CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand

destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator. care. cu accent pe amanunte descriptive. venit dupa taxe. isi exprima crezul de viata. a taranimii. pe distrugerea unei clase sociala. care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. discuta despre altceva pentru a castiga timp. Desi isi iubeste copiii. In acest sens. care se intemeieaza utopic. ca poate ii e sete dupa branza mancata. cand se hotaraste sa taie salcamul. iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. iar cei noi ii par mediocrii. intr-o izbucnire teribila. El creeaza diversiuni. caracterul sociabil. libertatea spirituala a individului. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala. Baznae. In volumul al doilea. alte trasaturi considerabile. se preface ca nu aude intrebarile. Moromete se va stinge incet. stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii. pamantul. Ilie devine retras. el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. in scena ploii. sa se mire prostii!”. care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar. pierde placerea de a povesti. Ilie isi pierde si prestigiul. In ciuda transformarilor sociale. iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”.apa animalului. derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa -l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate. Ca efect al acestei lovituri naprasnice. A doua tactica este defensiva. nu spune nimanui. pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii . Vechii prieteni il parasesc. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric. Mucalit si ironic. il trezeste pe Nila in zori. acesta aplica inutil o corectie baietilor. Cazut la pat. ironia. In confruntarea finala. traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei. indirect. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia.

un loc fara traditie. asezat deasupra tuturor la masa. imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. gandire si exprimare. de fapt. In concluzie. din acest pct de vedere. cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice.personajelor. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias. de aceea eroii sunt personaje-reflector. unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor. autointrospectie. vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora. “cel din urma taran”. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga. jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea.un loc unde nu cunosc pe nimeni. conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare. . Moromete este. care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr. de dialog. romanul “Morometii” creeaza. monolog adresat si monolog interior. prin personajul central Ilie Moromete. intr. cel care ia deciziile majore.