Sunteți pe pagina 1din 13

Omul lipsit de educatie nu stie sa se foloseasca de libertatea sa .

Immanuel Kant

EDUCATIA
Educatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei (stiintelor pedagogice). Datorita complexitatii profunzimii si amplitudinii sale,educatia este studiata si de alte stiinte socioumane inrudite cu pedagogia. Conceptul pedagogic de educatie urmareste cunoasterea stiintifica,la un grad inalt de generalitate si abstractizare,a unei realitati psi osociale cu o foarte mare arie de extindere in timp si spatiu si de desfasurare complexa si contradictorie la ni!el de sistem si proces. "edagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate implicatiile sale asupra formarii personalitatii umane in !ederea integrarii acti!e a persoanei in !iata sociala. De#a lungul istoriei,societatea a acumulat experienta de cunoastere teoretica si practica condensata in !alori materiale si spirituale ce constituie ereditatea sociala a culturii si ci!ilizatiei. Conser!area !alorilor si transmiterea lor se realizeaza prin educatie care,in aceasta ipostaza ,reprezinata institutia constituirii si transmiterii ereditatii sociale a culturii si ci!ilizatiei. "e acest fundament de experienta condensata se actioneaza,prin educatie, pentru formele omului ca utilizator si consumator de !alori,ca producator si creator de !alori. Educatia este o functie esentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze$ de institutie a ereditatii sociale a culturii si ci!ilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. In sens social#istoric educatia este procesul de transmitere si asimilare a experientei % economice,politice,religioase,filosofice,artistice,stiintifice si te nice % de la inaintasi la urmasi. In fazele de inceput ale societatii transmiterea experientei se realiza ocazional nesistematic si oral in comunitatile gentilicotribalica. In etapele a!ansate de dez!oltare a societatii, la unele popare,spre exemplu la egipteni,indieni etc.,educatia se realiza ca initiere in temple, cunoasterea fiind un act sacru. Concomitent si ulterior educatia se institutionaliza prin scoli si uni!ersitati. Indiferent de ni!elul de dez!oltare a culturii si ci!ilizatiei si de modalitatile de transmitere, s#a realizat dialogul generatiilor, s#a asigurat continuitatea existentei materiale si spirituale a omenirii. In sens social#cultural,educatia este procesul de ridicare a indi!idului din stare de natura biologica la cea culturala. Din ins biologic cu predispozitii normale cogniti!e, afecti!e, si !oliti!e, in mediul social si prin el, indi!idul de!ine o fiinta culturala,asimiland cultura si in situatii de exceptie, creand#o. Omul este, dupa &alp 'inton, natura ( educatie. Din punct de !edere psi ologic, psi ogenetic, educatia este procesul de formare a omului ca personalitate in plan cogniti! ,afecti!#moti!ational,!oliti!, aptitudinal, atitudinal. )tructura psi ica a personalitatii se construieste pe fundamentul eredo# nati! al fiintei biologice, in cadrul relatiei educationale prin continutul cultural al

experientei adultului#parinte, in!atator, profesor. Educatia in acest caz este instrumentul formarii indi!idului ca personalitate. In sens pedagogic, educatia este fenomenul social complex pri!it in trei dimensiuni$ #acti!itate constienta a subiectului educatiei (educator) de stimulare, indrumare, formare a obiectului educatiei (educat)* #proces de formare a omului pentru integrarea acti!a in societate, proces de formare intelectuala, morala, profesionala, fizica, estetica* #rezultat prin preluarea selecti!a a actiunilor informationale si includerea in structuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune. "entru "laton,educatia ar fi +arta de a forma bunele deprinderi sau de a dez!olta atitudinile nati!e pentru !irtute ale acelora care dispun de ele ,ristotel, in lucrarea sa +"olitica, considera ca educatia +trebuie sa fie un obiect al supra!eg erii publice,iar nu particulare. In consecinta,ea trebuie sa pregateasca !iitori cetateni. ,ceasta pregatire trebuia sa se fac diferentiat dupa modelul in care cele trei aspecte ale sufletului (!egetati!,animal, rational) se distribuie in randul oamenilor. -.,.Comenins,in lucrarea sa +Didactica magna, considera ca la nastere,natura inzestreaza copilul numai cu +semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii. ,cestea nu se desa!arsesc prin sine si de la sine, ele de!in un bun al fiecarui om numai prin educatie. &ezulta ca, in conceptia sa, educatia este o acti!itate de stimulare a acestor +seminte si implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul +nu poate de!eni om decat daca este educat "entru pedagogul englez din secolul al ./II#lea, -o n 'oc0e,educatia se prezinta sub forma unei relatii interpersonale de supra!eg ere si inter!entie ce se stabileste intre +preceptor (educator) si copil (!iitor +gentlemen). Este indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului pentru ca pe aceasta baza sa inter!ina cu modalitati adec!ate pentru a#l modela in concordanta cu prototipul omului in care se impletesc trasaturi ale nobilimii si burg eziei (un gentlemen in actiune). 1ilosoful german Imanuel Kant, in reflectiile sale,aprecia ca educatia contribuie la !alorificarea naturii umane in folosul societatii$ +Este placut sa ne gandim ca natura omeneasca !a fi mai bine dez!oltata prin educatie si ca se poate a2unge a i se da o forma care sa#i con!ie cu deosebire. ,ceasta ne descopera perspecti!a fericirii !iitoare a neamului omenesc. 3i de zi, fiecare dintre noi suntem supusi, !rand4ne!rand unui aflux informational si unui bombardament mediatic cu sau fara intentie pedagogica. ,ceste influente multiple, resimtite sau nu ca fiind de tip educati!, pot actiona concomitent, succesi! sau complementar, in forme !ariate, in mod spontan, incidental sau a!and un caracter organizat si sistematic. In pedagogie, aceasta realitate este reflectata cu a2utorul conceptului care defineste formele generale ale educatiei. ,cesta se refera la principalele ipostaze prin care educatia se poate obiecti!a, +pornind de la !arietatea situatiilor de in!atare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala.(Constantin Cucos) )e considera astfel ca +formele generale ale educatiei reprezinta modalitatile de realizare a acti!itatii de formare#dez!oltare a personalitatii prin intermediul unor

actiuni si (sau) influente pedagogice desfasurate, in cadrul sistemului de educatie4in!atamant in conditiile exercitarii functiilor generale ale educatiei (functie de formare#dez!oltare a personalitatii, functia economica, functia ci!ica, functia culturala a educatiei).(5abriela C. Cristea) 6oate influentele si actiunile educati!e care inter!in in !iata indi!idului, in mod organizat si structurat (in conformitate cu anumite norme generale si pedagogice,desfasurate intr#un cadru institutionalizat) sau,dimpotri!a, in mod spontan (intamplaror,difuz,neoficial) sunt reunite sub denumirea de forme ale educatiei. In functie de gradul de organizare si de oficializare, al formelor educatiei, putem delimita trei mari categorii$ #educatia formala(oficiala)* #educatia non#formala(extrascolara)* #educatia informala(spontana). )uportul psi ologic al relatiei educationale este trebuinta de a comunica. )e comunica nu numai cunostinte, informatii ci si atitudini, sentimente si con!ingeri. )e comunica prin cu!ant, gest, mimica, prin intreaga conduita. &elatia educati!a este complexa,determinata de numerosi factori. )e realizeaza intre comportamente globale (educator#educat). ,ctiunea educatorului este directi!a, intentionata, constienta, orientata de scopuri si obiecti!e care anticipeaza transformari in comportamentul in!atat al educatului. ,cesta nu asimileaza automat, el fixeaza, filtreaza, prelucreaza acti!, include cele in!atate in propriile structuri. &elatia este asimetrica, se realizeaza intre personalitatea formata a educatorului si personalitatea in formare a educatului. In acest context apar concordante si disconcordante in actul de comunicare educationala. Clasificarea formelor educatiei anga2eaza doua categorii de criterii !alorice$ a) Criteriul proiectarii care delimiteaza intre formele educatiei institutionalizate (care au in !edere realizarea unor finalitati specifice,intr#un cadru institutionalizat) #educatia formala si nonformala * )i forma educatiei neinstutionalizata (+realizata implicit, fara obiecti!e specifice institutionalizate) #educatia informala. b) Criteriul organizarii conform caruia diferentiem educatia realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala si nonformala) si educatia realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala) O diferenta a educatiei formale a fost data de catre " ilip Coombs, in anul 789:, conform careia educatia formala este +sistemul educational structurat ierar ic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la uni!ersitate, care include, in plus fata de studii academice, o !arietate de programe de specializare si institutii de pregatire profesionala si te nica cu acti!itate full#time. Educatia nonformala a fost definita de catre -.Kleis drept +orice acti!itate educationala,intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carui continut este adaptat ne!oilor indi!idului si situatiilor speciale,

in scopul maximalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal (stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.) Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o in!atare informala. Cand aceste +experiente sunt interpretate de catre cei mai in !arsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala. Educatia informala este procesul care se intinde pe toata durata !ietii,prin care indi!idul dobandeste informatii,isi formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza con!ingerile si atitudinile, se dez!olta, prin intermediul experientelor cotidiene. 1unctiile generale ale educatiei reprezinta proprietati intrinseci, specifice acti!itatii de formare#dez!oltare permanenta a personalitatii umane, exprimate la ni!elul consecintelor sociale anga2ate in mod obiecti!, la ni!elul de sistem (societatea in ansamblul sau) si de subsistem (cultural, comunitar, economic, politic, natural) 1unctia fundamentala a educatiei este aceea de a !e icula, selecta, actualiza si !alorifica experienta sociala in !ederea asigurarii unei integrari eficiente si rapide a indi!idului in societate si, prin aceasta, in !ederea crearii premiselor autodeterminarii indi!idului ca factor de progres social. "rin educatie, in principal, omul trece de la stare de existenta pur biologica la aceea de existenta sociala. Daca omul ar fi la nastere inzestrat prin ereditare, cu posibilitatile adultului, nu ar exista educatie. In ceea ce pri!este procesul de!enirii omului ca fiinta sociala nu este nici o deosebire intre copil nascut intr#o mare metropola si cel nascut intr#un trib primiti!, intrucat amandoi trebuie sa in!ete totul. O parte a in!ataturii este rezultatul contractului spontan al omului cu diferite aspecte ale !ietii sociale, dar cea mai consistenta parte a in!ataturii se acumuleaza prin instruire, prin forme organizate si sistematice. "iaget considera ca scoala trebuie sa fie conceputa cu un centru de acti!itati reale, practice, desfasurate in comun, in asa fel ca inteligenta logica sa se formeze in functie de actiunea si de sc imbarile sociale. Educatia reprezinta, astefel, acti!itatea psi osociala cu functie generala de formare#dez!oltare permanenta a personalitatii umane pentru integrarea sociala optima, anga2ata conform finalitatilor asumate, la ni!el de sistem si de proces, proiectate, realizate si dez!oltate prin actiuni specifice a!and ca structura de baza corelatia subiect (educator) obiect(educat),intr#un context desc is,(auto) perfectibil.

;ibliogarfie$ 7.,ntonesei 'i!iu #+"aideia. 1undamentele culturale ale educatiei, Editura "olirom 788< =.Cucos Constantin # +"edagogie,Editura "olirom =>>7 :.?aca!ei Elena % +"edagogie , Editura! Didactica si "edagogica,7889 @.Aicola Ioan % +6ratat de pedagogie scolara, Editura ,&,?I), =>>:

EducaBie De la Ci0ipedia, enciclopedia liberD )alt la$ Aa!igare, cDutare "ortal EducaBie Cu!Entul educaBie este de origine latinD, deri!D din substanti!ul Feducatio care GnseamnD creHtere, rDnire, culti!are. EducaBia are sarcina de a pregDti omul ca element acti! al !ieBii sociale. ImodificDJ DefiniBii ale educaBiei EducaBia este un tip particular de acBiune umanD, o inter!enBie sau direcBionare, o categorie fundamentalD a pedagogiei. "laton definea educaBia ca fiind Farta de a forma bunele deprinderi sau de a dez!olta aptitudinile nati!e pentru !irtute ale acelora care dispun de ele. ,ristotel, Gn lucrarea sa F"olitica, considera cD FeducaBia trebuie sD fie un obiect al supra!eg erii publice, iar nu particulare. -o ann ,mos Comenius, Gn lucrarea sa FDidactica magna, considera cD la naHtere, natura GnzestreazD copilul numai cu FseminBele HtiinBei, ale moralitDBii Hi religiozitDBii, ele de!in un bun al fiecDrui om numai prin educaBie. &ezultD cD Gn concepBia sa, educaBia este o acti!itate de stimulare a acestor FseminBe, Hi implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul nu poate de!eni om decEt dacD este educat. "entru pedagogul englez din secolul al ./II#lea, -o n 'oc0e, educaBia se prezintD sub forma unei relaBii interpersonale de supra!eg ere Hi inter!enBie ce se stabileHte Gntre Fpreceptor (educator) Hi copil (!iitorul Fgentleman). 1ilosoful german Immanuel Kant, aprecia cD educaBia contribuie la !alorificarea naturii umane Gn folosul societDBii$ Feste plDcut sD ne gEndim cD natura omeneascD !a fi mai bine dez!oltatD prin educaBie Hi cD se poate a2unge a i se da o formD care sD#i con!ie cu deosebire. ,ceasta ne descoperD perspecti!a fericirii !iitoare a neamului omenesc. "entru -ean#-acKues &ousseau educaBia este Gn acelaHi timp inter!enBie Hi neinter!enBie $ FEducaBia negati!D presupune GnlDturarea oricDrui obstacol din calea dez!oltDrii fireHti, totul trebuind lDsat sD se producD de la sine fDrD nici o inter!enBie. Ln opinia pedagogului german -o ann 1rederic Merbart educaBia este GmpDrBitD Gn trei subdi!iziuni$ gu!ernarea, Gn!DBDmEntul (realizarea unor obiecti!e specifice) Hi educaBia moralD.

)ociologul francez Nmile Dur0 eim considera cD educaBia este o acBiune FexercitatD de generaBiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru !iaBa socialD.* are ca obiect sD pro!oace Hi sD dez!olte Gn copil un numDr oarecare de stDri fizice, intelectuale Hi morale. Dur0 eim afirma cD FeducaBia constD Gntr#o socializare metodicD a tinerei educaBii. "edagogul romEn Constantin AarlO, considerD cD educaBia este Fun fapt social Hi indi!idual Gn acelaHi timp. 1lorin 5eorgescu considera cD FeducaBia este prima acti!itate creatoare neproducDtoare de bunuri de consum, cunoscutD de istorie (1lorin 5eorgescu 789>). )ocietatea zilelor noastre solicitD, mai mult ca oricEnd, inteligenBa Hi capacitatea creatoare a omului. FLntregul climat al !iitorului, afirmD ;ogdan )uc odols0i, !a situa capacitDBile intelectuale Gn condiBiile deplinei afirmDri Hi !a da un larg a!ans dorinBei de cunoaHtere. Ln concluzie, prin educaBie se doreHte dez!oltarea conHtientD a potenBialului biopsi ic al omului Hi formarea unui tip de personalitate solicitat de condiBiile prezente Hi de perspecti!a societDBii. EducaBia are urmDtoarele caracteristici$ pune accent pe oameni, urmDreHte dez!oltarea unor calitDBi umane Hi explorarea orizonturilor, este orientatD predominant spre pregDtirea pentru !iaBD, are Gn !edere, cu precDdere, GntrebDri asupra existenBei, !izeazD cu precDdere dez!oltarea unei stDri sau a unei structuri atinse, finalitatea Gn educaBie GmbinD !iziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. ,cti!itatea educaBionalD este dinamicD Hi flexibilD Gn acelaHi timp, iar educaBia stimuleazD idealul fiinBei umane exprimat prin Fa fi Hi a de!eni. ImodificDJ Caracterul istoric al educaBiei EducaBia diferD de la o etapD istoricD la alta Gn funcBie de condiBiile materiale Hi spirituale ale societDBii. EducaBia este un fenomen social, specific uman, care apare odatD cu societatea, dintr#o anumitD necesitate proprie acesteia % aceea a dez!oltDrii omului ca om, ca forBD de muncD Hi fiinBD socialD. OdatD cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele, conBinuturile, finalitDBile educaBiei s#au sc imbat, au e!oluat Hi s#au perfecBionat. EducaBia este deci supusD sc imbDrilor istorice, ea apDrEnd odatD cu societatea din comuna primiti!D. Ln momentul Gn care strDmoHii GndepDrtaBi ai omului au Gnceput sD munceascD, prin aceasta, felul lor de !iaBD a Gnceput sD se deosebeascD fundamental de cel al animalelor. ,cestea din urmD au continuat sD se adapteze Hi sD se comporte faBD de mediul natural Gn mod instincti!. Omul GnsD a adoptat faBD de mediu o atitudine acti!D, transformEndu#l cu a2utorul uneltelor pe care le confecBioneazD. ,stfel apare atitudinea acti!D a omului faBD de propria sa dez!oltare, simBul de rDspundere

pentru generaBia !iitoare, exprimat prin gri2a adulBilor de a transmite celor tineri experienBa de confecBionare Hi utilizare a uneltelor Gn !ederea formDrii lor ca forBD de muncD. Lntre muncD Hi educaBie s#a stabilit astfel un raport de intercondiBionare, raport care se aflD la baza perfecBionDrii uneltelor de muncD. Dez!oltarea !ieBii sociale, GmbogDBirea experienBei umane fac sD se complice GnsuHi procesul de transmitere a experienBei acumulate, de procesul de educare. 5eneraBiile adulte transmit tinerelor generaBii nu numai experienBa de muncD, ci Hi limba Hi regulile de comportare. ,cest proces intenBionat de formare a tinerelor generaBii este tocmai ceea ce GnBelegem prin educaBia Gn comuna primiti!D. ,pariBia proprietDBii pri!ate Hi a claselor sociale fac ca educaBia antic itDBii sD se deosebeascD de cea specificD comunei primiti!e. EducaBia are acum un caracter de clasD. ,cest caracter este e!ident atEt Gn statele din orientul antic % Egipt, C ina, India % cEt Hi Gn 5recia Hi &oma anticD. Ln Hcolile egiptene se urmDrea, pe de o parte, pregDtirea conducDtorilor statului % a preoBilor % iar pe de altD parte, pregDtirea acelora care, Gndeplinind di!erse funcBii administrati!e mai mDrunte, a!eau obligaBia de a Hti sD scrie. Din documentele ce au a2uns pEnD Gn !remea noastrD se poate deduce cD c inezii au a!ut Hcoli cu mult Gnainte ca societatea lor sD se GmpartD pe clase. Cu toate acestea Hcolile din C ina anticD de!in treptat un monopol al aristocraBiei. )pre deosebire de alte Hcoli din orientul antic, Gn C ina se acordD mare atenBie formDrii deprinderilor de comportare, urmDrindu#se mai ales culti!area supunerii atEt faBD de cei mai Gn !ErstD, cEt Hi faBD de cei superiori ca situaBie socialD. EducaBia moralD din Hcoala c inezD era puternic influenBatD de religie. Ca Hi la egipteni, pentru indieni nu exista o demarcaBie precisD Gntre cunoHtinBele religioase Hi cele profane. Ele se Gmpleteau. Ln India se studia astronomia, medicina (cu a2utorul magiei), matematica Hi limba sanscritD. Ln 5recia anticD putem e!idenBia douD tipuri de sisteme educaBionale. ,cestea pri!esc cele douD mari puteri$ )parta Hi ,tena. )istemul educaBional spartan era cu precDdere unul militar, pe cEnd Gn ,tena predomina un sistem democratic. )istemul educaBional al romanilor a cunoscut o organizare diferitD, corespunzDtoare principalelor etape ale dez!oltDrii statului. ,stfel Gn perioada regalitDBii educaBia se fDcea Gn familie* Gn timpul republicii Gncepe sD se manifeste tot mai mult preocuparea pentru organizarea Gn!DBDmEntului* pe cEnd Gn timpul imperiului sistemul de instrucBie Hi educaBie capDtD un caracter de stat. 6recerea de la societatea scla!agistD la cea feudalD a Gnsemnat, totodatD, Hi trecerea de la sistemul de educaBie scla!agist la altul care corespundea cerinBelor !ieBii economice Hi sociale specifice orEnduirii, a cDrei duratD se Gntinde din secolul al /# lea pEnD Gn secolul al ./III#lea.

Ideologia dominantD a orEnduirii feudale a fost cea religioasD % creHtinismul pentru Europa, islamismul pentru Orientul apropiat Hi nordul ,fricii, bud ismul pentru Orientul GndepDrtat. ;iserica % Gndeosebi cea creHtinD % acaparase pDmEnt, putere politicD Hi Gntreaga !iaBD culturalD. Dogmele religioase ser!eau integral intereselor claselor dominante, de aceea ele constituiau elementul primordial Hi baza oricDrei gEndiri teoretice a reprezentanBilor acestor clase. Este cunoscut faptul cD Gn aceastD perioadD filosofia a de!enit o +slu2nicD a teologiei. ,rta a fost Hi ea subordonatD spiritului teologiei, de!enind o expresie a dispreBului religios pentru naturD, pentru om. "rin conBinutul sDu, arta exprima aspiraBia cDtre !iaBa !iitoare. Ln pictura Hi sculptura feudalD era redat extazul mistic al unor fiinBe dematerializate, disproporBionate anatomic. Ln ceea ce pri!eHte Gn!DBDmEntul feudal, acesta a fost un monopol al clerului % atEt Gn Europa, cEt Hi Gn Orientul apropiat Hi depDrtat. )e Htie cD orEnduirea feudalD cuprinde mai multe etape, fiecare dintre ele a!End anumite particularitDBi care Hi#au exercitat influenBa Hi asupra educaBiei Hi Gn!DBDmEntului. ,stfel, educaBia e!ului mediu propriu#zis (secolele /#.I/) se deosebeHte mult de aceea care se practica Gn epoca &enaHterii Hi &eformei (secolele ./#./I), iar aceasta a!ea unele trDsDturi care o diferenBiau de sistemul educati! din perioada descompunerii feudalismului (secolele ./II#./III). CDtre sfErHitul e!ului mediu ritmul de dez!oltare al societDBii a de!enit mai alert. Cruciadele au Gnlesnit sc imbul de mDrfuri, au contribuit la dez!oltarea puternicD a meseriilor, a atelierelor meHteHugDreHti. Ln industrie s#au introdus motoarele idraulice, a Gnceput sD se foloseascD roata de tors Hi s#a trecut la organizarea unui nou tip de producBie industrialD, producBia manufacturierD. )ecolele .I/ Hi ./ constituie % pentru o parte din BDrile Europei de apus % perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Criza economicD Hi socialD din aceste secole este GnsDHi criza regimului feudal, care a permis trecerea de la supremaBia nobilimii feudale la dobEndirea puterii de cDtre burg ezie. "opulaBia oraHelor a crescut continuu. 6reptat, apar, mai ales Gn Italia, o mulBime de +republici. ,proape fiecare oraH mai dez!oltat a de!enit o republicD % /eneBia, 1lorenBa, 5eno!a, ?ilano etc. )c imbDri ma2ore s#au petrecut Hi Gn educaBie. Conceptele umanismului au influenBat puternic ideile pedagogice. )e dD o mare importanBD respectului faBD de om, Gncrederea Gn posibilitDBile sale fizice Hi intelectuale. )fErHitul secolului al ./III#lea Hi Gnceputul secolului al .I.#lea se caracterizeazD pe plan socio#politic printr#o succesiune de !ictorii ale burg eziei din BDrile Europei occidentale. LntrucEt GnseHi interesele sale economice Hi politice Gi impuneau asigurarea unei instrucBii elementare pentru categorii largi ale populaBiei. ,ceastD perioadD constituie un mare pas Gnainte Gn direcBia generalizDrii Gn!DBDmEntului primar Hi a dez!oltDrii teoriei pedagogice corespunzDtoare. ,mploarea pe care a luat#o acum Gn!DBDmEntul, mai ales Hcoala elementarD, a atras dupD sine Hi

dez!oltarea instituBiilor de pregDtire a corpului didactic. ,ceste Gmpre2urDri au stimulat procesul de constituire a pedagogiei ca disciplinD HtiinBificD. Interesul manifestat pentru problemele dez!oltDrii tinerei generaBii au fa!orizat crearea unei instituBii speciale de educare, precum Hi elaborarea unei teorii pedagogice pri!ind copii de !ErstD preHcolarD. Dar anul 78>> nu este o piatrD de otar Gn dez!oltarea teoriei Hi practicii pedagogice. CDtre sfErHitul secolului al .I.#lea Hi Gnceputul secolului urmDtor au apDrut o serie de elemente noi care anunBD importante mutaBii Gn gEndirea pedagogicD Hi practica HcolarD. ,proape tot ceea ce creaserD secolele anterioare Gn domeniul practicii instructi!#educati!e era cuprins acum Gn termenul de HcoalD tradiBionalD Hi Gncepuse sD fie repudiat. ,pare, mai GntEi, o reacBie faBD de Hcoala erbartianD, GntemeiatD exclusi! pe recepti!itate, pe orientare exclusi! teoreticD a conBinutului acti!itDBii didactice. )e creeazD, astfel, aHa#numitele Hcoli noi din ?area ;ritanie, 1ranBa, 5ermania, )P,. 6ot acum, ca urmare a iniBierii cercetDrilor experimentale Gn psi ologie, Gncepe sD se manifeste o puternicD reacBie faBD de pedagogia filosoficD % constituitD deducti!, pornindu#se de la anumite principii sau concepte filosofice. )e contureazD astfel ideea unei pedagogii experimentale Hi, concomitent, ideea unei HtiinBe a copilului % pedagogia. 6ot Gn aceastD perioadD se constatD o altD tendinBD$ depDHirea limitelor pedagogiei GntemeiatD pe psi ologie % care conducea spre culti!area indi!idualismului % prin elaborarea unei teorii pedagogice bazate pe sociologie, adicD pedagogia socialD. "e plan pedagogic, secolul .. s#a anunBat, GncD de la Gnceput % prin teoria educaBiei noi % ca un secol al copilului. De#a lungul istoriei, educaBia Hi#a demonstrat rolul !ital pentru dez!oltarea ci!ilizaBiei, culturii umanitDBii, pentru creHterea gradului de ordine Hi raBionalitate Gn !iaBa socialD, pentru culti!area !alorilor spirituale Hi conferirea Gn acest fel a unui statut ele!at condiBiei umane. ImodificDJ ;ibliografie Ion 5 . )tanciu, FO istorie a pedagogiei uni!ersale Hi romEneHti pEnD la 78>>, Editura DidacticD Hi "edagogicD, ;ucureHti, 7899 5eorge /Dideanu, FEducaBia la frontiera dintre milenii, Editura "oliticD, ;ucureHti, 78QQ Ioan Aicola, F"edagogie, Editura DidacticD Hi "edagogicD, ;ucureHti, 788= Ioan Aicola, 6ratat de pedagogie HcolarD ?arBian Io!an, F&epere Gn pedagogie % prin uni!ersul educaBiei, ,rad, 7889 ,dus de la R ttp$44ro.Si0ipedia.org4Si0i4EducaTCUT,:ieR Categorie$ EducaBie

Educatia

Inca din cele mai !ec i timpuri s#a incercat sa se dea o definitie educatiei. "entru "laton educatia ar fi +,rta de a forma bunele deprinderi sau de a dez!olta aptitudinile nati!e pentru !irtute ale acelora care dispun de ele . ,ristotel, in lucrarea sa +"olitica, considera ca educatia +trebuie sa fie un obiect al supra!eg erii publice, iar nu particulare, in consecinta ea trebuie sa pregateasca !iitorii cetateni. Komens0O, in lucrarea sa +Didactica ?agna, considera ca la nastere natura inzestreaza copilul numai cu +semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii. ,cesta nu se desa!arseste prin sine si de la sine, ele de!in un bun ala fiecarui om numai prin educatie. &ezulta ca in conceptia sa educatia este o acti!itate de stimulare a acestor +seminte si implicit de conducere a procesului de umanizare* omul nu poate de!eni om decat daca este educat. "entru pedagogul englez din secolul al ./II#lea -o n 'oc0e, educatia se prezinta sub forma unei relatii interpersonale de supra!eg ere si inter!entie ce se stabileste intre educator si copil (!iitorul gentelemene). Este indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului, pentru ca pe aceasta baza sa inter!ina cu modalitati adec!ate pentru a#l modela in concordanta cu prototipul omului in care se impletesc trasaturi ale nobilimii si burg eziei +un gentelemene in actiune. 1ilosoful german I. Kant in reflectiile sale aprecia ca educatia contribuie la !alorificarea naturii umane in folosul societatii $ +Este placut san e gandim ca natura omeneasca !a fi mai bine dez!oltata prin educatie si ca se poate a2unge a i se da o forma care sa con!ie cu deosebire. ,ceasta ne descopera perspecti!a fericirii !iitoare a neamului omenesc. O !iziune cu totul ooriginala o intalnim la -.-. &ousseau. "entru ele educatia este in acelasi timp inter!entie si neinter!entie. 1iecarei perioade de !arsta ii corespunde o anumita educatie in functie de fenomenele psi ologice dominante in etapa respecti!a (organe de simt, ratiune, sentimente). +Educatia negati!a presupune inlaturarea orcarui obstacol din calea dez!oltarii firesti, totul trebuie lasat sa se produca de la sine fara nici o inter!entie. Inter!entia alterneaza cu neinter!entia $ prima, pentru particularitatile dominante etape respecti!e, a doua, pentru cele care se afla in stare latenta. -.-. &ousseau

spune ca la !arta de =#7= ani, +nu !reau sa aiba alt profesor decat natura, nici alt model decat obiectele. "edagogul german -o ann 1riedric Merbart, sustine ca educatia include trei subdi!iziuni $ gu!ernarea, in!atamantul si educatia morala, fiecare urmarind realizarea unor obiecti!especifice, toate la un loc circumscriind finalitatea generala a educatiei. )ociologul francez E. Dur0 eim sustine ca educatia este o actiune +exercitata de catre generatiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru !iata sociala. Ea are ca obiect sa pro!oace si sa dez!olte in copil un numar oarecare de stari fizice, intelectuale si morale, pe care le reclama de la el atat societatea politica in ansamblul ei, cat si mediul special caruia ii este cu deosebire destinat. Esenta educatiei se reduce pentru cei dintai la diri2area dez!oltarii copilului iar pentru ceilalti la adaptarea acestuia unor conditii de mediu. Daca ar trebui ca sa dau o definitie a educatiei as spune astfel $ educatia este o acti!itate sociala complexa care se realizeaza printr#un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect indi!idual sau colecti! actionand asupra unui obiect indi!idual sau colecti! in !ederea transformarii acestuia din urma intr#o personalitate acti!a si creatoare, corespunzatoare atat conditiilor istorico#sociale prezente si de perspecti!a, cat si potentialului sau biopsi ic indi!idual. )ocietatea zilelor noastre solicita mai mult ca oricand inteligenta si capacitatea creatoare a omului. +Intregul climat al !iitorului, afirma ;ogdan )uc odols0i, !a situa capacitatile intelectuale in conditiile deplinei afirmari si !a da un larg a!ant dorintei de cunoastere. Prmeaza ca educatia sa stimuleze in indi!id toate fortele si starile afecti!e indispensabile desfasurarii unei acti!itati creatoare. Omul trebuie educat pentru a face fata cerintelor !iitorului, pentru a putea infrunta si raspunde unor situatii impre!izibile. Ocupandu#se de educatia !iitorului, autorii lucrarii +orizontul fara limte al in!atarii considera ca ea !a trebui sa !ina in intampinarera asa zisului +decala2 uman, contribuind la eliminarea disprepantei dintre lumea incon2uratoare tot mai complexa, si capacitatile umane de a#i face fata. Cum de!ine posibila realizarea unei asemenea deziderat V "rin orientarea scolii spre o modalitate noua de in!atare care sa#i asigure indi!idului posibilitatea de a raspunde unor e!enimente nepre!azute. Educatia !iitorului !a trebui sa se intemeieze pe o +in!atare ino!atoare ale carei atribute !or fi +anticiparea si participarea. Intuirea unor e!enimente pe care societatea le !a genera in !iitor, expresie a anticiparii ofera indi!idului posibilitatea de a#si elabora raspunsuri adec!ate, indispensabile integrarii sale in societate. "articiparea pe de alta parte, implica +constientizarea drepturilor si responsabilitatilor de catre fiecare ins, culti!area capacitatilor de cooperare, comunicare si empatie. (C. -. ;ot0in)

Educatia !iitorului nu se poate alimenta din experienta trecutului. Obiecti!ele si modelele sale, sustine ,. 6offler, !or trebui cautate in !iitor. Care !or fi caste obiecti!e si te nici, cum !a trebui organizat in!atamantul, iata cate!a intrebari cu caracter prospecti!. 1ara a prelimina cate ce!a din esenta societatii de maine nu este posibil as sc ita educatia ce#I !a fi proprie. )ocietatea !iitoare in care +masinile se !or ocupa de fluxul materialelor fizice, iar oamenii de fluxul informatiilor si cugetare, impune ca obiecti! fundamental in!atamantului acela de a +sporii capaciatetea de adaptare a indi!idului pentru ca acesta sa se poata adapta repede si usor la noutate permanenta (,. 6offler) ,semenea obiecti!e impun sc imbari radicale in continutul si te nologia educatiei. )electarea si prelucrarea cunostintelor se !a realiza predominant dupa principiul interdisciplinaritatii, se !a apela cu precadere la strategiile euristice de predare#in!atare, mi2loacele te nice si indeosebi calculatoarele !or permite o indi!idualizare mai accentuata a in!atamantului. Concomitent se !or extinde si perfectiona formele de socializare menite sa#l pregateasca pe indi!id pentru exercitare relatiilor interumane prin cooperare si empatie. Caracterul prospecti! al educatiei impune , deci, orienarea ei tot mai insistenta sper cerintele !iitoare ale societatii prin pregatirea omului pentru a face fata impactului sc imbarii cu care se confrunta neintrerupt. Eu cred ca o dificultate a sistemului de in!atamant din &omania este imitarea unor +modele uni!ersale, lipsa caracterului national al educatiei. E sigur ca educatia nu se poate inc ide in limitele stict nationale, facand abstractie de cea ce s# a realizat in alte tari. Cunoasterea si !alorificarea unor asemenea rezultate sunt posibile numai asimilandu#le si adaptandu#le la particularitatile sociale si nationale din tara. Experienta uni!ersala trebuie imbinata, deci, cu experinta nationala. In dez!oltarea si perfectionarea educatiei trebuie sa se porneasca intotdeauna de la realitatile nationale si numai pe aceasta baza sa se asimileze experienta uni!ersala, acumulata in cadrul altor sisteme educationale. Conditia indispensabila pentru ciscumscrierea educatiei romanesti este cunoasterea particularitatilor specifice natinii romane. Educatia reprezinta una din caile prin care fiecare popor isi aduce contributia la dez!oltarea generala a umanitatii. Obiecti!ul educatiei nationale este de a pune in !aloare potentialul creator al poporului. +Aoi ramanii care am dat timp de =>>> de ani atatea do!ezi de !iata si de putere de a infrange si cele mai infioratoare incercari ale sortii, suntem in drept sa a!em incredere in puterile noastre de a da prin noi insine, fara a2utorul nimanui, contributii pretioase umanitatii prin punerea in !aloare a specificului nostru propriu care nu este cu nimic mai pre2os decat al altor popoare, fa!orizate in anumite momente trecatoare de cine stie ce impre2urari (O. 5 ibu) Dez!otarea psi ica este rezultatul interactiunii dintre factorii interni si externi. )e considera ca in cadrul acestor factori educatia detine rolul conducator datorita

specificului actiunii sale ce se manifesta nu numai direct ci si indirect prin intermediul celorlalti factori. Au se poate spune ca personalitatea este un rezultat al actiunii educatiei formale, nonformale si informale in mod ec ilibrat, deoarece, fiecare diutre aceste forme ale educatiei actioneaza la un moment data supra pesonalitatii. Cea mai importanta este educatia informala, dar fiecare educatiei fie ea formala sau nonformala aduce un plus in formarea personalitatii, de aceea cooperarea dintre cele trei forme este necesara.