efecte%

Afectarea !istemului cardio-ascular ?i hematopoetic duce la apari@ia hipertensiunii arteriale7 aterosclero ei ?i a unor forme de anemie. !istemul ner-os este o @int> sigur> a intoxica@iei cu plum*. Aceasta duce la apari@ia unor st>ri de anxietate7 depresii7 tul*ur>ri comportamentale7 sc>derea capacit>@ii de concentrare ?i memorare7 st>ri con-ulsi-e7 encefalopatii7 sclero > multipl>7 *oli degenerati-e ale !C=. Afectarea sistemului glandular ?i reproducti- duce la hipotiroidism7 hiposuprarenalism7 osteoporo >7 dereglari a ciclului menstrual7 a-orturi spontane7 infertilitate7 impoten@>. =opiii sunt extrem de -ulnera*ili la intoxica@ia cu plum* deoarece organismul copilului asimilea > o cantitate mai mare de plum*. <ntoxicaia se poate produce atAt pre cAt i posnatal. <ntoxicarea cu plum* duce la o imunitate sc> ut>7 retard mental7 tul*ur>ri comportamentale7 TntTr iere Tn de -oltarea fi ic>.

ANENA (
Llutamatul de sodiu E H'&

Da*ricat din melas> (care este o*@inuta din ah>r) prin fermenta@ie7 glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Eai poate fi TntAlnit su* denumirile: glutamat de sodiu7 monosodium glutamate7 natrium glutaminat7 1 (21 (conform regulamentelor europene). Jlutamatul se folose?te cel mai mult Tn alimentele fa*ricate artificial ?i Tn semipreparate gen supe concentrate7 sosuri7 condimente7 me eluri7 Tnghe@at>7 *udinci7 etc. Oolul lui este de a da impresia creierului c> acel aliment este foarte gustos (o p>c>leal>). 4ar asta nu este totul...

Jlutamatul este inter is Tn Australia7 Tns> este tolerat Tn !tatele /nite. EaBoritatea persoanelor sunt sensi*ile la glutamat in-ocAnd simptome ca grea@>7 dureri de cap7 ame@eli7 palpita@ii7 sl>*iciune ?i o*oseal>. Koate acestea sunt cunoscute su* denumirea generic> de 8simptomul mAnc>rii chine e?ti8. Jlutamatul se TntAlne?te ?i Tn alimente naturale. =ele mai mari concentra@ii de glutamat se g>sesc Tn droBdie7 ciuperci7 ro?ii7 *rAn eturi ?i extracte -egetale. 4e aceea7 unele semipreparate pot con@ine -alori periculos de mari de glutamat f>r> a fi 8aditi-ate8 cu 1 (21. 4ac> un produs alimentar are ca ingrediente 8protein> -egetal> hidroli at>8 (care con@ine pAn> la 60F glutamat)7 8protein> din plante hidroli at>87 8arome naturale87 8aromati an@i87 sau 8extract ^om*u8 atunci glutamatul este pre ent Tn acel aliment Tn cantit>@i suficient de mari pentru a ne atrage aten@ia. Llutamatul este un drog Jlutamatul monosodic (1 (21) este un drog ?i un neurotrans- mi@>tor. 1l este TntAlnit Tn mod natural Tn corpul uman ?i este responsa*il7 al>turi de al@i nerotransmi@>tori (ca acidul aspartic)7 de func@ionarea corect> a sistemului ner-os. 4e aceea7 pentru o func@ionare corect> a creierului ?i a organelor interne7 este a*solut necesar s> existe un ni-el echili*rat al concentratiei acestora Tn corp. Koate organele interne din corpul nostru con@in receptori ai glutamatului7 adic> reac@ionea > specific la pre en@a glutamatului. !uprastimularea acestor receptori (Tn creier sau Tn alte organe) duce la numeroase de echili*re interne ?i la pro*leme de s>n>tate care copia a simptomele altor *oli (fi*romialgie sau aritmie cardiac>7 de exemplu)7 dar continu> s> fie gre?it diagnosticate de medici (uneori chiar mai mul@i ani) care prescriu adesea medicamente scumpe ?i cu o mul@ime de efecte secundare periculoase. Cefericitul 8gurmand8 -a constata c> are o -ia@> mi er> ?i c> s>n>tatea lui d> semne de deteriorare galopante. Llutamatul PardeP neuronii Dolosirea sa pe scar> larg> Tn industria alimentar> a aprins mari discu@ii Tn rAndul medicilor pentru c> glutamatul suprastimulea > acti-itatea celulei ner-oase (neuronul). Jlutamatul nu este nici necesar ?i nici lipsit de pericole. Jlutamatul p>c>le?te creierul ?i te face s> cre i c> mancarea are un gust excelent7 iar produc>torii folosesc astfel ingrediente de proast> calitate Tn componen@a produsului care7 de?i este mediocru (calitati-)7 -a a-ea astfel un gust 8de -Arf8. Pe seama s>n>t>@ii consumatorului se o*@in profituri uria?e folosindu-se ingrediente de proast> calitate cu o -aloare nutriti-> aproape nul>. <ntoleran@a la glutamat nu este o reac@ie alergic> ci r>spunsul disperat al organismului uman la suprastimularea cau at> de acest drog. =hiar dac> exist> unele categorii de persoane care nu sufer> de reac@ii explo i-e consumAnd glutamat7 expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii. Eulte alimente7 ca soia ?i ro?iile7 con@in ni-ele ridicate de glutamat natural. Dorma artificial> (glutamatul monosodic) este o su*stan@> chimic> pur> care se folose?te Tn cantit>@i uria?e Tn foarte multe restaurante ?i maga ine 8fast-food8. /nele dintre acestea afi?ea > 8f>r> E!J ad>ugat87 dar ingredientele folosite pentru prepararea di-erselor produse pot con@ine glutamat. Kurse ascunse 4e?i glutamatul monosodic (1 (21) este afi?at pe produs (a?a cer regulamentele)7 mul@i produc>tori de alimente sunt con?tien@i de faptul c> la ora actual> oamenii pri-esc cu suspiciune un produs care con@ine glutamat monosodic (1 (21) ?i caut> s> foloseasc> alte c>i legale pentru a introduce aceast> su*stan@> Tn produsele lor. =el mai des TntAlnit ingredient care con@ine glutamat monosodic 8la greu8 este carrageenan. =onform legilor Tn -igoare7 nu este o*ligatorie afi?area pe produs a con@inutului de glutamat din carrageenan.

<at> mai Bos o list> cu surse ascunse de glutamat. 1lementele listei sunt Tn ordinea descresc>toare a cantit>@ii de glutamat con@inute. =ele mai *ogate surse de glutamat sunt: 1. droBdie autoli at> 2. caseinat de calciu 6. gelatin> %. proteine hidroli ate &. caseinat de sodiu (. extract de droBdie Alte surse de glutamat: '. proteine texturate 0. carrageenan G. gum> -egetal> 10. condimente 11. arome 12. arome naturale 16. arom> de carne de pui 1%. arom> de carne de -it> 1&. arom> de carne de porc 1(. arom> de fum 1'. *ulion 10. concentrat de ro?ii 1G. sup> de carne 20. mal@ din or 21. extract de mal@ 22. arom> de mal@ 26. proteine din lapte 2%. i olat proteic din lapte 2&. concentrat proteic din lapte 2(. proteine din soia 2'. i olat proteic din soia 20. concentrat proteic din soia 2G. sos de soia 60. extract de soia

4e?i lista este lung>7 nu poate fi complet> pentru c> produc>torii g>sesc Tntotdeauna noi denumiri Tn spatele c>rora se ascund. 1ste de asemenea important de men@ionat c> glutamatul monosodic se poate g>si Tn -accinuri (chiar ?i cele anti-gripale)7 perfu ii intra-enoase (cu maltodextrin>) ?i Tn suplimente cu -itamine. Jlutamatul monosodic este folosit Tn toate suplimentele -itaminice sau minerale Tncapsulate su* form> gelatinoas>. Llutamatul duce la pierderi de memorie 4r. Oussell Mla)loc" explic> Tn cartea sa 81xcitotoxinele7 gustul care ucide8 de ce glutamatul ?i aspartamul sunt periculoase. 1xcito-toxinele sunt su*stante chimice care supra-stimulea > celulele ner-oase7 8ar Andu-le8. !imptomul cel mai des TntAlnit Tn acest ca este pierderea temporar> a memoriei. !u*stan@ele cele mai periculoase sunt aspartamul (1Hual / Cutrasweet) care con@ine acidul aspartic ?i fenilalanina7 glutamatul monosodic care are 60 de denumiri alternati-e ?i se folose?te Tn cantit>@i uria?e Tn maBoritatea produselor alimentare prelucrate. 8=u cAt are un gust mai *un7 cu atAt con@ine mai mult glutamat8 spunea cine-a. =Ate-a dintre simptomele comune TntAlnite atAt la aspartam cAt ?i la glutamat: =ardiace: 1. Aritmie Jastrointestinale: 1. 4iaree Eusculare: 1. Un@ep>turi Oespiratorii: 1. Astm

2. Di*rila@ie arterial> 2. Jrea@> / -om> 2. 4ureri simultane 6. Kahicardie (palpita@ii) 6. =rampe stomacale 6. !l>*ire %. =olon iritat %. Uncetinirea inimii &. Lemoroi i &. Angin> pectoral> (. !Anger>ri rectale (. =re?terea tensiunii '. !c>derea tensiunii Ceurologice: 1. 4epresie 2. Liperacti-itate 6. Oeac@ii de furie %. Eigrene &. Ame@eal> (. 4e echili*ru '. 4e orientare 0. =onfu ie mental> G. Anxietate 10. Atacuri de panic> 11. Eodific>ri de comportament 12. Pro*leme de comportament 16. Aten@ie deficitar> 1%. Netargie 1&. !omnolen@> 1(. <nsomnie 1'. Parali ie 10. !ciatic> 1G. Sor*ire inconsistent> 20. Drisoane 21. Pirderi de memorie /ro-genitale: 1. 4ureri de prostat> 2. 4ureri -aginale 6. /rinare frec-ent> %. /rinare nocturn> Si uale: 1. Sedere Tnce@o?at> 2. Docali are greoaie 6. Presiune Tn Burul ochilor

2. Oespira@ie insuficient> 6. 4ureri Tn piept %. <ritarea nasului

Piele: 1. =r>p>turi 2. EAnc>rimi 6. Ne iuni *ucale %. Parali ie par@ial> &. /scarea gurii (. Un@epenirea fe@ei '. Un@epenirea lim*ii 0. =earc>ne su* ochi

Aten:ie: consumul de glutamat asociat cu aspartam amplific> de cAte-a ori pro*lemele de mai sus7 la fel ca atunci cAnd se consum> *>uturi alcoolice amestecat. 4ac> a@i experimentat simptome ca fi*romialgie7 sindromul o*oselii cronice7 pro*leme de comportament7 hiperacti-itate7 pierderea temporar> a memoriei7 migrene atunci este ca ul s> renun@a@i la glutamat ?i aspartam. Eedicii adesea sunt indu?i Tn eroare de toate aceste simptome ?i prescriu un tratament necorespun >tor (dar puternic ?i scump) care face mai mult r>u decAt *ine pentru c> foarte multe produse farmaceutice con@in glutamat ?i aspartam.

ANENA 7 Neurogeneza si moartea neuronilor

Pu*licat de Earius <gnatescu la data: 6 - <anuarie - 20117 categoria: Miologie si medicina7 !tiinta

Ceurogene a (nasterea neuronilor) este procesul prin care neuronii sunt generati. Ceurogene a este acti-a in perioada pre-natala si este responsa*ila pentru popularea creierului cu neuroni. Pana recent7 se credea ca neuronii nu se regenerea a. Na -arsta foarte frageda se nasc noi neuroni pentru a aButa construirea unor cai numite circuite neurale. 9amenii de stiinta credeau ca o data ce un circuit este reali at si se afla in locul potri-it7 adaugarea unor noi neuroni ar putea intrerupe curgerea informatiei si ar putea rupe sistemul de comunicatie al lor. <n 1G(27 Ioseph Altman a pus la indoiala acesata credinta atunci cand a o*ser-at nasterea neuronilor in hipocampus la un soarece adult. Ceurogene a era inca pre enta si la adulti. Eai tar iu7 el a sustinut ca neuronii nou nascuti migrau din locul de unde se nasteau7 din hipocampus7 in alte regiuni ale creierului. <n 1G'G7 un alt om de stiinta7 Eichael ^aplan7 a confirmat descoperirile lui Altman7 iar in 1G06 a descoperit ceulele precursoare la un mamifer adult. Aceste descoperiri despre neurogene a in creierul adult au fost surprin atoare. Na sfarsitul anilor 007 un cercetator a incercat sa inteleaga cum pot in-ata pasarile di-erse cantece. <ntr-o serie de experimente7 Dernando Cotte*ohm si echipa sa7 au aratat ca numarul neuronilor la niste canari masculi a crescut in timpul se onului de imperechere. 1xact in aceasta perioada pasarile in-atau noi cantece pentru a atrage femele. Cotte*ohm sustinea ca acei neuroni noi au facut posi*ila in-atarea. Prin neurogene a7 pasarea reusea sa tina minte si sa in-ete7 lucru ce putea fi posi*il si la mamifere. Alti oameni de stiinta au gasit aceasta afirmatie ca fiind exagerata7 si nu era o regula pentru a se aplica si la mamifere. <nsa 1li a*eth Jould a descoperit ulterior7 do-e i ale neuronilor nou nascuti in creierul unor maimute. Dred Jage si Peter 1ri"sson au aratat ca acelasi lucru se poate intampla si in creierul uman. !e pare ca neurogene a functionea a si la adulti7 sau cel putin doar in anumite one ale creierului. Ceuronii se nasc in permanenta predominand in doua regiuni ale creierului: in ona su*-entriculara7 unde celulele noi migrea a catre *ul*ul olfacti- si in ona su*granulara7 parte din hipocamp. Eulte dintre celulele noi nu supra-ietuiesc si mor7 insa altele reusesc sa se integre e si sa de-ina functionale in tesutul care le inconBoara. Pentru unii cercetatori ai neurostiintei7 neurogene a la adulti este o teorie inca nedemonstrata.

Nasterea
Ceuronii sunt nascuti in one ale creierului *ogate in celule precursoare ale lor. Acestea sunt numite si celule stem neurale. Aceste celule au potentialul de a genera maBoritatea 5 daca nu toate 5 tipurilor de neuroni si de celule gliale ce se gasesc in creier. =ercetatorii au o*ser-at cum se comporta aceste celule in la*orator. !tiinta celulelor stem este una noua si in permanenta e-olutie7 o data cu descoperirea unor noi lucruri. <nsa cercetatorii au reusit sa descrie cum se nasc neuronii din aceste celule stem neurale7 iar modelul seamana in principiu cu un ar*ore genealogic. =elulele stem neurale se inmultesc prin di-i iune. 9 celula se di-ide dand nastere la doua celule7 iar acestea la randul lor7 se di-id dand nastere la patru celule. Atunci cand o celula se di-ide7 se spune ca se diferentia a. 4iferentierea inseamna ca o celula noua este speciali ata mai mult in forma si functie. <n timp ce o celula da nastere la astrocite7 in final7 altele -or produce neuroni sau oligodentrocite.

Migratia neuronilor
9 data ce un neuron este nascut7 el tre*uie sa calatoreasca pana in locul potri-it. 4ar de unde stiu acestia unde tre*uie sa aBunga si ce ii aButa sa aBunga acolo# 9amenii de stiinta au o*ser-at ca exista cel putin doua metode diferite prin care neuronii calatoresc. /nii neuroni migrea a urmand fi*rele lungi ale unor celule numite glia radiala. Aceste fi*re se intind din straturile interioare ale creierului pana in cele exterioare. =u aButorul lor7 neuronii se agata de aceste fi*re pana aBung la destinatia finala. Ceuronii pot calatori folosind si semnale chimice. =ercetatorii au descoperit molecule speciale pe suprafata neuronilor7 care se leaga cu alte molecule asemanatoare de celulele gliale din apropiere sau de axoni. Aceste semnale chimice ii Windruma; pana la destinatie. 4ar nu toti neuronii aBung cu succes la destinatie. =ercetatorii au aproximat ca doar o treime aBung unde tre*uie. Oestul fie nu se diferentia a7 fie mor si dispar in primele 6 saptamani din fa a migrarii. Alti neuroni supra-ietuiesc calatoria insa sfarsesc intr-un loc unde n-ar tre*ui sa fie. Eutatiile la ni-elul genelor care controlea a migratia crea a grupuri de neuroni care nu se afla unde tre*uie7 pro-ocand di-erse disfunctii precum epilepsia la copii7 retard mintal7 sau este posi*il sa pro-oace chiar si schi ofrenia sau dislexia.

Diferentierea
9 data ce un neuron aBunge la destinatia finala7 se pune in functiune. Acesta este ultima etapa a diferentierii si este cel mai putin inteleasa din toata neurogene a. Ceuronii sunt responsa*ili pentru transport si pentru asimilarea neurotransmitatorilor 5 pe neurotransmitatori se *a ea a informatia si comunicarea dintre doua celule. 4epin and de locatie7 un neuron poate sa ia functia unui neuron sen orial7 neuron motor7 sau interneuron7 trimitand si primind anumiti neurotransmitatori. /n neuron depinde de semnalele altor celule7 precum astrocitele7 ce determina forma si locatia lor7 ce tip de transmitatori sa produca si cum sa se conecte e la alti neuroni. Aceste celule nou nascute reali ea a celule neurale 5 sau cai de comunicare intre doi neuroni 5 care se -or afla in acelasi loc pana in perioada cand indi-idul de-ine adult. <n creierul unui adult7 circuitele neurale sunt deBa reali ate iar neuronii tre*uie sa gaseasca o cale sa se potri-easca in retelele deBa create. =ercetatorii *anuiesc ca astrocitele ar putea Buca un rol similar si in creierul unui adult. 9 data aBuns la locul potri-it7 neuronii de -olta un axon si dendrite cu care se conectea a la alti neuroni din Burul lor.

Moartea neuronilor
4esi neuronii sunt celulele cele mai longe-i-e7 foarte multi dintre ei mor in perioada migrarii si diferentierii. /nele *oli sunt pro-ocate de moartea prematura a neuronilor. Na Par"inson7 neuronii care produc dopamina (un neurotransmitator) mor7 iar creierul nu mai poate controla corpul. Na sindromul Luntington7 o mutatie genetica cau ea a o supra-productie a unui neurotransmitator numit glutamat7 ce omoara neuronii din ganglionii *a ali. Na sindromul Al heimer7 proteinele se depun in Burul neuronilor din neocortex si hipocamp7 regiuni ce controlea a memoria. Acesti neuroni aBung sa piarda legatura cu restul retelei de neuroni si in cele din urma mor. 9amenii ce sufera de acest sindrom pierd capacitatea de a memora si a*ilitatea de a face di-erse lucruri.

No-iturile puternice la cap pot omori imediat neuronii7 sau ii pot omori lent7 daca legaturile au fost intrerupte. Astfel oxigenul si nutrientii de care au ne-oie pentru a trai nu mai pot aBunge la acestia. 9 -atamare a coloanei -erte*rale poate intrerupe comunicarea intre creier si muschi. Ceuronii care au pierdut legatura pot supra-ietui7 insa isi pierd capacitatea de a comunica. =ercetarile continua7 iar creierul nu incetea a sa ne uimeasca prin complexitatea lui. =u aButorul descoperirilor7 oamenii de stiinta spera ca -or gasi noi metode pentru a trata di-erse *oli si sindroame care afectea a -iata a milioane de oameni. /n studiu recent a aratat ca celulele stem neurale pot genera multe tipuri de neuroni gasiti in creier si in sistemul ner-os. <n-atand cum sa manipulam aceste celule stem in la*orator pentru a da nastere unor diferite tipuri de neuroni7 ar putea implini un -is demult neimplinit: producerea de noi neuroni pentru a-i inlocui pe cei afectati sau care au murit prematur.

ANENA 0

ZEOLIT
un mineral natural de excepie 9n a"sor"ia metalelor grele i toxinelor

Oecunoscut de mai multe eci de ani drept un ade->rat mineral-minune7 eolitul a do*Andit o meritat> faim> Tn domenii de acti-itate foarte di-erse 5 de la purificare apei la suplimentarea hranei animalelor7 de la cur>area aerului la reducerea impactului negati- Tn chimioterapia cancerului. Kuful eolitic este un mineral (aluminosilicat) ce a ap>rut cu milioane de ani Tn urm> ca urmare a contactului Tntre la-a la temperaturi Tnalte i apa m>rilor. /n mineral mult mai acti- decAt argila o*inuit> utili at> Tn curele de purificare7 eolitul excelea > Tn aciunea sa de legare i a*sor*ie a toxinelor din organism. Die c> -or*im de metale grele7 diferii compui chimici7 iradiere7 xenoestrogeni sau germeni patogeni 5 toate acestea sunt Watrase; Tn structura cristalin> a eolitului fiind apoi uor de eliminat din organism pe c>ile naturale. 4atorit> propriet>ilor sale speciale [eolitul este un ingredient important al formulei 4etoxicolon7 prin efectele sale purificatoare i antitoxice unice7 precum i cele antidiareice i antiseptice. =9EP9[<_<1 =L<E<=Z: aluminosilica@i naturali hidrata@i cu structur> cristalin>. E1=AC<!E 41 A=_</C1: =ercet>rile rontgenometrice au ar>tat c>7 structurile cristaline ale eoli@ilor sunt formate din re@ele tridimensionale. Particularitatea acestui mineral const> Tn proprietatea cristalelor de a fi foarte poroase7 fiind tra-ersate de numeroase canale su*microscopice7 care formea > un schelet anionic (cu Tnc>rc>tur> electric> negati->). 4atorit> structurii microporoase au capacitatea de a a*sor*i particule cu sarcin> electric> po iti-> (cum ar fi metalele grele) dar ?i molecule de dimensiuni mici7 care sunt incorporate Tn ace?ti pori7 aButAnd la eliminarea lor. Astfel se poate explica capacitatea eoli@ilor de a elimina toxine7 *acterii7 ga e intestinale7 metale grele sau radicali li*eri7 datorit> includerii lor Tn aceast> re@ea de canale su*microscopice din structura cristalului7 care o dat> cu tra-ersarea tu*ului digesti-7 reu?e?te s> cure@e pere@ii intestinali7 aButAnd la eliminarea lor. [eoli@ii au extrem de multe aplica@ii practice Tn: cosmetic>7 medicin>7 inginerie nuclear>7 petrochimie7 agricultur>7 separarea metalelor grele7 deduri area ?i purificarea apei.

<C4<=A_<<: se utili ea > ca adBu-ant Tn: diaree acut> ?i cronic>7 colite de fermenta@ie7 colite de putrefac@ie7 meteorism (*alonare)7 intoxica@ii cu metale grele sau cu agen@i chimici. 1D1=K1 A4S1O!1: poate apare constipa@ie PO1=A/_<<: [eolitul scade a*sor*@ia intestinal> a medicamentelor orale7 moti- pentru care se recomand> administrarea medicamentelor cu o or> Tnaintea pri ei de eolit.

IMPORTANT #E RETINAT% =a sa se -indece7 omul e necesar sa manance mai putini car*ohidrati 5 aproape deloc :calorii goale% paine, "iscuiti, co$rigi, langosi, pra-ituri / produse din faina de grau asa cum este ea preparata in acest moment;7 mai putine proteine de origine animala7 sa se fereasca de medicamentele toxice sau $accinuri (care contin tiomersal ! mercur)7 sa se fereasca de excito toxinele precum 1 (21 (glutamatul de sodiu)7 sa e$ite toate produsele care contin indulcitori artificiali si sa ia suplimente naturale (legume7 sucuri din legume sau ceaiuri din plante) care elimina metalele grele din corp (mai ales din creier - ex: .eolit / exceptional pentru eliminarea metalelor grele), s> efectue e periodic cure de detoxifiere cu plantele care cur>@> sAngele: ur ica7 p>p>dia7 gal*enelele7 telina7 patrunBelul7 coada-?oricelului7 *rustureleR In plus sa se manance cat mai multe legume crude, fierte sau coapte care refac celulele7 regenerea.a retelele neuronale (care sunt tot niste celule si ca atare, se refac tot timpul) si atunci procesul se in-ersea a. =elulele din creier incep sa-si re-ina7 sa se multiplice accelerat7 creierul se reface7 *oala regresea a.