Jane Austen Mandrie Si Prejudecata

JANE AUSTEN MNDRIE I PREJUDECAT
ZMCandrie si Prejudecata
Capitolul l Este un adevr universal recunoscut c un burlac, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o nevast. Orict de pu in cunoscute ar fi sim mintele sau vederile unui asemenea brbat atunci cnd apare pentru prima oar !ntr"un loc, acest adevr este att de !nrdcinat !n min ile celor din #ur, !nct burlacul este socotit c proprietate de drept a uneia sau alteia dintre fiicele familiilor din vecintate. $ %ra& domnule 'ennet, !i spuse doamna sa !ntr"o (i, ai aflat c Net)erfield *ar+ a fost !n sfr,it !nc)iriat%omnul 'ennet rspunse c nu a aflat. $ %ar a fost, !i replic ea. cci doamna /on& a trecut tocmai pe aci ,i mi"a povestit totul de"a"fir" a"par. %omnul 'ennet nu ddu nici un rspuns. $ Nu vrei s ,tii cine l"a !nc)iriat- Stri& nerbdtoare so ia sa. $ Dumneata vrei neaprat s mi"o spui ,i eu n"am nimic !mpotriv s"o aud. Aceast invita ie a fost de a#uns. $ Ei bine, dra&ul meu, trebuie s ,tii c doamna /on& (ice c Net)erfield a fost luat de un tnr putred de bo&at, din nordul An&liei. c a sosit luni !ntr"un cupeu cu patru cai ca s vad locul ,i a fost att de !ncntat, !nct a ,i c(ut la !nvoial cu domnul 0orris. c trebuie s se instale(e !nainte de sfntul 0i)ail ,i ca vreo c iva dintre servitorii si vor veni acolo, pn la sfr,itul sptmnii viitoare. $ Cum se nume,te$ 'in&le1. $ E !nsurat sau burlac$ O)2 'urlac, dra&ul meu, si&ur2 'urlac ,i putred de bo&at. patru sau cinci mii pe an. Ce lucru minunat pentru fe ele noastre2 $ Cum a,a- Ce le&tur are asta cu ele$ %ra&ul meu 'ennet, !i rspunse so ia, cum po i fi att de scitor- 3tii, desi&ur, c m &ndesc c"o s se !nsoare cu una dintre ele. $ Cu scopul asta se stabile,te oare aici$ Scopul- Ce absurditate2 Cum po i vorbi astfel- %ar este foarte posibil s se !ndr&osteasc de una dintre ele ,i de aceea trebuie s"i faci o vi(it, !ndat ce va sosi. $ Nu cred c e ca(ul. %umneata ,i fetele pute i mer&e, sau le po i trimite sin&ure, ceea ce ar fi !nc ,i mai bine, deoarece, dat fiind c e,ti tot att de frumoas ca oricare dintre ele, s"ar putea ca domnul 'in&le1 s te plac cel mai mult. $ %ra&ul meu, m m&ule,ti. %esi&ur am avut ,i eu epoca mea de frumuse e, dar nu pretind ca a, mai fi cine ,tie ce acum. Cnd o femeie are cinci fete mari, trebuie s renun e s se mai &ndeasc la propria"i frumuse e. $ Adeseori, !n asemenea ca(uri, o femeie nu prea mai are cine ,tie ce frumuse e la care s se &ndeasc. $ %ar, dra&ul meu, trebuie s"i faci neaprat o vi(it domnului 'in&le1 cnd va deveni vecinul nostru. $ Este mai mult dect ! i pot promite, crede"m. $ %ar &nde,te"te la fiicele dumitale. 4nde,te"te numai ce situa ie ar fi pentru una dintre ele. Sir 5illiam ,i /ad1 /ucas sunt )otr i s se duc numai cu scopul acesta, cci !n &eneral, ,tii bine, nu fac vi(ite noilor veni i. Trebuie, trebuie s te duci pentru ca, dac dumneata nu te vei duce, nou ne va fi imposibil s"i facem o vi(it. $ E,ti e6a&erat de scrupuloas, crede"m. %omnul 'in&le1 va fi, desi&ur, foarte fericit s va cunoasc. !i voi trimite prin dumneata cteva rnduri ,i"l voi asi&ura de consim mntul meu total la cstoria lui cu una dintre fetele mele care !i va plcea. totu,i, trebuie s pun o vorb bun pentru mica mea /i((1. $ Nu vreau s faci una ca asta. /i((1 nu e cu nimic mai bun dect celelalte ,i sunt convins ca nu"i nici pe #umtate frumoas ca Jane, nici pe #umtate vesel ca /1dia. %umneata !ns o preferi totdeauna pe ea. $ Nici una dintre ele nu prea are cu ce s se laude, rspunse domnul 'ennet. Sunt toate prostu e ,i i&norante ca ,i alte fete2 /i((1 e !ns mai istea dect surorile ei. $ %omnule 'ennet, cum po i vorbi a,a de urt de copiii dumitale- 7 i face plcere s m #i&ne,ti. N"ai nici un pic de mil de bie ii mei nervi. $ Te !n,eli, scumpa mea. Am un mare respect pentru nervii dumitale. Sunt vec)ile mele cuno,tin e. Te aud pomenindu"i, cu mare considera ie, de cel pu in dou(eci de ani. $ A), nu ,tii ct sufr2
Page
$ Sper !ns c" i va trece ,i ca vei tri s ve(i mul i tineri domni cu un venit de patru mii pe an instalndu"se prin vecintate. $ Nu ne va fi de nici un folos, de"ar veni ,i dou(eci din ,tia, dac nu vrei s le faci o vi(it. $ Contea( pe mine, scumpa mea, atunci cnd vor fi dou(eci, !i voi vi(ita pe to i, deodat. %omnul 'ennet era un amestec att de ciudat de a&erime, sarcasm, re(erv ,i capriciu, !nct dou(eci ,i trei de ani de via a con#u&al au fost prea pu ini pentru so ia sa ca s"i !n elea& firea. 8irea ei nu era att de &reu de descifrat. Era o femeie cu o inteli&en redus, prea pu ine cuno,tin e ,i o dispo(i ie instabil. Cnd era nemul umit, !,i !nc)ipuia ca este nervoas. Scopul vie ii sale era s" ,i mrite fetele. plcerea vie ii sale $ vi(itele ,i nout ile.
Capitolul 99 %omnul 'ennet a fost printre primii care s"au dus la domnul 'in&le1. Avusese tot timpul inten ia s"i fac aceast vi(it de,i, pn !n ultima clip, o asi&urase pe so ia sa ca nu se va duce. ,i, pn !n seara (ilei !n care fcuse vi(it, ea nu ,tiuse nimic. Atunci i se de(vlui totul !n felul urmtor: v(ndu" ,i cea de a doua fiica ocupat eu dic)isitul unei plrii, domnul 'ennet i se adres deodat astfel: $ Sper c"i va plcea domnului 'in&le1, /i((1. $ Nu suntem !n situa ia de a ,ti ce !i place domnului 'in&le1, rspunse mama !nciudata, deoarece nu"i putem face o vi(it. $ %ar ui i, mam, spuse Eli(abet), c"l vom !ntlni la reuniuni ,i ca doamna /on& a promis s ni"l pre(inte. $ Nu cred ca doamna /on& va face a,a ceva. Are ea !ns,i dou nepoate. E o femeie e&oist, fals, nu dau doi bani pe ea. $ Nici eu, spuse domnul 'ennet, ,i m bucur ca nu vei avea nevoie de serviciile ei. %oamna 'ennet nu binevoi s dea vreun rspuns. dar, incapabil s se stpneasc, !ncepu s do#eneasc pe una dintre fete. $ Nu mai tot tu,i, ;itt1, pentru numele %omnului2 Ai pu in mil de nervii mei. 7mi calci pe nervi. $ ;itt1 nu"i deloc discret cu tusea ei, spuse tatl. Tu,e,te cnd nu trebuie. $ Nu tu,esc de plcere, spuse ;itt1 nec#it. Cnd are loc balul tu viitor, /i((1$ %e mine !n dou sptmni. $ %a, a,a e, !ntri mama. 3i doamna /on& nu se va !ntoarce dect !n a#un, a,a c"i va fi imposibil s ni"l pre(inte pentru ca nu"l va cunoa,te nici ea. $ Atunci, dra&a mea, s"ar putea s ai superioritate fa de prietena dumitale ,i s i"l pre(in i dumneata ei. $ 9mposibil, domnule 'ennet, imposibil, cnd eu !nsmi nu"l cunosc. Cum po i fi att de scitor$ Aprecie( prudenta dumitale. O cuno,tin de dou sptmni este, cert, foarte pu in. Nu po i cunoa,te adevrata fire a unui om dup numai dou sptmni. %ar, dac noi nu !ndr(nim, altcineva o va face. ,i, la urma urmelor, doamna /on& ,i nepoatele sale trebuie s",i !ncerce ,i ele norocul, ,i de acea, cum domnia sa va considera faptul ca renun i s" i fac acest oficiu drept un act de &entile e, voi prelua eu aceast sarcin. 8etele !,i privir tatl !ncremenite. %oamna 'ennet spuse numai: <*rostii, prostii<2 $ Care poate fi sensul acestei e6clama ii emfatice- Se repe(i el. Consideri formalitatea pre(entrii ,i important care i se d drept o prostie- Nu prea pot fi de acord cu dumneata !n c)estiunea aceasta. Ce spui, 0ar1- Cci tu e,ti o domni,oar cu idei profunde, ,tiu, cite,ti cr i serioase ,i sco i citate din ele. 0ar1 ar fi dorit s spun ceva foarte inteli&ent, dar nu ,tiu ce. $ 7n timp ce 0ar1 !,i pune ideile la punct, continu el, s ne !ntoarcem la domnul 'in&le1.
$ 0"am sturat de domnul 'in&le1, replic so ia sa. $ 7mi pare ru s aud aa ceva; dar de ce nu mi"ai spus"o mai !nainte- %ac ,tiam acest lucru
a(i"diminea , desi&ur, nu i"a, fi fcut vi(ita. Ce &)inion2 %ar cum i"am fcut !ntr"adevr aceast vi(it, nu mai putem s"l evitm. Uimirea doamnelor fu tocmai ceea ce dorise el, uimirea doamnei 'ennet dep,ind, poate, pe a tuturor, de,i, dup ce primul val de bucurie trecu, ea le declar ca tot timpul se a,teptase la asta. $ Ce bun ai fost, dra&ul meu 'ennet2 3tiam eu ca te voi convin&e pn la urm. Eram si&ur c" i iube,ti fetele prea mult ca s nu iei !n considera ie o asemenea cuno,tin . =ai, ce !ncntat sunt2 3i ce fars &ro(av, s te fi dus a(i"diminea ,i s nu ne spui un sin&ur cuvnt pn acum. $ Acum, ;itt1, po i tu,i ct vrei, spune domnul 'ennet ,i, rostind aceste vorbe, prsi camera, stul de e6altarea so iei sale.
Page
$ Ce tat minunat ave i, fetelor2 Spuse ea, dup ce se !nc)ise u,a. Nu ,tiu cum i"a i putea mul umi !ndea#uns pentru buntatea lui. ca ,i mie, de altfel. /a vrsta noastr nu este prea plcut $ pot s v"o spun $ s faci mereu cuno,tin e noi. de dra&ul vostru !ns nu ,tiu ce n"am face2 /1dia, pui,orul meu, de,i eti cea mai mica, sunt si&ur ca domnul 'in&le1 va dansa cu tine la balul urmtor. $ O)2 8cu /1dia ener&ic, n"am nici o &ri#, cci de,i sunt cea mai mica, eu sunt cea mai !nalt dintre toate. >estul serii l"au petrecut !ntrebndu"se ct de repede va !ntoarce domnul 'in&le1 vi(ita domnului 'ennet ,i plnuind cnd s"l invite la mas.
Capitolul 999 Toate !ntrebrile pe care doamna 'ennet, cu a#utorul celor cinci fiice ale sale, le"a putut pune cu privire la domnul 'in&le1, n"au fost totu,i de a#uns pentru a"i smul&e so ului sau o descriere mul umitoare a acestuia. /"au atacat !n fel ,i c)ip $ cu !ntrebri directe, cu insinuri iste e ,i alu(ii ocolite $ dar el le"a de#ucat cu dibcie toat iscusin a ,i, pn la urm, au fost silite s accepte informa iile de mna a doua de la vecina lor, /ad1 /ucas. >aportul acesteia era mai mult dect favorabil. Sir 5illiam rmsese !ncntat. %omnul 'in&le1 era tnr, foarte c)ipe,, e6trem de simpatic ,i $ pentru a !ncununa toul $ avea inten ia s vin la viitoarea reuniunea cu un &rup mare de prieteni. Nimic nu putea fi mai !ncnttor2 A iubi dansul !nsemna un prim pas ctre a te !ndr&osti. ,i inima domnului 'in&le1 strnea foarte vii speran e. $ %ac mi"a, putea vedea una dintre fete fericit cstorit la Net)erfield, spuse doamna 'ennet so ului sau, ,i pe toate celelalte tot att de bine mritate, n"a, mai avea ce dori. %up cteva (ile, domnul 'in&le1 !ntoarse vi(it ,i petrecu cu domnul 'ennet, !n bibliotec, vreo (ece minute. Nutrise speran a de a fi admis !n pre(en a tinerelor domni,oare, de a cror frumuse e au(ise attea. dar !l v(u numai pe tatl lor. %oamnele au fost ceva mai avanta#ate pentru ca ele avur norocul s constate $ de la o fereastr de sus $ ca tnrul purta o )ain albastr ,i clrea pe un cal ne&ru. Curnd dup aceasta i se trimise o invita ie la mas, iar doamna 'ennet alctuise de#a un meniu care s fac cinste artei sale de &ospodin, cnd sosi un rspuns ce amina totul. %omnul 'in&le1 era obli&at s fie !n ora, !n (iua urmtoare ,i, ca atare, !i era imposibil s accepte onoarea ce i se fcuse etc... %oamna 'ennet fu foarte de(am&it. Nu",i putea !nc)ipui ce treburi avea la ora,, att de curnd dup sosirea lui !n ?ertforts)ire. ,i !ncepu s se team ca s"ar putea ca domnul 'in&le1 s (boare mereu dintr"un loc !n altul ,i s nu se stabileasc niciodat la Net)erfield, cum ar fi trebuit s fac. /ad1 /ucas i"a lini,tit pu in temerile su&erndu"i ca dnsul plecase la /ondra numai ca s",i aduc prietenii la bal. ,i !n curnd se (voni ca domnul 'in&le1 urma s vin cu douspre(ece doamne ,i ,apte domni. 8etele s"au !ntristat au(ind de numrul att de mare de doamne. dar s"au consolat !n a#unul balului, cnd au aflat ca, !n loc de douspre(ece, a venit de la /ondra numai cu ,ase persoane $ cele cinci surori ale sale ,i un vr. Cnd !ns &rupul ,i"a fcut apari ia !n salon, se compunea numai din cinci, cu totul $ domnul 'in&le1, cele dou surori ale sale, so ul surorii celei mari ,i !nc un brbat tnr. %omnul 'in&le1 era c)ipe, ,i avea maniere de domn. o inut frumoas ,i o purtare simpl, neafectat. Surorile sale erau femei sub iri, cu un aer foarte la mod. Cumnatul lui, domnul ?urst, prea s fie un domn. dar prietenul sau, domnul %arc1, atrase aten ia !ntre&ului salon prin distinc ia persoanei sale $ !nl imea, trsturile frumoase, e6presia nobil $ ,i prin (vonul care, cinci minute dup ce intrase, era pe bu(ele tuturor, ca ar avea (ece mii pe an. %omnii au declarat ca era un brbat de toat frumuse ea. doamnele, ca era mult mai frumos dect domnul 'in&le1. ,i a fost privit cu mare admira ie cam #umtate din seara aceea, pn cnd comportarea lui a produs o indi&nare care a rsturnat valul popularit ii c,ti&ate: pentru ca descoperiser ca era mndru, ca se credea superior celorlal i, ca era imposibil de mul umit. ,i nici toat marea lui mo,ie din %erb1s)ire nu l"a mai putut atunci salva de a fi socotit un om cu o purtare de(a&reabil, respin&toare. era de necomparat cu prietenul sau. %omnul 'in&le1 fcuse imediat cuno,tin cu toate persoanele mai importante din salon, fusese plin de via a, e6pansiv. dansase, fiecare dans, !i pruse ru ca balul se sfr,ise att de devreme ,i spusese ca va da el !nsu,i un bal la Net)erfield. Asemenea !nsu,iri &riau de la sine.
Page
Ce contrast !ntre el ,i prietenul sau2 %omnul %arc1 a dansat numai o dat cu doamna ?urst ,i o dat cu domni,oara 'in&le1, a refu(at s fie pre(entat vreunei alte doamne ,i ,i"a petrecut restul serii !nvrtindu"se prin salon ,i aruncnd o vorb, cnd ,i cnd, cte unuia din &rupul sau. Se lmuriser asupra caracterului sau. Era omul cel mai !nfumurat, cel mai antipatic din lume ,i to i sperau ca nu va mai veni pe acolo niciodat. *rintre cei mai porni i !mpotriva lui era doamna 'ennet, a crei indi&nare fa de purtarea domnului %arc1, !n &eneral, se ascu ise pn la o ranc)iun personal, din cau(a afrontului adus uneia dintre fiicele sale. Eli(abet) 'ennet fusese obli&at s piard dou dansuri, din cau( ca erau prea pu ini domni. ,i, !n acel timp, domnul %arc1 se aflase destul de aproape pentru ca ea s aud, !ntmpltor, o conversa ie dintre el ,i domnul 'in&le1 care venise de la dans, pentru o clip, spre a insista pe ln& prietenul sau s danse(e ,i el. $ ?aide, %arc1, !i spuse, te ro&, vino. Nu pot s sufr s te vd stnd deoparte, sin&ur, !n felul acesta stupid. Ai face mult mai bine s danse(i. $ Nici nu m &ndesc. 3tii ct detest acest lucru, afar doar de ca(ul cnd !mi cunosc foarte bine partener. 7ntr"o adunare ca aceasta mi"ar fi insuportabil. Surorile tale sunt an&a#ate ,i !n tot salonul nu e6ist o alt femeie cu care s pot dansa, fr s !nsemne o pedeaps pentru mine. $ N"a, putea fi att de mofturos ca tine, e6clam 'in&le1, pentru nimic !n lume2 *e cuvntul meu, n"am !ntlnit !n via a mea attea fete dr&u e ca !n seara asta. ,i cteva dintre ele, ve(i, sunt neobi,nuit de frumoase. $ Tu danse(i cu sin&ura fat frumoas din aceast !ncpere, spuse domnul %arc1, privind"o pe cea mai mare dintre domni,oarele 'ennet. $ O)2 Este fptura cea mai frumoas pe care am v(ut"o vreodat2 Este !ns colo, c)iar !n spatele tu, una dintre surorile ei care"i foarte dr&u ,i, cred, foarte plcut. Te ro& d"mi voie s"i cer partenerei mele s i te pre(inte. $ %espre care vorbe,ti- 3i, !ntorcndu"se, o privi o clip pe Eli(abet), pn ce, !ntlnindu"i privirea, !,i plec oc)ii ,i rspunse cu rceal. e acceptabil, dar nu destul de frumoas ca s m tente(e pe mine i, !n momentul de fa , nu am poft s dau aten ie tinerelor domni,oare ne&li#ate de al i brba i. Ai face mai bine s te !ntorci la partenera ta, s te bucuri de (mbetele ei, deoarece cu mine ! i pier(i timpul. %omnul 'in&le1 !i urm sfatul. %omnul %arc1 se !ndeprta, iar Eli(abet) rmsese cu sentimente nu prea cordiale pentru el. *ove,ti totu,i cu mult )a( aceast !ntmplare prietenelor sale, cci avea o fire vioaie, &lumea , care se amu( de orice lucru ridicol. 7n &eneral, seara trecu !n mod plcut pentru toat familia. %oamna 'ennet !,i v(use fiica cea mare mult admirat de oaspe ii de la Net)erfield. %omnul 'in&le1 dansase cu ea de dou ori ,i surorile lui o remarcaser. Jane era tot att de !ncntat de toate acestea, ca ,i mama ei, dar !ntr" un fel mai re(ervat. Eli(abet) se bucura de bucuria Janei. 0ar1 au(ise cum fusese pre(entat domni,oarei 'in&le1, ca cea mai cultivat fata din !mpre#urimi. Cat)erine ,i /1dia fuseser destul de norocoase ,i nu duseser lipsa de parteneri, sin&urul lucru $ dup cum li se spusese $ de care trebuiau s se preocupe la un bal. S"au !ntors deci toate bine dispuse la /on&bourn, satul !n care triau ,i unde treceau drept locuitorii cei mai de va(. /"au &sit pe domnul 'ennet !nc trea(. Cu o carte !n mn, el uita de timp. ,i, !n ca(ul de fa , era ,i foarte curios s afle ce se !ntmplase !ntr"o sear ca aceea, care iscase speran e att de frumoase. Ar fi preferat, mai de&rab, ca so ia lui s fie de(am&it de noul venit, dar !,i ddu seama imediat ca va avea de ascultat cu totul alt poveste. $ O)2 %ra&ul meu 'ennet, stri& ea de cum desc)ise u,a, am avut o sear !ncnttoare, un bal nemaipomenit. Ct a, fi vrut s fii acolo2 Jane a fost att de admirat. ce putea fi mai bine2 To i au spus ca arat foarte bine ,i domnul 'in&le1 a &sit"o tare frumoas ,i a dansat cu ea de dou ori. 4nde,te"te numai la asta dra&ul meu2 7ntr"adevr au dansat de dou ori. ea a fost sin&ura din tot salonul pe care a invitat"o ,i a doua oar. 7n primul rnd a poftit"o pe domni,oara /ucas. 0"am sim it
Page
att de #i&nit cnd l"am v(ut pornind cu ea. totu,i, nu a plcut"o deloc $ !ntr"adevr, nimeni nu poate s"o plac, ,tii, ,i a prut !nnebunit de Jane cnd a v(ut"o dansnd. A,a ca a !ntrebat cine e ,i a ru&at s"i fie pre(entat ,i i"a cerut urmtoarele dou dansuri. 7n al treilea rnd, dou le"a dansat cu domni,oara ;in&. ,i !n al patrulea rnd, dou cu 0ar1 /ucas. ,i !n al cincilea, dou cu Jane, din nou. ,i !n al ,aselea, dou cu /i((1. ,i Boulanger-ul... $ %ac ar fi avut ni ic mil de mine, e6clam so ul enervat, n"ar fi dansat nici pe #umtate ct (ici c"a dansat. *entru numele %omnului, nu"mi mai pomeni de partenerele sale2 %oamne, de ce nu ,i" a scrntit &le(na de la primul dans2 $ =ai, dra&ul meu2 Continu doamna 'ennet, sunt !ncntat de el2 Este att de frumos2 3i surorile lui sunt fermectoare2 N"am v(ut !n via a mea ceva mai ele&ant dect roc)iile lor. Cred ca dantela de pe toalet doamnei ?urst... Aci fu din nou !ntrerupt. %omnul 'ennet protesta !mpotriva oricrei descrieri a vreunei &teli, iar ea fu astfel obli&at s caute un alt aspect al subiectului ,i pove,ti, plin de amrciune ,i cu oarecare e6a&erare, &roa(nic bdrnie a domnului %arc1. $ %ar te pot asi&ura, adu& ea, ca /i((1 n"are prea mult de pierdut dac nu corespunde &ustului sau. pentru ca este un om &ro(av de antipatic, oribil, ,i care nu merit s te ostene,ti s"i placi. Att de distant, att de trufa,, de nesuferit2 Se foia ici, se foia colo, !nc)ipuindu",i c"i cine ,tie ce2 Nu destul de frumoas pentru a dansa cu el2 Tare a, mai fi vrut s fi fost dumneata acolo, dra&ul meu, s"i fi spus una cum ,tii dumneata. Eu !l detest.
Capitolul 9= Cnd Jane ,i Eli(abet) rmaser sin&ure, Jane, care fusese mai !nainte foarte re(ervat !n elo&ierea domnului 'in&le1, !i mrturisi sorei sale ct !l admira. $ Este tocmai cum trebuie s fie un brbat. cu bun"sim , spiritual, plin de via a. 3i n"am mai v(ut asemenea maniere perfecte2 Atta simplitate ,i atta bun cre,tere2 $ Este ,i frumos, adu& Eli(abet), cum ar trebui de altfel s fie orice tnr, dac poate2 *rin aceasta, caracterul lui devine desvr,it. $ Am fost tare m&ulit cnd m"a poftit a doua oar la dans. Nu m"am a,teptat la un asemenea compliment. $ Nu te"ai a,teptat- Eu da, pentru tine. %ar asta este marea deosebire dintre noi: pe tine, complimentele pe care le prime,ti te iau totdeauna prin surprindere. pe mine, niciodat. Ce putea fi mai firesc dect s te pofteasc !nc o dat- 3i orb s fi fost ,i tot ar fi trebuit s vad ca erai de o mie de ori mai frumoas dect oricare dintre femeile din salon. %eci fr recuno,tin a pentru &alanteria lui, !n ca(ul asta. A,a... domnul 'in&le1 este, cate&oric, foarte dr&u , ,i ! i dau voie s"l placi. @i"au plcut mul i al ii mai nero(i. $ /i((1 dra&2 $ O), ,tii, tu prea e,ti dispus s iube,ti oamenii !n &eneral. Nu ve(i nici un defect la nimeni. To i oamenii sunt buni ,i dr&u i !n oc)ii ti. Niciodat !n via a mea, nu te"am au(it vorbind de ru pe cineva. $ %oresc din toat inima s nu m &rbesc cnd #udec pe cineva. dar totdeauna cred ceea ce spun.
$ 3tiu ca a,a este. ,i tocmai asta e minunea. Cu bunul tu sim , s fii att de sincer oarb la nero(iile ,i prostia celorlal i2 A vrea s pari sincer este un lucru destul de obi,nuit, !l !ntlne,ti la tot pasul. %ar s fii sincer fr ostenta ie, fr vreun anumit scop, s iei partea bun din firea fiecruia, s o faci ,i mai bun ,i s nu pomene,ti nimic de pr ile proaste $ numai tu po i s"o faci. E), ,i" i plac ,i surorile acestui tnr, nu- 0anierele lor nu sunt la !nl imea alor lui. $ %esi&ur nu, la prima vedere. sunt !ns femei foarte dr&u e cnd stai de vorb cu ele. %omni,oara 'in&le1 va locui la fratele ei ,i"i va duce &ospodria. ,i, dac nu m !n,el, vom avea !n ea o vecin !ncnttoare. Eli(abet) o ascult !n tcere, dar nu fu convins. prin felul cum se purtaser la petrecere, nu urmriser, !n &eneral s se fac a&reabile. Cu un spirit de observa ie mai viu, cu o fire mai pu in !n&duitoare dect a sorei sale ,i, de asemeni, cu un discernmnt nealterat de vreun interes personal, Eli(abet) era foarte pu in dispus s le aprobe. Erau, !ntr"adevr, femei foarte fine, nu le lipsea buna dispo(i ie cnd erau mul umite, nici darul de a se face plcute cnd o doreau. dar erau mndre ,i !ncre(ute. Erau destul de frumoase. fuseser educate !ntr"unul dintre cele mai bune pensioane din ora,. aveau o avere de dou(eci de mii de lire. obi,nuiau s c)eltuiasc mai mult dect ar fi trebuit ,i s frecvente(e oameni din !nalta societate. erau deci !ndrept ite, !n toate privin ele, s
Page
&ndeasc bine despre ele ,i ru despre al ii. 8ceau parte dintr"o familie respectabil din nordul An&liei $ fapt !ntiprit !n min ile lor mai adnc dect !mpre#urarea ca averea fratelui lor ,i a lor proprie fusese dobndit prin ne&o . %omnul 'in&le1 mo,tenise de la tatl sau o avere care se ridic la aproape o sut de mii de lire. acesta avusese inten ia s cumpere o mo,ie, dar nu a trit s"o fac. %omnul 'in&le1 avea ,i el aceea,i inten ie, ,i uneori ale&ea c)iar ,i re&iunea. dar deoarece dispunea acum de o cas bun ,i de toate libert ile vie ii de conac, mul i dintre cei care !i cuno,teau foarte bine firea comod se !ntrebau dac nu",i va petrece restul (ilelor la Net)erfield, lsnd &enera iei urmtoare sarcina de a cumpra mo,ia. Surorile lui erau foarte dornice ca domnul 'in&le1 s",i aib propria sa mo,ie. Cu toate ca el se stabilise acum numai !n calitate de c)iria,, domni,oara 'in&le1 nu era ctu,i de pu in refractara s se a,e(e !n capul mesei lui. ,i nici doamna ?urst, care se cstorise cu un brbat mai mult ele&ant dect bo&at, nu era mai pu in dispus s considere casa fratelui sau drept a ei proprie, cnd !i convenea. Abia trecuser doi ani de cnd domnul 'in&le1 devenise ma#or ca a ,i fost ispitit de o recomanda ie !ntmpltoare s arunce o privire la Net)erfield ?ouse. 3i !ntr"adevr, a aruncat o privire la cas, ,i !n cas, timp de o #umtate de or. i"au plcut po(i ia ,i camerele principale, a fost mul umit de cele spuse de proprietar despre avanta#ele locuin ei, ,i a luat"o pe loc. 7ntre el ,i %arc1 e6ist o prietenie trainic, !n pofida unor mari deosebiri de caracter. 'in&le1 !i era dra& lui %arc1 pentru firea s blnd, maleabila, desc)is, de,i nu s"ar fi putut &si fire care s pre(inte un contrast mai i(bitor cu a sa proprie ,i de,i niciodat nu prea nemul umit de ceea ce era el !nsu,i. 'in&le1 avea cea mai mare !ncredere !n tria afec iunii lui %arc1, iar despre #udecat acestuia, prerea cea mai !nalt. 9nteli&en a lui %arc1 era superioar. /ui 'in&le1 nu"i lipsea !n nici o privin nimic, dar %arc1 era de,tept. Era !n acela,i timp seme , re(ervat ,i preten ios. ,i felul sau de a fi $ de,i era binecrescut $ nu era atr&tor. 7n aceast privin prietenul sau !i era mult superior. Oriunde ar fi aprut, 'in&le1 cucerea. %arc1 #i&nea mereu. 8elul !n care au discutat despre petrecerea de la 0er1ton este destul de &ritor. 'in&le1 nu mai !ntlnise niciodat !n via a s oameni mai dr&u i sau fete mai frumoase. to i fuseser nespus de amabili ,i aten i cu el. nu e6istase nici formalism, nici ri&iditate. se sim ise imediat ca !ntre vec)i cuno,tin e, iar !n ceea ce prive,te pe domni,oara 'ennet, nu",i putea !nc)ipui un !n&er mai frumos dect ea. %arc1, dimpotriv, nu v(use dect o colec ie de oameni la care nu &sise nimic a&reabil ,i nimic distins. nu sim ise pentru nici unul dintre ei nici cel mai mic interes. nici unul nu"i dduse aten ie ,i compania nici unuia dintre ei nu"i fcuse vreo plcere. A recunoscut ca domni,oara 'ennet era dr&u , dar a &sit ca (mbea prea mult. %oamna ?urst ,i sora sa au fost de acord cu toate acestea. totu,i, au plcut"o ,i au admirat"o. ,i au declarat ca e o fat dr&u , una pe care n"aveau obiec iuni s"o cunoasc mai !ndeaproape. %omni,oara 'ennet a fost deci consacrata ca o fat dr&u , iar fratele lor s"a sim it autori(at, datorit acestei laude, s se &ndeasc la ea ct dorea. Capitolul = Cale de o mica plimbare de la /on&bourn, locuia o familie cu care familia 'ennet era deosebit de strns le&at. Sir 5illiam /ucas se ocupase !n trecut cu ne&o ul la 0er1ton, unde fcuse o avere frumu,ic ,i se ridicase la ran&ul de cavaler printr"o suplica adresat re&elui, pe vremea cnd era primar. >an&ul i se urcase, poate, la cap. 7i provocase sil pentru ocupa ia ,i re,edin a sa !ntr"un tr&u,or ,i, prsindu"le pe amndou, se strmutase cu familia !ntr"o cas, cam la o mil de 0er1ton, numit de atunci ucas odge, unde putea cu&eta cu plcere la propria se important ,i desctu,at de treburi, se putea ocupa e6clusiv cu polite ea fa de toat lumea. Cu toate ca se sim ea !mbtat de ran&ul sau, lucrul acesta nu"l fcea trufa,. din contr, era numai amabilitate fa de fiecare. 9nofensiv, prietenos ,i !ndatoritor din fire, pre(entarea sa la *alatul St. James !l fcuse ,i curtenitor. /ad1 /ucas era o femeie foarte cumsecade, nu prea de,teapt, ,i deci o vecin pre ioas pentru doamna 'ennet. Aveau mai mul i copii. Cel mai mare, o tnr fat cam de dou(eci ,i ,apte de ani, inteli&enta ,i cu mult bun sim , era, prietena intim a Eli(abet)ei. 8iind absolut necesar ca domni,oarele 'ennet ,i domni,oarele /ucas s se !ntlneasc pentru a comenta un bal, diminea a urmtoare petrecerii le aduse pe cele dintii la /on&bourn ca s aud ,i s se fac au(ite. $ %umneata ai !nceput seara bine, C)arlotte, !i spuse doamna 'ennet, cu o politicoas stpnire de sine, domni,oarei /ucas. Dumneata ai fost prima aleas a domnului 'in&le1. $ %a, dar se pare ca i"a plcut cea de"a doua mai mult. $ A), vrei s spui Jane, probabil pentru ca a dansat de dou ori cu ea. Cu si&uran , asta prea a fi admira ie. Cred ca, de fapt, a admirat"o. Am au(it ceva despre asta, dar nu prea ,tiu bine ce $ ceva !n le&tur cu domnul >obinson.
Page
$ *oate va &ndi i la conversa ia au(it de mine din !ntmplare, intre domnul 'in&le1 ,i domnul >obinson. nu v"am pomenit nimic despre asta- %omnul >obinson l"a !ntrebat cum !i plceau petrecerile noastre la 0er1ton ,i dac nu era de prere ca la serat se aflau o mul ime de femei dr&u e, ,i pe care o socotea cea mai dr&u , iar el i"a rspuns prompt la ultima !ntrebare: <O), cea mai mare dintre domni,oarele 'ennet, fr !ndoial. nu pot e6ista dou preri !n c)estiunea asta<. $ *e cuvntul meu2 %ar a fost un rspuns foarte )otrt. asta, !ntr"adevr, pare s !nsemne ca... totu,i, poate s nu duc la nimic, ,ti i. $ Cele au(ite de mine au fost mai cu tlc dect cele au(ite de tine, Eli(a, spuse C)arlotte. %omnul %arc1 merit mai pu in s fie au(it dect prietenul sau, a,a e- 'iata Eli(a2 Au(i, s fii doar acceptabil! $ =a ro& s nu"i vr i lui /i((1 !n cap ca trebuie s fie ve6ata de bdrnia lui. este un om att de antipatic, !nct ar fi o adevrat nenorocire s fii pre uit de el. %oamna /on& mia spus seara trecut ca a stat o #umtate de or, c)iar ln& ea, fr s desc)id &ura mcar o sin&ur dat. $ E,ti absolut si&ur, doamn- Nu e o mica &re,eal la mi#loc- 7ntreb Jane. Sunt si&ur ca l"am v(ut pe domnul %arc1 vorbindu"i. $ %a... pentru ca ea l"a !ntrebat, !n cele din urm cum !i place la Net)erfield, ,i el n"a avut !ncotro ,i a trebuit s rspund, dar ea (icea ca a prut furios ca i se adresase cuvntul. $ %omni,oara 'in&le1 mi"a spus, interveni Jane, ca niciodat nu vorbe,te mult, afar doar cnd e cu vec)ile sale cuno,tin e. Cu acestea este deosebit de dr&u . $ Nu cred o iot, dra&a mea, dac ar fi fost att de dr&u , ar fi vorbit cu doamna /on&. %ar pot s"mi !nc)ipui ce s"a !ntmplat. To i spun c"i mndru de nu"i a#un&i eu pr#in la nas. Cred ca o fi au(it, cumva, ca doamna /on& nu are trsur ,i ca a venit la bal !ntr"un cupeu !nc)iriat. $ Nu"mi pas ca n"a vorbit cu doamna /on&, spuse domni,oara /ucas, dar a, fi vrut s fi dansat cu Eli(a. $ Altdat, /i((1, spuse mama sa, a, refu(a s danse( cu el, dac a, fi !n locul tu. $ Cred, doamn, c" i pot promite lini,tit ca nu voi dansa cu el niciodat. $ 0ndria lui, interveni domni,oara /ucas, pe mine nu m supr, a,a cum supara adeseori mndria, pentru ca are o scu(. Nu te po i mira cnd un tnr att de fin, de familie, cu avere, cu tot ce",i poate dori cineva, se crede att de mult. %ac m pot e6prima astfel, el are dreptul s fie mndru. $ Este foarte adevrat, replic Eli(abet), ,i a, putea foarte u,or s iert mndria lui, dac n"ar fi clcat"o !n picioare pe a mea. $ 0ndria, remarc 0ar1, care se flea cu serio(itatea reflec iilor ei, este un sim mnt foarte obi,nuit, cred. %in tot ce am citit pn acum, sunt convins ca este foarte obi,nuit, !ntr"adevr. ca natura omeneasc este deosebit de !nclinat ctre acest sim mnt ,i ca foarte pu ini suntem aceia care nu nutrim un sentiment de automul umire pentru vreo !nsu,ire sau alta, real sau ima&inar. Or&oliul ,i mndria sunt lucruri diferite, de,i adesea cuvintele sunt folosite ca sinonime. Cineva poate fi mndru fr a fi or&olios. 0ndria e le&at mai mult de prerea noastr despre noi !n,ine. or&oliul, de ceea ce ne"ar plcea s &ndeasc al ii despre noi. $ %ac a, fi bo&at ca domnul %arc1, e6clam unul dintre tinerii /ucas. care venise cu surorile sale, nu mi"ar psa ct sunt de mndru. A, ine o )ait de o&ari ,i a, bea o sticl de vin !n fiecare (i. $ Atunci, ai bea cu mult mai mult dect ar trebui, spuse doamna 'ennet. 3i, dac te"a, vedea fcnd"o, i"a, lua pe loc sticl din fa . 'iatul o asi&ur ca n"ar face"o. ea continua s sus in ca ar face"o ,i discu ia nu se termin dect o dat cu vi(ita.
Capitolul =9 %oamnele din /on&bourn s"au pre(entat curnd la cele din Net)erfield. =i(it a fost !ntoars dup toate re&ulile. 'unele maniere ale domni,oarei 'ennet !nfloreau, !ncura#ate de bunvoin doamnei ?urst ,i a domni,oarei 'in&le1. ,i, de,i pe mama au &sit"o de netolerat ,i pe fetele mai mici nevrednice s le adrese(e o vorb, ,i"au e6primat totu,i dorin , fa de cele dou mai mari, de a le cunoa,te mai bine. Jane a primit aceast aten ie cu cea mai mare plcere. dar Eli(abet) vedea totu,i ct de aro&ant se poart cu ele, fcnd cu &reu e6cep ie pentru sora ei $ ,i nu le putea simpati(a. totu,i, amabilitatea lor fa de Jane, att ct era, avea valoare datorndu"se, dup toate probabilit ile, admira iei fratelui lor pentru Jane. Era foarte limpede $ ori de cte ori se !ntlneau $ ca domnul 'in&le1 o plcea cu adevrat; dar Eli(abet)ei !i era tot att de limpede ca Jane ceda pornirii pe care o sim ise pentru el din prima clip ,i ca era pe cale s se !ndr&osteasc de"a binelea. !,i spunea de asemenea cu plcere ca era imposibil ca lumea s afle ceva, deoarece Jane unea o mare
Page
putere de sim ire cu stpnirea de sine ,i cu o fire ponderat, care o puteau pune la adpost de bnuielile inoportunilor. Ea !i !mprt,i toate astea prietenei sale, domni,oara /ucas. $ Este, poate, a&reabil, replic C)arlotte, s fii !n stare, !n asemenea ca(, s te po i stpni !n fa a lumii. dar este uneori o &re,eal s fii att de re inut. %ac o femeie !,i ascunde sentimentele cu aceea,i iscusin ,i fa de obiectul afec iunii sale, poate pierde prile#ul de a"l captiva. ,i atunci, n"ar fi dect o slab consolare s cre(i ca lumea nu ,tie nimic. Aproape !n fiecare ata,ament e6ist att de mult &ratitudine sau vanitate, ca nu e bine s le la,i !n voia lor. Suntem to i !n stare s "acem #nceputul sin&uri $ o u,oar preferin a este destul de fireasc. dar prea pu ini dintre noi sunt !n stare s se !ndr&osteasc cu adevrat, fr !ncura#are. 7n nou ca(uri din (ece e mai bine ca o femeie s arate mai mult afec iune dect simte. Ne!ndoielnic, 'in&le1 o place pe sora ta. dar s"ar putea ca niciodat s nu fac mai mult dect s"o plac dac ea nu"l a#ut pu in. $ %ar ea #l ajut, att ct !i permite firea. %ac eu !mi pot da seama de interesul ei pentru el, 'in&le1 ar trebui s fie un nerod s nu"l observe. $ Nu uita, Eli(a, ca el nu cunoa,te firea Janei a,a cum o cuno,ti tu. $ %ar dac o femeie are o !nclina ie pentru un brbat ,i nu !ncearc s i"o ascund, el trebuie s",i dea seama de acest lucru. $ *oate ca trebuie, dac o vede !ndea#uns... de,i 'in&le1 ,i Jane se !ntlnesc destul de des, nu sunt niciodat mult timp !mpreun. $ ,i cum se vd !ntotdeauna !ntr"o societate numeroas, este imposibil s foloseasc fiecare clip pentru a sta !mpreun de vorb. %e aceea ar trebui ca Jane s profite ct mai mult de fiecare moment !n care"i poate capta aten ia. Cnd va fi si&ur de el, va avea timp destul s se !ndr&osteasc ,i ea ct o vrea. $ *lanul tu e bun, !i rspunse Eli(abet), ct vreme nu ai !n vedere altceva dect dorin a de a te mrita bine. ,i dac m"a, )otr! s"mi &sesc un brbat bo&at sau, pur ,i simplu un brbat, oricare, cred ca a, adopta planul tu. %ar nu acestea sunt sim mintele Janei. ea nu are un scop anume. %eocamdat nu poate fi !nc si&ur de serio(itatea pornirii ei, sau dac aceasta este un lucru !n elept. 7l cunoa,te doar de dou sptmni. A dansat cu el la 0er1ton patru dansuri. l"a v(ut !ntr"o diminea $ acas la el $ ,i de atunci a cinat !n compania lui de patru ori. Nu este deloc suficient pentru a"i cunoa,te firea. $ Nu, a,a cum pre(in i tu lucrurile. %in faptul ca au cinat !mpreun, ar fi putut afla numai dac el are pofta de mncare sau nu. dar trebuie s" i aminte,ti ca au petrecut, de asemenea, patru seri !mpreun $ ,i patru seri pot !nsemna foarte mult.
$ %a, aceste patru seri le"au dat posibilitatea s constate ca amndurora le place Dou$eci i unu mai mult dect %omer&, !ns !n privin a vreunei alte !nsu,iri caracteristice, nu"mi !nc)ipui s",i fi putut de(vlui mare lucru. $ Ei bine, spuse C)arlotte, !i doresc Janei, din toat inima, noroc. %ac ar fi s se mrite cu el mine, cred ca ar avea tot attea ,anse de fericire cte ar avea dac i"ar studia firea timp de douspre(ece luni. 8ericirea !n csnicie este numai o c)estiune de noroc. 8aptul ca !n momentul cstoriei partenerii !,i cunosc foarte bine firea, sau faptul ca au firi foarte asemntoare nu le mre,te ctu,i de pu in ,ansele de fericire. %up cstorie, deosebirile dintre ei se vor accentua de a#uns pentru ca s",i aib partea lor de suferin . ,i e mai bine s cuno,ti ct mai pu in posibil defectele omului cu care" i vei petrece via a. $ 0 faci s rd, C)arlotte. dar asta nu e o #udecat sntoas. 3tii bine ca nu e un lucru sntos ,i ca tu !ns i nu ai proceda astfel. 8iind foarte prins s observe aten iile domnului 'in&le1 fa de sora sa, Eli(abet) era departe de a bnui ca ,i ea devenise un obiect demn de un oarecare interes !n oc)ii prietenului acestuia. /a !nceput, domnul %arc1 admisese, cu &reutate, ca era dr&u . la bal o privise cu indiferen . ,i cnd se !ntlniser din nou, o privise numai pentru a"i aduce critici. %ar nici nu apucase bine s se lmureasc ,i s",i lmureasc prietenii ca Eli(abet) n"avea o sin&ur trstur ca lumea pe c)ipul ei, ca a ,i !nceput s &seasc acela,i c)ip neobi,nuit de inteli&ent, datorit e6presiei frumoase din oc)ii ei !ntuneca i. Acestei descoperiri i"au urmat altele tot att de ve6ante pentru el. %e,i, cu un oc)i critic, descoperise !n !nf i,area ei mai mult dect o sin&ur abatere de la perfect simetrie, a fost obli&at s constate ca avea o siluet (velt ,i plcut. ,i, de,i afirma ca manierele ei nu erau cele obi,nuite !n lumea bun, fusese captivat de !ncnttoarea lor naturale e. Eli(abet) era total incon,tient de acest lucru. pentru ea, %arc1 era omul care nu se fcea plcut nicieri ,i care n"o socotise destul de frumoas pentru a o invita la dans. %arc1 !ncepu s doreasc s"o cunoasc mai bine ,i !nainte de a sta el !nsu,i de vorb cu ea, ca un prim pas, !ncepu s asculte discu iile ei cu al ii. 8aptul acesta atrase aten ia Eli(abet)ei. Asta s"a petrecut la re,edin a lui Sir 5illiam /ucas, unde se or&ani(ase o mare reuniune. $ Ce"o fi vrnd domnul %arc1, o !ntreb Eli(abet) pe C)arlotte, ca st ,i ascult conversa ia mea cu colonelul 8orster-
Page
$ Aceasta este o !ntrebare la care nu" i poate rspunde dect domnul %arc1. $ %ac va mai continua astfel, !l voi face desi&ur s priceap ca ,tiu ce urmre,te. Are o privire foarte ironic ,i, dac nu !ncep prin a fi eu !nsmi impertinenta, !n curnd m voi teme de el. *u in mai tr(iu, !n timp ce dnsul se apropia de ele, fr s aib !ns aerul ca dore,te s participe la conversa ie, domni,oara /ucas spuse prietenei sale: $ Te desfid s desc)i(i un asemenea subiect fa de domnul %arc1. Aceasta fu o provocare pentru Eli(abet), care se !ntoarse ctre el ,i"i spuse: $ Nu crede i, domnule %arc1 ca m"am e6primat remarcabil de bine adineauri, cnd l"am tot scit pe colonelul 8orster s ne dea un bal la 0er1ton$ Cu o mare )otrre2 %ar acesta este un subiect care !ntotdeauna face pe o doamn s fie )otrt2 $ Sunte i pornit !mpotriva noastr. $ 7n curnd va fi rndul ei s fie scit, interveni domni,oara /ucas. 0 duc s desc)id pianul, Eli(a. ,tii ce urmea(. $ Ca prieten, e,ti o fptur tare ciudat, dorind mereu s m produc !n fa a oricui ,i a tuturor. %ac vanitatea mea ar avea veleit i mu(icale, ai fi de nepre uit. dar, a,a cum stau lucrurile, a, dori s nu m produc !n fata acelora care sunt obi,nui i s se delecte(e cu cei mai buni arti,ti. Totu,i, la insisten ele domni,oarei /ucas, adu&a. foarte bine, dac trebuie s fie a,a, a,a s fie. ,i cu o cuttur &rav spre domnul %arc1: e un vec)i ,i minunat proverb pe care"l cunosc, desi&ur, to i cei de fa : <@ine" i rsuflarea ca s ai cu ce" i rci fiertura<. Eu o in pe a mea ca s"mi !nal cntecul. 9nterpretarea ei fu plcut, dar prin nimic e6cep ional. %up vreo dou cntece ,i !nainte de a fi putut rspunde ru&min ilor unora de a mai cnta fu !nlocuit la pian cu nerbdare de sora ei 0ar1 care, fiind sin&ura ur ic dintre fetele 'ennet, se strduia din &reu s",i desvr,easc educa ia ,i cuno,tin ele ,i era mereu dornic s ,i le etale(e. 0ar1 nu avea nici talent, nici &ust. ,i de,i ambi ia o fcuse silitoare, !i dduse !n acela,i timp un aer pedant ,i !ncre(ut, care ar fi dunat c)iar ,i cuiva a#uns la un &rad de perfec iune mai mare dect cel atins de ea. Eli(abet), simpl ,i natural, fusese ascultat cu mult mai mult plcere, de,i nu cntase nici pe #umtate att de bine. pe cnd 0ar1, la sfr,itul unui lun& concerto, fu bucuroas s vne(e pre uire ,i mul umiri, cntnd melodii sco iene ,i irlande(e, la cererea surorilor sale mai mici care, !mpreun cu tinerii /ucas ,i doi, trei ofi eri, se porniser nerbdtoare s danse(e !ntr"un capt al salonului. %omnul %arc1 ,edea !n prea#ma lor. 7ntr"o tcut indi&nare fa de modul acesta de a petrece seara, fr nici un fel de conversa ie. era prea cufundat !n propriile sale &nduri ,i nici nu b&a de seam ca alturi de el se afla Sir 5illiam /ucas, pn ce acesta nu"i vorbi. $ Ce petrecere !ncnttoare pentru tineret, domnule %arc12 *n la urm, nimic nu se compar cu dansul. 7l socotesc ca pe una dintre primele manifestri de rafinament ale societ ilor omene,ti civili(ate. $ Ave i dreptate, Sir, ,i mai pre(int !n plus avanta#ul de a fi foarte <la mod< !n societ ile mai pu in civili(ate ale lumii $ fiecare slbatic ,tie s danse(e2 Sir 5illiam (mbi doar. $ *rietenul dumneavoastr dansea( splendid, continu el dup o pau(, cnd !l v(u pe 'in&le1 intrnd !n dans, ,i nu m !ndoiesc ca sunte i ,i dumneavoastr, domnule %arc1, un adept al acestei arte. $ Cred ca m"a i v(ut dansnd la 0er1ton, Sir. $ %a, !ntr"adevr, ,i nu mica mi"a fost plcerea privindu"v. %ansa i adesea la St. James$ Niciodat, Sir. $ Nu crede i ca ar fi un oma&iu ce se cuvine acelei case$ Este un oma&iu pe care nu"l aduc niciodat vreunei case cnd pot evita s"o fac. $ Ave i o re,edin la /ondra, !n ele&. %omnul %arc1 se !nclin. $ Am avut cndva de &nd s m instale( ,i eu acolo, pentru ca !mi place o societate aleas, dar nu am fost destul de si&ur ca aerul /ondrei !i va prii /ad1"ei /ucas. Se opri a,teptnd un rspuns, dar interlocutorul lui nu era dispus s i"l dea ,i, cum !n clipa aceea Eli(abet) se !ndrepta ctre ei, !i trecu prin minte s fac un mare act de &alanterie ,i !i stri&: $ Scumpa domni,oara Eli(a, de ce nu dansa i- %omnule %arc1, va ro& s"mi !n&dui i s va pre(int, !n persoan acestei tinere domni,oare, o !ncnttoare partener. Nu pute i refu(a s dansa i, sunt si&ur, cnd ave i !n fata atta frumuse e2 3i, lund mna fetei, ar fi pus"o !ntr"a lui %arc1 care, de,i surprins peste msur, ar fi dorit s i"o ia, cnd Eli(abet) ,i"o retrase brusc ,i"i spuse lui Sir 5illiam cu oarecare nervo(itate:
Page
$ Crede i"m, Sir, nu am nici cea mai mica inten ie s danse(. =a implor s nu presupune i ca am venit spre dumneavoastr ca s solicit un partener. Cu mult cuviin , domnul %arc1 ceru favoarea unui dans, dar a fost (adarnic. Eli(abet) era )otrt. ,i (adarnice au fost ,i toate !ncercrile lui Sir 5illiam de a o !ndupleca. $ Sunte i desvr,it la dans, domni,oara Eli(a, ,i este o cru(ime s m lipsi i de fericirea de a va admira ,i, de,i domnului %arc1 !i displace, !n &eneral, acest amu(ament, sunt convins ca nu are nimic !mpotriv s ne !ndatore(e timp de o #umtate de or. $ %omnul %arc1 este numai amabilitate, spuse Eli(abet) sur(nd. $ Este, !ntr"adevr. ,i dac inem seama de obiectul tenta iei, dra& domni,oar Eli(a, nu ne putem mira de comple(en sa, cci cine ar putea obiecta ceva unei asemenea partenereEli(abet) se !ndeprta cu o privire ,tren&reasc. >efu(ul ei nu"l supra pe domnul %arc1, care se &ndea tocmai la ea cu oarecare bunvoin , cnd fu acostat de domni,oara 'in&le1. $ *ot s va spun de ce a i c(ut pe &nduri. $ Cred ca nu pute i. $ =a &ndi i ct de insuportabil ar fi s petrece i multe seri !n acest fel, !ntr"o astfel de societate. ,i, !ntr"adevr, sunt cu totul de prerea dumneavoastr. Nu m"am plictisit niciodat att2 3i to i ace,ti oameni insipi(i ,i totu,i (&omoto,i, mrun i ,i totu,i plini de ei2 Ce n"a, da s aud sarcasmele dumneavoastr la adresa lor. $ *resupunerea dumneavoastr este total &re,it, va asi&ur. 4ndul meu luneca pe un f&a, mult mai plcut. 0editam la marea plcere pe care i"o pot da doi oc)i frumo,i pe c)ipul unei femei dr&u e. %omni,oara 'in&le1 !,i a inti !ndat privirile pe fa a lui ,i !i ceru s"i spun ce doamna reu,ise s" i inspire asemenea reflec ii. %omnul %arc1 !i rspunse cu mult !ndr(neal: $ %omni,oara Eli(abet) 'ennet. $ %omni,oara Eli(abet) 'ennet, repet domni,oara 'in&le1. Sunt uluit2 %e cnd se
bucura de aceast favoare- 3i, m ro&, cnd s va pre(int urrile mele de fericire$ C)iar aceast este !ntrebarea pe care m a,teptam s"o pune i. 9ma&ina ia unei doamne este foarte aprins. sare de la admira ie la dra&oste ,i de la dra&oste la cstorie, !ntr"o clip. 3tiam ca ve i fi &ata s"mi pre(enta i urrile dumneavoastr. $ O)2 Nu2 %ac lua i lucrurile att de serios, voi considera c)estiunea perfect re(olvat. =e i avea, !ntr"adevr, o soacr fermectoare ,i va fi desi&ur mereu pre(ent la *emberle1 !mpreun cu dumneavoastr. %arc1 o ascultase cu o total indiferen !n timp ce dnsa se amu( !n acest fel pe tema ce",i alesese. ,i deoarece calmul lui o convinsese ca nu era nici un pericol, spiritele domni,oarei 'in&le1 se revrsar !n continuare.
Capitolul =99 Averea domnului 'ennet se compunea, aproape !n !ntre&ime, dintr"o mo,ie cu un venit de dou mii de lire anual care, !ns, din nenorocire pentru fiicele lui, fusese lsat prin testament $ !n lipsa de mo,tenitori direc i de parte brbteasc $ unei rude !ndeprtate. iar averea doamnei 'ennet, avere frumu,ic pentru situa ia ei, putea cu &reu compensa veniturile insuficiente ale so ului. Tatl ei fusese avocat la 0er1ton ,i !i lsase mo,tenire patru mii de lire. %oamna 'ennet avea o sor mritat cu un oarecare domn *)ilips, care fusese secretarul tatlui ei ,i !i succedase !n afaceri, ,i un frate stabilit la /ondra. !ntr"o ramur comercial respectabil. Satul /on&bourn era situat la numai o mil de 0er1ton. distan a foarte potrivit pentru tinerele domni,oare care erau atrase !ntr"acolo de trei, patru ori pe sptmn, pentru a",i !ndeplini !ndatoririle fa de mtu,a lor ,i, fa de o modist $ c)iar peste drum. Cele dou fete mai mici, Cat)erine ,i /1dia, erau deosebit de asidue !n aceste aten ii. aveau ,i mai pu in minte dect surorile lor ,i, cnd nu &seau nimic mai bun de fcut, o plimbare pn la 0er1ton era lucrul cel mai potrivit ca s le umple orele de diminea ,i s le dea material de conversa ii pentru seara. ,i orict de srac !n ,tiri era, !n &eneral, inutul, ele tot i(buteau s stoarc ceva de la mtu,a lor. 7n pre(ent, erau !ntr" adevr doldora ,i de ve,ti ,i de bucurii, cci tocmai venise !n apropiere un re&iment de mili ie care urma s rmn acolo toat iarn, iar cartierul &eneral era !n 0er1ton. Acum, vi(itele la doamna *)ilips furni(au fetelor ,tiri &ro(av de interesante. 7n fiecare (i cuno,tin ele lor cu privire la numele ,i rela iile ofi erilor sporeau. Adresele lor n"au rmas mult timp un secret pentru ele ,i, !n curnd, au !nceput s"i cunoasc personal. %omnul *)ilips era !n vi(it cu ei, ceea ce desc)idea, pentru nepoatele sale, o surs de fericire necunoscut mai !nainte. Nu mai
Page
vorbeau dect despre ofi eri. averea domnului 'in&le1, care ddea fiori doamnei 'ennet, nu avea nici un pre !n oc)ii lor, !n compara ie cu uniforma unui ste&ar. %up ce le ascult o diminea !ntrea&a efu(iunile pe aceast tem, domnul 'ennet remarc cu rceal: $ %up ct pot s"mi dau seama din felul vostru de a vorbi, cred ca sunte i dou dintre cele mai neroade fete de pe aici. O cam bnuiam eu, dar acum m"am convins. Cat)erine se tulbur ,i nu mai spuse nimic, dar /1dia, cu o perfect indiferent, continua s",i e6prime admira ia pentru cpitanul Carter ,i speran de a"l !ntlni !n cursul (ilei, deoarece !n diminea a urmtoare acesta pleca la /ondra. $ Tare m mir, dra&ul meu, (ise doamna 'ennet, ca e,ti att de repede dispus s" i cre(i copiii nero(i. %ac a, vrea s &ndesc ru de copiii cuiva, n"a, ale&e totu,i pentru asta propriii mei copii. $ %ac ai mei sunt ni,te nero(i, sper s rmn mereu con,tient de asta. $ %a, dar se !ntmpl ca ai no,tri sunt to i foarte de,tep i. $ Acesta este sin&urul punct $ !ndr(nesc s"o cred $ !n care nu suntem de aceea,i prere. Am sperat !ntotdeauna ca prerile noastre vor coincide pn !n cele mai mici amnunte, dar !n c)estiunea asta sunt silit s fiu !n de(acord cu dumneata, cci le socotesc pe cele dou me(ine ale noastre cum nu se poate mai (natece. $ %ra& domnule 'ennet, nu trebuie s te a,tep i s aib mintea tatlui sau mamei lor. Cnd vor atin&e vrsta noastr, sunt si&ur ca nu se vor mai &ndi la ofi eri, cum nici noi nu ne &ndim. 0i" amintesc de vremurile cnd ,i mie !mi plcea &ro(av o tunic staco#ie $ ,i, !ntr"adevr, !n fundul inimii !mi place ,i acum. ,i dac un tnr colonel iste , cu cinci, ,ase mii pe an, mi"ar cere pe una dintre fete, n"am s"i spun ba2 9ar deun(i, la Sir 5illiam, colonelul 8orster mi s"a prut tare c)ipe, !n uniforma lui. $ 0am, stri& /1dia, mtu,a mi"a spus ca domnul colonel 8orster ,i domnul cpitan Carter nu se mai duc la domni,oara 5atson att de des ca la !nceput, cnd au venit aici. !i vede acum mereu la ba(ar la Clar+e. %oamna 'ennet nu"i mai putu rspunde fiindc tocmai atunci intrase valetul cu un bilet pentru domni,oara 'ennet. fusese trimis de la Net)erfield ,i aductorul a,tepta rspuns. Cu oc)ii scnteind de plcere, doamna 'ennet repe(i !ntrebare dup !ntrebare, !n timp ce Jane citea: $ =ai, Jane, de la cine e- %espre ce e vorba- Ce (ice el- =ai, Jane, &rbe,te"te ,i spune"ne, &rbe,te"te, inimioara mea. $ Este de la domni,oara 'in&le1, rspunse Jane. apoi !l citi cu &las tare. <%ra&a mea prieten, %ac nu ai a a mil !nct s vii ast(i s iei masa cu mine ,i cu /ui(a, riscm s ne du,mnim pe tot restul vie ilor noastre, cci un tete--tete de o (i !ntrea&, !ntre dou femei, nu poate s se sfr,easc fr o ceart. =ino ct po i mai repede dup primirea biletului. 8ratele meu ,i ceilal i domni vor lua masa !n ora, cu domnii ofi eri. Cu toat dra&ostea, Caroline 'in&le1<
o s trebuiasc s rmi acolo toat noaptea. $ 'un plan2 E6clam Eli(abet), dac ai fi si&ur ca nu se vor oferi s"o trimit !napoi cu trsura lor. $ O)2 %omnii vor lua cupeul domnului 'in&le1 ca s se duc la 0er1ton ,i familia ?urst nu are ci pentru ai lor. $ 0i"ar place mult mai mult s mer& cu trsura. $ %ar, dra&a mea, tata nu se poate lipsi de cai, sunt si&ur. E nevoie de ei la cmp. nu este a,a, domnule 'ennet$ E nevoie de ei la cmp mult mai des dect !i pot avea. $ %ar dac !i ai pentru ast(i, interveni Eli(abet), scopul mamei este atins. *n la urm, !l fcu pe tatl ei s recunoasc !ntr"adevr ca nu se putea lipsi de cai. Jane fu astfel silit s plece clare, iar mama s o conduse pn la u, cu multe ,i vesele pre(iceri de vreme proast. Speran ele sale se !mplinir. nici nu plecase Jane bine, ca se ,i porni ploaia.
$ Cu ofi erii2 E6clam /1dia. cum de nu mi"a spus mtu,a nimic despre una ca asta$ 9a masa !n ora,, interveni doamna 'ennet. 0are &)inion2 $ *ot s iau trsura- 7ntreb Jane. $ Nu, dra&a mea, e mai bine s te duci clare, pentru ca vremea e a ploaie ,i atunci
Page
Surorile se temeau pentru ea, dar mama lor era !ncntat. *loaia continu fr !ncetare toat seara. 8r !ndoial, Jane nu se putea !ntoarce. $ Ce idee &ro(av am avut2 Se lauda mereu doamna 'ennet, ca ,i cnd meritul de a fi de(ln uit ploaia era cu totul al ei. *n a doua (i de diminea , ea n"a fost totu,i con,tient de !ntrea&a valoare a ma,ina iilor sale. Nici nu terminaser bine micul de#un, cnd un servitor de la Net)erfield se pre(ent cu un bile el pentru Eli(abet). <Scumpa mea /i((1, 0"am sim it foarte ru ast(i de diminea , ceea ce trebuie pus, cred, pe seama ploii de ieri care m"a udat pn la piele. %ra&ele mele prietene nici nu vor s aud s m !ntorc acas pn nu m voi sim i bine. Ele insist, de asemenea, s m vad domnul Jones, a,a ca nu va alarma i dac ve i au(i ca a fost c)emat aici. 7n afar de durerea de cap ,i o durere !n &t, nu mai am nimic.<
Ei bine, scumpa mea, spuse domnul 'ennet, cnd Eli(abet) sfr,i de citit biletul, dac fiica dumitale se va !mbolnvi &rav, dac se va !ntmpla s moar, vom avea mn&ierea de a ,ti ca totul a fost din ordinul dumitale, !n &oan dup domnul 'in&le1. $ O)2 Nu m tem deloc c"o s moar. Oamenii nu mor din cau(a unui fleac de rceal. =a fi foarte bine !n&ri#it. Atta vreme ct rmne acolo, toate sunt cum nu se poate mai bine. 0"a, duce s" o vd, dac a, putea avea trsura. Eli(abet), fiind !ntr"adevr !n&ri#orat, se )otr! s plece la Jane, de,i trsura nu era disponibil. ,i, cum nu clrea, sin&ura solu ie era s se duc pe #os. Ea le !mprt,i )otrrea luat. $ Cum po i fi att de nesbuit !nct s" i treac mcar prin minte a,a ceva, pe noroiul asta2 Stri& doamna 'ennet. E nepotrivit s te ar i astfel acolo. $ E foarte potrivit s vd cum arat Jane $ ,i asta e tot ce doresc. $ /i((1, !mi dai a !n ele&e, o !ntreba tatl ei, c"ar trebui s trimit dup cai$ Nu, deloc. *ot foarte bine s mer& pe #os. %istan a nu !nseamn nimic cnd ai un motiv serios. nu sunt dect trei mile. =oi fi !napoi pentru mas. $ 7 i admir bunvoin , se amestec 0ar1, dar orice impuls ar trebui s fie controlat de ra iune. ,i, dup prerea mea, strdania ar trebui s fie !ntotdeauna !n propor ie cu ceea ce dore,ti s ob ii. $ Te vom conduce pn la 0er1ton, spuser Cat)erine ,i /1dia. Eli(abet) accept propunerea ,i cele trei domni,oare pornir !mpreun. $ %ac ne &rbim, adu& /1dia pe drum, poate !l (rim pe cpitanul Carter, !nainte s plece.
/a 0er1ton se despr ir. surorile mai mici se !ndreptar !nspre locuin a so iei unuia dintre ofi eri, iar Eli(abet) !,i continu drumul sin&ur, strbtnd cmp dup cmp, srind cu nerbdare peste prlea(uri ,i smrcuri. !n cele din urm, a#unse !n fa a casei, cu &le(nele obosite, ciorapii murdari ,i un c)ip strlucind de !nfierbntarea mersului. A fost condus !n sufra&eria mica, unde erau to i ai casei, !n afar de Jane, ,i unde apari ia Eli(abet)ei strni mare uimire. *entru doamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1 era de neconceput ca ea s fi fcut, la ora aceea, sin&ur ,i pe o vreme imposibil, trei mile pe #os. Eli(abet) era convins ca o dispre uiau din aceast cau(. Au primit"o totu,i cu mult polite e, iar !n purtarea fratelui lor era ceva mai mult dect simpl polite e $ era bunvoin ,i amabilitate. %omnul %arc1 n"a spus mai nimic, iar domnul ?urst, absolut nimic. Cel dinti se sim ea !mpr it !ntre un sim mnt de admira ie pentru strlucirea pe care efortul o dduse c)ipului ei ,i unul de !ndoial, !ntrebndu"se dac !mpre#urarea merita ca ea s vin de att de departe, sin&ur. Cel de"al doilea domn se &ndea numai la micul sau de#un.
Page
Eli(abet) !ntreb despre sntatea surorii ei, dar nu primi un rspuns prea mul umitor. %omni,oara 'ennet dormise prost. ,i, cu toate ca se sculase, avea febr mare ,i nu se sim ea destul de bine pentru a putea prsi camera. Eli(abet) fu bucuroas s fie condus imediat la ea. Jane, pe care numai fric de a nu provoca temeri sau !n&ri#orri o !mpiedicase s scrie ce dor !i era de sora ei, fu !ncntat s"o vad. Nu a fost !ns !n stare s stea mult de vorb. ,i cnd domni,oara 'in&le1 ie,i, lsndu"le sin&ure, ea nu putu spune cine ,tie ce. !,i e6prim numai recuno,tin a pentru deosebit &entile e cu care fusese tratat. Eli(abet) se ocup !n tcere de bolnav. %up micul de#un, venir la ele surorile. Eli(abet) !ncepu ,i ea s le !ndr&easc, v(nd cita afec iune ,i solicitudine !i artau Janei. Sosi apoi ,i spi erul care dup ce e6amina bolnav, spuse $ ceea ce era de la sine !n eles $ ca aceasta rcise foarte tare ,i ca trebuiau s !ncerce s !nvin& rul. o sftui s se !ntoarc din nou !n pat ,i promise s"i trimit doctorii. Jane urma imediat sfatul, cci i se ridicase temperatura ,i o durea capul !n&ro(itor. Eli(abet) nu o mai prsi nici mcar o sin&ur clip, ,i nici celelalte doamne nu lipsir mult de ln& ea. domnii ie,iser ,i ele nu aveau de fapt nimic altceva de fcut. Cnd ceasul btu ora trei, Eli(abet) sim i ca era timpul s plece ,i pomeni $ fr s fie prea !ncntat $ de lucrul acesta. %omni,oara 'in&le1 !i oferi trsur ,i Eli(abet) a,tepta ca aceasta s mai struie pu in !nainte de a primi, cnd Jane manifest o asemenea !n&ri#orare la &ndul de a se despr i de sora ei, !nct domni,oara 'in&le1 se v(u obli&at s sc)imbe propunerea de a"i oferi trsura !n invita ia de a rmne, pentru moment, la Net)erfield. Eli(abet) accepta plin de recuno,tin ,i un servitor fu apoi trimis la /on&bourn pentru a !n,tiin a familia ca va rmne acolo ,i pentru a le aduce ve,minte de sc)imb.
Capitolul =999 /a orele cinci, cele dou doamne se retraser ca s se sc)imbe pentru masa de sear ,i la ,ase ,i #umtate Eli(abet) fu poftita la cin. Ea nu putu da un rspuns !mbucurtor potopului de !ntrebri politicoase, printre care le remarc, !ncntat, pe cele pline de o cald solicitudine ale domnului 'in&le1, Jane nu se sim ea deloc mai bine. /a au(ul acestei ve,ti, surorile repetar de trei, patru ori ca erau &ro(av de m)nite, ca era &ro(av de neplcut s fii &rav rcit ,i ca le displcea teribil cnd erau ele !nsele bolnave $ pe urm nu se mai &ndir nici un moment la acest lucru. indiferen a lor fa de Jane, cnd aceasta nu era de fa , o fcea pe Eli(abet) s resimt vec)ea ei antipatie pentru ele. 8ratele lor era, !ntr"adevr, sin&urul din familie pe care"l putea privi cu plcere. 7n&ri#orarea lui pentru Jane era vdit, iar aten iile fa de ea !ns,i, !ncnttoare. acestea o !mpiedicar s se simt att de nepoftit pe ct credea ca este !n oc)ii celorlal i. Nimeni, !n afar de el, nu o lu !n seam. %omni,oara 'in&le1 era preocupat de domnul %arc1. sora ei, nu mai pu in. !n ceea ce"l privea pe domnul ?urst, ln& care ,edea Eli(abet), acesta era un brbat indolent, care nu tria dect pentru mncare, butura ,i #ocul de cr i ,i care, aflnd ca dnsa prefera o mncare simpl !n locul unui ragout nu mai &si ce s"i spun. Cnd se sfr,i cin, Eli(abet) se re!ntoarse ln& Jane ,i, cum se !nc)ise u,a !n urma ei, domni,oara 'in&le1 se porni s"o vorbeasc de ru. *urtarea Eli(abet)ei fu calificat ca foarte rea, !ntr" adevr $ un amestec de mndrie ,i impertinent. nu avea nici conversa ie, nici stil, nici &ust ,i nu era nici frumoas. /a fel &ndea ,i doamna ?urst care adu&: $ *e scurt, n"are nici o calitate, !n afar de aceea ca este un as al mersului pe #os. N"am s uit !n via a mea apari ia ei aici, ast(i de diminea . 7ntr"adevr arata ca o slbatic. $ C)iar a,a, /ui(a. Cu &reu mi"am putut pstra serio(itatea. O ne&)iobie, s vin aici. %e ce, m ro&, a trebuit s &oneasc peste cmpuri, pentru o rceal a surorii ei- Cu prul !n a,a neornduial, att de rv,it2 $ %a, ,i #uponul. sper ca i"ai v(ut #uponul. Tvlit prin noroi, de un la de palma $ sunt absolut si&ur. ,i fusta lsat !n #os ca s"l ascund, fr s i(buteasc. $ *ortretul fcut de tine, /ui(a, s"ar putea s fie foarte e6act, spuse 'in&le1, dar eu nu am b&at nimic de seam. 0i s"a prut ca domni,oara Eli(a 'ennet arata nespus de bine, a(i"diminea cnd a intrat aici. Nici n"am observat #uponul murdar. $ Dumneata l"ai remarcat, de bun seam, domnule %arc1, spuse domni,oara 'in&le1, ,i !nclin s cred ca nu i"ar plcea s"o ve(i pe sora dumitale pre(entndu"se astfel. $ %esi&ur, nu. $ Au(i, s mear& trei mile sau patru, sau cinci, sau cte or fi, cu noroiul trecndu"i peste &le(ne, ,i sin&ur, sin&ur de tot2 Ce"a vrut s arate cu asta- 0i se pare ca asta dovede,te un &en oribil de independen plin de !nfumurare ,i o indiferen , cu totul provincial, fa de etic)et.
Page
$ %ovede,te dra&oste pentru sora ei, ceea ce este !ncnttor, interveni 'in&le1. $ 0 tem, domnule %arc1, remarc aproape !n ,oapt domni,oara 'in&le1, ca aceast !ntmplare a alterat, !ntructva, admira ia dumitale pentru oc)ii ei frumo,i. $ %eloc, replic el, efortul le dduse ,i mai mult strlucire. Urm o mica tcere, apoi doamna ?urst relu firul. $ O pre uiesc foarte mult pe Jane 'ennet $ este !ntr"adevr o fat tare dr&u $ ,i doresc din toat inima s se cptuiasc bine, dar, cu asemenea prin i ,i cu rude att de modeste, m tem ca nu prea are ,anse. $ Te"am au(it $ cred $ spunnd ca au un unc)i, avocat la 0er1ton. $ %a, ,i mai au unul care locuie,te pe undeva prin apropiere de C)eapside. $ Asta este culmea2 Adu& sora ei ,i i(bucnir !n )o)ote de rs. $ %ac ar avea at ia unc)i ct s umple !ntre&ul C)eapside, e6clam 'in&le1, asta tot nu le"ar face, nici cu o iot, mai pu in fermectoare. $ /e"ar mic,ora !ns sim itor ,ansele de a se mrita cu brba i cu o oarecare &reutate !n lume, replic %arc1. 'in&le1 nu rspunse nimic. surorile lui !ns !l aprobar cu entu(iasm ,i continuar s fac )a( pe seama vul&arit ii rudelor dra&ei lor prietene. Totu,i, cnd ie,ir din sufra&erie, s"au dus $ iar,i pline de tandre e $ !n camera bolnavei, unde au rmas pn ce au fost poftite la cafea. Jane se sim ea !nc foarte ru ,i Eli(abet) n"o mai lsa sin&ur, nici o clip, pn seara tr(iu, cnd avu mn&ierea de a",i vedea sora dormind, ,i atunci i se pru mai curnd potrivit, dect plcut, s coboare !n salon. Cnd intr, !i &si pe to i #ucnd <ABB< ,i fu imediat poftita s ia parte la #oc. dar, bnuind ca #ucau tare, se scu( prete6tnd starea surorii sale ,i spunnd c",i va petrece pu inul timp ct va rmne #os, cu o carte. %omnul ?urst o privi mirat. $ *refera i cititul, #ocului de cr i- 8oarte ciudat2 Se mir el. $ %omni,oara Eli(a 'ennet, interveni domni,oara 'in&le1, dispre uie,te #ocul de cr i. E o mare cititoare ,i nu &se,te plcere !n nimic altceva. $ Nu merit nici asemenea pre uire, nici asemenea critic. 'u sunt o mare cititoare ,i &sesc plcere !n multe alte lucruri. $ 7n a va !n&ri#i sora, sunt si&ur, spuse 'in&le1. Sper ca plcerea dumneavoastr va fi curnd ,i mai mare, v(nd"o iar sntoas. Eli(abet) !i mul umi din toat inima, apoi se !ndrepta spre o mas pe care se aflau cteva cr i. El se oferi s"i mai aduc altele $ tot ceea ce se &sea !n biblioteca s. $ Ce mult a, dori s am o colec ie mai mare, spre bucuria dumneavoastr ,i cinstea mea. sunt !ns cam lene, ,i, de,i nu am multe cr i, am mai multe dect am rsfoit vreodat. Eli(abet) !l asi&ur ca se putea perfect mul umi cu cele care se &seau acolo. $ Sunt uimit, spuse domni,oara 'in&le1, ca tatl meu a lsat o colec ie att de mica de cr i. Ce biblioteca minunat ave i la *emberle1, domnule %arc12 $ Ar trebui s fie bun, rspunse el, cci repre(int strdania multor &enera ii. $ 3i apoi, dumneata !nsu i ai imbo&atit"o att2 0ereu cumperi cr i. $ Nu pot concepe s" i ne&li#e(i biblioteca personal, !n (ilele noastre. $ S"o ne&li#e(i2 Sunt si&ur ca nu ne&li#a i nimic din ce ar putea adu&a ceva la frumuse ile acelei nobile re,edin e. C)arles, cnd ! i vei construi casa ta, a, dori s, fie mcar pe #umtate att de !ncnttoare pe ct e *emberle1. $ 3i eu la fel. $ Te"a, sftui s cumperi un loc !n vecintate ,i s iei *emberle1 ca model. !n An&lia nu e6ist inut mai minunat ca %erb1s)ire. $ Cu dra& inim. =oi cumpra c)iar re,edin a *emberle1, dac %arc1 mi"o vinde. $ =orbesc de ceea ce e posibil, C)arles. $ *e cinstea mea, Caroline, cred ca e mult mai posibil s cape i *emberle1"ul cumprndu"l, dect copiindu"l. Eli(abet) era att de prins de ceea ce se petrecea, !nct nu se prea putea concentra asupra cr ii. a,a ca o lasa curnd deoparte, se apropie de mas de #oc ,i se a,e( !ntre domnul 'in&le1 ,i sora lui mai mare, ca s priveasc #ocul. $ %omni,oara %arc1 a crescut mult de ast"primvar- Continu domni,oara 'in&le1. este oare ct mine de !nalt$ Cred ca da. E cam de !nl imea domni,oarei Eli(abet) 'ennet. c)iar mai !nalt. $ Ce dor !mi e s"o vd din nou2 N"am !ntlnit niciodat pe cineva care s m fi !ncntat mai mult. Ce !nf i,are, ce maniere, ,i att de desvr,it pentru vrsta ei2 Cnt dumne(eie,te la pian. $ Sunt uluit, spuse 'in&le1, cum de reu,esc toate tinerele domni,oare s fie att de desvr,ite.
Page
$ %esvr,ite2 Toate tinerele domni,oare2 %ra&ul meu C)arles, ce vrei s spui%a, toate, cred. Toate pictea( msu e, ,i !mbrc paravane, ,i !mpletesc pun&u e. Nu cunosc una care s nu ,tie s fac toate astea ,i, pe cuvnt, nu mi s"a !ntmplat s mi se vorbeasc pentru prima oar de vreo domni,oar, fr s mi se spun ct e de desvr,it. $ /ista dumitale cuprin(nd enumerarea !nsu,irilor comune attor domni,oare, spuse %arc1, este mult prea adevrat. Cuvntul este !ns folosit pentru o mul ime de femei care nu"l merit dect pentru ca !mbraca paravane ,i !mpletesc pun&u e. dar eu personal sunt departe de a fi de acord cu acest fel de a aprecia doamnele !n &eneral. Nu m pot luda ca a, avea, printre toate cuno,tin ele mele, mai mult de o #umtate de du(in care s fie cu adevrat desvr,ite. $ Nici eu, sunt convins, conc)ise domni,oara 'in&le1. $ Atunci, remarc Eli(abet), desi&ur ca ideea dumneavoastr despre o femeie desvr,it este foarte cuprin(toare. $ %a2 8oarte cuprin(toare2 >epet %arc1. $ O)2 %esi&ur, stri& sustinatoarea"i devotat, nimeni nu poate fi considerat desvr,it, dac nu dep,e,te ceea ce po i !ntlni !n mod obi,nuit. O femeie trebuie s cunoasc bine mu(ic, pictura, cntul, dansul ,i limbile moderne, pentru a merita acest calificativ. ,i, !n afar de acestea toate, trebuie s aib !nc un nu ,tiu ce !n !nf i,area ei, !n felul ei de a mer&e, !n tonul &lasului, !n inut ,i felul sau de a se e6prima. altfel nu merit calificativul acesta dect pe #umtate. $ Trebuie s posede !ntr"adevr toate aceste !nsu,iri, confirma %arc1. ,i la acestea toate, mai trebuie totu,i s adau&e !nc ceva ,i mai esen ial $ !mbo& irea min ii sale printr"o lectura ne!ntrerupt. $ Nu m mir faptul ca nu cunoa,te i dect ,ase femei desvr,ite. 7n aceste condi ii, m"ar mira s cunoa,te i mcar una. $ Sunte i att de pornit !mpotriva propriului dumneavoastr se6, !nct va !ndoi i de aceast posibilitate$ (u nu am v(ut niciodat o astfel de femeie. Eu nu am v(ut niciodat !mbinate laolalt atta )ar, ,i &ust, ,i )rnicie, ,i distinc ie... %oamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1 se revoltar de in#uste ea !ndoielii e6primate de Eli(abet) ,i continuau amndou s proteste(e, spunnd ca ele cuno,teau o mul ime de femei care corespundeau acestei descrieri, cnd domnul ?urst le c)eam la ordine, cu repro,uri amare pentru lipsa lor de aten ie la #oc. 9nterven ia lui puse capt oricrei conversa ii ,i, dup cteva clipe, Eli(abet) ie,i din salon. $ Eli(a 'ennet, spuse domni,oara 'in&le1, cnd u,a se !nc)ise !n urma ei, este una dintre acele domni,oare care doresc s se pun !n valoare !n fata se6ului opus prin subaprecierea propriului lor se6, ,i sistemul reu,e,te, cred, cu mul i brba i. dar, dup prerea mea, acesta este un mi#loc vrednic de dispre , un procedeu #osnic. $ 8r !ndoial, rspunse %arc1, cruia !i fusese mai ales adresat aceast remarc, #osnicie e6ist !n toate mi#loacele pe care doamnele !,i !n&duie uneori s le foloseasc pentru a captiv. Tot ce are afinitate cu viclenia e vrednic de dispre . %omni,oara 'in&le1 n"a fost destul de mul umit de rspunsul lui, pentru a mai continua discu ia pe aceast tem. Eli(abet) reveni numai pentru a"i informa ca sora ei se sim ea mai ru ,i ca nu putea pleca de ln& ea. 'in&le1 porunci s fie c)emat imediat domnul Jones. surorile lui !ns, convinse ca avi(ul unui spi er de ar nu putea fi de nici un folos, au fost de prere s fie trimis un curier la ora,, dup unul dintre doctorii cei mai renumi i. Eli(abet) nici nu a vrut s aud de a,a ceva, dar nu se !mpotrivea propunerii fratelui lor ,i )otrr ca, a doua (i dis"de"diminea , s fie c)emat domnul Jones, !n ca(ul ca sora ei nu se va sim i incontestabil mai bine. 'in&le1 era foarte abtut. surorile sale au declarat ca erau nenorocite. Cu toate acestea, dup cin, ,i"au alinat durerea cntnd duete. el !ns nu a putut &si o mai bun u,urare a durerii sale dect dnd instruc iuni mena#erei s aib toat &ri# de bolnav ,i de sora ei.
Capitolul 9C Eli(abet) petrecu mai toat noaptea !n camera surorii sale ,i diminea avu bucuria de a putea da un rspuns mul umitor despre sntatea Janei, domnului 'in&le1 care s"a interesat foarte devreme printr"o #upneas ,i, ni el mai tr(iu, celor dou ele&ante cameriste ale surorilor lui. Totu,i, !n ciuda acestei !mbunt iri, ea ceru s se trimit un bile el la /on&bourn, dorind ca mama ei s vin s"o vad pe Jane ,i s #udece c)iar dnsa ce trebuie fcut. 'iletul a fost imediat e6pediat ,i tot att de ur&ent s"
Page
au !ndeplinit ,i cele cuprinse !n el. %oamna 'ennet, !nso it de me(inele sale, a a#uns la Net)erfield !ndat dup micul de#un. %ac ar fi &sit"o pe Jane cu adevrat !n pericol, ar fi fost tare nenorocit. dar v(nd"o, !,i ddu seama ca boala fiicei sale nu era !n&ri#ortoare ,i nu prea dorea ca Jane s se fac bine att de repede, deoarece !nsnto,irea !nsemna plecarea ei de la Net)erfield. Nici nu vru s aud $ prin urmare $ de ru&mintea fiicei sale de a fi luat acas. ,i nici spi erul, care sosise cam !n acela,i timp cu doamna 'ennet, nu a fost de acord. %up ce sttu pu in cu Jane, la invita ia personal a domni,oarei 'in&le1, mama ,i cele trei fiice o !nso ir !n sufra&eria mica. 'in&le1 le !ntmpin e6primndu",i speran a ca doamna 'ennet nu o &sise pe fiica ei mai ru dect se a,teptase. $ 'a da, domnule, sun rspunsul. E mult prea bolnav pentru a putea fi luat acas. %omnul Jones (ice ca nici nu trebuie s ne &ndim s o lum de aici. Trebuie s abu(m !nc pu in de &entile ea dumneavoastr, $ S"o lua i de aici2 Stri& 'in&le1. Nici nu poate fi vorba de a,a ceva. Sora mea, sunt si&ur, nici nu vrea s aud de acest lucru. $ *ute i conta, doamn, spuse domni,oara 'in&le1 cu o rece polite e, ca domni,oara 'ennet se va bucura de toat aten ia posibil ct vreme se va afla la noi. %oamna 'ennet nu mai contenea cu mul umirile. $ Sunt !ncredin at, adu& ea, ca dac n"ar fi avut prieteni att de buni nu ,tiu ce s"ar fi ales de ea. deoarece este !ntr"adevr foarte bolnav ,i sufer teribil de mult, dar cu cea mai mare rbdare posibil, ca a,a e felul ei, pentru ca are !n toate !mpre#urrile firea cea mai dulce pe care am v(ut"o vreodat. Adesea le spun celorlalte fiice ale mele ca nu sunt nici la de&etul e mic. Ave i o camer tare dulce, domnule 'in&le1, ,i o priveli,te !ncnttoare !nspre crarea aceasta cu pietri,. Nu ,tiu, !n tot inutul, un loc care s se compare cu Net)erfield. Sper ca nici nu va trece prin minte s pleca i curnd de aici, de,i ave i un contract pe termen scurt. $ Tot ceea ce fac, fac !n &rab, rspunse 'in&le1. %eci, dac ar fi s m )otrsc s plec din Net)erfield, a, (bura, probabil, !n cinci minute. %eocamdat m consider totu,i stabilit aici. $ C)iar a,a mi"am !nc)ipuit ca sunte i, e6clam Eli(abet). $ 7ncepe i s m cunoa,te i, nu- Spuse 'in&le1 !ntorcndu"se ctre ea. $ O)2 %a2 Cred ca va cunosc perfect. $ A, dori s pot lua afirma ia dumneavoastr drept un compliment. dar s fii att de transparent $ m tem ca e #alnic. $ Asta e dup cum se"ntmpl. Nu !nseamn ca o fire ascuns, complicat, merit o mai !nalt sau o mai mica pre uire dect o fire ca a dumneavoastr. $ /i((1, stri& mama sa, adu" i aminte unde te afli ,i nu" i lua nasul la purtare, a,a cum ! i !n&duim s faci acas. $ N"am ,tiut, continua 'in&le1 imediat, ca va ocupa i cu studiul firii oamenilor. Trebuie s fie un studiu amu(ant. $ %a, iar firile complicate sunt cele mai amu(ante. Ele pre(int, cel pu in, acest avanta#. $ =ia a la ar, interveni %arc1, ! i poate oferi !n &eneral prea pu ine subiecte pentru un asemenea studiu. /a ar te mi,ti !ntr"o societate foarte restrns ,i lipsit de varia ie. $ %ar oamenii se sc)imba att de mult, !nct mereu, mereu po i observa ceva nou la ei. $ %a, cu adevrat, se amestec doamna 'ennet, #i&nit de felul lui de a vorbi despre via a la ar. =a asi&ur ca se !ntmpl din astea tot att de mult ,i la ar ca ,i la ora,. Toat lumea rmase surprins, iar %arc1, dup ce o privi un moment, se !ntoarse tcut !ntr"alta parte. %oamna 'ennet, care",i !nc)ipuia ca repurtase o total victorie asupra lui, continua triumftoare: $ 7n ceea ce m prive,te, nu &sesc ca /ondra ar pre(enta cine ,tie ce avanta#e, !n afar de ma&a(ine ,i localuri publice. =ia a la ar este infinit mai plcut, nu"i a,a, domnule 'in&le1$ Cnd sunt la ar, rspunse el, nici nu mi"ar trece prin minte s plec de acolo, iar cnd sunt la ora,, simt cam acela,i lucru. Au fiecare avanta#ele lor ,i pot fi tot att de fericit ,i !ntr"o parte ,i"n cealalt. $ %a, pentru ca sunte i a,a cum trebuie s fie un om, dar domnul de colo $ ,i",i arunc oc)ii !nspre %arc1 $ pare s cread ca via a la ar nu !nseamn absolut nimic. $ =ai, mam, te !n,eli2 Spuse Eli(abet), ro,ind pentru mama sa. /"ai !n eles total &re,it pe domnul %arc1. %nsul a vrut s spun ca la ar nu &se,ti o &am att de variat de oameni ca la ora,, ceea ce trebuie s recuno,ti ca este adevrat. $ Si&ur, dra&a mea, n"a (is nimeni ca &se,ti. dar !n ceea ce prive,te oca(ia de a !ntlni mult lume aici, cred ca sunt pu ine localit i mai mari. Eu una ,tiu ca suntem !n vi(it cu dou(eci ,i patru de familii.
Page
Numai respectul pentru Eli(abet) !l fcu pe 'in&le1 s se stpneasc. Sora lui fu mai pu in delicat ,i",i !ndrept oc)ii ctre domnul %arc1, cu un surs foarte e6presiv. Eli(abet), pentru a spune ceva care s sc)imbe &ndurile mamei sale, o !ntreb dac C)arlotte /ucas mai trecuse pe la /on&bourn de cnd plecase ea de acas. $ %a, a venit ieri cu tatl ei. Ce om !ncnttor e Sir 5illiam. nu este a,a, domnule 'in&le1- Un brbat att de ele&ant2 Att de amabil ,i de de&a#at2 4se,te !ntotdeauna un cuvnt de spus, tuturor. )sta este ideea mea despre buna"crestere. iar persoanele acelea care se cred foarte importante ,i nu" ,i de(lipesc niciodat bu(ele se insala amarnic. $ C)arlotte a luat masa la noi$ Nu, a inut mor i, s plece acas. 7mi !nc)ipui ca aveau nevoie de ea pentru pateuri. 7n ceea ce m prive,te, domnule 'in&le1, eu in slu&i care se pricep s fac treaba. 8etele mele sunt crescute altfel. %ar fiecare face cum !l taie capul ,i domni,oarele /ucas sunt un soi foarte bun de fete, va asi&ur. Ce pcat ca nu sunt artoase2 Nu ca eu a, socoti"o pe C)arlotte at*t de ur*t! 3i, pe urm, ea este prietena noastr intim. $ *are a fi o fat a&reabil, interveni 'in&le1. $ =ai, da2 %ar trebuie s recunoa,te i ca e foarte urt. /ad1 /ucas a spus ,i ea adeseori lucrul asta ,i m invidia( pentru frumuse ea Janei. Nu"mi place s m flesc cu propriii mei copii, dar, la drept vorbind, ca Jane $ nu se vede des fata mai frumoas. A,a spune toat lumea. Nu m iau dup ce simt eu. Cnd avea numai cincispre(ece ani, un domn care sttea la fratele meu 4ardiner, !n ora,, se !ndr&ostise att de tare de Jane, !nct cumnat"mea era si&ur c"o s"o cear !nainte s plece de la ei. Totu,i n"a cerut"o. *oate a &sit ca era prea tnr. A scris totu,i ni,te versuri despre ea. ,i tare dr&u e mai erau. $ 3i cu asta s"a sfr,it ,i dra&ostea lui, interveni Eli(abet) nerbdtoare. 0ul i s"au vindecat !n acest fel, !mi !nc)ipui. 0 !ntreb cine o fi descoperit eficacitatea versurilor !n alun&area dra&ostei. $ Am fost obi,nuit s consider versurile ca o +ran pentru dra&oste, spuse %arc1. $ *oate, pentru o dra&oste frumoas, puternic, sntoas. Totul )rne,te ceea ce este de#a vi&uros. %ar, dac e vorba numai de o !nclina ie u,oar, superficial, sunt convins ca un sin&ur sonet e de a#uns s"o distru&. %arc1 (mbi doar, ,i lini,tea &eneral ce urm o fcu pe Eli(abet) s tremure de team ca mama ei se va compromite din nou. Ar fi vrut s spun ceva, dar nu &si nimic de spus. %up o scurt tcere, doamna 'ennet re!ncepu s"i mul umeasc domnului 'in&le1 pentru amabilitatea ce"i arata Janei, scu(ndu"se c"l deran#a ,i cu pre(en a Eli(ei. %omnul 'in&le1 !i rspunse cu o fireasc polite e ,i o sili pe sora lui mai mica s fie de asemeni politicoas ,i s spun ceea ce se cuvenea. Ea !,i fcu datoria fr prea mult bunvoin . dar doamna 'ennet se sim i mul umit ,i, curnd dup aceasta, ceru s"i vin trsura. /a acest semnal, cea mai mica dintre fiicele sale se ridic. Tot timpul vi(itei, cele dou fete ,u,otiser !ntre ele ,i )otrser ca me(ina s"i aminteasc domnului 'in&le1 promisiunea fcut la venirea lui !n localitate, de a da un bal la Net)erfield. /1dia era o fat de cincispre(ece ani, voinic, !nalt, cu un ten frumos ,i o fire vesel. era preferata mamei sale care, din slbiciune, o scosese prea devreme !n lume. Era (burdalnic ,i avea un fel de si&uran de sine fireasc. aceasta se transformase !n !ndr(neal, datorit aten iilor ofi erilor !ncura#a i de propria ei frivolitate ,i de mesele copioase oferite de unc)iul ei. Era deci foarte indicat s"i vorbeasc domnului 'in&le1 despre bal ,i !i aminti, cu brusc)e e, de promisiunea fcut, adu&nd ca ar fi un lucru tare ru,inos dac nu ,i"ar respectat"o. >spunsul lui la acest atac nea,teptat fu o !ncntare pentru urec)ile doamnei 'ennet. $ Sunt cu totul &ata, va asi&ur, s"mi in promisiunea. ,i, cnd sora dumneavoastr se va !nsnto,i, va trebui $ dac va face plcere $ s fi6a i precis (iua balului. %ar nu cred c"a i dori s dansa i, atta vreme ct dnsa este suferind. /1dia se declar mul umit. $ O), da, ar fi mult mai bine s a,teptm ca Jane s se !nsnto,easc ,i, foarte probabil, pn atunci domnul cpitan Carter va fi !napoi la 0er1ton. 3i dup ce ve i da dumneavoastr balul, adu& ea, am s insist s dea ,i ei unul. Am s"i spun domnului colonel 8orster ca ar fi ru,inos dac n"ar face"o. Apoi, doamna 'ennet ,i fiicele sale plecar, iar Eli(abet) se !ntoarse numaidect la Jane, lsnd pe cele dou doamne ,i pe domnul %arc1 s comente(e purtarea ei ,i a familiei sale. totu,i nu"l putur determina s !nceap s"o pone&reasc pe ea, !n pofida tuturor sarcasmelor domni,oarei 'in&le1 asupra oc+ilor "rumoi.
Capitolul C
Page
Diua trecu cam tot cum trecuse ,i cea dinti. %oamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1 petrecur, !n cursul dimine ii, cteva ore cu bolnav care continu, de,i !ncet, s se refac. iar seara, Eli(abet) se altura &rupului din salon. Totu,i masa de <ABB< nu mai apru. %omnul %arc1 scria o scrisoare, iar domni,oara 'in&le1, stnd ln& el, !l privea cum scrie ,i"i sustr&ea mereu aten ia cu mesa#e pentru sora lui. %omnul ?urts ,i domnul 'in&le1 #ucau pic)et, iar doamna ?urst le urmrea #ocul. Eli(abet) se apuc s brode(e ceva ,i se amu( destul de bine, observnd cele ce se petreceau intre domnul %arc1 ,i domni,oara 'in&le1. Ne!ntreruptele ei laude, cnd pentru cali&rafia lui, cnd pentru rndurile lui drepte, cnd pentru lun&imea scrisorii, ,i perfect indiferen cu care erau primite aceste complimente fceau un dialo& ciudat. ,i toate se potriveau, !ntocmai, cu prerea pe care o avea Eli(abet) despre ei amndoi.
$ Ce !ncntat va fi domni,oara %arc1 s primeasc o astfel de scrisoare2
%arc1 nu rspunse. $ Scrie i neobi,nuit de repede. $ =a !n,ela i. scriu destul de !ncet. $ Ce multe scrisori ave i prile#ul s scrie i !n cursul unui an $ scrisori de afaceri, de asemeni2 Ce odioase cred ca sunt2 $ 0are noroc deci ca ele cad !n sarcina mea ,i nu a dumneavoastr. $ =a ro&, spune i"i surorii dumneavoastr ca mi"e dor de dnsa. $ /a ru&mintea dumneavoastr, i"am spus"o de#a o dat. $ 0 tem ca nu sunte i mul umit de pn dumneavoastr. %a i"mi voie s v"o pre&tesc eu ,tiu s pre&tesc splendid pn de scris. $ 0ul umesc, dar !ntotdeauna mi"o pre&tesc sin&ur. $ Cum de reu,i i s scrie i att de uniform- El tcu. $ Spune i"i surorii dumneavoastr ca sunt !ncntat de pro&resul pe care"l face la )arp ,i, va ro&, aduce i"i la cuno,tin ca am rmas e6ta(iat de micul ,i frumosul ei model pentru msu a ,i c"l &sesc infinit superior celui fcut de domni,oara 4rantle1. $ 7mi !n&dui i oare s amn e6ta(ul dumneavoastr pentru scrisoarea viitoare- Acum nu mai am loc s"i fac cinstea cuvenit. $ O)2 Nu are nici o importan . O voi vedea pe domni,oara %arc1 !n luna ianuarie. 7i scrie i totdeauna scrisori att de fermectoare ,i de lun&i, domnule %arc1$ %a, ele sunt !n &eneral lun&i. dac sunt sau nu fermectoare !ntotdeauna, nu sunt eu acela care s"o poat spune. $ *entru mine e le&e ca cineva care e !n stare s scrie cu u,urin o scrisoare lun& nu poate s scrie prost. $ Complimentul acesta nu mer&e pentru %arc1, Caroline, interveni fratele ei, cci el nu scrie u,or. 7,i ale&e cu prea mare &ri# cuvintele. nu este a,a, %arc1$ 8elul meu de a scrie se deosebe,te mult de al tu. $ O)2 E6clam domni,oara 'in&le1, C)arles scrie !n modul cel mai ne&li#ent cu putin . Jumtate din cuvinte nu le scrie deloc, iar restul le m(&le,te. $ 9deile !mi cur& att de repede, !nct nu am timpul s le e6prim. ,i, din cau(a asta, adeseori, scrisorile mele nu transmit nici o idee celor crora le scriu. $ 0odestia dumneavoastr, domnule 'in&le1, spuse Eli(abet), de(armea( $ fire,te $ reprobarea. $ Nimic nu este mai !n,eltor, spuse %arc1, dect fals modestie. Ea !nseamn adesea ne&li#enta !n opinii ,i, uneori, lauda indirect. $ 3i !n care dintre aceste dou intra ultima mea ne!nsemnat proba de modestie$ /auda indirect, cci te mndre,ti cu defectele tale la scris, deoarece e,ti convins ca ele provin dintr"o rapiditate de &ndire ,i ne&li#en a !n transpunere care, dac nu e de admirat, este $ cre(i tu $ deosebit de interesant. Capacitatea de"a face ceva cu rapiditate este !ntotdeauna pre uit de cel care o are ,i care adesea nu d nici o aten ie imperfec iunii e6ecu iei. Cnd i"ai spus doamnei 'ennet a(i"diminea ca, dac te"ai )otr! vreodat s pleci din Net)erfield, ai face"o !n cinci minute, ai vrut s sune totul ca un pane&iric, ca un elo&iu pe care i"l aduceai sin&ur. totu,i, ce &se,ti att de ludabil !ntr"o &rab care poate lsa nefcute treburi foarte importante ,i care nu poate fi de real folos nici ie, nici nimnui$ Ei2 Stri& 'in&le1, asta e c)iar prea de tot, s" i aminte,ti seara de toate n(btiile spuse diminea a2 3i totu,i, pe cuvntul meu de cinste, am cre(ut ca e adevrat ceea ce am spus despre mine ,i a,a cred ,i acum. *rin urmare, cel pu in nu mi"am atribuit calitatea de om inutil &rbit numai ,i numai pentru a m luda !n fata doamnelor.
Page
*resupun ca a,a ai cre(ut, dar nu sunt deloc convins ca ai pleca att de &rabnic. *urtarea ta ar depinde de !mpre#urri, e6act ca a oricruia dintre oamenii pe care"i cunosc, ,i dac, !n clipa cnd ai !ncleca, un prieten i"ar spune: <'in&le1, ar fi mai bine s rmi pn sptmna viitoare<E, probabil ca ai face"o, probabil ca nu ai pleca. ,i dac i"ar mai spune o vorb, s"ar putea s mai rmi o lun. $ N"a i dovedit cu asta, interveni Eli(abet), dect ca domnul 'in&le1 nu s"a pre uit !ndea#uns. %umneavoastr l"a i ludat acum mai mult dect a fcut"o el !nsu,i. $ =a sunt foarte recunosctor, spuse 'in&le1, pentru ca a i transformat cele spuse de prietenul meu !ntr"o pre uire adus firii mele bla#ine. 0 tem !ns ca da i lucrurilor o !ntorstur la care acest domn nici nu s"a &ndit. prerea lui despre mine ar fi mai bun dac, !n !mpre#urarea pomenit, a, refu(a net ,i a, da pinteni calului, &onind ct mai repede. $ Ar considera atunci domnul %arc1 ca brusc)e ea primei dumneavoastr )otrri e compensata de !ncp narea cu care va ine i de ea-2 $ *e cuvntul meu, nu va pot e6plica acest lucru. %arc1 trebuie s spun sin&ur ce are de spus. $ =a a,tepta i acum s #ustific preri pe care va place s le numi i ale mele, dar pe care nu le" am recunoscut niciodat ca atare. /und totu,i ca(ul ca fiind a,a cum !l pre(enta i dumneavoastr, nu trebuie s uita i, domni,oara 'ennet, ca am presupus ca prietenul care dore,te !ntoarcerea celuilalt din drum ,i amnarea )otrrii lui de a pleca n"a fcut dect s",i e6prime dorin a, i"a cerut aceasta fr un sin&ur ar&ument #ustificator. $ A ceda fr e(itare $ simplu $ la insistenta unui prieten nu are nici un merit !n oc)ii dumneavoastr. $ A ceda fr a fi convins nu este un compliment pentru !n ele&erea nici unuia dintre ei. $ 7mi pare, domnule %arc1, ca nu pune i pre pe !nrurirea pe care o au prietenia ,i dra&ostea. *re uirea pe care o ai pentru solicitant te poate adesea face s"i !ndepline,ti cererea fr s mai a,tep i ar&umente care s te convin&. Nu vorbesc despre un ca( anume, ca acela pe care l"a i ima&inat dumneavoastr referitor la domnul 'in&le1. *oate ca ar fi mai bine s a,teptm s se iveasc !mpre#urarea, !nainte de a discuta libertatea lui de ac iune. %ar !n &eneral ,i"n ca(uri obi,nuite, !ntre prieteni, cnd unul dintre ei dore,te ca cellalt s sc)imbe o )otrre fr prea mare importan , a i avea o proast prere despre aceia care e de acord cu dorin a prietenului sau, fr s a,tepte s fie convins cu ar&umente$ Nu ar fi ca(ul ca, !nainte de a discuta aceast tem, s determinm, cu ceva mai mult preci(ie, &radul de importan al cererii respective, precum ,i &radul de apropiere dintre prieteni$ O), desi&ur, spuse 'in&le1, s au(im tot, toate amnuntele. s nu lsm deoparte !nl imea ,i &rosimea lor comparativa, pentru ca acestea, domni,oara 'ennet, au !n discu ie mai mult &reutate dect va da i dumneavoastr seama. =a asi&ur ca, dac %arc1 n"ar fi un om att de mare ,i de falnic !n compara ie cu mine, nu a, avea pentru el nici #umtate din deferenta pe care o am. =a declar ca nu cunosc ceva mai oribil dect %arc1, !n anumite !mpre#urri ,i !n anumite locuri $ acas la el !n special $ !ntr"o sear de duminic !n care nu are nimic de fcut. %omnul %arc1 (mbi. Eli(abet) avu impresia ca se sim ea #i&nit ,i de aceea !,i stpni rsul. %omni,oara 'in&le1 fu foarte afectat de afrontul pe care !l primise domnul %arc1 ,i !,i mustra fratele pentru absurdit ile spuse. $ =d ceea ce urmre,ti, 'in&le1, !i spuse prietenul sau. Nu" i plac discu iile ,i dore,ti s"o !nbu,i pe cea de acum. $ *oate ca nu"mi plac. %iscu iile seamn prea mult cu disputele. %ac tu ,i domni,oara 'ennet a i amna"o pe cea de fa pn ce voi ie,i din camer, v"a, rmne foarte !ndatorat. dup aceea pute i spune despre mine tot ce vre i. $ Ceea ce dori i, spuse Eli(abet), nu repre(int nici un sacrificiu din partea mea. iar domnul %arc1 ar face mult mai bine s",i sfr,easc scrisoarea. %omnul %arc1 !i urm sfatul ,i se apuc !ndat de scris. Cnd sfr,i, ceru domni,oarei 'in&le1 ,i Eli(abet)ei favoarea de a asculta pu in mu(ic. %omni,oara 'in&le1 se !ndrepta cu vioiciune spre pian ,i, dup o politicoas invita ie, adresat Eli(abet)ei de a cnta prima, ceea ce aceasta refu(a cu tot atta polite e, dar mai )otrt, se a,e( ea !ns,i. %oamna ?urst cnta !mpreun cu sora ei, ,i !n timp ce ele erau ocupate !n acest fel, Eli(abet), care rsfoia ni,te caiete de note de pe pian, nu putu s nu remarce ce des se fi6au oc)ii domnului %arc1 asupra ei. 7i venea &reu s presupun ca ea putea constitui obiectul admira iei unui brbat att de important, dar era !nc ,i mai ciudat ca el s"o priveasc pentru ca nu o plcea. 7n cele din urm, nu putu totu,i s",i !nc)ipuie dect ca !i atrsese aten ia deoarece, conform ideilor lui, era !n ea ceva mai nepotrivit ,i mai de reprobat dect !n oricare altul dintre cei pre(en i. *resupunerea aceasta nu o !ndurera. %omnul %arc1 !i plcea prea pu in ca s"i pese de aprobarea lui.
Page
%up cteva cntece indiene, domni,oara 'in&le1 aduse o varia ie cu un vioi cntec sco ian ,i atunci domnul %arc1, apropiindu"se de Eli(abet), !i spuse: $ %omni,oara 'ennet, nu va tentea( foarte tare s profita i de acest prile# pentru a dansa o ,co&ianEa surse, dar nu rspunse nimic. Oarecum surprins de tcerea ei, %arc1 repet !ntrebarea. $ O), v"am au(it, dar n"am putut )otr! imediat ce rspuns s va dau. 3tiu ca dorea i s va spun <da< ca s ave i satisfac ia de a"mi dispre ui &ustul. dar mie !mi face !ntotdeauna plcere s de#oc astfel de planuri ,i s lipsesc oamenii de satisfac ia unui dispre premeditat. 0"am )otrt deci s va spun ca nu doresc ctu,i de pu in s danse( o Sco ian ,i, acum, dispre ui i"m, dac !ndr(ni i. $ Cu adevrat, nu !ndr(nesc. Eli(abet), care se a,teptase s"l fi #i&nit, rmase uluit de &entile ea lui. era !ns !n felul ei de a fi un amestec de dr&l,enie i mali io(itate care o fceau incapabil de a #i&ni pe cineva. iar %arc1 nu fusese !n via a lui vr#it de o femeie, cum era acum de ea. Era cu adevrat convins ca, dac nu ar fi fost la mi#loc inferioritatea rudelor ei, dnsul s"ar fi aflat oarecum !n pericol. %omni,oara 'in&le1 v(use sau bnuia !ndea#uns pentru a fi &eloas, ,i marea ei !n&ri#orare pentru !nsnto,irea dra&ei sale prietene Jane era alimentat, !ntructva, de dorin a de a se vedea scpat de sora acesteia. 7ncerca adesea s"l fac pe %arc1 s se de(&uste de Eli(abet), vorbind despre presupusa lor cstorie ,i despre fericirea ce"l a,tepta !ntr"o asemenea alian . $ Sper, !i spuse a doua (i, pe cnd se plimbau !mpreun printre bosc)ete, ca atunci cnd fericitul eveniment va avea loc, !i ve i da soacrei dumneavoastr a !n ele&e ce folositor este s",i in &ura. ,i, dac pute i reu,i, lecui i"le pe fetele mai mici de a se ine dup ofi eri. 3i, dac"mi pot !n&dui s atac un subiect att de delicat, !ncerca i s stvili i acel ceva minuscul, la limita dintre or&oliu ,i impertinenta, din firea doamnei dumneavoastr. $ 0ai ave i ,i altceva s"mi propune i pentru fericirea mea con#u&al$ O)2 %a2 %a i ordin s se atrne !n &aleria de la *emberle1 portretele unc)iului ,i mtu,ii *)ilips. *une i"le ln& cel al unc)iului dumneavoastr, fratele bunicului, #udectorul. Sunt !n aceea,i profesiune $ ,ti i $ numai pe po(i ii diferite. Ct prive,te portretul dra&ei dumneavoastr Eli(abet), nu !ncerca i s comanda i vreunul. ce pictor ar putea oare i(buti s redea frumuse ea oc)ilor ei$ Nu ar fi deloc u,or s le prin(i e6presia. dar forma ,i culoarea ,i &enele att de minunate ar putea fi (u&rvite. 7n clipa aceea se !ntlnir cu doamna ?urst ,i cu Eli(abet), care apruser de pe o alt alee. $ N"am ,tiut ca ave i inten ia s face i o plimbare, spuse domni,oara 'in&le1, destul de !ncurcat, de team s nu fi fost au(i i. $ Ce urt a i procedat, rspunse doamna ?urst, disprnd fr s ne spune i ca ie,i i s va plimba i2 Apoi, lund bra ul liber al domnului %arc1, o ls pe Eli(abet) s mear& sin&ur. Crarea era numai pentru trei persoane. %omnul %arc1 sim i mo#icia lor ,i spuse !ndat: $ Crarea nu"i destul de mare pentru noi to i. Am face mai bine s trecem pe alee. Eli(abet), !ns, pe care n"o tr&ea deloc inima s rmn cu ei, le spuse r(nd: $ Nu, nu2 >mne i unde sunte i. 8orma i un &rup !ncnttor ,i apre i neobi,nuit de avanta#a i. *itorescul ar fi stricat prin interven ia unui al patrulea. /a revedere. 8u&i vesel de ln& ei ,i, strbtnd parcul, se bucur la &ndul ca !ntr"o (i"dou va fi din nou acas. Jane se sim ea destul de !n putere ,i avea de &nd s ias vreo dou ore din camer, spre sear.
Capitolul C9 %up mas, cnd doamnele ie,ir din sufra&erie, Eli(abet) fu&i la sora ei ,i, dup ce o !nfofoli bine, o conduse !n salon, unde fu !ntmpinat de cele dou prietene ale sale cu multe manifestri de bucurie. Eli(abet) nu le mai v(use niciodat att de dr&u e ca !n ceasul petrecut !mpreun, !nainte de apari ia domnilor. Aveau o imens capacitate de a conversa ,i erau !n stare s descrie cu preci(ie o petrecere, s povesteasc cu mult umor o anecdot ,i s fac )a( de cunoscu i. Cnd !ns aprur domnii, Jane dispru din centrul aten iei lor. !n aceea,i clip, oc)ii domni,oarei 'in&le1 se !ntoarser ctre %arc1 ,i, !nainte ca acesta s fi fcut c iva pa,i, ea ,i avu ceva s"i spun. Acesta se adres direct domni,oarei 'ennet, felicitnd"o cu polite e. domnul ?urst se
Page
!nclin ,i el u,or, spunnd ca era <foarte bucuros<. salutul lui 'in&le1 fu !ns plin de cldur ,i entu(iasm. A fost vesel ,i foarte atent cu ea. *rima #umtate de or o petrecu a nd focul pentru ca Jane s nu sufere din cau(a sc)imbrii camerei. ,i, la dorin a lui, ea trecu de cealalt parte a cminului, ca s fie mai departe de u,. Apoi, se a,e( ln& ea ,i aproape ca nu mai vorbi cu nimeni altul. Eli(abet), brodind !n col ul opus, urmrea totul !ncntat. %up ceai, domnul ?urst !i reaminti cumnatei sale de mas de #oc. (adarnic !ns. Ea ,tia, din observa ii personale, ca domnul %arc1 nu voia s #oace, ,i domnul ?urst !,i v(u refu(at c)iar ,i dorin a direct e6primat. %omni,oara 'in&le1 !l asi&ur ca nu avea nimeni inten ia s #oace ,i tcerea !ntre&ului &rup prea s"i confirme spusele. %omnul ?urst, prin urmare, nu avu altceva de fcut dect s se lun&easc pe una dintre canapele ,i s adoarm. %arc1 lua o carte !n mn. %omni,oara 'in&le1, la fel. iar doamna ?urst, tot #ucndu"se cu br rile ,i inelele sale, se amestec din cnd !n cnd !n conversa ia dintre fratele ei ,i domni,oara 'ennet. %omni,oara 'in&le1 era aproape tot att de preocupat de pro&resul fcut de domnul %arc1 !n lectura cr ii lui, ct ,i de propria ei carte. !i punea tot timpul !ntrebri ,i se uit la pa&ina la care a#unsese el. Totu,i, nu"l putu atra&e !ntr"o conversa ie. el !i rspundea doar la !ntrebri ,i continu s citeasc. 7n cele din urm, epui(at de !ncercarea de a se amu(a cu cartea ce o alesese numai pentru ca era volumul al doilea al cr ii pe care o citea el, casca lun& ,i spuse: $ Ce plcut este s petreci o sear !n acest fel2 =a mrturisesc ca, !n cele din urm, nu e6ist bucurie mai mare dect cititul2 Te saturi de orice, mult mai repede dect de o carte. Cnd voi avea casa mea, voi fi nenorocita dac nu voi avea o bibliotec e6cep ional. Nimeni nu rspunse nimic. Ea casca din nou, (vrli cartea deoparte ,i !,i roti oc)ii prin camer, cutnd o alt distrac ie. cnd !l au(i pe fratele sau pomenindu"i domni,oarei 'ennet de un bal, se !ntoarse brusc ctre el ,i"i spuse: $ Apropo, C)arles, te &nde,ti serios s dai o serat la Net)erfield- Te"a, sftui, !nainte de a lua o )otrre, s"i consul i ,i pe ceilal i de aici. Sunt si&ur ca se afl printre noi unii pentru care un bal ar !nsemna mai curnd o pedeaps, dect o plcere. $ %ac te &nde,ti la %arc1, e6clam fratele ei, poate s se duc la culcare !nainte s !nceap balul, !n ca( ca prefera asta. ct despre bal, e lucru aproape )otrt ,i, de !ndat ce Nic)olls va fi preparat destul crema de le&ume, voi trimite invita iile. $ 0i"ar plcea balurile infinit mai mult, replic ea, dac ar fi altfel or&ani(ate. modul lor obi,nuit de desf,urare este !ns insuportabil de plicticos. Ar fi, desi&ur, mult mai ra ional dac, !n locul dansului, conversa ia ar fi pe ordinea de (i. $ 0ult mai ra ional, dra&a mea Caroline. nu (ic nu: dar nu ar mai semna a bal. %omni,oara 'in&le1 nu rspunse nimic. se ridic apoi curnd ,i !ncepu s se plimbe prin salon. Avea o siluet ele&anta ,i se mi,ca frumos. !ns %arc1, pentru care fcea toate astea, continua cu !ncp nare s citeasc. E6asperat, domni,oara 'in&le1 se )otr! s mai fac o sfor are ,i, !ntorcndu"se ctre Eli(abet), !i spuse: $ %omni,oara Eli(a 'ennet, d"mi voie s strui s"mi urme(i e6emplul ,i s te mi,ti pu in prin salon. Te asi&ur ca este foarte !nviortor, dup ce ai stat att pe loc. Eli(abet) fu surprins, dar accept imediat. %omni,oara 'in&le1 avu succes ,i !n ceea ce prive,te scopul real al acestei &entile i: domnul %arc1 !,i ridic privirea. Era ,i el tot att de surprins ca ,i Eli(abet) de nea,teptat aten ie venind din partea domni,oarei 'in&le1 ,i, fr s",i dea seama, !nc)ise cartea. 8u imediat poftit s se alture &rupului lor, dar refu(a, remarcnd ca nu",i putea !nc)ipui dect dou motive pentru care se plimbau prin salon, iar dac el ar veni cu ele ar duna ,i unuia ,i celuilalt. %omni,oara 'in&le1 murea s ,tie ce voia s spun ,i o !ntreb pe Eli(abet) dac ea !n ele&ea ceva. $ Nu, nimic, rspunse Eli(abet). e clar !ns ca vrea s fie sever cu noi ,i modul cel mai si&ur de a"l nec#i este s nu"l !ntrebm nimic. %omni,oara 'in&le1 !ns nu era !n stare s"l nec#easc pe domnul %arc1 !n nici un fel, ,i insist s i se e6plice cele dou motive. $ N"am nimic !mpotriv s vi le e6plic, spuse el, !ndat ce domni,oar 'in&le1 !i !n&dui s vorbeasc. A i ales acest fel de a va petrece seara, fie pentru ca sunte i una confidenta celeilalte ,i ave i secrete de discutat, fie pentru ca ,ti i ca siluetele dumneavoastr sunt puse !n valoare cnd va mi,ca i: dac"i vorba de primul motiv, v"a, stn#eni. dac"i vorba de al doilea, va pot admira mai bine de la locul meu, de ln& foc. $ O)2 E scandalos2 E6clam domni,oara 'in&le1. N"am mai au(it ceva att de !n&ro(itor. Cum s"l pedepsim pentru asemenea cuvinte$ Nimic mai simplu. numai s"o dori i, rspunse Eli(abet). *utem to i s ne c)inuim, s ne pedepsim unii pe al ii. Sci i"l, rde i de el. Sunte i att de intimi, !nct trebuie s ,ti i cum s"o face i.
Page
%ar pe cuvntul meu ca nu tiu. =a asi&ur ca intimitatea noastr nu m"a !nv at !nc acest lucru. S sci calmul !nsu,i ,i pre(en a de spirit2 Nu, nu2 Simt ca la punctul acesta vom fi btute. Ct prive,te rsul, nu ne putem face ridicole $ dac nu va este cu suprare $ !ncercnd s rdem de el fr nici un motiv. %omnul %arc1 se poate felicita.
$ Nu se poate rde de domnul %arc12 Se mir Eli(abet). Aceasta este o prero&ativ foarte neobi,nuit ,i neobi,nuit sper s rmn, cci pentru mine ar fi o mare pierdere dac"a, avea multe cuno,tin e de felul acesta. Ador rsul. $ %omni,oara 'in&le1, interveni domnul %arc1, !mi acorda prea mult credit. Cei mai !n elep i ,i mai buni dintre oameni $ ba nu2 $ cele mai !n elepte ,i mai bune dintre faptele lor pot fi ridiculi(ate de cineva al crui prim scop !n via a este )a(ul. $ %esi&ur, replic Eli(abet), e6ist asemenea oameni, dar sper ca nu fac parte dintre ei. Sper ca nu ridiculi(e( niciodat ceea ce este !n elept sau bun. Nero(ia ,i prostia, capriciul ,i inconsecventa m amu( copios. O recunosc. rd de ele ori de cte ori pot. %ar astea, presupun, sunt e6act defectele pe care dumneavoastr nu le ave i. $ *oate ca nu"i cu putin ca un om s nu le aib. %ar a fost totdeauna scopul vie ii mele s evit acele slbiciuni care e6pun o minte sntoas ridicolului. $ %efecte ca or&oliul ,i mndria. $ %a, or&oliul este !ntr"adevr un defect. 0ndria, !ns, acolo unde e6ist o minte cu adevrat superioar, mndria va fi !ntotdeauna inut !n fru. Eli(abet) se !ntoarse pentru a",i ascunde un surs. $ A i terminat, cred, anali(area caracterului domnului %arc1, spuse domni,oara 'in&le1, ,i care este, m ro&, re(ultatul$ 0"am convins pe deplin ca domnul %arc1 nu are nici un defect. O recunoa,te el !nsu,i, fr !ncon#ur. $ Nu, rspunse %arc1, nu am avut asemenea preten ie. Am destule defecte, dar nu sunt, sper, ale ra iunii. *entru firea mea, nu pun mna !n foc. Este, cred, prea pu in !n&duitoare. si&ur, prea pu in, pentru a conveni celorlal i. Nu pot uita prostiile ,i pcatele oamenilor att de repede pe ct ar trebui, ,i nici ofensele pe care mi le aduc. Nu m las impresionat de orice !ncercare ce s"ar face de a m emo iona. Caracterul meu ar putea fi numit ranc)iunos. 'una mea prere o dat pierdut, este pierdut pentru vecie. $ )cesta este !ntr"adevr un pcat, stri& Eli(abet). >anc)iun implacabil este o pat pe firea cuiva. %ar v"a i ales bine pcatul cu adevrat, nu pot r*de de el. 7n ceea ce m prive,te, sunte i !n si&uran . $ E6ist, cred, !n fiecare dintre noi, o !nclina ie pentru un pcat anume, un defect firesc pe care nici educa ia cea mai perfect nu"l poate !nbu,i. $ 3i al dumneavoastr este tendin a de a"i dispre ul pe to i. $ 3i al dumneavoastr, replic %arc1 cu un surs, este de a"i !n ele&e pe to i &re,it, cu bun ,tiin . $ S facem pu in mu(ic, interveni domni,oara 'in&le1, stul de o conversa ie la care nu",i dduse contribu ia. /oui(a, n"ai s te superi dac"l voi tre(i pe domnul ?urstSora s nu fcu nici cea mai mica obiec ie. pianul fu desc)is ,i %arc1, dup ce se reculese timp de cteva clipe, nu re&reta deloc acest lucru. 7ncepea s simt ca era periculos s se ocupe prea mult de Eli(abet).
Capitolul C99 Ca urmare a !n ele&erii dintre cele dou surori, a doua (i de diminea Eli(abet) scrise mamei lor, ru&nd"o s trimit trsura s le ia acas, !n cursul (ilei. 7ns doamna 'ennet, care socotise ca fetele vor rmne la Net)erfield pn mar ea urmtoare, ceea ce ar fi fcut o sptmn !ntrea& pentru Jane, nu se putea )otr! s le primeasc mai devreme, cu plcere. >spunsul sau, deci, nu a fost satisfctor, !n tot ca(ul nu pentru Eli(abet) $ care era nerbdtoare s se !ntoarc acas. %oamna 'ennet le trimise vorba ca nu putea s dispun de trsur !nainte de mar i ,i adu& !ntr"un post"scriptum ca, dac domnul 'in&le1 ,i sora lui insistau s le mai re in, ea se putea foarte bine lipsi de ele. Eli(abet), !ns, era absolut )otrt s nu mai rmn acolo ,i nici nu se prea a,tepta la asemenea insistente. din contr, temndu"se ca ,ederea lor putea fi socotit inutil de lun&, strui pe ln& Jane ca s"l roa&e ea pe domnul 'in&le1 s le dea imediat trsura. )otrr deci s vorbeasc !n cursul dimine ii despre inten ia lor de a pleca de la Net)erfield ,i s cear ,i trsura. ?otrrea lor provoc din partea surorilor domnului 'in&le1 multe demonstra ii de re&ret ,i insistar destul pentru a o convin&e pe Jane s rmn pn a doua (i. plecarea fu deci amnat
Page
pentru (iua urmtoare. %omni,oarei 'in&le1 !i prea ru ca propusese aceasta amnare, cci &elo(ia ,i antipatia ei pentru una dintre surori dep,eau cu mult afec iunea pentru cealalt. Stpnul casei afla, cu sincer m)nire, ca plecau att de curnd ,i !ncerc, !n repetate rnduri, s"o convin& pe domni,oara 'ennet ca nu era un lucru cuminte din partea ei, ca nu se refcuse destul, dar Jane era neclintit atunci cnd sim ea ca are dreptate. *entru domnul %arc1, vestea fu binevenit. Eli(abet) sttuse destul la Net)erfield. 7l atr&ea mai mult dect dorea, iar domni,oara 'in&le1 era nepoliticoas cu ea ,i mai scitoare dect de obicei cu el. %arc1 lua )otrrea !n eleapt de a fi deosebit de atent ca, mai ales acum, s nu"i scape vreun &est de admira ie, nimic care ar putea tre(i !n Eli(abet) speran a de a !nsemna ceva pentru fericirea lui, con,tient ca, dac !n mintea ei ,i"a putut face loc un asemenea &nd, purtarea lui din ultima (i trebuia s aib toat for a de a"l confirma sau (drobi. Neclintit !n )otrrea lui, abia dac !i spuse (ece cuvinte !n tot cursul (ilei de smbt ,i, de,i la un moment dat rmaser sin&uri o #umtate de or, el !,i v(u con,tiincios de lectura ,i nu"i arunc nici mcar o privire. %uminic, dup slu#ba reli&ioas, avu loc despr irea att de plcut aproape pentru to i. Amabilitatea domni,oarei 'in&le1 fa de Eli(abet), ca ,i afec iunea ei pentru Jane crescuser, spre sfr,it, foarte sim itor ,i, cnd s"au despr it, dup ce o asi&ur pe aceast din urm de plcerea ce"i va face !ntotdeauna s se vad, fie la /on&bourn, fie la Net)erfield, ,i dup ce o !mbr i, cu toat cldura, ddu c)iar mna cu cea dinti. Eli(abet) !,i lu rmas bun de la to i, !n cea mai perfect stare de spirit. Acas, nu fur !ntmpinate cu prea mult cldur de mama lor. %oamna 'ennet fu surprins ca s"au !ntors, spuse ca au fcut ru s pun oamenii pe foc ,i ca era si&ur ca Jane rcise iar,i. Tatl lor !ns, de,i foarte laconic !n e6primarea bucuriei sale, era foarte vesel s le vad acas. le sim ise mult lips. Conversa iile de sear, cnd se strn&eau cu to ii, pierduser mult din vioiciune, ,i aproape ca nu",i mai aveau rostul dac lipseau Jane ,i Eli(abet). Au &sit"o pe 0ar1, ca de obicei, adncit !n studiul armoniei ,i contrapunctului ,i al naturii omene,ti, ,i"au trebuit s admire noi e6trase ,i s asculte noi remarci de etic rsuflat. Cat)erine ,i /1dia aveau de dat ve,ti de alt natur. 0ulte se mai !ntmplaser ,i multe se mai spuseser !n re&iment, de miercurea trecut. c iva dintre ofi eri cinaser, !n ultimele (ile, la unc)iul lor. un soldat fusese btut cu biciul. ,i se (vonise ca domnul colonel 8orster era pe cale s se !nsoare.
Capitolul C999
Sper, scumpa mea, spuse domnul 'ennet so iei sale, a doua (i de diminea , la micul de#un, ca ai comandat o mas bun pentru ast(i, deoarece am motive s a,tept un adaos la &rupul nostru familial. $ /a cine te &nde,ti, dra&ul meu- Sunt si&ur ca nu ,tiu s vin cineva, afar doar dac nu s"o !ntmpla s treac pe aici C)arlotte /ucas ,i sper ca mesele mele sunt destul de bune pentru dnsa. Nu cred s aib multe prn(uri de astea acas la ea. $ *ersoan despre care vorbesc este un domn ,i un strin. Oc)ii doamnei 'ennet scnteiar. $ Un domn ,i un strin2 E domnul 'in&le1, sunt si&ur. =ai, Jane, n"ai lsat s" i scape o vorb despre asta, ,ireat ce e,ti2 Ei bine, sunt, desi&ur, foarte fericit s"l primesc pe domnul 'in&le1. %ar, %oamne %umne(eule2 Ce nenorocire2 Nu s"a &sit o buc ic de pe,te, ast(i. /1dia, sufle elul meu, sun te ro&. Trebuie s vorbesc imediat cu ?ill. $ Nu este domnul 'in&le1, o !ntrerupse so ul sau, este cineva pe care nu l"am v(ut !n via a mea. /ucrul acesta strni o uimire &eneral, iar el avu plcerea s fie c)estionat cu (el de so ia ,i cele cinci fiice ale sale, deodat. %up ce se amu( un timp de curio(itatea lor, le ddu urmtoarea e6plica ie: $ Acum aproape o lun, am primit aceast scrisoare ,i, acum aproape dou sptmni, ara rspuns la ea, fiindc am socotit ca este o c)estiune oarecum delicat, care necesit mult aten ie. Este o scrisoare de la vrul meu, domnul Collins, care dup moartea mea va poate da afar din aceast cas, cnd i"o plcea. $ =ai, dra&ul meu, stri& so ia, nu pot s"aud pomenindu"se de asta. 0 ro& dumitale, nu"mi vorbi de omul asta odios. Socot ca este lucrul cel mai &roa(nic din lume ca mo,ia dumitale s fie lsat mo,tenire altuia, ,i nu propriilor no,tri copii, ,i te asi&ur ca, !n locul dumitale, a, fi !ncercat de mult s fac ceva !n c)estia asta.
Page
Jane ,i Eli(abet) !ncercar s"i e6plice natura unui astfel de le&at. 7ncercaser adesea ,i mai !nainte, dar era un subiect ce o dep,ea pe doamna 'ennet, care continua s blesteme cru(imea testrii unei mo,ii !n defavoarea unei familii cu cinci fete ,i !n favoarea unuia de care nu"i pas nimnui. $ Este, desi&ur, un act de mare nedreptate, spuse domnul 'ennet, iar pe domnul Collins nimic nu"l poate spla de vin de a mo,teni proprietatea /on&bourn. %ar, dac vrei s"i ascul i scrisoarea, s" ar putea ca felul lui de a spune lucrurile s te lini,teasc pu in. $ Nu2 Sunt si&ur ca n"am s m lini,tesc ,i cred ca este o mare obr(nicie ,i o mare ipocri(ie din parte lui ca i"a scris. %etest asemenea prieteni fal,i. Ce"l !mpiedica oare s continue s se r(boiasc mai departe cu noi, a,a cum a fcut ,i tatl sau, !naintea lui$ Ei bine, !n c)estiunea asta pare s aib, cu adevrat, unele scrupule filiale, a,a cum vei au(i c)iar acum. ?unsford /n& 5ester)am ;ent Octombrie, AF Scumpe domn, Neplcerile e6istente !ntre dumneavoastr ,i al meu defunct prea stimat tata m"au nemul umit foarte tare ,i, de cnd am avut nefericirea de a"l pierde, am fost adesea !nsufle it de dorin a unei reconcilieri. m"au re inut, un timp, !ns, propriile mele !ndoieli, team fiindu"mi ca a fi !n termeni buni cu cineva cu care dnsul a binevoit a fi !n discordie, ar putea prea o lips de respect fa de memoria domniei sale2 $ (i, ce spui, doamna BennetAcum !ns m"am )otrt !n privin a aceasta deoarece, fiind )irotonisit de *a,te, am avut marele noroc de a fi distins cu protec ia !nl imii sale /ad1 Cat)erine de 'our&), vduva lui Sir /eGis de 'our&), datorit mrinimiei ,i bunt ii creia am fost recomandat pentru ran&ul de rector A al acestei paro)ii, unde m voi strdui, !n mod neprecupe it, s m comport cu un respect plin de recuno,tin fa de senioria sa, fiind totdeauna &ata s !ndeplinesc ritualul ,i ceremoniile instituite de 'iserica An&licana. Ca un om al bisericii simt ca este de datoria mea s promove( ,i s instaure( binecuvntarea pcii !n snul tuturor familiilor din sfera mea de influen a ,i, pe aceste temeiuri, m mndresc ca pre(en a mea ofert de bun !n ele&ere este demn de toat laud ,i ca !mpre#urarea ca sunt mo,tenitorul testamentar al propriet ii /on&bourn va fi trecut cu vederea de ctre domnia voastr ,i ca nu ve i fi ispitit s refu(a i ramur de mslin ce vi se !ntinde. Nu pot fi dect afectat de faptul ca sunt instrumentul unor nea#unsuri pentru amabilele dumneavoastr fiice ,i va solicit !n&duin a de a"mi cere iertare pentru aceasta ,i de a va asi&ura de dorin a mea de a le aduce orice reparare posibil a pre#udiciilor create. dar despre aceasta, mai tr(iu. %ac nu ave i nici o opunere !n a m primi !n casa domniei"voastre, mi"am propus marea bucurie de a va pre(enta respectele mele, domniei" voastre ,i familiei domniei"voastre, luni, noiembrie optspre(ece, la orele patru, ,i de a abu(a de ospitalitatea domniei"voastre, pn smbt ce urmea(, ceea ce pot face fr nici o !mpiedicare, deoarece /ad1 Cat)erine este departe de a se !mpotrivi unei absen e oca(ionale !n (iua de duminic, numai ca un alt preot s fie an&a#at pentru slu#ba din acea (i. Cu respectuoase oma&ii pentru doamn ,i fiicele domniei"voastre, rmn, scumpe domn, al domniei"voastre voitor"de"bine ,i prieten. 5illiam Collins
/a orele patru, deci, putem a,tepta pe acest domn fctor de pace, spuse domnul 'ennet !n timp ce !mpturea la loc scrisoarea. *e cuvntul meu, pare s fie un tnr foarte scrupulos ,i amabil ,i nu m !ndoiesc ca se va dovedi a fi o cuno,tin pre ioas, !n special dac /ad1 Cat)erine va fi att de !n&duitoare ,i"l va lsa s mai vin pe la noi. $ E totu,i oarecare bun sim !n cele ce spune !n privin a fetelor ,i, dac este dispus s repare cumva pre#udiciile create, n"am s fiu eu aceea care s"l !mpiedic.
Page
$ %e,i, spuse Jane, este &reu s &)ice,ti !n ce mod are de &nd s fac !ndreptrile care crede ca ni se cuvin, dorin a asta !i face cinste. Eli(abet) fu profund uimit de marele lui respect pentru /ad1 Cat)erine ,i de intentia"i binevoitoare de a",i bote(a, cununa ,i !n&ropa enoria,ii ori de cte ori va fi nevoie.
$ Trebuie s fie un fenomen, cred, spuse ea. Nu mi"l pot !nc)ipui. Este ceva att de pompos !n stilul lui2 3i ce"o fi vrnd s spun cu scu(ele pentru faptul ca e mo,tenitor testamentar- Nu"mi !nc)ipui c"ar face ceva, dac i"ar fi posibil. S"ar putea s fie un om cu bun sim , Sir$ Nu, dra&a mea, nu cred. 0 a,tept s"l &sesc tocmai contrariul. 7n scrisoarea lui este ur! amestec de servilism ,i lauda de sine, care promite multe. Sunt nerbdtor s"l cunosc. $ %in punctul de vedere al compunerii, interveni 0ar1, scrisoarea lui nu pare s aib cusururi. 9deea cu ramur de mslin nu este poate nou de tot, cred totu,i ca este bine e6primat. *entru Cat)erine ,i /1dia, nici scrisoarea, nici autorul ei nu pre(entau vreun interes. Era mai mult ca imposibil ca varul lor s apar !ntr"o tunic staco#ie ,i, de sptmni !ntre&i, nu se mai puteau bucura de societatea unui brbat dac purta alt culoare. Ct despre mama lor, scrisoarea domnului Collins estompase mult din reaua ei voin ,i se pre&tea s"l primeasc cu o lini,te care a uimit pe so ul ,i pe fiicele sale. %omnul Collins sosi punctual pn la secund ,i fu primit de !ntrea&a familie, cu mult amabilitate. %omnul 'ennet vorbi !ntr"adevr foarte pu in. doamnele, !ns, erau destul de dispuse la vorba, iar domnul Collins nu prea nici s aib nevoie de !ncura#are ,i nici s fie !nclinat spre tcere. Era un tnr !nalt, &reoi, !n vrst de dou(eci ,i cinci de ani. Avea un aer &rav, impo(ant ,i un fel de a fi ceremonios. %e"abia se a,e(ase ,i !i ,i fcu doamnei 'ennet complimente pentru fiicele sale att de frumoase. !i spuse ca a au(it mult despre frumuse ea lor, dar ca, !n ca(ul de fa , faima nu era la !nl imea adevrului ,i, adu& el, nu se !ndoia ca, la timpul potrivit, mama le va vedea pe toate bine rostuite la casa lor. 4alanteria aceasta n"a prea fost pe placul unora dintre auditoare, dar doamna 'ennet, care nu fcea na(uri la nici un compliment, rspunse pe loc: $ Sunte i foarte amabil, domnule, nu m !ndoiesc, ,i doresc din toat inima s fie a,a cci, altfel, vor rmne tare nevoia,e. /ucrurile sunt att de ciudat a,e(ate. $ 8ace i alu(ie, probabil, la mo,tenirea acestei propriet i. $ O), domnule, a,a e, !ntr"adevr. Este un lucru tare !ntristtor pentru bietele mele copile, trebuie s"o recunoa,te i. Nu ca vreau s va fac vinovat pe dumneavoastr pentru ca, ,tiu, asemenea lucruri in de !ntmplare !n via a. Nu se poate ,ti ce se !ntmpl cu mo,iile, !n lipsa de mo,tenitori le&ali, direc i. $ Sunt foarte con,tient, doamn, de neca(urile frumoaselor mele veri,oare ,i"a, putea spune multe !n c)estiunea asta, dac nu m"a, teme s nu par !ndr(ne ,i pripit. *ot s le admir. Acum, nu am s spun mai mult, dar cnd ne vom cunoa,te mai bine, poate. %omnul Collins fu !ntrerupt $ erau pofti i la mas. 3i fetele !,i (mbir una alteia. ele nu erau sin&urele inte ale admira iei domnului Collins. Salonul, sufra&eria ,i toat mobila fur e6aminate ,i admirate. iar laudele lui pentru fiecare lucru ar fi !ncl(it inima doamnei 'ennet dac nu ar fi fost presupunerea c)inuitoare ca le cerceta pe toate ca pe ni,te viitoare posesiuni. Cina, la rndul ei, fu de asemenea mult ludat ,i musafirul ru&a s i se spun creia dintre frumoasele sale veri,oare se datora &ustul e6celent al bucatelor. Aici !ns fu pus la punct de doamna 'ennet care"l asi&ura, oarecum scor oasa, ca erau foarte bine !n stare s in o buctreas bun ,i ca fiicele ei nu aveau ce cauta !n buctrie. %omnul Collins !,i ceru iertare pentru ca o indispusese. %oamna 'ennet declar, pe un ton mai moale, ca nu se sim ea deloc #i&nit. dar el continu s se scu(e apro6imativ un sfert de ceas.
Capitolul C9= 7n timpul masei, domnul 'ennet aproape ca nu desc)ise &ura. dar cnd servitorii s"au retras, cre(u ca era timpul s fac pu in conversa ie cu oaspetele sau ,i ataca, !n acest scop, un subiect !n care se a,tepta ca domnul Collins s strluceasc, spunndu"i ca prea s fi avut mare noroc cu protectoarea lui. 4ri# ,i considera ia /ad1"ei Cat)erine de 'our&) pentru dorin ele ,i confortul lui preau e6cep ionale. %omnul 'ennet nu ar fi putut ale&e mai bine. %omnul Collins o lud cu elocvent. Subiectul acesta !l fcu s se comporte ,i mai solemn dect !i era felul ,i, cu un aer foarte important, declar ca !n via a lui nu mai v(use o asemenea purtare la o persoan de ran& $ atta afabilitate ,i condescendenta $ cita !i artase lui /ad1 Cat)erine. %nsa binevoise, !n mod &ra ios, s aprobe ambele predici pe care el avusese onoarea s le in !n pre(en a domniei sale. 7l poftise, de asemenea, de dou ori s ia masa la >osin&s ,i c)iar smbta trecut, seara, trimisese dup el s fie al patrulea la o partid de cadril. 0ul i o socoteau pe /ad1 Cat)erine trufa,, ,tia el, dar d*nsul,
Page
personal, nu &sise niciodat la dnsa dect afabilitate. =orbise !ntotdeauna cu el a,a cum ar fi fcut" o cu oricare &entilom. nu artase nici cea mai mica !mpotrivire ca el s frecvente(e societatea din vecintate sau s plece oca(ional din paro)ie pentru o saptamina"doua, s",i vad rudele. %omnia sa binevoise c)iar s"l sftuiasc s se !nsoare ct mai repede cu putin , cu condi ia s fac o ale&ere c)ib(uit. ,i o dat venise !n vi(it !n umila lui cas paro)iala, unde aprobase !n !ntre&ime toate modificrile fcute de el ,i binevoise s su&ere(e ea !ns,i unele sc)imbri $ ni,te rafturi !n dulapuri, la eta#. $ Sunt convins ca purtarea ei este tocmai cum trebuie ,i civili(at, spuse doamna 'ennet. cred ca este o femeie foarte plcut. E pcat ca doamnele din lumea mare nu seamn, !n &eneral, mai mult cu dnsa. /ocuie,te !n apropierea dumneavoastr, domnule$ 4rdin !n care este situat ultima mea locuin e despr it de >osin&s *ar+, re,edin a domniei"sale, doar printr"o potec. $ *arc a i spus ca e vduv, domnule, nu- Are familie$ Are o sin&ur fiica, mo,tenitoarea domeniului >osin&s ,i a unei averi foarte mari. $ A)2 E6clam doamna 'ennet, dnd din cap. !nseamn ca este bine situat, nu ca alte fete. 3i cum arat- E frumoas$ Este !ntr"adevr o tnr cum nu se poate mai !ncnttoare. /ad1 Cat)erine !ns,i (ice ca, dup canoanele adevratei frumuse i, domni,oara de 'our&) !ntrece cu mult pe cele mai frumoase repre(entate ale se6ului sau, cci !n fptura ei se &se,te acel ceva caracteristic unei tinere femei de vi nobil. Are !ns din nenorocire o constitu ie bolnvicioas, care a !mpiedicat"o s fac, pentru desvr,irea sa, pro&resele pe care, altfel, nu s"ar fi putut s nu le fac, dup cum am fost informat de doamna care s"a ocupat de educa ia ei ,i care locuie,te ,i acum cu domniile lor. %ar este deosebit de amabil ,i adeseori are condescendenta de a trece !n faetonul ei tras de ponei prin fata umilei mele locuin e. $ A fost pre(entat la palat- Nu"mi amintesc de numele ei printre doamnele de la curte. $ Starea precar a snt ii o !mpiedica, din nenorocire, s stea la /ondra ,i, !n acest fel, a,a cum !nsumi i"am spus !ntr"o (i /ad1"ei Cat)erine, lipse,te Curtea 'ritanic de podoab ei cea mai strlucitoare. %omnia"sa a prut !ncntat de aceast idee ,i va pute i ima&ina ca sunt fericit ori de cte ori se ive,te prile#ul s fac astfel de mici ,i delicate complimente, att de plcute totdeauna. Nu o sin&ur dat am remarcat fa de /ad1 Cat)erine ca fermectoarea sa fiic pare nscut pentru a fi ducesa ,i ca ran&ul cel mai !nalt, !n loc s dea strlucire fiicei sale, ar fi el !mpodobit prin persoana s. Acest &en de mici aten ii este cel care !i face senioriei sale plcere ,i este felul de aten ii pe care m simt deosebit de obli&at s"l folosesc. $ Judeca i a,a cum trebuie, spuse domnul 'ennet, ,i e o fericire ca ave i )arul de a m&uli cu &in&,ie. =a pot !ntreba dac aceste plcu e aten ii va vin pe moment, datorit !mpre#urrii, sau sunt re(ultatul unui studiu anterior$ Ele !mi vin, mai cu deosebire, datorit lucrurilor care se !ntmpl !n clipa aceea ,i, de,i uneori m amu( cu alctuirea ,i aran#area unor astfel de mici complimente ele&ante, care s poat fi adaptate unor prile#uri obi,nuite, sunt plin de dorin a de a le da !ntotdeauna un aer ct mai spontan cu putin . Speran ele domnului 'ennet se adeveriser !ntocmai. =rul sau nu era mai pu in absurd dect se a,teptase. 7l ascult, delectndu"se din plin, pstrnd !ns !n acela,i timp cea mai mare serio(itate, fr s simt nevoia de a !mpr i cu cineva aceast plcere altfel dect sc)imbnd cte"o privire din cnd !n cnd cu Eli(abet). *n la ora ceaiului !ns, do(a !i fusese de a#uns, a,a ca domnul 'ennet fu fericit s",i reconduc musafirul !n salon ,i, dup ceai, s"l pofteasc s citeasc cu &las tare doamnelor. %omnul Collins consim i cu voie bun ,i i se aduse o carte. dar v(nd"o Hdup toate semnele provenea dintr"o bibliotec de !mprumutI o ddu !napoi ,i ru& s"i fie cu iertare, !ns el nu citea niciodat romane. ;itt1 csc oc)ii mari la el, iar /1dia scoase o e6clama ie de uimire. 9 se pre(entar alte cr i ,i, dup oarecare cumpnire, alese Predicile lui 8ord1ce. %e la primele rnduri, /1dia casca ,i, !nainte ca dnsul s fi apucat s citeasc, cu o solemn monotonie, trei pa&ini, ea !l !ntrerupse !n acest fel: $ 3tii, mam, ca unc)iul *)ilips se &nde,te s"l dea afar pe >ic)ard- 3i dac o face, !l va an&a#a domnul colonel 8orster. C)iar mtu,a mi"a spus a,a, smbt. 0ine am s m duc la 0er1ton s mai aflu cte ceva despre c)estiunea asta ,i s"ntreb cnd se !ntoarce domnul %enn1 de la ora,. /1dia fu poftita de cele dou surori mai mari s",i in &ura. dar domnul Collins, foarte ofensat, las cartea deoparte ,i spuse: $ Am remarcat deseori ce pu in interes manifesta tinerele domni,oare pentru cr ile de factur serioas, de,i sunt scrise e6clusiv pentru binele lor. Sunt uluit, v"o mrturisesc, deoarece nimic nu le poate folosi att ct !nv tur. %ar nu vreau s"o mai plictisesc pe
Page
tnra mea veri,oar. 7ntorcndu"se apoi ctre domnul 'ennet i se oferi drept partener la o partid de table. %omnul 'ennet accepta oferta, remarcnd ca fcea un lucru !n elept lsnd fetele s",i vad de micile lor distrac ii. %oamna 'ennet ,i fiicele sale se scu(ar !n modul cel mai politicos pentru !ntreruperea /1diei ,i !i promiser ca nu se va mai repeta, dac el va voi s reia lectura. dar domnul Collins, dup ce le ddu asi&urri ca nu purta nici un resentiment tinerei sale veri,oare ,i ca nu ar putea niciodat lua purtarea ei drept un afront, se a,e( cu domnul 'ennet la o alt mas pentru a #uca table.
Capitolul C= %omnul Collins nu era un om cu bun"sim ,i deficien ele sale naturale fuseser prea pu in a#utate de educa ie sau societate, cci cea mai mare parte a vie ii ,i"o petrecuse sub !ndrumarea unui tat incult ,i avar. ,i de,i urmase o facultate, trecuse numai prin ea, fr s",i fi fcut acolo un fel de rela ii folositoare. Supunerea !n care !l crescuse tatl sau pusese, de la !nceput, pecetea unui mare servilism !n felul lui de a fi. dar acum acesta era sim itor contrabalansat de o !n&mfare de om prost, de via a retras pe care o ducea ,i de ceea ce resim ea ca urmare a unei timpurii ,i nea,teptate prosperit i. O !ntmplare fericit !l scoase !n calea /ad1"ei Cat)erine de 'our&), tocmai cnd paro)ia ?unsford devenise vacan . respectul pe care"l avea pentru ran&ul ei, venera ia fa de ea ca protectoare, amestecate cu o prere foarte bun despre propria lui persoan, despre autoritatea lui de om al bisericii, ,i situa ia de paro) fcur din el un perfect amestec de trufie, supunere, !n&mfare ,i umilin . Acum, ca avea o cas bun ,i un venit foarte frumos, !,i propusese s se !nsoare. urmrind o reconciliere cu familia din /on&bourn, avea !n vedere o nevast ,i se &ndea s alea& pe una dintre fete, dac ar fi &sit ca erau att de frumoase ,i binecrescute cum le mer&ea vestea. Acesta era planul lui de !ndreptare $ de reparare $ a faptului ca mo,tenea proprietatea tatlui lor. ,i"l socotea un plan admirabil, foarte potrivit ,i foarte avanta#os, foarte nobil ,i de(interesat din partea lui. *lanul rmase nesc)imbat dup ce v(u fetele. C)ipul !ncnttor al domni,oarei Jane 'ennet !i confirm punctul de vedere ,i !i !ntri convin&erile foarte stricte cu privire la drepturile ei de !ntietate. pentru prima sear, ea fu deci aleasa lui. (iua urmtoare !ns aduse o modificare. !ntr"un tete--tete de un sfert de or cu doamna 'ennet, !naintea micului de#un, !n timpul unei conversa ii care !ncepu cu casa paro)iala ,i, fire,te, alunec spre mrturisirea nde#dilor lui ca s"ar putea &si la /on&bourn o stpn pentru ?unsford, doamna 'ennet avu, printre (mbete foarte binevoitoare ,i !ncura#ri totale, o re(erv, tocmai !n privin a Janei, asupra creia se fi6ase el. Ct despre fiicele mai mici, nu putea lua asupra ei s rspund... nu putea da un rspuns precis... dar nu avea cuno,tin de vreo propunere. fiica sa cea mare... trebuia s men ione(e acest lucru... sim ea ca e datoare s"i dea a !n ele&e ca... urma probabil, s se lo&odeasc foarte curnd. %omnul Collins nu trebui dect s",i mute &ndul de la Jane la Eli(abet), ceea ce ,i fcu imediat, !n timp ce doamna 'ennet atta focul !n cmin. prima dup Jane ca vrsta ,i frumuse e urm, desi&ur, la rnd. %oamna 'ennet, !ncntat de alu(ia lui, spera s poat avea curnd dou fete mritate. iar omul de care ieri nu putea au(i vorbindu"se se afla acum foarte sus !n stim ,i &ratiile sale. 9nten ia /1diei de a face o plimbare la 0er1ton nu fusese uitat. toate surorile, !n afar de 0ar1, consim ir s mear& cu ea. iar domnul Collins urma s le !nso easc, aceasta la cererea domnului 'ennet care abia a,tepta s scape de el ,i s",i aib biblioteca numai pentru sine. Cci acolo !l urmase domnul Collins, dup micul de#un, ,i acolo, rsfoind de forma unul dintre cele mai voluminoase in"olio-uri din colec ie, continua !n realitate s"i vorbeasc aproape fr !ncetare de cas ,i &rdin de la ?unsford. Asemenea procedee !l scoteau pe domnul 'ennet din srite. 7n biblioteca lui, fusese totdeauna si&ur de r&a( ,i lini,te. ,i de,i se a,tepta $ a,a cum !i spunea Eli(abet) $ s dea de nero(ie ,i !nfumurare !n oricare dintre celelalte !ncperi ale casei, !n biblioteca se obi,nuise s fie la adpost de ele. *olite ea lui deci fusese e6trem de prompt cnd !l invitase pe domnul Collins s"i !nso easc fiicele la plimbare. iar domnul Collins, cruia de fapt plimbarea !i convenea cu mult mai bine dect lectur, fu e6trem de bucuros s !nc)id tomul acela &ros ,i s plece. Cu nimicuri bombastice din partea lui ,i cu aprobri politicoase din partea veri,oarelor sale, le trecu timpul pn ce intrar !n 0er1ton. A#un,i acolo !ns, el nu mai fu !n stare s re in aten ia celor mai tinere dintre fete. Oc)ii acestora fu&ir !ndat !n lun&ul str(ii, !n cutarea ofi erilor ,i, !n afar de vreo bonet deosebit de ele&ant sau de vreo muselin $ absolut o noutate $ !n vreo vitrin, nimic nu le putea interesa. %ar aten ia tuturor fetelor fu !n curnd atras de un tnr pe care nu"l mai v(user pn atunci. avea o !nf i,are foarte distins ,i se plimba !mpreun cu un ofi er de partea cealalt a drumului.
Page
Ofi erul era c)iar acel domn %enn1 despre a crui !ntoarcere venise /1dia s se interese(e ,i care se !nclin cnd !i v(u trecnd. To i fur i(bi i de !nf i,area strinului ,i se !ntrebar cine putea fi. ,i ;itt1 ,i /1dia, )otrte s afle acest lucru, traversar strada, urmate de ceilal i, sub prete6tul ca ar dori ceva din prvlia de peste drum ,i, din fericire, a#unser pe trotuarul opus tocmai cnd cei doi domni care se re!ntorceau a#unseser ,i ei !n acela,i punct. %omnul %enn1 li se adres imediat, cerndu"le permisiunea de a"l pre(enta pe prietenul sau, domnul 5ic+)am, care venise cu el !n (iua precedent de la /ondra ,i despre care era bucuros s le spun ca acceptase o !nsrcinare !n unitatea lor. Asta era tocmai ce trebuia pentru ca tnrului nu"i lipsea dect uniform pentru a fi cu adevrat fermector. 7nf i,area !l favori(a foarte mult: frumuse ea lui era fr cusur $ avea un c)ip !ncnttor, o siluet perfect ,i un fel plcut de a se pre(enta. %up ce fcur cuno,tin , el dovedi o fericit u,urin !n conversa ie $ o u,urin !n acela,i timp foarte corect ,i total lipsit de preten ii. !ntre&ul &rup se !ntre inea !nc !n mod foarte a&reabil cnd le atrase aten ia un tropot de cai. %arc1 ,i 'in&le1 veneau clare. >emarcnd doamnele din &rup, cei doi domni se !ndreptar imediat ctre ele ,i urmar polite ile de ri&oare. 'in&le1 fu principalul interlocutor, iar domni,oara Jane 'ennet subiectul principal. Era, spuse dnsul, !n drum ctre /on&bourn, anume pentru a se interesa de sntatea ei. %omnul %arc1 confirma cu o plecciune ,i lu tocmai )otrrea de a nu",i fi6 oc)ii asupra Eli(abet)ei, cnd privirile !i fur atrase de strin, iar Eli(abet), care, din !ntmplare v(use e6presia de pe c)ipul amndurora, !n timp ce se uitau unul la altul, rmase surprins de efectul acestei !ntlniri. Ambii se sc)imbaser la fa : unul plise, cellalt ro,ise. %omnul 5ic+)am, dup o e(itare, !,i ridic pu in plria $ salut la care domnul %arc1 abia consim i s"i rspund. Ce putea s !nsemne asta- Era imposibil s" i !nc)ipui. era imposibil s nu vrei s afli. O clip mai tr(iu, fr s aib aerul ca remarcase ceva, domnul 'in&le1 !,i lu rmas bun ,i !mpreun cu prietenul sau clri mai departe. %omnul %enn1 ,i domnul 5ic+)am conduser tinerele domni,oare pn la u,a casei domnului *)ilips, apoi se !nclinar de plecare, !n pofida struin elor domni,oarei /1dia de a"i pofti !nuntru ,i c)iar !n pofida doamnei *)ilips care, dnd de perete fereastra salonului, sus inea (&omotos invita ia nepoatei sale. %oamna *)ilips era !ntotdeauna bucuroas s",i vad nepoatele, iar cele dou mai mari erau $ dup recenta lor absenta $ deosebit de binevenite. !,i e6prim tocmai, cu (el, surpri( pentru nea,teptata lor !ntoarcere acas $ despre care n"ar fi aflat nimic, deoarece trsura lor nu fusese trimis s le aduc, dac nu s"ar fi !ntmplat s"l !ntlneasc pe strad pe biatul de prvlie de la domnul Jones, care"i spusese ca nu mai era nevoie s trimit doctorii la Net)erfield, pentru ca domni,oarele 'ennet plecaser $ cnd fu obli&at s",i !ndrepte amabilit ile ctre domnul Collins, pe care Jane tocmai i"l pre(ent. 7l primi cu toat polite ea de care era capabil, polite e pe care el i"o !ntoarse cu vrf ,i !ndesat, scu(ndu"se pentru faptul de a fi venit pe nepoftite, fr a"i fi fost pre(entat !n prealabil, !mpre#urare de care se sim ea m&ulit totu,i, ea fiind #ustificat de !nrudirea lui cu tinerele domni,oare care"l pre(entaser aten iei domniei"sale. %oamna *)ilips se sperie de atta e6ces de buna"crestere, dar admira ia ei fa de acest necunoscut fu curmat de e6clama iile ,i !ntrebrile despre cellalt, !n privin a cruia totu,i nu putu spune nepoatelor dect ceea ce ele ,tiau de#a $ anume ca domnul %enn1 venise cu el de la /ondra ,i urma s primeasc decretul de locotenent !n re&imentul... Spunea ca de mai bine de o or !l urmrea cu privirea !n timp ce el se plimb !n sus ,i"n #os pe strad. ,i dac ar fi aprut domnul 5ic+)am, ;itt1 ,i /1dia ,i"ar fi continuat cu si&uran ocupa ia. dar, din fericire, nu mai trecea nimeni pe la ferestre, afar doar de c iva ofi eri care !n compara ie cu noul venit, deveniser ni,te tineri de(a&reabili ,i stupi(i. Unii dintre ace,tia erau a,tepta i a doua (i la mas la familia *)ilips ,i mtu,a promise fetelor s"l )otrasc pe so ul ei s"i fac domnului 5ic+)am o vi(it ,i s"l invite ,i pe el, dac ar veni ,i rudele de la /on&bourn !n cursul serii. To i fur de acord. iar doamna *)ilips le declar ca vor or&ani(a o vesel ,i (&omotoas partid de <loterie<, cum le plcea lor, dup care vor lua o u,oar cina cald. *erspectiva unor asemenea desftri era foarte !mbucurtoare ,i se despr ir !ntr"o dispo(i ie e6celent. 7nainte de a ie,i din camer, domnul Collins !,i repet scu(ele ,i fu asi&urat, cu o neobosit polite e, ca scu(ele lui erau lipsite de temei. 7n drum spre cas, Eli(abet) !i povesti Janei ceea ce observase petrecndu"se !ntre cei doi domni. ,i cu toate ca Jane era dispus s"i apere pe oricare dintre ei sau pe ambii, dac ar fi fost s aib vreo vin, nu putu &si, cum nu &sise nici sora ei, vreo e6plica ie pentru purtarea lor. Acas, domnul Collins o fcu fericit pe doamna 'ennet e6primndu",i admira ia pentru comportamentul ,i polite ea doamnei *)ilips. El declar ca, !n afar de /ad1 Cat)erine ,i de fiica ei, nu mai v(use o femeie cu atta stil, deoarece dnsa nu numai c"l primise cu cea mai perfect afabilitate, dar !l inclusese !n mod special !n invita ia pentru seara urmtoare, de,i pn atunci nici nu"
Page
l cunoscuse. 7ntr"o oarecare msur $ presupunea el $ invita ia se datora rudeniei sale cu familia 'ennet. totu,i nu mai v(use atta amabilitate, !n tot cursul vie ii sale.
Capitolul C=9 Cum nu se fcuse nici o obiec ie !n le&tur cu vi(ita proiectat de cei tineri la mtu,a lor ,i cum se opusese o re(isten dr(a tuturor scrupulelor domnului Collins de a"i lsa pe domnul ,i doamna 'ennet sin&uri fie c)iar ,i o sin&ur sear !n timpul vi(itei sale, la ora potrivit cupeul !i transporta pe domnul Collins ,i pe cele cinci veri,oare la 0er1ton. la intrarea !n salon, avur plcerea s afle ca domnul 5ic+)am acceptase invita ia unc)iului ,i se afla acolo. %up ce au(ir vestea ,i luar to i loc, domnul Collins avu r&a(ul s priveasc !n #ur ,i s admire. ,i fu att de surprins de mrimea apartamentului ,i de mobilier, !nct declar ca aproape ar fi putut s se cread la >osin&s, !n sufra&eria mica de var, compara ie care, la !nceput, nu produse mare satisfac ie. %ar cnd doamna *)ilips !n elese ce !nsemna >osin&s ,i cine !i era stpn ,i dup ce au(i descrierea unuia doar dintre saloanele /ad1"ei Cat)erine ,i afl ca numai cminul costase opt sute de lire, ea sim i !ntrea&a &reutate a complimentului ,i n"ar mai fi avut nimic de (is !mpotriva unei compara ii, fie ,i cu odaia mena#erei. *n ce domnii se alturar &rupului lor, domnul Collins !,i petrecu timpul !n mod plcut descriindu"i !ntrea&a &randoare a /ad1"ei Cat)erine ,i a re,edin ei sale, fcnd di&resiuni oca(ionale pentru lauda propriei ,i umilei lui locuin e ,i a !mbunt irilor pe care i le aducea, ,i &si !n doamna *)ilips o auditoare foarte atent a crei prere !n privin a importan ei lui se contura v(nd cu oc)ii ,i care, ascultndu"l, lua )otrrea de a raporta vecinilor totul ,i ct mai repede cu putin . 8etelor !ns, care se sturaser s"l tot aud vorbind pe vrul lor ,i n"aveau nimic altceva de fcut dect s doreasc un pian ,i s e6amine(e banalele imita ii de por elan de pe cmin, a,teptarea li se pru tare lun&. %ar, !n cele din urm, se termin. %omnii se apropiau. ,i cnd domnul 5ic+)am intra !n salon, Elisabet) sim i ca nu"l privise ,i nu se &ndise niciodat la dnsul cu o admira ie pe care s n"o fi meritat !n !ntre&ime. ofi erii din re&imentul... formau !n &eneral un &rup de domni foarte onorabili ,i cei mai strluci i dintre ei erau pre(en i la petrecere, !n seara aceea. domnul 5ic+)am !ns era att de departe de ei to i ca persoan, inut, !nf i,are ,i umblet, pe ct erau ei de superiori unc)iului *)ilips $ cu obra(ul lui lat $ care, !mbuibat ,i mirosind a vin de *orto, !i urm !n camer. %omnul 5ic+)am fu fericitul brbat ctre care se !ntoarser toate privirile femeilor, iar Eli(abet) fericit femeie ln& care el lua, !n sfr,it, loc. ,i felul plcut cum !ncepu imediat conversa ia, de,i numai despre faptul ca noaptea era umed ,i ca probabil vor avea o toamn ploioas, o fcu s constate ca subiectul cel mai obi,nuit, mai plicticos ,i mai banal putea deveni interesant !n &ura unui vorbitor priceput. Cu rivali ca domnul 5ic+)am ,i domnii ofi eri, domnul Collins prea s se fi scufundat !n nefiin . El nu !nsemna desi&ur nimic !n oc)ii tinerelor domni,oare. totu,i, din cnd !n cnd, mai &sea la doamna *)ilips o urec)e binevoitoare ,i datorit aten iei acesteia fu servit din bel,u& cu pr#iturele ,i cafea. Cnd s"au alctuit mesele pentru cr i avu, la rndul lui, prile#ul s"o !ndatore(e, a,e(ndu"se la o partid de G)ist. $ Cunosc prea pu in acest #oc, !i spuse, dar sunt fericit, s m perfec ione(, deoarece !n situa ia mea... %oamna *)ilips !i era foarte recunosctoare pentru consim mntul lui de a #uca, dar nu avu rbdare s"i asculte motivele. %omnul 5ic+)am nu #uca G)ist ,i se a,e( !ntre Eli(abet) ,i /1dia, care"l primir cu mare bucurie la masa lor. /a !nceput a e6istat pericolul ca /1dia, creia !i plcea enorm s stea de vorb, s"l monopoli(e(e. cum !ns era ,i o mare amatoare de loterie fu, !n curnd, prea prins de #oc, pariind ,i e6clamnd prea ptima, cnd se stri&au premiile, pentru a mai putea da vreo aten ie cuiva. %omnul 5ic+)am !ns, acordnd #ocului numai aten ia obi,nuit, avu r&a(ul s stea de vorb cu Eli(abet). 8oarte bucuroas s"l asculte, de,i nu spera s i se spun ceea ce dorea !ndeosebi $ povestea raporturilor lui cu domnul %arc1. Ea nici mcar nu !ndr(ni s aduc vorba despre acel domn. Totu,i curio(itatea !i fu pe nea,teptate potolit. %omnul 5ic+)am ataca, c)iar el, acest subiect. Se interes la ce distan de 0er1ton se afla Net)erfield ,i, dup ce primi rspunsul, !ntreb, ,ovind, de ct vreme se afla domnul %arc1 acolo. $ Cam de o lun, rspunse Eli(abet). 3i, cum nu dorea s lase s"i scape acest subiect, adu&: %up cte !n ele&, are un foarte mare domeniu !n %erb1s)ire. $ %a, rspunse 5ic+)am, mo,ia lui de acolo este o proprietate senioriala, (ece mii net per annum. N"a i fi &sit pe nimeni mai indicat dect mine pentru a va da informa ii !n c)estiunea asta cci, din prima mea copilrie, am fost le&at de familia sa !ntr"un fel foarte special.
Page
$ Ave i tot dreptul s pre i uimit de afirma ia mea, domni,oara 'ennet, dac a i remarcat $
cum poate a i ,i fcut $ marea rceal a !ntlnirii noastre de ieri. 7l cunoa,te i bine pe domnul %arc1$ Att ct s"mi a#un&, e6clam Eli(abet) cu patim. Am petrecut patru (ile !n aceea,i cas cu el ,i"l consider un om foarte de(a&reabil. $ %ac este a&reabil sau nu, (ise 5ic+)am, eu nu am dreptul s"mi spun prerea. Nu am aceast calitate. 7l cunosc prea mult ,i prea bine pentru a fi un #udector drept. Mie mi"e imposibil s rmn neprtinitor. Cred !ns ca prerea dumneavoastr despre el ar produce, !n &eneral, uimire ,i poate ca nu v"a i e6prima att de tare nicieri !n alt loc. Aici sunte i !n mi#locul familiei dumneavoastr. $ *e cuvntul meu, nu spun aici mai mult dect a, spune !n oricare alt cas din vecintate, e6ceptnd Net)erfield. 7n ?erdfords)ire nimeni nu"l simpati(ea(. To i sunt de(&usta i de mndria lui. Nu ve i &si pe nimeni care s vorbeasc mai bine despre el. $ Nu pot pretinde c"mi pare ru, spuse 5ic+)am dup o scurt pau(, dac %arc1 sau oricine altcineva nu este pre uit mai mult dect merit. dar cu el, cred, asta nu se !ntmpl des. /umea este orbita de averea, de &reutatea lui, sau speriat de acrele lui superioare, impuntoare, ,i"l vede doar a,a cum !i place lui s fie v(ut. $ Eu l"a, lua drept un om cu o fire urcioasa, c)iar ,i din pu inul pe care"l ,tiu despre el. E 5ic+)am cltin numai din cap. $ 0 !ntreb, spuse el cnd avu iar prile#ul s vorbeasc, dac are de &nd s rmn mai mult timp aici. $ Nu ,tiu deloc, dar ct am stat la Net)erfield nu am au$it vorbindu"se nimic despre plecarea sa. Sper ca planurile dumneavoastr !n le&tur cu re&imentul nu vor suferi modificri din cau(a pre(en ei lui !n re&iune. $ O), nu. Nu eu trebuie s"l evit pe %arc1. %ac el dore,te s nu dea oc)i cu mine, el e cel care trebuie s plece. Nu suntem !n rela ii de prietenie ,i"mi este totdeauna neplcut s"l !ntlnesc. dar nu am nici un motiv s"l evit, afar doar de motivul pe care l"a, putea spune !n fa a lumii !ntre&i $ am sentimentul unei mari nedrept i ,i durerosul re&ret ca %arc1 este ceea ce este. Tatl lui, domni,oara 'ennet, defunctul domn %arc1, a fost unul dintre oamenii cei mai buni care au e6istat vreodat ,i prietenul cel mai adevrat pe care l"am avut. ,i nu m pot afla !n pre(en a acestui domn %arc1 fr s m simt !ndurerat !n adncul sufletului de o mie de duioase amintiri. *urtarea lui fa de mine a fost revolttoare. cred, !ntr"adevr !ns, ca i"a, putea ierta tot ,i toate mai curnd dect faptul ca a !n,elat speran ele ,i a terfelit memoria tatlui sau. Eli(abet) &sea subiectul tot mai interesant ,i era numai urec)i, dar delicate ea temei o !mpiedica s pun vreo !ntrebare. %omnul 5ic+)am !ncepu s vorbeasc despre lucruri cu caracter mai &eneral $ 0er1ton, !mpre#urimile, societatea local $ prnd foarte mul umit de cale v(ute pn atunci ,i insistnd mai ales asupra ultimei teme cu o amabil ,i fireasc &alanterie. $ *erspectiva de a fi mereu !n societate, !ntr"o bun societate, adu& el, a fost pentru mine cel mai bun !ndemn de a intra !n re&imentul... 3tiam ca este o unitate ct se poate de onorabila ,i plcut, iar prietenul meu %enn1 m"a ispitit ,i mai mult relatndu"mi despre cartierul lor &eneral actual ,i despre cuno,tin ele alese ,i marea solicitudine de care au avut prile#ul s se bucure la 0er1ton. Societatea, recunosc, !mi este necesar. Sunt un om de(am&it ,i nu suport sin&urtatea. Trebuie s fiu ocupat ,i s am !n #ur oameni. Nu am fost sortit unei vie i de militar, dar nu am avut !ncotro din cau(a !mpre#urrilor. 'iserica trebuia s fie rostul meu. am fost crescut pentru a o slu#i ,i pn acum ar fi trebuit s fiu !n posesia unei paro)ii foarte importante, dac domnul de care tocmai vorbeam ar fi binevoit.
Eli(abet) nu",i putu stpni uimirea.
$ 7ntr"adevr-2
%a2 %efunctul sau tat mi"a lsat prin testament recomandarea pentru cea mai bun paro)ie care va deveni vacan . El era na,ul meu ,i inea nespus de mult la mine. Nu &sesc cuvinte destul de potrivite pentru buntatea s. =oia s m asi&ure cu lar&)e e ,i era !ncredin at ca o ,i fcuse, dar, cnd paro)ia a devenit vacan , a fost dat altcuiva. $ %oamne, %umne(eule2 E6clam Eli(abet). Cum de s"a putut aa ceva- Cum de s"a putut trece peste testamentul sau- %e ce nu a i cerut desp&ubiri le&ale$ Testamentul avea un asemenea viciu de forma !nct nu"mi lsa nici o speran din partea le&ii. Un om de onoare nu s"ar fi putut !ndoi de inten ia testatorului, dar domnul %arc1 a preferat s"o pun la !ndoial sau s"o trate(e numai ca pe o recomandare condi ionat ,i s sus in ca am pierdut orice drept le&al de a beneficia de ea, fiind risipitor, necu&etat. pe scurt, de toate ,i nimic. Si&ur este ca paro)ia a devenit vacan acum doi ani, e6act cnd a#unsesem la vrsta la care o puteam primi, ,i
Page
ca a fost !ncredin at altuia, ,i nu mai pu in si&ur este ,i faptul ca nu m pot !nvinui s fi fcut !ntr" adevr ceva ca s merit s"o pierd. Am o fire nestpnit ,i poate mi"am spus uneori prea desc)is prerea despre el sau ctre el. Altceva mai ru nu"mi pot aminti. Adevrul este !ns ca suntem foarte diferi i ,i ca el m ur,te. $ E revolttor2 0erit s fie fcut de rs !n mod public. $ Odat ,i odat tot va "i, dar nu eu o voi face. Atta timp ct !mi voi aminti de tatl sau, nu"l voi putea niciodat nici sfida, nici face de rs. Eli(abet) !l pre ui pentru asemenea sentimente ,i, !n timp ce tnrul le e6prim, i se pru a fi mai frumos dect oricnd. $ %ar ce motiv a avut- 7ntreb ea dup un timp. Ce l"a putut face s se poarte att de crud$ O total ,i neclintit antipatie, o antipatie pe care nu o pot pune, !n oarecare msur, dect !n seam &elo(iei. %ac defunctul domn %arc1 ar fi inut la mine mai pu in, poate ca fiul sau m"ar fi v(ut cu oc)i mai buni. dar neobi,nuit afec iune pe care tatl sau o avea pentru mine !l irita cred, !nc de pe cnd eram copii. Nu avea o fire s suporte competi ia !n care ne aflm, preferin a ce"mi era adesea acordat. $ Nu l"am cre(ut pe domnul %arc1 att de ru, de,i niciodat nu mi"a plcut, nu l"am cre(ut att de #osnic. mi"am !nc)ipuit ca, !n &eneral, !i dispre uie,te pe semenii si, dar n"a, fi putut bnui ca se coboar pn la o r(bunare att de crud, pn la atta nedreptate, atta lipsa de omenie. %up cteva minute de &ndire, continu: 0i"amintesc #ntr-adevr cum se flea !ntr"o (i la Net)erfield ca e implacabil !n resentimentele sale, ca are o fire neierttoare. Trebuie s aib un caracter !nspimnttor. $ Nu pot avea !ncredere !n #udecata mea pe tema asta, replic 5ic+)am. Mie mi"ar fi &reu s fiu drept cu el. Eli(abet) c(u din nou pe &nduri ,i dup un timp e6clam: $ S se poarte astfel cu fnul, prietenul, cu favoritul tatlui sau2 3i ar fi putut foarte bine adu&: 3i pe deasupra, un tnr ca dumneata, al crui c)ip !nsu,i e o &aran ie de omenie. %ar se mul umi cu: Un tnr care a fost, din copilrie, tovar,ul lui de #oac, le&a i $ dup cum cred ca a i spus $ !n modul cel mai strns. $ Ne"am nscut !n aceea,i paro)ie, !n mi#locul aceluia,i parc. am petrecut laolalt cea mai mare parte a tinere ii noastre $ trind !n aceea,i cas, amu(ndu"ne cu acelea,i #ocuri, ocroti i de aceea,i printeasc &ri#. Tatl meu ,i"a !nceput cariera !n profesiunea creia unc)iul dumneavoastr, domnul *)ilips, pare s"i fac atta cinste. dar a renun at la tot pentru a"i fi util defunctului domn %arc1 ,i ,i"a dedicat tot timpul !n&ri#ind de domeniul *emberle1. A fost pre uit, cum nu se poate mai mult, de domnul %arc1, fiind un prieten de toat !ncrederea ,i demn de toat cinstea. %omnul %arc1 recuno,tea adesea ct !i era de obli&at tatlui meu pentru neprecupe it lui munca de diri#are ,i administrare ,i cnd, cu pu in !nainte de moartea tatlui meu, i"a promis, din proprie ini iativ, ca m va asi&ura, sunt convins ca sim ea ca face un &est de recuno,tin fa de el, ca ,i de afec iune fa de mine. $ Ce ciudat, e6clam Eli(abet), ce odios2 0 mir ca tocmai mndria lui nu l"a silit pe acest domn %arc1 s fie drept cu dumneavoastr. %ac nu dintr"un motiv mai bun, din acela ca n"a fost destul de mndru ca s nu fie necinstit $ cci eu necinste trebuie s numesc fapta lui. $ (ste de mirare, rspunse 5ic+)am, deoarece mai toate faptele sale pot fi puse !n seam mndriei, ,i mndria i"a fost adesea prietenul cel mai bun. Ea l"a adus mai aproape de virtute dect de oricare alt sim ire. %ar nu suntem, nici unul, statornici ,i, !n comportarea lui fa de mine, a fost mnat de impulsuri ,i mai puternice dect mndria. $ Se poate oare ca o mndrie att de odioas s fi fost vreodat spre binele lui$ %a. Ea l"a fcut adesea s fie darnic, &eneros. s c)eltuiasc fr re inere, s ofere ospitalitate, s",i a#ute arenda,ii, s"i aline pe sracii lui. %a, mndria a fcut asta, mndria de familie ,i mndria filial, cci este foarte mndru de ceea ce era tatl lui. A nu aprea drept acela care",i de(onorea( familia, acela care face s de&enere(e calit ile ce aduc popularitatea, sau s se piard influenta casei *emberle1, este un puternic imbold. 0ai are ,i o mndrie de frate ,i aceasta !mpreun cu o oarecare dra&oste fr easca fac din el un protector blnd ,i plin de &ri# al sorei sale. ,i ve i au(i ca e pre(entat, !n &eneral, drept fratele cel mai bun ,i mai atent din lume. $ Ce fel de fa este domni,oara %arc15ic+)am cltin din cap. $ A, fi vrut s"o pot numi prietenoas. 0 doare s vorbesc de ru pe un %arc1, dar seamn prea mult cu fratele ei $ e foarte, foarte mndr. Cnd era mica, era afectuoas ,i dr&u ,i inea foarte mult la mine. iar eu i"am consacrat ore ,i ore pentru a o distra. Acum !ns ea nu mai e6ist pentru mine. Este o fat frumoas, de cincispre(ece, ,aispre(ece ani, ,i am au(it $ cu o educa ie desvr,it. %e la moartea tatlui ei, locuie,te la /ondra !mpreun cu o doamn care"i suprave&)ea(
Page
instruirea. %up multe tceri ,i multe !ncercri de a aborda alte subiecte, Eli(abet) nu re(ist ,i reveni !nc o dat la cel dinti, spunnd: $ 0 mir prietenia lui cu domnul 'in&le1. %um poate oare domnul 'in&le1, care pare a fi !ntruc)iparea bunei dispo(i ii ,i este, sunt convins, cu adevrat dr&u , s se simt att de strns le&at de un asemenea om- Cum e posibil s se potriveasc- 7l cunoa,te i pe domnul 'in&le1$ Nu, deloc, $ Este un om bla#in, prietenos, fermector. El nu poate ,ti cum este domnul %arc1 !n realitate. $ *robabil ca nu, dar domnul %arc1 poate s plac cui vrea el. 7nsu,irile nu"i lipsesc. *oate fi un bun partener de conversa ie, dac crede ca e ca(ul. Cu cei din lumea lui este un om total diferit de ceea ce este fa de cei mai pu in favori(a i de soart. 0ndria nu"l prse,te niciodat. cu cei bo&a i, !ns, are vederi lar&i, este drept, sincer, re(onabil, vrednic de toat cinstea ,i probabil simpatic $ avnd oarecum !n vedere averea ,i !nf i,area. Curnd dup aceasta, partid de G)ist se sparse, #uctorii se strnser !n #urul celeilalte mese, iar domnul Collins lu loc !ntre veri,oara s Eli(abet) ,i doamna *)ilips, care !i puse !ntrebrile obi,nuit !n privin a succesului avut la #oc. Nu fusese prea mare $ pierduse tot timpul. dar cnd doamna *)ilips !ncepu s",i e6prime re&retele, el o asi&ur, plin de &ravitate, ca nu avea nici cea mai mica important. ca el considera banii ca o ba&atel ,i o ru& s nu se nelini,teasc din cau(a asta. $ 3tiu prea bine, doamn, remarc el, ca atunci cnd oamenii se a,a( la o mas de #oc trebuie s",i asume riscurile unui astfel de lucru, iar eu, din fericire, nu sunt !n situa ia de a face ca( de cinci ,ilin&i. Sunt, fr !ndoial, mul i care nu ar putea spune la fel, dar, mul umit /ad1"ei Cat)erine de 'our&), m aflu mult deasupra nevoii de a ine seama de asemenea nimicuri. %omnul 5ic+)am deveni atent. dup ce"l observ pe domnul Collins cteva clipe o !ntreb pe Eli(abet), cu &las sc(ut, dac rudele ei erau !n rela ii foarte strnse cu familia de 'our&). $ /ad1 Cat)erine de 'our&) i"a dat curnd domnului Collins o paro)ie. Aproape ca nu ,tiu !n ce !mpre#urri i"a fost pre(entat, dar este cert ca nu o cunoa,te de mult. $ 3ti i, desi&ur, ca /ad1 Cat)erine de 'our&) ,i /ad1 Anne %arc1 au fost surori ,i ca, prin urmare, ea este mtu,a tnrului domn %arc1. $ Nu, !ntr"adevr, nu ,tiam. Nu ,tiu nimic despre familia /ad1"ei Cat)erine. *n alaltieri, nu au(isem !nc de e6isten a ei. $ 8iica sa, domni,oara de 'our&), va avea o mare avere ,i se crede ca ea ,i vrul sau vor uni cele dou propriet i. Aceast informa ie o fcu pe Eli(abet) s (mbeasc. se &ndea la biata domni,oar 'in&le1. Dadarnice erau toate dr&l,eniile, ei, (adarnice ,i inutile ,i afec iunea pentru sora lui ,i laudele pentru el, dac %arc1 se consider sortit alteia. $ %omnul Collins, adu& Eli(abet), vorbe,te !n termenii cei mai elo&io,i de /ad1 Cat)erine ,i de fiica sa. dar, din anumite amnunte pe care le"a povestit despre senioria sa, bnuiesc ca recuno,tin a !l face s se !n,ele ,i ca $ !n ciuda faptului ca e protectoarea lui $ este o femeie aro&anta ,i !ncre(ut. $ Cred ca, !ntr"o mare msur, este ,i una ,i alta, replic 5ic+)am. Nu am v(ut"o de ani de (ile, dar !mi amintesc perfect ca nu mi"a plcut niciodat ,i ca avea un fel de a fi dictatorial ,i insolent. Are reputa ia de a fi deosebit de ra ional ,i de,teapt. dar eu cred mai curnd ca !nsu,irile sale se tra&, !n parte, din ran& ,i din avere, !n parte, din atitudinea ei autoritar ,i restul din mndria nepotului sau, cruia !i place s cread ca oricare dintre rudele lui poseda o inteli&en cu totul superioar. Eli(abet) recunoscu ca el fcuse o e6punere foarte #udicioas i continuar cu plcere s stea de vorb pn cnd cina puse capt #ocului de cr i ,i ddu celorlalte doamne partea ce li se cuvenea din aten iile domnului 5ic+)am. Nu se putea duce o conversa ie !n (&omotul din timpul cinei de la doamna *)ilips. dar manierele tnrului !i cucerir pe to i. Tot ceea ce spunea era spus cum trebuia ,i tot ceea ce fcea era fcut cu ele&an . Eli(abet) pleca de acolo cu mintea plin de el. Tot drumul pn acas, nu se mai putu &ndi la nimeni !n afar de domnul 5ic+)am ,i la cele ce"i spusese. dar nu"i putu pomeni nici mcar numele, cci nici /1dia, nici domnul Collins nu tcur o sin&ur clip. /1dia vorbea !ntr"una despre loterie, despre fi,ele pe care le pierduse, despre fi,ele pe care le c,ti&ase: iar domnul Collins, apreciind polite ea doamnei ,i domnului *)ilips, asi&urndu"i ca pa&ub sa la G)ist n"avea nici o importan , enumernd felurile servite la cin ,i tot temndu"se ca dduse bu(na peste veri,oarele sale, avea de spus mai multe dect putu spune pn ce trsura opri !n fa a locuin ei lor, din /on&bourn.
Capitolul C=99
Page
A doua (i, Eli(abet) !i povesti Janei ce se petrecuse intre domnul 5ic+)am ,i ea. Jane o ascult cu interes ,i uimire pentru ca era de necre(ut ca domnul %arc1 s poat fi att de nedemn de stim domnului 'in&le1. nu era !ns !n firea ei s se !ndoiasc de cinstea unui om cu o !nf i,are att de amabil ca a domnului 5ic+)am. *osibilitatea ca acesta s fi !ndurat atta adversitate fu de a#uns pentru a"i provoca sentimentele cele mai duioase. nu mai rmnea deci nimic de fcut !n afar doar de a avea o prere bun despre amndoi, de a #ustifica purtarea fiecruia dintre ei ,i de a pune pe seama !ntmplrii sau a &re,elii tot ceea ce nu putea fi e6plicat !n alt fel. $ Ambii, spuse ea, au fost, cred, decep iona i !ntr"un fel sau !ntr"altul, de care noi nu ne putem da seama. *oate ca oameni interesa i i"au pre(entat fals unul altuia. *e scurt, nou ne este imposibil s bnuim cau(ele sau !mpre#urrile care i"au !nstrinat, dac nu e6ista vin nici de o parte, nici de alta. $ 8oarte adevrat2 C)iar a,a2 3i acum, scumpa mea Jane, ce ai de spus !n favoarea oamenilor interesa i implica i !n treaba aceasta- ?ai, scoate"i basma curat ,i pe ei, cci altfel am fi silite totu,i s avem o prere proast despre cineva. $ >(i ct vrei, dar nu vei putea rde att ct s m sco i dintr"ale mele. Scumpa mea /i((1, &nde,te"te numai !n ce lumina urt s"ar plasa domnul %arc1 purtndu"se astfel cu prote#atul tatlui sau. Cineva cruia tatl sau i"a promis s"i asi&ure viitorul. Este cu neputin . Nici un om de omenie, nici un om care se stimea( n"ar fi !n stare de a,a ceva. Se poate oare ca prietenii cei mai apropia i s se !n,ele !ntr"att asupra lui- O)2 Nu2 $ *ot s"mi !nc)ipui mai curnd ca domnul 'in&le1 a fost indus !n eroare dect ca domnul 5ic+)am a inventat o poveste ca aceea pe care mi"a relatat"o seara trecut: nume, fapte, toate spuse pe nepre&tite. %ac nu este a,a, s"o dovedeasc domnul %arc1. 7n afar de asta, era atta adevr !n oc)ii lui2 $ Este foarte &reu, recunosc. este dureros. Nu mai ,tii ce s cre(i. $ S"mi fie cu iertare. 3tii precis ce s cre(i. %ar Jane nu putea crede cu preci(ie dect un sin&ur lucru, ,i anume ca, dac domnul 'in&le1 fusese indus !n eroare, va suferi mult cnd vor ie,i toate la lumin. Cele dou domni,oare trebuir s ias din bosc)etul unde avusese loc conversa ia pomenit, fiindc tocmai sosiser unele persoane despre care fusese vorba. %omnul 'in&le1 ,i surorile lui veniser s le pre(inte personal invita ia pentru mult a,teptatul bal de la Net)erfield, fi6at pentru mar ea urmtoare. Cele dou doamne au fost !ncntate s",i re&seasc scumpa prieten. au spus ca erau secole de cnd n"o mai v(user ,i au !ntrebat"o, de repetate ori, ce mai fcuse de cnd se despr iser. 7n ceea ce prive,te restul familiei, iau dat prea pu in aten ie $ ocolindu"l pe domnul 'ennet, pe ct posibil, spunndu"i nimica toat Eli(abet)ei ,i nimic celorlal i. Au plecat repede, ridicndu"se de pe scaune cu o ostenta ie care"l lu pe fratele lor prin surprindere, &rbindu"se, nerbdtoare parc, s scape de amabilit ile doamnei 'ennet. *erspectiva balului de la Net)erfield era nespus de plcut pentru fiecare dintre doamnele din familie. %oamnei 'ennet !i plcea s"l ia drept un oma&iu adus fiicei sale mai mari ,i se sim ea foarte m&ulit, deoarece fusese invitat de domnul 'in&le1 personal !n loc de a primi o ceremonioas invita ie scris. Jane visa o sear !ncnttoare, !n compania celor dou prietene ale sale, ,i aten iile fratelui lor, iar Eli(abet) se &ndea cu plcere ca va dansa mult, mult, cu domnul 5ic+)am ,i ca privirea ,i comportarea domnului %arc1 !i vor confirma tot ceea ce ,tia. 8ericirea sperata de Cat)erine ,i /1dia depindea mai pu in de un anumit lucru sau de o anume persoan, deoarece, de,i fiecare dintre ele se &ndea, ca ,i Eli(abet), ca va dansa #umtate din noaptea aceea cu domnul 5ic+)am, el nu era, !n nici un ca(, sin&urul partener care putea s le plac, ,i un bal era, !n orice ca(, un bal. C)iar ,i 0ar1 fu !n stare s",i asi&ure familia ca nu avea nimic de (is !mpotriva balului. $ Atta timp ct pot s"mi pstre( dimine ile pentru mine, declar ea, asta !mi a#un&e. Nu cred ca este un sacrificiu s iau, oca(ional, parte la un pro&ram, seara. Societatea are drepturi asupra noastr, a tuturor, ,i socotesc ca fac parte dintre aceia care consider clipele de recrea ie ,i distrac ie un lucru de dorit pentru toat lumea. Cu acest prile#, Eli(abet) era !ntr"o dispo(i ie att de bun !nct, de,i nu vorbea des cu domnul Collins dac nu era nevoie, nu se putu stpni s nu"l !ntrebe dac avea sau nu inten ia s accepte invita ia domnului 'in&le1 ,i, !n ca( afirmativ, dac credea ca e potrivit s participe la distrac iile din seara aceea. fu destul de surprins s afle ca el nu",i fcea nici un fel de scrupule !n aceast privin ,i ca era departe de a se teme de o mustrare, fie din partea ar)iepiscopului, fie a /ad1"ei Cat)erine de 'our&) pentru !ndr(neala de a fi dansat. $ Nu sunt deloc de prere, v"asi&ur, spuse el, ca un bal de felul acesta, dat pentru persoane respectabile, de ctre un tnr onorabil, ar putea avea vreo tendin imoral. ,i sunt eu !nsumi att de departe de a avea ceva !mpotriva dansului, !nct sper s am cinstea de a fi onorat de toate
Page
frumoasele mele veri,oare !n cursul serii. ,i profit, scumpa domni,oara Eli(abet), de acest prile# pentru a va ru&a s"mi acorda i primele dou dansuri $ preferin a pe care sunt !ncredin at ca veri,oara mea Jane o va atribui cau(ei adevrate ,i nu unei lipsa de respect fa de persoan s. Eli(abet) avu sentimentul ca e prins !n curs. 7,i propusese neaprat s danse(e tocmai dansurile acelea cu domnul 5ic+)am. ,i !n locul lui s"l ai pe domnul Collins2 Sa&alnicia ei nu c(use nicicnd mai prost. Nu era nimic de fcut, totu,i. 8ericirea domnului 5ic+)am, ca ,i a ei, fu, prin for a lucrurilor, pu in amnat, ,i invita ia domnului Collins primit cu polite ea de care se mai sim i !n stare. Nu era prea !ncntat de &alanteria lui, cci aceasta !i tre(ea bnuiala ca el avea ,i alt inten ie. *entru prima dat o ful&er &ndul ca dintre surori ea era acum aleasa demn de a deveni stpna paro)iei ?unsford ,i al patrulea la masa de cadril de la >osin&s, !n absen a unor musafiri mai simandico,i. 4ndul acesta se transform !n convin&ere !n timp ce"i urmrea amabilit ile mereu mai struitoare fa de ea ,i !i ascult !ncercrile de a o m&uli pentru spiritul ,i vioiciunea ei. cu toate ca se sim ea mai de&rab uluit dect !ncntat de acest efect al farmecelor ei, nu trecu mult ,i doamna 'ennet !i ddu a !n ele&e ca probabilitatea acestei cstorii !i era e6trem de a&reabil. Eli(abet) !ns se fcu a nu !n ele&e alu(ia, fiind perfect con,tient ca dac ar fi replicat ceva ar fi a#uns, s se certe. S"ar fi putut ca domnul Collins s nu fac niciodat cererea, a,a ca pn n"o va face, n"avea nici un rost s se certe din cau(a lui. %ac nu ar fi fost balul de la Net)erfield, pentru care s se pre&teasc ,i de care s vorbeasc, cele dou domni,oare 'ennet mai mici s"ar fi aflat tot timpul !ntr"o stare vrednic de mil cci, din (iua !n care primiser invita ia ,i pn !n (iua balului, plouase fr !ncetare ,i n"au putut s se plimbe mcar o sin&ur dat la 0er1ton. Nu tu mtu,a, nu tu ofi eri, nu tu ,tiri. pn ,i ro(etele pentru pantofii de bal fuseser procurate tot printr"un curier. C)iar ,i Eli(abet) ar fi fost !ndrept it s cread ca rbdarea !i fusese pus, !ntructva, la !ncercare de vremea care o !mpiedicase s"l cunoasc mai !ndeaproape pe domnul 5ic+)am, iar pentru ;itt1 ,i /1dia, ceva mai pu in important dect balul de mar i n"ar fi putut face suportabile o vineri, o smbt, o duminic ,i o luni ca acelea.
Capitolul C=999 *n !n clipa !n care p,i !n salonul de la Net)erfield, cutndu"l (adarnic !n &rmada de tunici ro,ii strnse acolo, Eli(abet) nu se !ndoi nici o clip ca domnul 5ic+)am va fi la bal. Certitudinea de a" l !ntlni acolo nu"i fusese (druncinat de nici una dintre recentele amintiri care, nu fr temei, ar fi putut s"o nelini,teasc. Se !mbrcase cu mai mult &ri# dect de obicei ,i se pre&tise, !ntr"o stare de bun dispo(i ie, s cucereasc ceea ce rmsese !nc necucerit din inima lui, !ncredin at ca nu era mai mult dect se putea c,ti&a !n cursul unei seri. 7ntr"o clip o ful&er &ndul ca, pentru a"i face plcere domnului %arc1, 'in&le1 !l omisese inten ionat din lista de invita i trimis ofi erilor. ,i, de,i nu era c)iar a,a, faptul de necontestat ca lipsea i"a fost confirmat de prietenul acestuia, domnul %enn1, cruia /1dia i se adresase nerbdtoare, ,i care le spuse ca 5ic+)am fusese obli&at s plece !n a#un pentru treburi la /ondra ,i ca nu se !ntorsese !nc, ,i adu& cu un surs semnificativ: <Nu pot s cred ca treburile l"ar fi reclamat c)iar acum acolo, dac n"ar fi dorit s evite un anumit domn pre(ent aici<. /1dia nu au(i aceast reflec ie, Eli(abet) !ns o prinse. 3i fiind astfel !ncredin at ca %arc1 nu era mai pu in vinovat de absen a lui 5ic+)am dect dac ar fi fost e6act prima ei presupunere, toat antipatia ei fa de el se ascu i att de mult, din cau(a acestei noi de(am&iri, !nct cu &reu putu rspunde destul de politicos !ntrebrilor amabile pe care dnsul venise s i le pun !n clipa urmtoare. 4entile ea, !n&duin a, rbdarea fa de %arc1 erau nedrept i fa de 5ic+)am. Era )otrt potrivnica oricrei conversa ii cu el ,i se !ndeprt brusc, cu o proast dispo(i ie ce nu ,i"o putu stpni complet, nici mcar stnd de vorb cu 'in&le1, a crui oarb prtinire fa de %arc1 o irita. Eli(abet) !ns nu era fcut pentru proast dispo(i ia ,i, de,i toate planurile pentru seara aceea i se nruiser, triste ea nu putea strui prea mult !n inima ei. ,i dup ce !i povesti C)arlottei /ucas, pe care nu o v(use de o sptmn, toate neca(urile, nu"i trebui mult ca s",i mute voit &ndul la ciud eniile vrului sau ,i s"i atra& ,i C)arlottei aten ia !n mod special asupra lui. *rimele dou dansuri !ns"i rede,teptar m)nirea. ele fur un adevrat c)in. %omnul Collins, !mpiedicat ,i solemn, scu(ndu"se !n loc de a corespunde, mi,cndu"se adesea alandala, fr s",i dea seama, arunc asupra ei toat ru,inea ,i c)inul cu care te poate cople,i un partener de dans nepriceput. Clipa !n care se elibera de el fu o clip de e6ta(. %ansa apoi cu un ofi er ,i avu bucuria s vorbeasc despre 5ic+)am ,i s afle ca era iubit de to i. %up ce se sfr,ir dansurile, se re!ntoarse ln& C)arlotte /ucas ,i sttea de vorb cu ea cnd, deodat, !l au(i pe domnul %arc1 solicitndu"i favoarea de a dansa !mpreun: fusese luat att de tare prin surprindere, !nct, fr s",i dea seama de ceea ce face, Eli(abet) accepta. %arc1 se !ndeprta
Page
imediat din nou, iar ea rmase s se frmnte pentru lipsa ei de pre(en a de spirit. C)arlotte !ncerca s"o console(e. $ Cred ca !l vei &si foarte a&reabil. $ 8ereasc %umne(eu2 Asta ar fi cea mai mare nenorocire, s &se,ti a&reabil pe cineva pe care e,ti )otrt s"l ur,ti. Nu"mi dori atta ru. Totu,i, cnd dansul re!ncepu ,i %arc1 se apropie pentru a"i lua mna, C)arlotte o sftui, !n ,oapt, s nu fie proast ,i, din cau(a !nclina iei sale pentru 5ic+)am, s apar !ntr"o lumin neplcut !n oc)ii unui brbat de (ece ori mai important. Eli(abet) nu"i rspunse ,i",i lu locul !n ,irul de dansatori, uimit de onoarea ce i se fcea, in&aduindu"i"se s stea fata !n fa cu domnul %arc1 ,i citind !n oc)ii vecinilor de dans o uimire e&al cu a ei. Trecu un timp fr s",i spun o vorb. Eli(abet) !ncepu s cread ca mu enia lor va dura tot timpul celor dou dansuri ,i, !n primul moment, era )otrt s nu rup aceast tcere. dar !i trecu prin minte &ndul ca pentru partenerul ei ar fi cea mai mare pedeaps dac l"ar obli&a s vorbeasc, ,i atunci fcu o remarc banal asupra dansului. El rspunse ,i tcu din nou. %up o pau( de cteva minute, ea i se adresa pentru a doua oar cu cuvintele: $ Acum este rndul dumneavoastr s spune i ceva, domnule %arc1. Eu am vorbit despre dans ,i dumneavoastr ar trebui s face i o remarc despre mrimea salonului sau numrul de perec)i.
observa ia ca balurile particulare sunt cu mult mai plcute dect cele publice. dar acum putem tcea.
El (mbi ,i o asi&ur ca tot ceea ce ea dorea ca el s spun va fi spus. $ Obi,nui i s vorbi i !n timp ce dansa i-
Uneori. 7n ele&e i, pu in trebuie s vorbe,ti. Ar prea ciudat s taci cu desvr,ire timp de o #umtate de or !n compania cuiva. dar pentru a fi pe placul unora, conversa ia ar trebui condus astfel !nct ei s se deran#e(e s vorbeasc ct mai pu in posibil. $ @ine i seama, !n ca(ul de fa , de propriile dumneavoastr sim minte, sau va ima&ina i ca le satisface i pe ale mele$ %e ambele, rspunse Eli(abet) mali ioas, deoarece am b&at de seam ca e6ist o mare asemnare !n felul nostru de a &ndi. Avem ,i unul ,i cellalt o natur neprietenoas, taciturna, ,i nu dorim s spunem ceva, afar doar dac ne a,teptam s fie un lucru care ar rsturna !ntre& salonul ,i ar putea fi trecut posterit ii cu toat strlucirea unui proverb. $ %escrierea aceasta nu pre(int o asemnare i(bitoare cu propriul dumneavoastr caracter, sunt si&ur, spuse el. Ct de aproape poate fi de al meu, nu pot pretinde ca ,tiu. %umneavoastr considera i ca este un portret fidel, fr !ndoial. $ Nu pot s"mi spun cuvntul asupra propriei mele opere. %omnul %arc1 nu rspunse nimic ,i tcur din nou pn la sfr,itul dansului, cnd el o !ntreb dac nu se plimba adesea, !mpreun cu surorile sale, la 0er1ton. Ea !i rspunse afirmativ ,i, incapabil s re(iste ispitei, adu&: $ Cnd ne"a i !ntlnit mai deun(i, tocmai fcusem o nou cuno,tin . Efectul fu instantaneu: c)ipul lui lua o e6presie ,i mai distant, dar nu spuse nici un cuvnt. iar Eli(abet), de,i se !nvinov ea de lipsa ei de cura#, nu mai fu !n stare s continue. 7n sfr,it, %arc1 vorbi ,i spuse silnic: $ 0anierele fermectoare cu care este fericit !n(estrat domnul 5ic+)am !i !n&duie s",i fac u,or prieteni. e mai pu in si&ur !ns ca este la fel de capabil s !i ,i pstre(e. $ A avut nefericirea de a pierde prietenia dumneavoastr, replic Eli(abet) cu emfa(, ,i !nc !ntr"un fel de care foarte probabil va suferi !ntrea&a via a. %arc1 nu rspunse nimic, ,i pru dornic s sc)imbe subiectul. 7n clipa aceea apru ln& ei Sir 5illiam /ucas care avea de &nd s treac printre rnduri !n cealalt parte a salonului. dar, (rindu"l
Page
pe domnul %arc1, se opri cu o plecciune de o !nalt curtenie ca s"l complimente(e pentru felul cum dansa ,i pentru partenera lui. $ Am fost !ntr"adevr mai mult dect !ncntat privindu"v, Sir. nu ai deseori prile#ul s ve(i un mod att de frumos de a dansa. Este evident ca apar ine i cercurilor celor mai distinse. %ar permite i" mi s va spun ca frumoasa dumneavoastr partenera nu va de(avanta#ea( ,i ca $ vreau s sper $ aceast plcere se va repeta des, scumpa domni,oara Eli(a, cnd un anumit eveniment dorit Haruncndu",i oc)ii ctre sora ei ,i 'in&le1I va avea loc. Ce potop de felicitri vor cur&e atunci2 7l iau martor pe domnul %arc1. %ar s nu va !ntrerup, Sir. Si&ur ca nu mi"a i mul umi dac v"a, re ine de ln& fermectoarea dumneavoastr partenera, ai crei oc)i scnteietori m"au vr#it ,i pe mine. *artea din urm a acestei convorbiri n"a prea fost au(it de %arc1. alu(ia lui Sir 5illiam, !n le&tur cu prietenul sau, pruse c"l i(be,te foarte tare ,i, cu o privire foarte serioas, !,i !ndrept oc)ii ctre 'in&le1 ,i Jane care dansau !mpreun. Stpnindu",i repede surpri(, se !ntoarse ctre partenera lui ,i"i spuse: $ 9nterven ia lui Sir 5illiam m"a fcut s uit despre ce vorbeam. $ Nu cred ca vorbeam ceva. Sir 5illiam n"ar fi putut !ntrerupe nici o alt perec)e din acest salon, care s aib mai pu in s",i spun. Am !ncercat de#a, fr nici un succes, dou, trei subiecte ,i nu"mi pot ima&ina despre ce vom mai vorbi. $ Ce crede i despre cr i- 7ntreb el, (mbind. $ Cr i2 O), nu2 Sunt si&ur ca nu citim deloc acelea,i cr i, sau nu cu acelea,i sentimente. $ 7mi pare ru ca &ndi i astfel, dar, c)iar dac acesta ar fi ca(ul, cel pu in n"am duce lips de subiecte. Am putea s ne comparm prerile diferite. $ Nu, nu pot vorbi despre cr i la un bal. mi"e capul mereu plin de altceva. $ =a preocupa !ntotdeauna pre$entul !n asemenea !mpre#urri, nu este a,a- 7ntreb el cu !ndoial !n priviri. $ %a, !ntotdeauna, replic Eli(abet) fr s",i dea seama de ceea ce spune, cci &ndul i se !ndeprtase de subiect, a,a cum se v(u curnd, cnd e6clam pe nea,teptate: 7mi amintesc, domnule %arc1, ca v"am au(it spunnd ca aproape niciodat nu ierta i $ ca resentimentul dumneavoastr, odat aprut, este de nepotolit. Sunte i foarte precaut, presupun, cnd e vorba s apar acest resentiment. $ Sunt, spuse el pe un ton )otrt.
$ 3i nu va !n&dui i niciodat s va lsa i orbit de vreo pre#udecat$ Sper ca nu.
Este absolut obli&atoriu pentru cei care nu",i sc)imb niciodat prerile s fie mai !nti si&uri ca #udeca drept. $ A, putea !ntreba ce urmri i cu acest c)estionar$ Numai interpretarea caracterului dumneavoastr, rspunse Eli(abet), !ncercnd s se scuture de &ravitatea ei. 7ncerc s mi"l clarific. $ 3i cu ce re(ultat- Ea cltin din cap. $ Nu !nainte( deloc. Aud lucruri att de diferite despre dumneavoastr, !nct sunt pus !n mare !ncurctur. $ Sunt &ata s cred, rspunse %arc1 &rav, ca despre mine se pot spune lucruri foarte diferite ,i mi"a, !n&dui, domni,oara 'ennet, s va ro& a nu"mi sc)i a caracterul !n momentul de fa , pentru ca e6ist motive s m tem ca aceasta n"ar arunca o lumin bun asupra niciunuia dintre noi. $ %ar dac nu o fac acum, s"ar putea s nu mai am alt prile#. $ N"a, vrea cu nici un pre s va curm vreodat o plcere, rspunse el rece. Eli(abet) nu mai spuse nimic. sfr,ir dansul al doilea ,i se despr ir !n tcere, nemul umi i ,i unul ,i cellalt, dar nu !n e&al msur. cci !n inima lui %arc1 se nscuse un sentiment destul de puternic pentru ea, sentiment care !l fcu s"o scu(e ,i s",i !ndrepte !ntrea&a mnie !mpotriva altcuiva. %e abia se despr iser cnd domni,oara 'in&le1 veni !nspre ea ,i, cu o e6presie de dispre politicos, i se adres astfel: $ 3i"a,a, domni,oara Eli(a, aud ca sunte i !ncntat de 4eor&e 5ic+)am. Sora dumneavoastr mi"a vorbit de el ,i mi"a pus o mie de !ntrebri. am aflat astfel ca tnrul a uitat s va comunice, !ntre altele, ca este fiul btrnului 5ic+)am, intendentul defunctului domn %arc1. *ermite i"mi totu,i s va recomand prietene,te s nu da i cre(are, fr re(erve, tuturor afirma iunilor lui, cci !n ce prive,te faptul ca domnul %arc1 s"a purtat ru cu el, acest lucru este total fals. dnsul a fost, din contr, deosebit de bun cu el, de,i 4eor&e 5ic+)am l"a tratat !ntotdeauna !n modul cel mai infam. Nu cunosc detaliile, dar ,tiu foarte bine ca domnul %arc1 nu este ctu,i de pu in de condamnat. ca nu poate nici mcar s aud de numele lui 4eor&e 5ic+)am. ,i ca, de,i fratele meu a considerat ca nu putea evita s"l includ !n invita ia adresat ofi erilor, a fost prea fericit ca 5ic+)am s"a dat sin&ur la o parte.
Page
C)iar ,i venirea lui !n localitate este !ntr"adevr o mare obr(nicie ,i m mir cum de a !ndr(nit s"o fac. =a pln&, domni,oara Eli(a, pentru aceast descoperire a vinov iei favoritului dumneavoastr. dar, !ntr"adevr, dac ii seama de ori&inea lui, nu te po i a,tepta la mai mult. $ =inov ia ,i ori&inea lui pr, dup spusele dumneavoastr, s se confunde, (ise Eli(abet) mnioas, cci n"am au(it s"l acu(a i de ceva mai ru dect ca este fiul intendentului domnului %arc1. ,i despre aceasta va pot asi&ura ca m"a informat c)iar el. $ =a cer iertare, replic domni,oara 'in&le1, deprtndu"se cu un (mbet sarcastic. Scu(a i"mi interven ia. a fost fcut cu &nduri bune. <9nsolenta fptur2 7,i spuse Eli(abet). Te !n,eli amarnic dac speri s m influen e(i printr"un atac att de mesc)in. Nu vd !n el dect propria ,i voit dumitale i&noran ,i rutatea domnului %arc1<. Eli(abet) o caut apoi pe sora ei mai mare care pornise s fac cercetri pe aceea,i tem, pe ln& domnul 'in&le1. Jane o !ntmpin cu un surs plin de o att de dulce bucurie, cu o e6presie radiind de atta fericire, !nct dovedeau cu prisosin ct era de mul umit de !ntmplrile acelei seri. Eli(abet) !i &)ici !ndat sentimentele. ,i, !n clipa aceea, interesul ei pentru 5ic+)am, resentimentele fa de du,manii lui ,i toate celelalte pierir !n fata speran ei ca Jane se afla pe drumul cel mai bun ctre fericire. $ =reau s ,tiu, !ntreb ea, cu un c)ip tot att de sur(tor ca ,i al sorei sale, ce ai aflat despre domnul 5ic+)am. %ar poate ca ai fost prea plcut ocupat ca s te mai &nde,ti la o a treia persoan, !n care ca( po i fi si&ur de iertarea mea. $ Nu, !i rspunse Jane, nu l"am uitat, dar nu am nimic mul umitor, de spus. %omnul 'in&le1 nu"i cunoa,te povestea !n !ntre&ime ,i i&nora !mpre#urrile care, !n mod special, l"au nemul umit pe domnul %arc1. dar &arantea( de comportarea, probitatea ,i cinstea prietenului sau ,i este convins ca domnul 5ic+)am a meritat din partea domnului %arc1 mai pu in aten ie dect i s"a dat. ,i"mi pare ru ca trebuie s"o mrturisesc, dar, dup spusele lui ,i ale surorii sale, domnul 5ic+)am nu este deloc un om cinstit. 0 tem ca a fost foarte nesbuit ,i ca a pierdut stima domnului %arc1. $ %omnul 'in&le1 nu"l cunoa,te personal pe domnul 5ic+)am-
$ Nu, nu l"a v(ut niciodat pn acum cteva (ile, la 0er1ton.
Acest raport deci este ceea ce a aflat de la domnul %arc1. Sunt perfect edificata. %ar de paro)ie ce"a spus$ Nu",i aminte,te cu preci(ie !mpre#urrile, de,i l"a au(it $ ,i nu numai o dat $ pe domnul %arc1 vorbind despre ele. dar crede ca i"a fost testat numai condi&ional. $ Nu am nici o !ndoial !n privin a sincerit ii domnului 'in&le1, spuse Eli(abet) cu cldur. Trebuie s m ier i !ns dac numai asi&urrile nu m pot convin&e. Cred ca felul !n care domnul 'in&le1 ,i"a aprat prietenul a fost foarte indeminatec, dar cum el nu cunoa,te unele aspecte ale problemei, iar pe celelalte le"a aflat numai de la prietenul sau, !ndr(nesc s cred despre ambii domni ceea ce am cre(ut ,i mai !nainte. Sc)imb apoi subiectul cu unul mai !mbucurtor pentru amndou ,i asupra cruia nu puteau e6ista diver&ente de preri. Eli(abet) ascult !ncntat destinuirea fericitelor ,i totu,i modestelor speran e pe care Jane le nutrea !n le&tur cu inten iile lui 'in&le1 ,i !i spuse tot ceea ce putea s"i !ntreasc nde#dile. 7n clipa !n care domnul 'in&le1 se apropie de ele, Eli(abet) se retrase ln& domni,oara /ucas, creia de abia apucase s"i rspund la !ntrebrile despre amabilitatea ultimului ei partener, cnd domnul Collins veni la ele ,i le povesti, e6ultnd de bucurie, ca avusese fericirea de a face o descoperire &ro(av de important. $ Am descoperit, le spuse el, printr"o ciudat !ntmplare, ca aici !n salon se afla o rud apropiat a protectoarei mele. S"a !ntmplat s"l aud c)iar pe acest domn men ionnd fa de tnr domni,oar care face onorurile casei numele veri,oarei lui $ domni,oara de 'our&) $ ,i a mamei acesteia, /ad1 Cat)erine. Ce minunate lucruri se !ntmpl2 Cine s"ar fi &ndit ca voi !ntlni aici, !n aceast adunare, pe $ probabil $ un nepot de"al /ad1"ei Cat)erine de 'our&). Sunt cum nu se poate mai mul umit ca am descoperit acest lucru la timp pentru a"i pre(enta respectele mele, ceea ce voi face c)iar acum, ,i sper ca m va ierta ca nu i le"am pre(entat mai !nainte. 8aptul ca n"am ,tiut ca sunt rude va pleda !n favoarea scu(elor mele. $ Nu cumva ai de &nd s te pre(in i sin&ur domnului %arc1$ 'a da. 0 voi ru&a s m ierte ca nu am fcut"o mai din vreme. Cred ca este nepotul /ad1"ei Cat)erine. 7mi st !n putin s"l asi&ur ca senioria sa era perfect sntoas ieri o sptmn. Eli(abet) !ncerca din rsputeri s"l abat de la planul lui, asi&urndu"l ca domnul %arc1 ar considera faptul de a i se adres fr o prealabil pre(entare drept o !ndr(neal impertinenta, mai curnd dect un oma&iu adus mtu,ii sale. ca nu era deloc necesar s se ia !n seam unul pe altul. ,i ca, dac ar fi fost cumva nevoie, !i revenea domnului %arc1 dreptul, celui superior prin urmare, s fac !nceputul. %omnul Collins o ascult )otrt s",i urme(e, propria lui dorin ,i, cnd ea !ncet cu e6plica iile, !i rspunse:
Page
$ Scumpa domni,oara Eli(abet), am cea mai !nalt prere despre e6celenta dumneavoastr #udecata !n toate c)estiunile care sunt de competenta dumneavoastr, dar fie"mi !n&duit a va spune ca ne!ndoielnic e6ist o mare diferen !ntre formele de etic)et stabilite pentru laici ,i acelea ce privesc clerul. permite i"mi, deci, s va aduc la cuno,tin ca eu consider func ia de cleric e&al, din punct de vedere al demnit ii, cu ran&ul cel mai !nalt din re&at, cu condi ia s fie men inut !n acela,i timp o comportare plin de cuvenit smerenie. Trebuie, prin urmare, s"mi !n&dui i s urme(, !n ca(ul de fa , poruncile con,tiin ei mele care m !ndeamn s !ndeplinesc ceea ce cred ca este de datoria mea. 9erta i"m ca mi"e imposibil s profit de sfatul dumneavoastr care"mi va fi clu(a nelipsita !n orice alt c)estiune, de,i, !n ca(ul de fa , m consider, datorit educa iei ,i studiilor mele profesionale, mult mai !ndrept it s )otrsc ce se cuvine, dect o tnr domni,oar ca dumneavoastr. 3i, cu o adnc plecciune, o prsi pentru a"l ataca pe domnul %arc1, ale cruia reac ii la avansurile lui fur atent urmrite de Eli(abet), ,i a crui uimire era foarte evident v(ndu" se astfel interpelat. =rul !,i !ncepu cuvntarea cu o solemn plecciune ,i, de,i Eli(abet) n"a putut au(i, o sin&ur vorb, i se pru ca o aude !n !ntre&ime ,i descifr pe bu(ele lui cuvintele <scu(<, <?unsford< ,i </ad1 Cat)erine de 'our&)E<. Se sim ea ve6ata v(ndu"l ca se ddea !n spectacol !n fa a unui asemenea om. %omnul %arc1 !l privea cu f i, uimire. ,i cnd, !n cele din urm, domnul Collins !l lasa ,i pe el s spun, ceva, acesta !i rspunse cu un aer de polite e distan . %omnul Collins totu,i nu se descura#a ,i !ncepu s vorbeasc. dispre ul domnului %arc1 prea s creasc v(nd cu oc)ii, !n propor ie cu lun&imea celei de a doua cuvntri, la sfr,itul creia fcu numai o u,oar plecciune ,i se !ndeprta. %omnul Collins se re!ntoarse la Eli(abet). $ N"am nici un motiv, va !ncredin e(, spuse el, s fiu nemul umit de felul cum am fost primit. %omnul %arc1 a prut !ncntat de aten ia mea. 0i"a rspuns cu polite ea cea mai desvr,it ,i mi"a fcut c)iar cinstea de a"mi spune ca era att de convins de discernmntul /ad1"ei Cat)erine, !nct era si&ur ca dnsa n"ar fi putut niciodat acorda cuiva o favoare nemeritat. Acesta a fost !ntr" adevr un &nd foarte frumos. 7n &eneral sunt foarte mul umit de dnsul. Cum Eli(abet) nu mai avea nimic de dorit pentru sine, !,i !ndrept aten ia, aproape e6clusiv, !nspre sora ei ,i domnul 'in&le1. !ntre& ,irul de plcute &nduri care se nscur din observa iile ei o fcu poate tot att de fericit ct era ,i Jane. 7n mintea ei o v(u stabilit c)iar !n casa aceasta, !n deplintatea fericirii pe care o poate drui o cstorie din dra&oste. ,i se sim i !n stare, fa de aceast situa ie, s !ncerce c)iar s le !ndr&easc pe cele dou surori ale lui 'in&le1. 4ndurile doamnei 'ennet $ vedea limpede $ erau pornite !n aceea,i direc ie ,i se )otr! s nu se aventure(e !nspre mama ei, de team s nu aud prea multe. Cnd se a,e(ar la cin considera prin urmare ca numai o !ntmplare nenorocita le putuse plasa pe una alturi de cealalt ,i a fost adnc contrariat s constate ca mama ei nu &sise pe altcineva, ci tocmai pe /ad1 /ucas, cu care s vorbeasc, fr nici o re inere, desc)is, ,i despre nimic altceva, dect despre speran a ei ca Jane se va mrita curnd cu domnul 'in&le1. Subiectul era captivant ,i doamna 'ennet prea incapabil s oboseasc tot enumernd avanta#ele acestei cstorii. 8aptul ca domnul 'in&le1 era un tnr att de fermector, att de bo&at ,i ca locuia la numai trei mile de ele au fost primele puncte pentru care se felicita. ,i apoi era a,a de plcut s te &nde,ti ce mult o iubeau surorile lui pe Jane ,i s fii si&ur ca ,i ele doreau aceast !nrudire tot att ct ,i ea. *e deasupra, ce perspectiv pentru celelalte fiice ale sale, cci Jane, mritndu"se att de strlucit, o s le scoat ,i pe ele !n calea unor tineri cu avere. ,i, !n cele din urm, ce fericire la vrsta ei, s",i poat lsa fiicele !nc necstorite !n &ri# sorei lor, a,a ca ea personal s nu mai fie obli&at s ias mai mult dect i"ar fi fcut plcere. Se cuvenea s pretind ca lucrul acesta nu era o plcere cci, !n asemenea oca(ii, a,a cerea etic)eta. dar nimeni, desi&ur, n" ar fi &sit o mai mica bucurie !n a sta acas dect doamna 'ennet ,i la oricare epoca a vie ii sale. 7nc)eie urndu"i de nenumrate ori /ad1"ei /ucas s aib ,i dnsa parte de un asemenea noroc, de,i: $ evident, ,i cu un sentiment de triumf $ era convins ca nu e6ist o asemenea ,ans. Dadarnice fur !ncercrile Eli(abet)ei de a frna potopul de vorbe al mamei sale, de a o convin&e s",i descrie fericirea !n ,oapte mai pu in sonore cci, spre marea ei m)nire, !,i putea da seama ca domnul %arc1, care ,edea !n fa a lor, au(ea aproape totul. 0ama s o cert, spunndu"i ca e absurd. $ 3i ce mi"e mie, ro&u"te, domnul %arc1, ca s"mi fie team de el- Sunt !ncredin at ca nu"i datorm o polite e att de e6cesiv !nct s ne fie team s spunem ceva ce nu i"ar plcea dumnealui s"aud. $ *entru numele lui %umne(eu, doamn, vorbe,te mai !ncet. Ce profit po i avea dac"l #i&ne,ti pe domnul %arc1- N"ai s"l c,ti&i niciodat pe prietenul lui, procednd astfel. %ar nimic din ceea ce spuse nu avu vreun efect. 0ama ei !i ddea !nainte pe acela,i ton. Eli(abet) rosea ,i tot rosea de ru,ine ,i suprare. Nu se putea stpni s nu",i !ntoarc mereu oc)ii ctre %arc1, de,i fiecare privire o convin&ea de ceea ce se temuse. cu toate ca el nu era tot timpul cu
Page
oc)ii asupra doamnei 'ennet, era convins ca aten ia lui se fi6ase !ntr"acolo. E6presia de pe c)ip i se sc)imb !ncet, !ncet, de la un dispre plin de indi&nare la o calm ,i neclintit &ravitate. *n !n cele din urm, totu,i, doamna 'ennet nu mai avu nimic de spus. iar /ad1 /ucas, care casca de mult, tot ascultnd descrierea repetat a unor fericiri de care nu vedea cum o s aib ,i ea parte, a fost lsat s se console(e eu ,unc ,i pui rece. Eli(abet) !ncepu s",i revin. %ar intervalul de lini,te nu fu lun& deoarece, de cum lua sfr,it cin, au(i vorbindu"se de mu(ic ,i avu de !ndurat c)inul de a o vedea pe 0ar1 ridicndu"se, la foarte slabele lor ru&min i, &ata s !ndatore(e oaspe ii. Eli(abet) !ncerca cu multe priviri semnificative ,i multe ru&min i s !mpiedice ceea ce era numai o dovad de polite e. (adarnic !ns. 0ar1 nu voia s !n elea&. *rile#ul ce i se oferea de a se produce !i era plcut ,i",i !ncepu cntecul. Oc)ii Eli(abet)ei, plini de cea mai mare de(olare, erau a inti i asupra ei urmrind"o !n timp ce parcur&ea cele cteva strofe, cu o nerbdare prost rspltit la sfr,it, cci 0ar1, au(ind printre mul umirile comesenilor ,i alu(ia la speran a lor ca se va lsa !nduplecata s le mai fac iar favoarea de a cnta, dup o pau( de o #umtate de minut !ncepu alt cntec. *osibilit ile ei nu erau !n nici un fel pe msur unei asemenea manifestri. avea o voce mica ,i o manier afectat. Eli(abet)ei !i venea s intre !n pmnt. Se uit !nspre Jane s vad cum reac ionea( ea, dar Jane sttea de vorb senin cu domnul 'in&le1. Se uit la cele dou surori ale acestuia ,i le v(u sc)imbnd !ntre ele semne de bat#ocur. apoi la %arc1 care rmnea totu,i &rav, de neptruns. Se uit la tatl ei pentru a"l implora s intervin, fiindu"i team ca 0ar1 ar putea cnta toat noaptea. El !i prinse su&estia ,i, cnd 0ar1 termina ,i al doilea cntec, !i spuse cu &las tare: $ A fost prea destul, feti o. Ne"ai bucurat !ndea#uns. /as ,i celorlalte domni,oare rndul s se produc. 0ar1, de,i se fcu a nu"l au(i, se sim i totu,i descumpnit. ,i Eli(abet)ei !i pru ru pentru sora ei, !i pru ru pentru cuvintele tatlui ei, plin de team ca !n&ri#orarea ei nu dusese la nimic bun. Se fcu apel la alte doamne dintre invitate. $ %ac eu, spuse domnul Collins, a, avea norocul s ,tiu s cnt, m"a, bucura foarte, sunt convins, s !ndatore( societatea cu o melodie, deoarece consider mu(ica drept o petrecere foarte nevinovat ,i total compatibil cu profesiunea de cleric. Nu vreau s spun totu,i ca am putea avea o #ustificare dac am consacra prea mare parte din timpul nostru mu(icii, deoarece mai sunt desi&ur ,i alte treburi de fcut. =icarul unei paro)ii are multe de !ndeplinit. 7n primul rnd trebuie s stabileasc conven ia cu (eciuiala !n a,a fel, !nct lui si aduc profit, iar protectorului sau s nu"i fac suprare. Trebuie s",i scrie predicile, iar timpul ce"i mai rmne nu"i va prisosi pentru toate !ndatoririle paro)iale ,i pentru !ntre inerea ,i !mbunt irea locuin ei pe care nu"i va fi iertat dac n"o face ct mai confortabil cu putin . 3i nu cred ca este de mica important ca el s aib o purtare !mpciuitoare ,i atent cu fiecare !n parte ,i, !n special, cu cei crora le datorea( situa ia lui. %e aceast !ndatorire eu nu"l pot absolvi ,i nici n"a, putea avea o prere bun despre acela care ar lsa s"i scape vreun prile# pentru a",i arta respectul fa de oricine ar fi din familia protectorului sau. 3i !,i sfr,i cuvntarea, care fusese rostit att de tare, !nct s fie au(it de #umtate din salon, cu o plecciune ctre domnul %arc1. 0ul i fcur oc)ii mari, mul i (mbir, dar nimeni nu avu un c)ip mai amu(at dect domnul 'ennet !nsu,i, !n timp ce so ia lui !l lauda cu patos pe domnul Collins pentru vorbirea lui att de cu #udecat ,i remarc, nu prea !n ,oapt, ctre /ad1 /ucas, ca domnul Collins era un tnr de soi bun ,i cum nu se poate mai de,tept. Eli(abet)ei i se pru ca dac membrii familiei sale s"ar fi vorbit s se dea !n spectacol !n seara aceea ct vor putea mai bine, le"ar fi fost imposibil s",i #oace rolurile cu mai mult )a( sau succes. ,i ce fericire, se &ndea ea, pentru 'in&le1 ,i sora ei, ca lui !i scpase o parte din repre(enta ie ,i ca sentimentele lui nu erau dintre acelea care s fie influen ate de nero(ia la care ar fi putut fi martor. Era totu,i destul de ru ca cele dou surori ale lui ,i domnul %arc1 avuseser un asemenea prile# de a" ,i bate #oc de rudele ei. ,i nu",i putea da seama ce fusese mai &reu de !ndurat, dispre ul tcut al domnului sau sursurile insolente ale doamnelor. >estul serii nu"i mai oferi mare lucru. %omnul Collins o sci mereu ,i se inu scai de ea. ,i cum nu o mai putu convin&e s danse(e din nou cu el, o puse !n situa ia de a nu mai dansa cu nimeni. Dadarnic !l ru& s danse(e cu altcineva ,i !i oferi s"l pre(inte vreunei alte domni,oare. El o asi&ur ca dansul nu"i spunea mai nimic ,i ca scopul lui principal era ca prin aten ii delicate s i se fac a&reabil ,i ca de aceea !,i va face un punct de onoare din a rmne ln& dnsa toat seara. Nu mai era nimic de spus fa de asemenea proiect. Eli(abet) datora clipe de mare u,urare prietenei sale, domni,oara /ucas, care veni adesea ln& ea ,i, din dr&l,enie, !l atrase pe domnul Collins !ntr"o conversa ie cu ea. Eli(abet) fu cel pu in scutit de ofens de a mai fi luat !n seam de domnul %arc1 care, de,i se aflase adesea foarte aproape de ea ,i sin&ur, nu se mai apropiase niciodat att ct s"i poat vorbi. Ea !,i spuse ca era poate urmrea alu(iei ce o fcuse cu privire la domnul 5ic+)am ,i se bucur.
Page
Cei de la /on&bourn rmaser ultimii ,i, printr"o manevr a doamnei 'ennet, trebuir s a,tepte trsura !nc un sfert de or dup plecarea tuturor celorlal i, ceea ce le ddu timp s constate ct de clduros doreau o parte din &a(de s"i vad pleca i. %oamna ?urst ,i sora ei abia dac mai desc)iser &ura ,i atunci numai ca s se pln& de oboseal, fiind foarte nerbdtoare s rmn sin&ure. >espinser toate !ncercrile de conversa ie ale doamnei 'ennet, crend astfel o atmosfer de amor eal prea pu in !nviorata de cuvntrile lun&i ale domnului Collins, care !l oma&ia pe domnul 'in&le1 ,i pe surorile sale pentru ele&anta petrecerii ,i pentru ospitalitatea ,i polite ea comportrii lor fa de musafiri. %arc1 nu spunea nimic. %omnul 'ennet, la fel de tcut, se delecta de aceast scen. %omnul 'in&le1 ,i Jane !,i vorbeau, stnd !mpreun, pu in mai departe de to i ceilal i. Eli(abet) pstra o tcere tot att de neclintit ca a doamnei ?urst sau a domni,oarei 'in&le1. c)iar ,i /1dia era prea obosit ca s mai rosteasc vreo vorb, afar doar de cte o e6clama ie !ntmpltoare ca: <%oamne, ce obosit sunt2< !nso it de un cscat pn la urec)i. Cnd !n sfr,it se ridicar pentru a",i lua rmas bun, doamna 'ennet fu deosebit de struitoare !n polite ea cu care !,i e6prim speran a de a"i primi !n curnd pe to i ia /on&bourn, adresndu"se mai ales domnului 'in&le1 pentru a"l asi&ura ca i"ar face foarte ferici i dac ar lua un de#un intim la ei, oricnd, fr ceremonia unei invita ii formale. 'in&le1 radia de bucurie ,i promise, plin de recuno,tin , ca se va folosi de primul prile# pentru a" i pre(enta oma&iile sale, dup ce se va !ntoarce de la /ondra, unde trebuia s plece c)iar a doua (i, pentru scurt timp. %oamna 'ennet era pe deplin mul umit ,i plec de acolo cu !ncnttoarea convin&ere ca, lsnd o mar&ine pentru pre&tirile necesare formalit ilor, trsurilor noi ,i roc)iilor de nunt, era ne!ndoielnic ca, la captul a trei sau patru luni, fiica ei va fi instalat la Net)erfield. /a eventualitatea de a",i mai vedea !nc una dintre fiice mritat cu domnul Collins se &ndea cu tot atta certitudine ,i cu o mare, dar nu e&al, plcere. Eli(abet) !i era cea mai pu in dra& dintre fete, ,i, de,i brbatul ,i partida erau destul de bune pentru ea, valoarea ,i a uneia ,i a celeilalte erau eclipsate de domnul 'in&le1 ,i de Net)erfield.
Capitolul C9C %iminea a urmtoare aduse ceva nou la /on&bourn, %omnul Collins !,i pre(enta, oficial, cererea. Cum se )otrse s"o fac fr s mai piard timp, deoarece concediul sau lu sfr,it smbt, ,i neavnd nici un sentiment de sfial care s"l descumpneasc, c)iar dac"o fcea pe nepre&tite, se a,ternu la lucru metodic, innd seama de toate re&ulile pe care le socotea parte inte&rant din aceast treab. 9mediat dup micul de#un, &sindu"le !mpreun pe doamna 'ennet, pe Eli(abet) ,i pe una dintre me(ine, se adres mamei !n acest fel: $ *ot spera, doamn, un cuvnt din partea dumneavoastr, pe ln& frumoasa dumneavoastr fiica, Eli(abet), dat fiind c"i solicit favoarea unei audien e particulare !n cursul acestei dimine i7nainte ca Eli(abet) s mai aib timp pentru altceva dect pentru a ro,i de uimire, doamna 'ennet rspunse: $ =ai de mine2 %a, desi&ur2 Sunt si&ur ca /i((1 se va sim i foarte fericit. sunt si&ur ca nu poate avea nici o obiec ie. ?ai, ;itt12 Am nevoie de tine sus. 3i, strn&ndu",i lucrul, (ori s ias din camera !n timp ce Eli(abet) stri&: $ Scumpa doamn, nu pleca. Te ro&, nu pleca. %omnul Collins trebuie s m ierte. Nu poate avea nimic s"mi spun care s nu poat fi au(it de oricine. Altfel plec ,i eu. $ Nu2 Nu2 Asta"i o prostie, /i((1. %oresc s rmi pe loc. 3i v(nd ca Eli(abet), stn#enit ,i contrariat, prea ca este &ata s ias, adu&: /i((1, insist s rmi ,i s dai ascultare domnului Collins. Eli(abet) nu se putea opune unei asemenea porunci. ,i o clip de &ndire fcnd"o s vad ca era mai cuminte s termine ct mai repede ,i mai !n lini,te cu putin , se a,e( ,i, strduindu"se din rsputeri, !ncerca s",i ascund sim mintele care erau !mpr ite !ntre dispre ,i )a(. %oamna 'ennet ,i ;itt1 se !ndeprtar. !ndat ce rmaser sin&uri, domnul Collins !ncepu: $ Crede i"m, dra& domni,oar Eli(abet), ca modestia dumneavoastr, departe de a va duna, se adu& mai curnd la celelalte calit i pe care le ave i. A i fi fost mai pu in plcut !n oc)ii mei, dac nu a i fi artat aceast mica opunere. permite i"mi s va asi&ur !ns ca am aprobarea onoratei dumneavoastr mame pentru aceast cerere. Cu &reu v"a i putea !ndoi de scopul interven iei mele, orict de mult pudoarea dumneavoastr fireasc v"ar !ndemna s vil ascunde i. aten iile mele au fost prea marcate pentru a va fi putut !n,ela. Aproape din clipa cnd am desc)is u,a acestei case v"am ales ca tovar,a a vie ii mele !n viitor. %ar mai !nainte de a m lsa furat de sentimentele mele pe aceast tem, ar fi mai cuminte s va art motivele pentru care m !nsor ,i, mai mult dect att,
Page
motivele pentru care am venit !n ?ertfords)ire cu scopul de a"mi ale&e o so ie, a,a cum desi&ur am ,i fcut. 9ma&inea domnului Collins, cu tot calmul lui solemn, furat de sentimentele lui, era &ata s"o fac pe Eli(abet) s pufneasc !n rs, a,a ca nu putu folosi scurt pau( pe care el ,i"o !n&dui, !ncercnd s"l opreasc, iar el continu: $ 0otivele pentru care m !nsor sunt: primul, fiindc socotesc ca este bine ca fiecare preot !nstrit Hcum sunt euI s dea e6emplul cstoriei !n paro)ia lui. al doilea, pentru ca sunt convins ca aceasta va adu& foarte mult la fericirea mea. al treilea, pe care poate ar fi trebuit s"l men ione( mai la !nceput, pentru ca acesta este sfatul ,i recomandarea special a !ns,i nobilei doamne pe care am cinstea s"o numesc protectoarea mea. %e dou ori a binevoit domnia sa s"mi spun prerea ei H,i !nc ne!ntrebataI !n aceast privin . ,i c)iar !n smbt de dinaintea plecrii mele din ?unsford, !n timpul partidelor noastre de cadril, pe cnd doamna Jen+inson aran#a taburetul domni,oarei de 'our&), mi"a spus: <%omnule Collins, trebuie s te !nsori. Un preot ca dumneata trebuie s se !nsoare. 8 o ale&ere bun, &se,te o femeie de calitate, de dra&ul meu ,i al dumitale; s fie dintre cele active, utile, nu crescut cu preten ii. s fie !n stare s fac mult dintr"un venit mic. Acesta e sfatul meu. 4se,te o femeie de acest fel, ct po i de repede, adu"o la ?unsford ,i am s vin s va vi(ite(<. 7n&dui i"mi $ fiindc veni vorba $ s va mrturisesc, frumoas veri,oara, ca nu consider sfaturile ,i amabilit ile /ad1"ei Cat)erine de 'our&) ca cele mai mici dintre darurile pe care am putin a s vi le ofer. =e i &si ca are maniere pe care nu am cuvinte s le descriu. iar a&erimea ,i vioiciunea dumneavoastr cred ca !i vor conveni, !n special cnd vor fi temperate de tcerea ,i respectul pe care ran&ul domniei sale nu se poate s nu le impun. Atta, privitor la inten ia mea, !n &eneral, !n favoarea cstoriei. mai rmne acum de spus ceea ce m"a !ndreptat !nspre /on&bourn !n loc s m mne !nspre !mpre#urimile paro)iei mele, unde, va ro& s m crede i, e6ist multe tinere femei amabile. %e fapt !ns, fiind, cum sunt, mo,tenitorul acestei mo,ii la moartea stimatului dumneavoastr tat Hcare totu,i poate s mai triasc !nc mul i aniI, nu m"am putut !mpca deloc cu &ndul s nu"mi ale& o so ie dintre fiicele sale, pentru ca pierderea s fie pentru ele ct mai mica posibil, atunci cnd va avea loc tristul eveniment, care totu,i, a,a cum am mai spus"o, s"ar putea s nu se produc !nc vreo c iva ani. Acesta mi"a fost, scumpa veri,oara, motivul. ,i"mi place s cred ca el nu m va cobor! !n stima domniei"voastre. 3i acum, nu"mi mai rmne nimic altceva dect s va !ncredin e(, cu vorbe dintre cele mai ar(toare, de violen sentimentelor mele. Sunt total indiferent la avere ,i nu voi adresa tatlui domniei"voastre nici o cerere de acest fel, deoarece ,tiu prea bine ca n"ar putea fi satisfcut ,i ca mia aceea de lire cu patru la sut, care nu va va reveni dect dup decesul mamei dumneavoastr, este sin&urul lucru la care ve i avea vreodat dreptul. Asupra acestui capitol, prin urmare, voi pstra ne!ntrerupt tcere ,i pute i fi !ncredin at ca de pe bu(ele mele nu ve i au(i vreodat vreun repro, mesc)in, atunci cnd vom fi so ,i so ie. Era absolut necesar s"l !ntrerup, acum. $ Sunte i prea &rbit, domnule, stri& Eli(abet). Uita i ca nu v"am dat nici un rspuns. %a i"mi voie s"o fac, fr s mai pierdem timpul. *rimi i mul umirile mele pentru oma&iul pe care mi l"a i adus. Sunt foarte impresionat de cinstea cererii ce mi"a i fcut, dar !mi este imposibil s fac altfel dect s"o respin&. $ Nu aflu acum pentru prima oar, replic domnul Collins, cu o fluturare a minii, ca printre tinerele domni,oare se obi,nuie,te a respin&e propunerile brbatului pe care, !n secret, au de &nd s"l accepte, cnd acesta le solicit mna pentru !ntia oar, ,i ca uneori refu(ul este repetat a doua ,i c)iar a treia oar. Nu sunt deci deloc descumpnit de ceea ce mi"a i spus ,i sper s nu treac mult ,i s va conduc !n fa a altarului. $ *e cuvntul meu, domnule, stri& Eli(abet), speran a dumneavoastr este e6traordinar, dup cele ce v"am spus. =a asi&ur ca nu fac parte dintre acele tinere domni,oare Hdac e6ist cumva astfel de tinere domni,oareI care sunt att de cura#oase, !nct s",i pun fericirea !n #oc, lundu",i riscul unei a doua cereri. >efu(ul meu este foarte )otrt. %umneavoastr nu m"a i putea face fericit ,i sunt convins ca eu sunt ultima femeie din lume care v"ar putea face fericit. 'a mai mult, dac prietena dumneavoastr, /ad1 Cat)erine, m"ar cunoa,te, am convin&erea ca m"ar &si din toate punctele de vedere neindicata pentru aceast situa ie. $ %ac ar fi si&ur ca /ad1 Cat)erine ar crede astfel... spuse domnul Collins foarte &rav. dar nu pot s"mi !nc)ipui ca senioria s va avea ceva de (is !mpotriva dumneavoastr. 3i pute i fi si&ur ca, atunci cnd voi avea cinstea de a o revedea, !i voi vorbi !n modul cel mai strlucitor despre modestia, spiritul dumneavoastr &ospodresc ,i alte frumoase !nsu,iri pe care le ave i. $ Orice laud, domnule Collins, va fi !ntr"adevr inutil. Trebuie s"mi !n&dui i s #udec sin&ur ,i s"mi face i cinstea de a crede ceea ce spun. %oresc s fi i foarte fericit ,i foarte bo&at ,i, refu(ndu"v mina, fac tot ce"mi st !n putere ca s va !mpiedic de a fi altfel. Cerndu"m !n
Page
cstorie, a i dat probabil satisfac ie delicate ei sentimentelor dumneavoastr fa de familia mea ,i pute i intra !n posesia mo,iei /on&bourn cnd va fi ca(ul, fr s va face i nici un repro,. C)estiunea poate fi deci socotit complet !nc)is. /a aceste vorbe se ridic ,i ar fi prsit camer dac domnul Collins nu i s"ar fi adresat astfel: $ Cnd voi avea din nou onoarea s vorbesc despre acest subiect, sper s primesc un rspuns mai favorabil dect mi"a i dat acum. sunt, cu toate acestea, departe de a va acu(a !n pre(ent de cru(ime, deoarece ,tiu ca a,a se obi,nuie,te printre persoanele de se6ul dumneavoastr $ s respin& brbatul la prima lui cerere. ,i poate ca mi"a i spus de#a att ct trebuie, !n conformitate cu adevratul simt de pudoare al firii femeie,ti, pentru a m !ncura#a !n cererea mea.
$ 7ntr"adevr, domnule Collins, stri& Eli(abet) oarecum enervat, m uimi i la culme. %ac ceea ce v"am spus pn acum va poate prea o !ncura#are, nu ,tiu cum s"mi e6prim refu(ul !ntr"un mod care s va poat convin&e ca este un refu(. $ Trebuie s"mi da i voie, scumpa veri,oara, s cred ca cererea mea este refu(at numai de form. 0otivele pentru care cred astfel sunt, pe scurt, urmtoarele: nu mi se pare ca persoana mea ar fi nedemn s fie acceptat de dumneavoastr, sau ca situa ia pe care v"o pot oferi ar fi altfel dect foarte de(irabil. Situa ia mea, le&turile mele cu familia de 'our&) ,i rudenia mea cu familia dumneavoastr sunt tot attea !mpre#urri foarte favorabile mie. ,i ar trebui s mai ine i seama ca, !n ciuda numeroaselor dumneavoastr farmece, nu este deloc si&ur ca vi se va mai face vreodat o alt cerere !n cstorie. Destrea dumneavoastr este, din nefericire, att de mica, !nct, foarte probabil, ea va ani)ila efectul dr&l,eniei dumneavoastr ,i al bunelor dumneavoastr !nsu,iri. %eoarece trebuie s conc)id ca refu(ul dumneavoastr nu este serios, !mi place s"l atribui dorin ei dumneavoastr de a"mi strni ,i mai mult dra&ostea, inndu"m !n nesi&uran , !n acord cu practic obi,nuit printre femeile distinse. $ =a asi&ur, domnule, ca n"am nici cea mai mica preten ie ca a, fi dotat cu acest fel de distinc ie care const !n a c)inui un om onorabil. A, prefera s mi se aduc oma&iul de a nu mi se contest sinceritatea. =a mul umesc iar ,i iar pentru cinstea ce mi"a i fcut"o, dar !mi este imposibil s accept cererea dumneavoastr !n cstorie. %in toate punctele de vedere sentimentele mele mi"o inter(ic. *ot s va vorbesc desc)is- Nu m considera i acum ca pe o femele distins care are de &nd s va c)inuie, ci ca pe o fptur ra ional care va spune adevrul adevrat.
$ Sunte i mereu fermectoare2 Stri& Collins, cu un aer de ne!ndemnatic &alanterie, ,i sunt convins ca atunci cnd cererea mea va fi consfin it de autoritatea e6presa a ambilor dumneavoastr e6celen i prin i, ea nu va putea fi socotit dect acceptabil. Eli(abet) nu mai avu ce rspunde la asemenea !ncp nare !ntr"o voit am&ire de sine ,i se retrase imediat !n tcere, )otrt ca, !n ca( ca domnul Collins va persista s considere repetatele ei refu(uri drept m&ulitoare !ncura#ri, s se adrese(e tatlui ei al crui <nu< ar putea fi rostit !n a,a fel, !nct s fie decisiv, ,i a crui purtare, cel pu in, nu va putea fi luat drept mofturi ,i coc)etrie de femeie distins.
Capitolul CC %omnul Collins n"a fost lsat mult timp s contemple !n tcere reu,ita sa !n dra&oste, cci doamna 'ennet, care",i fcuse de lucru !n )ol a,teptnd sfr,itul convorbirii, nici n"o v(u bine pe Eli(abet) desc)i(nd u,a ,i trecnd cu pa,i (ori i pe ln& ea !nspre scar, ca ,i intr !n sufra&erie ca s se felicite ,i s"l felicite, !n cuvinte calde, pentru fericit perspectiv a unei le&turi mai strnse !ntre ei. %omnul Collins primi ,i"i !ntoarse felicitrile cu o e&ala plcere, pornindu"se apoi s"i relate(e amnuntele convorbirii, de re(ultatul creia era !ncredin at ca avea toate motivele s fie mul umit,
Page
deoarece refu(ul ferm al veri,oarei sale i(vora, !n mod natural, din firea"i ru,inoas ,i din autentic pudoare a caracterului ei. *e doamna 'ennet, aceast ,tire o sperie totu,i. ar fi fost bucuroas s cread, ca el, ca fiica sa avusese de &nd s"l !ncura#e( refu(ndu"i cererea !n cstorie, dar nu !ndr(nea, ,i nu se putu stpni s nu i"o spun. $ Conta i, domnule Collins, adu& ea, ca o s"o facem s",i ba&e min ile !n cap. Am s"i vorbesc despre aceasta c)iar eu, imediat. Este foarte !ncp nat ,i nesbuit ,i nu",i cunoa,te propriul interes. dar am s"o "ac eu s ,i"l cunoasc.
9erta i"m ca va !ntrerup, doamn. stri& domnul Collins, dar dac este !ntr"adevr !ncp nat ,i nesbuit, nu ,tiu dac ar fi o so ie cu adevrat potrivit pentru un brbat !n situa ia mea care, fire,te, cuta fericirea !n institu ia cstoriei. %ac deci persista !ntr"adevr s"mi respin& cererea, ar fi poate mai bine s n"o sili i s m accepte ca so cci, dac are o tendin spre asemenea defecte, n"ar putea face mare lucru pentru fericirea mea, $ %omnule, m"a i !n eles foarte &re,it, spuse doamna 'ennet alarmat. /i((1 este !ncp nat numai !n c)estiuni de acest fel. !n toate celelalte, nu s"a mai pomenit o fat cu o fire mai bun. 0 duc imediat la domnul 'ennet ,i vom aran#a asta cu ea, sunt si&ur. Nu"i ls timp s mai (ic ceva ,i porni !n &rab la so ul ei. desc)i(nd u,a bibliotecii, e6clam: $ O), dra& domnule 'ennet, este ur&ent nevoie de dumneata. suntem cu to ii !nnebuni i. Trebuie s vii s"o convin&i pe /i((1 s se mrite cu domnul Collins, pentru ca #ura ca nu"l vrea ,i dac nu te &rbe,ti, dnsul o s",i sc)imbe &ndul ,i n"o s mai vrea el s"o ia. Cnd doamna 'ennet intr, domnul 'ennet ridic oc)ii de pe carte ,i"i fi6 pe c)ipul ei, cu o calm indiferent, deloc tulburat de vestea ce"i aducea. $ Nu am plcerea s te !n ele&, spuse, cnd so ia lui !,i isprvi tirad. %espre ce este vorba$ %espre domnul Collins ,i /i((1. /i((1 a declarat ca nu"l vrea pe domnul Collins ,i domnul Collins a !nceput s spun ca nu o vrea pe /i((1. $ 3i ce urmea( s fac eu !n c)estiunea asta- *are o situa ie fr ie,ire. $ =orbe,te dumneata !nsu i cu /i((1, spune"i ca strui s se mrite cu el. $ S fie poftita aici. =a trebui s aud prerea mea. %oamna 'ennet sun ,i domni,oara Eli(abet) a fost Somata s vin !n bibliotec. $ Apropie"te, feti o, e6clam tatl, cnd Eli(abet) !,i fcu apari ia. Am trimis s te c)eme pentru o c)estiune important. Am aflat ca domnul Collins i"a fcut o cerere !n cstorie. Este adevratEli(abet) rspunse ca a,a era. 8oarte bine. 3i aceast cerere ai refu(at"o$ %a, domnule. $ 8oarte bine. Acum a#un&em la punctul esen ial. 0ama dumitale struie s o accep i. Nu este a,a, doamna 'ennet$ %a2 Altfel nu vreau s"o mai vd niciodat !n oc)ii mei. $ Eli(abet), ai !n fa o trist alternativ. %in ceasul acesta va trebui s devii o strin pentru unul dintre prin ii dumitale. 0ama dumitale nu vrea s te mai vad !n oc)ii ei dac nu te mri i cu domnul Collins, iar eu nu vreau s te mai vd !n oc)ii mei dac o "aci. Eli(abet) nu putu dect s (mbeasc la o astfel de conclu(ie a unui astfel de !nceput. doamna 'ennet !ns, care fusese convins ca so ul sau privea c)estiunea a,a cum dorea ea !ns,i, rmase consternata. $ Ce vrei s spui, domnule 'ennet, cu felul acesta de a vorbi- 0i"ai promis s strui ca ea s se mrite cu domnul Collins. $ %ra&a mea, !i replic so ul. Am de cerut dou mici favoruri: primul, s"mi !n&dui, !n !mpre#urarea de fa , liberul u( al propriului meu cap. ,i al doilea, al camerei mele. =oi fi !ncntat s beneficie( sin&ur de bibliotec, imediat ce va fi cu putin . Cu toate acestea, !n ciuda de(am&irii provocate de purtarea so ului, doamna 'ennet nu renun a !nc la scopul sau. 7i vorbi Eli(abet)ei iar ,i iar $ cnd cu lin&u,iri, cnd cu amenin ri. 7ncerc s"o atra& pe Jane de partea ei, dar Jane, cu toat blnde ea posibil, refu(a s intervin. iar Eli(abet) rspundea atacurilor mamei sale cteodat cu toat serio(itatea ,i cteodat cu o veselie nebuneasc. %e,i felul !n care o fcea varia, )otrrea ei, niciodat. 7n acest timp, domnul Collins medita !n solitudine la cele !ntmplate. Avea o prere prea bun despre el ca s poat pricepe motivul pentru care veri,oara lui putea s"l refu(e: ,i, de,i mindria"i fusese rnit, nu suferea !n nici un alt fel. 7nclina ia pentru ea era cu totul ima&i&inara, iar eventualitatea ca fata s merite !nvinuirile mamei sale !l !mpiedic s simt vreun re&ret. 7n timp ce !ntrea&a familie era att de tulburat, sosi C)arlotte /ucas s petreac (iua !mpreun cu ei. /a intrare fu !ntmpinat de /1dia care, (burnd ctre ea, !i spuse mai mult !n ,oapt:
Page
$ 0 bucur ca ai venit. e un )a( la noi2 Ce cre(i ca s"a !ntmplat a(i diminea - %omnul Collins a cerut"o pe /i((1, ,i ea nu"l vrea. C)arlotte aproape nici n"avu timp s rspund, cci ;itt1 se ,i ivise ln& ele cu acelea,i ve,ti. ,i, nici nu intraser bine !n sufra&erie, unde o &sir pe doamna 'ennet sin&ur, ca aceasta !ncepu ,i ea acela,i subiect, fcnd apel la !n ele&erea domni,oarei /ucas ,i implornd"o s"o convin& pe prietena ei, /i((1, s se supun dorin elor !ntre&ii familii. $ Te implor, scumpa domni,oara /ucas, f acest lucru, adu& ea pe un ton melancolic, cci nimeni nu e cu mine, nimeni nu e de partea mea2 Sunt tratat cu atta cru(ime2 Nimeni nu are mil de srmanii mei nervi. C)arlotte fu scutit de a"i rspunde cci c)iar atunci intrar Jane ,i Eli(abet). $ %a, iat"o ca vine, continu doamna 'ennet, iat"o, avnd aerul cel mai indiferent posibil, fr s"i pese de noi mai mult dect dac ne"am aflat la Jor+, numai s poat face dup capul ei. %ar s" i spun eu ceva, domni,oara /i((1: dac i"ai vrt !n cap s"o ii a,a, refu(nd oricare cerere !n cstorie, n"ai s te ale&i !n via a dumitale cu un so ,i nu ,tiu cine o s te in cnd s"o prpdi tatl dumitale. (u n"am s te pot ine ,i, de aceea, te averti(e(. Am terminat cu dumneata din clipa asta c)iar. @i"am spus cnd eram !n bibliotec, ,tii, ca n"am s" i mai vorbesc !n via a mea ,i ai s ve(i ca m in de cuvnt. Nu"mi face nici o plcere s vorbesc cu copiii nesupu,i. Nu ca mi"ar face de fapt plcere s vorbesc cu oricine ar fi. Oamenii care sufer de nervi ca mine nu pot avea mare poft de vorb. Nu ,tie nimeni ce !ndur eu2 %ar a,a se !ntmpl !ntotdeauna. Cei care nu se pln& n"au niciodat parte de comptimire. 8iicele sale ascultar !ntr"o tcere total aceast revrsare de cuvinte, con,tiente ca orice tentativ de a ar&umenta sau de a o consola i"ar fi mrit numai enervarea. Ea continua deci s vorbeasc, fr s fie !ntrerupt de vreuna dintre ele, pn ce intr domnul Collins, cu un aer mai important ca de obicei. v(ndu"l, doamna 'ennet spuse fetelor: $ Acum, insist s tce i cu toatele din &ur ,i s ne lsa i, pe domnul Collins ,i pe mine, s stm pu in de vorb. Eli(abet) ie,i tcut. Jane ,i ;itt1 o urmar, dar /1dia nu se mi,c, )otrt s aud tot ce se va putea au(i. C)arlotte, re inut !n primul rnd de amabilitatea domnului Collins, care"i puse !ntrebri foarte amnun ite !n privin a ei ,i a familiei sale, ,i apoi de o u,oar curio(itate, se mul umi s se apropie de fereastr, prefcndu"se ca nu aude nimic. %oamna 'ennet !ncepu conversa ia plnuit, pe un ton pln&re : <O), domnule Collins...<. $ Scumpa doamn, o !ntrerupse el, s pstrm !n veci tcere !n c)estiunea asta. %eparte fie de mine, continu el imediat pe un ton care"i sublinia nemul umirea, &ndul de a avea vreun resentiment fa de comportarea fiicei dumneavoastr. >esemnarea !n fata relelor de ne!nlturat este datoria noastr a tuturor, datorie mai cu osebire a unui tnr care a avut, cum am avut eu, norocul unei !nl ri !n &rad timpurii. iar eu am credin a ca sunt resemnat. *oate ca aceasta $ nu !ntr"o mica msur $ din sentimentul de !ndoial !n privin a fericirii mele certe, dac frumoasa mea veri,oara m" ar fi onorat, acordndu"mi mna sa. cci am b&at adesea de seam ca resemnarea nu este niciodat att de perfect ca !n ca(ul !n care fericirea refu(at !ncepe s piard !n oc)ii no,tri ceva din valoarea ei. Sper ca nu ve i lua drept o lips de respect fa de familia dumneavoastr, scumpa doamn, faptul ca !mi retra& preten iile la mna fiicei dumneavoastr, fr s va fi adus dumneavoastr ,i domnului 'ennet oma&iul de a va cere s va impune i autoritatea !n favoarea mea. Conduita mea ar putea fi $ m tem $ considerat ca neconforma, deoarece am primit refu(ul de pe bu(ele fiicei dumneavoastr !n loc de a"l primi din &ur dumneavoastr. suntem !ns to i supu,i &re,elii. Am avut tot timpul numai &nduri bune. Scopul meu a fost s"mi procur o amabil tovar,a de via a, cu respectarea cuvenit intereselor !ntre&ii dumneavoastr familii ,i, dac purtarea mea a fost ct de ct criticabila, ro& s"mi fie !n&duit acum s va pre(int scu(ele mele.
Capitolul CC9 %iscu ia !n le&tur cu cererea domnului Collins era acum aproape sfr,it, iar Eli(abet) mai avea doar de suportat neplcutele sentimente ce trebuiau s urme(e !n mod inevitabil, ,i, din cnd !n cnd, cte o alu(ie morocnoas din partea mamei sale. Ct prive,te pe domnul Collins, el nu",i e6prima sentimentele printr"o #ena sau deprimare, sau prin vreo !ncercare de a o evita pe Eli(abet), ci mai ales printr"o atitudine !n epat ,i o tcere plin de resentiment. Abia dac !i mai vorbea ,i aten iile insisten e de care el !nsu,i fusese att de mndru fur !ndreptate !n restul (ilei ctre domni,oara /ucas, a crei amabilitate, ascultndu"l, constitui o u,urare temporar pentru ei to i ,i !n special pentru prietena ei.
Page
Diua urmtoare nu aduse nici o ameliorare !n proast dispo(i ie sau !n sntatea doamnei 'ennet. %omnul Collins se afla !n aceea,i stare de mndrie !nfuriat. Eli(abet) sperase ca resentimentele !l vor face s",i scurte(e vi(it, dar pro&ramul lui nu prea s fi suferit nici o modificare din aceast cau(. 8usese mereu vorba s plece smbt ,i pn smbt avea de &nd s stea. %up micul de#un, fetele plecaser la 0er1ton s se interese(e dac domnul 5ic+)am se !ntorsese ,i s"i depln& absen de la balul de la Net)erfield. El le !ntlni la intrarea !n ora, ,i le conduse la mtu,a lor, unde s"a discutat, amplu, re&retul ,i de(olarea lui de a fi lipsit, precum ,i c)estiunile care"i interesau pe to i. 8a de Eli(abet), totu,i, el recunoscu de bun voie ca din proprie ini iativ &sise necesar s",i impun aceast absen . $ *e msur ce se apropia data balului mi"am dat seama, spuse el, ca era mai bine s nu dau oc)ii cu domnul %arc1. ca a ne afla !n aceea,i !ncpere, !n aceea,i societate, attea ore !mpreun, ar fi fost mai mult dect eram !n stare s suport. ,i ca s"ar fi putut ivi situa ii neplcute nu numai pentru mine. Eli(abet) aprob !ntru totul. avur r&a( s discute pe !ndelete acest lucru ,i s",i fac !n mod politicos tot felul de complimente, pe drum spre /on&bourn, cci domnul 5ic+)am, !mpreun cu un alt ofi er, le conduse acas ,i, pe drum, el se ocup !n mod special de dnsa. 8aptul de a le fi !nso it pre(enta un dublu avanta#: Eli(abet) sim ea ce compliment i se fcea ,i apoi, era un prile# foarte nimerit de a"l pre(enta mamei ,i tatlui ei. 7ndat dup !ntoarcerea acas sosi o scrisoare pentru domni,oara 'ennet. venea de la Net)erfield ,i a fost desc)is pe loc. *licul con inea o foaie mica, ele&ant, de )rtie satinata, acoperit cu scrisul frumos ,i cur&tor al unei, mini de femeie. Eli(abet) observ e6presia de pe c)ipul surorii sale sc)imbndu"se !n timp ce citea ,i o v(u struind asupra unor anumite pasa#e. Jane se stpni imediat ,i, punnd scrisoarea de o parte, !ncerca, cu veselia ei obi,nuit, s ia parte la conversa ia &eneral. Eli(abet) !ns se sim i nelini,tit de aceast !ntmplare, fapt care o fcu s nu"i mai poat da aten ie nici mcar iui 5ic+)am. ,i nici nu",i luaser bine rmas bun, el ,i prietenul lui, ca Jane o pofti din oc)i s"o urme(e sus. Cnd a#unser !n camera lor, Jane scoase scrisoarea ,i"i spuse: $ Este de la Caroline 'in&le1. cuprinsul m"a surprins nespus de mult. /a ora aceasta sunt cu to ii pleca i din Net)erfield. sunt !n drum spre /ondra ,i fr vreo inten ie de a se mai !ntoarce. Ascult ce scrie. Citi cu &las tare prima fra( care cuprindea informa ia ca se )otrser tocmai s",i urme(e, imediat, fratele la /ondra ,i ca vor lua !n (iua aceea de#unul !n 4rosvenor Street, unde domnul ?urst avea o cas. Urmtoarea fra(a suna astfel: <Nu pretind ca re&ret ceva din cele ce las la ?ertfords)ire, !n afar de societatea dumitale, prietena dra&. speram !ns, cndva !n viitor, s ne bucurm de repetate ori de acelea,i !ncnttoare clipe de apropiere, ca acelea pe care le"am avut !mpreun. ,i, !ntre timp, putem s ne mic,orm m)nirea despr irii printr"o corespondenta ct mai frecven ,i mai sincer, pentru care lucru conte( pe dumneata<. Eli(abet) ascult cu toat indiferenta provocat de ne!ncrederea !n aceste e6presii pompoase ,i, de,i brusc)e ea plecrii o surprinsese, nu v(u nimic !ntr"adevr de re&retat !n lucrul acesta. Nu era de cre(ut ca absen a lor din Net)erfield !l va putea !mpiedica pe domnul 'in&le1 s se !ntoarc acolo. iar !n ceea ce prive,te pierderea companiei doamnelor, era convins ca !n curnd Jane nu se va mai preocupa de aceasta, fericit de a fi !n compania lui. $ Ce &)inion, spuse dup o mica pau(, ca n"ai mai putut s"i ve(i !nainte de plecare. %ar nu ne e oare !n&duit s sperm ca viitorul fericit, pe care domni,oara 'in&le1 !l nd#duie,te, ar putea veni mai curnd dect crede ea- 3i ca !ncnttoarele clipe de apropiere pe care le"a i avut ca prietene vor fi re!nnoite cu !nc ,i mai mare plcere, ca surori- Ele nu vor reu,i s"l re in pe domnul 'in&le1 la /ondra. $ Caroline spune )otrt ca iarna aceasta nici unul dintre ei nu va reveni !n ?ertfords)ire. Am s citesc mai departe: <9eri, cnd am plecat, fratele nostru era !ncredin at ca treburile care"l reclamau la /ondra ar fi putut fi terminate !n trei, patru (ile. cum !ns suntem si&ure ca nu poate fi astfel ,i, !n acela,i timp, fiind convinse ca, odat la /ondra, C)arles nu se va &rbi deloc s plece iar de acolo, ne"am )otrt s"l urmm, ca s nu fie obli&at s",i petreac orele de r&a( !ntr"un )otel lipsit de confort. 0ulte dintre cuno,tin ele mele sunt de#a acolo pentru se(onul de iarn. a, dori s pot afla ca dumneata, scumpa prieten, ai inten ia s fii una dintre ele. dar din acest punct de vedere, m cuprinde disperarea. Sper din toat inima ca srbtoarea Crciunului !n ?ertfords)ire va fi pentru dumneavoastr plin de bucuriile pe care de obicei acesta le aduce ,i ca numrul curte(anilor dumitale va fi att de mare, !nct te va !mpiedica s sim i pierderea celor trei de care noi te vom lipsi<. >eiese limpede de aici, adu& Jane, ca iarna aceasta el nu se va mai re!ntoarce. $ Este limpede numai ca domni,oara 'in&le1 nu vrea ca el s se re!ntoarc.
Page
$ Ce te face s cre(i asta- Trebuie s fie propria lui )otrre. el este propriul lui stpn.
%ar nu ,tii !nc totul. .reau s-&i citesc pasa#ul care m doare cel mai mult. Nu vreau s" i ascund nimic: <%omnul %arc1 este nerbdtor s",i revad sora ,i, ca s" i mrturisesc adevrul, nici noi !n,ine nu suntem mai pu in. Sunt convins ca 4eor&iana %arc1 nu",i are e&al !n frumuse e, ele&ant, talente, iar afec iunea pe care ne"o inspir, /oui(ei ,i mie, se ridic pn la ceva !nc ,i mai interesant, datorit speran ei pe care !ndr(nim a o nutri ca ea s devin !n viitor sora noastr. Nu ,tiu dac i"am pomenit vreodat de sentimentele mele !n aceast privin , dar nu vreau s prsesc inutul fr s i le destinuiesc ,i sunt !ncredin at ca nu le vei &si nere(onabile. 8ratele meu o admira de#a foarte mult. el va avea acum adesea prile#ul s"o vad !n cea mai mare intimitate. toate rudele ei doresc aceasta unire tot att de mult ct ,i ale lui. ,i cred ca dra&ostea mea de sora nu m face s m"n,el cnd !l cred pe C)arles !n stare s cucereasc inima oricrei femei. @innd seama de toate aceste !mpre#urri favorabile unei apropieri creia nimic nu !i este potrivnic, &re,esc oare, scumpa mea Jane, cnd m las le&nat de speran !ntr"un eveniment care va aduce fericirea attora-<. $ Ce cre(i despre fra(a aceasta, dra&a mea /i((1- 7ntreb Jane, dup ce sfr,i de citit. Nu este destul de limpede- Nu mrturise,te ea oare, !n mod e6pres, ca domni,oara 'in&le1 nici nu a,teapt ,i nici nu dore,te s devin sora ei- Ca e total convins de indiferent fratelui ei ,i ca, dac bnuie,te natura sentimentelor mele pentru el, dore,te Hfoarte amabil2I s m pun !n &ard- 0ai poate e6ist o a doua prere !n c)estiunea aceasta$ %a, mai poate, cci prerea mea este total diferit. =rei s"o au(i$ Ct se poate de mult. $ Am s i"o spun !n cteva cuvinte. %omni,oara 'in&le1 !,i d seama ca fratele ei este !ndr&ostit de tine ,i vrea s"l !nsoare cu domni,oara %arc1. *leac deci dup el la ora,, spernd s"l re in acolo, ,i !ncearc s te convin& ca el nici nu se &nde,te la tine. Jane cltin din cap. $ Jane, trebuie !ntr"adevr s m cre(i. Nu e nimeni care s va fi v(ut !mpreun ,i s se poat !ndoi de dra&ostea lui. Nici domni,oara 'in&le1, sunt si&ur, nu e c)iar att de proast. %ac ar fi !ntrev(ut la domnul %arc1 pe #umtate doar atta dra&oste pentru ea, ,i"ar fi comandat de#a roc)ia de mireas. %espre altceva este !ns vorba: noi nu suntem destul de bo&a i sau destul de nobili pentru ei. ,i ea este cu att mai dornic s"o c,ti&e pe domni,oara %arc1 pentru fratele ei, cu ct are convin&erea ca, o dat ce s"a fcut o cstorie !ntre familiile lor, ar avea mai pu ine dificult i cu o a doua, ceea ce nu este lipsit de oarecare in&enio(itate ,i cred ca ar reu,i dac domni,oara de 'our&) ar ie,i din circuit. %ar, scumpa Jane, nu" i po i !nc)ipui cu adevrat ca dac domni,oara 'in&le1 (ice ca fratele sau are o mare admira ie pentru domni,oara %arc1, el este ct de ct mai pu in sensibil, la farmecele tale dect era mar i, cnd ,i"a luat rmas bun de la tine. sau ca !i va sta !n putere s"l convin& ca nu este !ndr&ostit de tine, ci este tare !ndr&ostit de prietena ei. $ %ac am avea aceea,i prere despre domni,oara 'in&le1, replic Jane, cele spuse de tine mi" ar putea a#uta mult. %ar ,tii ca premisa ta nu este dreapt. Caroline nu este !n stare s !n,ele cu tot dinadinsul pe cineva, ,i sin&urul lucru care"mi mai rmne de sperat !n acest ca( este ca ea !ns,i se !n,eal. $ E perfect. N"ai fi putut avea o idee mai fericit, de vreme ce ideea mea nu te mul ume,te. crede $ !n orice ca( $ ca domni,oara 'in&le1 se !n,eal. @i"ai fcut acum datoria fa de ea ,i nu mai trebuie s te frmn i. $ %ar, surioar dra&, c)iar !n ca(ul cel mai bun, pot fi oare fericit acceptnd un brbat ale crui surori ,i ai crui prieteni doresc, to i, ca el s se cstoreasc cu altcineva$ Trebuie s )otr,ti sin&ur, spuse Eli(abet), ,i dac dup o matur c)ib(uin vei &si ca m)nirea de a le nemul umi pe cele dou surori ale lui este mai mare dect fericirea de a"i fi so ie, te sftuiesc, desi&ur, s"l refu(i. $ Cum po i vorbi astfel- O !ntreb Jane, cu un (mbet !ncnttor. Trebuie s ,tii ca, de,i a, fi &ro(av de m)nit din cau(a de(aprobrii lor, n"a, putea ,ovi. $ 3tiam ca n"ai s ,ovi ,i, a,a stnd lucrurile, nu te pot comptimi. $ %ac !ns el nu se va mai !ntoarce !n iarna asta, nu va mai fi nevoie niciodat de )otrrea mea. 7n ,ase luni, cte nu se pot !ntmpla-2 Eli(abet) nici nu lua !n considera ie eventualitatea ca el s nu se mai !ntoarc. Ei !i apreau toate numai ca o insinuare a dorin elor interesate ale Carolinei ,i nu",i putu !nc)ipui $ nici mcar pentru o clip $ ca dorin ele acelea, orict de direct ,i orict de dibaci ar fi fost ele !nf i,ate, ar fi putut influen a un brbat att de independent. 7i art Janei, ct mai convin&tor cu putin , ce credea !n privin a aceasta ,i avu curnd bucuria de a vedea efectul fericit al interven iei sale. 8irea Janei nu era plecat spre descura#are ,i, !ncet, !ncet, !i reveni speran a, cu toate ca uneori ne!ncrederea !i cople,ea
Page
nde#dea ca 'in&le1 se va re!ntoarce la Net)erfield ,i va rspunde tuturor dorin elor inimii ei. C(ur de acord ca doamna 'ennet trebuia s afle despre plecarea familiei, dar nu despre purtarea domnului, pentru a nu se alarm. dar c)iar ,i aceast comunicare par ial o nelini,ti foarte tare ,i deplnse marele nenoroc care fcuse ca doamnele s trebuiasc s plece tocmai cnd !ncepuser s devin cu toatele att de intime. %up ce se lament ctva timp, se consol totu,i cu &ndul ca domnul 'in&le1 se va !ntoarce repede ,i ca !n curnd va lua masa la /on&bourn. ,i conclu(ia final fu declara ia s consolatoare ca, de,i !l invitase numai la un de#un intim, va avea &ri# s"i serveasc dou feluri substan iale.
Capitolul CC99 8amilia 'ennet a fost invitat la prn( de familia /ucas ,i din nou, mai tot timpul (ilei, domni,oara /ucas se dovedi foarte dr&u , ascultndu"l pe domnul Collins. Eli(abet) profita de un prile# pentru a"i mul umi: $ Asta !i men ine bun dispo(i ie, remarc ea, ,i n"am cuvinte s" i spun ct ! i sunt de recunosctoare. C)arlotte o asi&ur ca e foarte bucuroas s"i fie de folos, mrturisindu"i ca era astfel, rspltit din plin pentru micul sacrificiu de timp ce"l fcea. /ucru foarte dr&u din partea ei, dar dr&l,enia C)arlottei mer&ea mai departe dect !,i !nc)ipuia Eli(abet): scopul ei era, nici mai mult, nici mai pu in, dect s"o salve(e de o repetare a oma&iilor domnului Collins, atra&indu"si"le pentru sine. Acesta era planul domni,oarei /ucas ,i seara, cnd se despr ir, aparen ele erau att de sur(toare, !nct s"ar fi sim it aproape si&ur de reu,it, dac el n"ar fi trebuit s plece att de curnd din ?ertfords)ire. %ar aici, C)arlotte era nedreapt cu firea lui focoasa ,i independent care"l !ndemna $ a doua (i de diminea $ s dispar cu o admirabil ,iretenie de la /on&bourn ?ouse ,i s (oreasc !nspre /ucas /od&e ca s se arunce la picioarele ei. Era foarte !n&ri#orat s nu fie observat de veri,oarele lui, avnd convin&erea ca, dac ele l"ar fi v(ut plecnd, nu se putea s nu"i &)iceasc planul, ,i nu dorea s i se cunoasc tentativa dect o dat cu succesul ei, deoarece, de,i era aproape si&ur $ ,i pe bun dreptate, cci C)arlotte fusese destul de !ncura#atoare $ se sim ea oarecum timid din cau(a aventurii de miercuri. 8u primit !n modul cel mai m&ulitor. %omni,oara /ucas !l (ri venind ctre cas, de la o fereastr de sus, ,i porni imediat s"l !ntlneasc pe alee, ca din !ntmplare. %ar nu prea !ndr(nise s spere ca o a,teptau acolo atta dra&oste ,i elocin . 7ntr"un timp scurt, pe ct o !n&duiau lun&ile cuvntri ale domnului Collins, totul fu )otrt !ntre ei, spre satisfac ia amndurora. pe cnd intrau !n cas, el o implor &rav s"i fi6e(e (iua care urma s" l fac cel mai fericit dintre muritori. ,i de,i o asemenea ru&minte se cerea respins $ pentru moment $ domni,oara nu se sim i !n stare s se #oace cu fericirea lui. *rostia cu care fusese druit de natur !i lipsea <curtea< de orice farmec ar fi putut face pe o femeie s vrea ca aceasta s se prelun&easc. ,i domni,oara /ucas, care !l accepta numai ,i numai din dorin a pur ,i de(interesat de a se cptui, nu fcea mare ca( de &rab cu care i se reali(a aceast dorin . Sir 5illiam ,i /ad1 /ucas au fost &rabnic solicita i s",i dea consim mntul pe care"l acordar cu mare entu(iasm. Situa ia domnului Collins fcea din el o partid ct se poate de dorit pentru fiica lor, creia !i puteau da prea pu in (estre. iar perspectivele averii lui erau deosebit de bune. /ad1 /ucas !ncepu pe loc s socoteasc $ mai interesat de acest subiect dect oricnd !n trecut $ cam c i ani mai avea domnul 'ennet de trit. iar Sir 5illiam !,i dete !n mod cate&oric prerea ca !ndat ce domnul Collins va intra !n posesia mo,iei /on&bourri ar fi foarte oportun ca el ,i so ia lui s",i fac apari ia la *alatul Saint James. 7ntrea&a familie, pe scurt, a fost cu acest prile# cople,it de fericire. 0e(inele !,i fceau vise s "ie scoase #n lume cu un an, doi mai devreme dect s"ar fi putut altfel. iar bie ii scpar de team ca C)arlotte va muri fata btrn. Ct despre C)arlotte, era destul de lini,tit. C,ti&ase partid ,i acum avea r&a( s #udece. >eflec iile ei fur !n &eneral mul umitoare. %omnul Collins nu era, desi&ur, nici inteli&ent, nici simpatic. pre(en a lui era enervant, iar dra&ostea lui pentru ea nu putea fi dect !nc)ipuire. Totu,i, va fi so ul ei. 8r s",i !nc)ipuie cine ,tie ce nici despre brba i, nici despre csnicie, mriti,ul fusese totdeauna inta ei. era sin&ura solu ie pentru tinerele fete cu educa ie, dar cu avere mica. ,i orict de nesi&ur, sub raportul fericirii, era mi#locul lor de protec ie, cel mai plcut, !mpotriva nevoilor. Acest mi#loc de protec ie, ea !l dobndise acum. ,i la vrsta de dou(eci ,i ,apte de ani, fr s fi fost vreodat frumoas, sim ea ce mare noroc avea. /ucrul cel mai pu in plcut, !n toat c)estiunea asta, era surpri( pe care i"o va prile#ui Eli(abet)ei 'ennet, a crei prietenie o pre uia mai presus dect a oricui altcuiva. Eli(abet) o s se mire ,i poate o s"o condamne. ,i, de,i )otrrea ei era de neclintit, o asemenea de(aprobare ar fi durut"o. Se )otr! s"i mrturiseasc personal totul ,i de aceea !i ceru domnului Collins ca la !ntoarcerea lui la /on&bourn
Page
pentru cin s nu sufle nimnui din familie nimic despre cele !ntmplate. *romisiunea de a pstra secretul fu desi&ur con,tiincios dat, dar nu putea fi u,or inut, deoarece curio(itatea strnit de lun&a lui absen se manifest, cnd se !ntoarse, prin !ntrebri att de directe, !nct a fost nevoie de oarecare inventivitate pentru a le ocoli ,i, !n acela,i timp, de o mare abne&a ie, cci tare mai dorea s le fac tuturor cunoscut dra&ostea lui !ncununat de succes. Cum urma s plece a doua (i prea devreme pentru a mai da oc)ii cu vreuna dintre &a(de, ceremonia de bun rmas avu loc cnd doamnele se retraser pentru noapte. doamna 'ennet, plin de polite e ,i cordialitate, !i spuse ct de ferici i ar fi cu to ii s"l vad iar,i la /on&bourn, oricnd i"ar !n&dui celelalte an&a#amente s vin !n vi(it. $ Scumpa doamn, replic el, invita ia dumneavoastr !mi este deosebit de plcut, cci este tocmai lucrul pe care l"am sperat ,i pute i fi si&ur ca voi profita de ea ct de curnd posibil. >maser cu to ii ului i ,i domnul 'ennet, care nu dorea !n nici un ca( o att de &rabnic revenire a lui, spuse pe loc: $ %ar nu e nici un pericol s va atra&e i prin asta de(aprobarea /ad1"ei Cat)erine, scumpe domn- E mai bine s va ne&li#a i rudele dect s va lua i riscul de a va nemul umi protectoarea. $ %ra& domnule, replic domnul Collins, va rmn profund !ndatorat pentru acest sfat prietenesc ,i pute i conta ca nu voi face niciodat un pas att de important, fr aprobarea senioriei sale. $ Trebuie s fi i mereu cu oc)ii !n patru. >isca i orice altceva, mai curnd dect s"o indispune i. ,i dac ve i sim i vreodat !ndemnul de a veni la noi, ceea ce cred ca este, foarte probabil, sta i cuminte acas ,i fi i lini,tit, cci noi nu ne vom supra din cau(a asta. $ Crede i"m, dra& domnule, ca aten ia dumneavoastr afectuoas !mi strne,te ,i mai mult recuno,tin a. ,i conta i ca ve i primi curnd din partea mea o scrisoare de mul umire ,i pentru aceasta ca ,i pentru toate dove(ile de aten ie pe care mi le"a i artat !n timpul ,ederii mele !n ?ertfords)ire. Ct prive,te frumoasele mele veri,oare, de,i absen a mea s"ar putea s nu fie destul de lun& pentru a face necesar acest lucru, !mi voi lua libertatea de a le ura sntate ,i fericire, fr a face o e6cep ie nici pentru veri,oara Eli(abet). %oamnele se retraser apoi cu amabilit ile cuvenite, toate la fel de surprinse, aflnd ca el se &ndea s se re!ntoarc !n curnd. %oamnei 'ennet !i plcea s !n elea& din asta ca domnul Collins se &ndea s",i aduc oma&iul vreuneia dintre fiicele sale mai mici, ,i 0ar1 ar fi putut fi convins s"l accepte. Ea !i pre uia !nsu,irile mai mult dect toate celelalte surori. reflec iile lui aveau o &reutate care adesea o i(bea. ,i de,i nu era !n nici un ca( inteli&ent ca dnsa, se &ndea ca, dac ar fi fost !ncura#at s citeasc ,i s se desvr,easc printr"un e6emplu ca al ei, ar fi putut deveni un tovar, de via a foarte plcut. %ar a doua (i de diminea , orice speran de acest fel le"a fost spulberat. Curnd dup micul de#un, veni domni,oara /ucas ,i relata Eli(abet)ei, !ntr"o scurt convorbire !ntre patru oc)i, evenimentul din a#un. Cu o (i, dou mai !nainte, Eli(abet)ei !i trecuse prin minte posibilitatea ca domnul Collins s",i !nc)ipuie ca era !ndr&ostit de prietena ei. dar ca C)arlotte s"l poat !ncura#a prea tot att de imposibil, pe ct !i era ei !ns,i de imposibil s"l !ncura#e(e. uimirea ei fu, prin urmare, att de puternic, $ !nct !n primul moment uit de bun"cuviin ,i nu se putu stpni s nu e6clame: $ /o&odit cu domnul Collins2 %ra&a mea C)arlotte, imposibil2 7nf i,area lini,tit pe care o avusese domni,oara /ucas !n timpul povestirii sale se tulbur o clip, la au(ul unui repro, att de direct, dar cum se a,teptase la a,a ceva, !,i recapta imediat calmul ,i replic: $ %e ce e,ti att de surprins, dra&a mea Eli(a- @i se pare un lucru de necre(ut ca domnul Collins s poat c,ti&a buna prere a unei femei, pentru ca nu a avut fericirea s reu,easc !n ca(ul dumitale%ar Eli(abet) !,i revenise ,i, fcnd un mare efort, reu,i s"o asi&ure cu destul fermitate ca era foarte bucuroas de perspectiva !nrudirii lor ,i ca !i dorea cea mai desvr,it fericire. $ Te !n ele&, replic C)arlotte: si&ur ca e,ti surprins, foarte surprins. e att de pu in de cnd domnul Collins dorea s se cstoreasc cu dumneata2 Cnd vei avea !ns r&a(ul s te &nde,ti bine, sper ca vei fi mul umit de ceea ce am fcut. Eu nu sunt romantic, ,tii. n"am fost niciodat. Nu vreau dect un cmin plcut. ,i, lund !n considera ie firea domnului Collins, rela iile ,i situa ia lui !n societate, sunt convins ca ,ansa mea de a fi fericit cu el este la fel de mare ca aceea cu care se pot luda cei mai mul i dintre oameni, la cstoria lor. Eli(abet) rspunse lini,tit: <8r !ndoial<. 3i, dup cteva clipe de stn#eneal, revenir !n mi#locul celorlal i. C)arlotte nu mai sttu mult, ,i Eli(abet) rmase s reflecte(e la cele ce au(ise. A trecut mult pn ce se !mpac cu ideea unei cstorii att de nepotrivite. Ciud enia domnului Collins, care fcuse dou cereri de cstorie !n rstimp de trei (ile, nu era nimic pe ln& faptul ca fusese acceptat. Eli(abet) sim ise totdeauna ca prerea C)arlottei asupra cstoriei nu era e6act la fel cu a
Page
ei, dar nu ,i"ar fi !nc)ipuit ca era posibil ca, !n fapt, prietena ei s",i sacrifice toate sentimentele mai nobile de dra&ul unor avanta#e materiale. C)arlotte, so ia domnului Collins2 Ce tablou umilitor2 3i, la m)nirea de a",i vedea prietena de&radndu"se ,i sc(nd !n stima ei, se adu& convin&erea dureroas ca acea prieten nu va putea s se simt prea fericit cu ceea ce alesese.
Capitolul CC999 Eli(abet) se afla !mpreun cu mama ,i surorile sale, &ndindu"se la cele au(ite, !ntrebndu"se dac !i era !n&duit sau nu s le spun ,i lor, cnd apru Sir 5illiam /ucas !nsu,i, trimis de C)arlotte pentru a anun a prietenilor lo&odna ei. Cu multe complimente pentru &a(de ,i felicitndu"se copios pentru perspectiva !nrudirii dintre casele lor, el !,i de(volt subiectul !n fa a unui auditoriu nu numai uimit, ci de"a dreptul incredul: cci doamna 'ennet !i declar, mai mult insistenta dect amabil, ca se !n,ela desi&ur pe de"a"ntre&ul. iar /1dia, !ntotdeauna imprudenta ,i adesea nepoliticoas, e6clam cu violen : $ %oamne sfinte2 Sir 5illiam, cum pute i spune asemenea poveste- Nu ,ti i ca domnul Collins vrea s se !nsoare cu /i((1Numai o polite e de curtean ar fi putut suporta, fr mnie, o asemenea atitudine. bun cre,tere a lui Sir 5illiam !i a#ut s treac prin toate ,i, de,i ru&a s nu se pun la !ndoial adevrul comunicrii sale, le ascult obr(niciile cu cea mai !n&duitoare polite e. Eli(abet), sim ind ca era de datoria ei s"l scoat dintr"o situa ie att de neplcut, confirma cele spuse de el, men ionnd ca fusese de#a informat de acest lucru de C)arlotte. !ncerca s pun capt e6clama iilor mamei ,i surorilor sale prin (elul felicitrilor adresate lui Sir 5illiam, fiind secondata inimos de Jane, ,i printr"o sumedenie de remarci !n le&tur cu fericirea care era de a,teptat de la o asemenea cstorie, ,i !n le&tur cu caracterul admirabil al domnului Collins, ,i cu distan a convenabil dintre ?unsford ,i /ondra. %oamna 'ennet fusese prea cople,it ca s spun mare lucru, atta timp ct Sir 5illiam sttuse la ei. dar nici nu plecase bine, ca !,i ddu fru liber sim mintelor. 7n primul rnd, persista s nu dea cre(are !ntre&ii c)estiuni. !n al doilea, era si&ur ca domnul Collins c(use !n curs. !n al treilea, era !ncredin at ca nu vor fi niciodat ferici i !mpreun. ,i, !n al patrulea, ca lo&odna se putea rupe. %in toate acestea, se puteau tra&e limpede dou conclu(ii: una, ca Eli(abet) era cau(a adevrat a tuturor relelor, ,i cealalt, ca dnsa personal fusese tratat !n mod barbar de ei to i. ,i nimic nu"i putu scoate din cap, !n tot cursul (ilei, aceste dou idei. Nimic nu o putu consola, nici lini,ti. 3i nici nu i se istovi indi&narea !n (iua aceea. trecu o sptmn pn s poat da oc)ii cu Eli(abet), fr s"o certe. trecu o lun pn s poat vorbi cu Sir 5illiam sau cu /ad1 /ucas, fr s fie mo#ica, ,i multe luni trecur pn s"o poat ierta de tot pe fiica lor. Sentimentele !ncercate de domnul 'ennet cu acest prile# fur mult mai potolite ,i de o natur mai plcut, cci era mul umit, spunea dnsul, s descopere ca C)arlotte /ucas, pe care se c)inuise s"o cread destul de cu #udecat, era tot att de nesbuit ca ,i so ia lui ,i mai nesbuit dect fiica lui2 Jane mrturisi ca era ni el surprins de aceast cstorie, dar vorbi mai pu in despre uimirea ei dect despre via dorin a de a"i ,ti ferici i. Eli(abet) nu o putu deloc convin&e s considere fericirea lor drept improbabil. ;itt1 ,i /1dia erau departe de a o invidia pe domni,oara /ucas, cci domnul Collins nu era dect un pastor ,i vestea nu le impresiona dect ca o noutate bun de rspndit la 0er1ton. /ad1 /ucas se sim ea triumftoare, fiind acum !n stare s"i dea doamnei 'ennet ripost: bucuria ei de a avea o fat mritat bine. venea la /on&bourn mai des dect de obicei ca s"i spun ct era de fericit, de,i privirile acre ,i remarcile rutcioase ale doamnei 'ennet ar fi fost suficiente ca s"i strice toat fericirea. 7ntre Eli(abet) ,i C)arlotte se strecurase o stin&)ereal care le fcea pe amndou s pstre(e tcere pe aceast tem, ,i Eli(abet) era !ncredin at ca !ntre ele nu ar mai putea e6ista vreodat o !ncredere total. %e(am&irea pe care o !ncercase cu C)arlotte o fcuse s se !ndrepte, cu mai mare dra&oste, !nspre Jane, si&ur ca prerea pe care o avea despre corectitudinea ,i delicate ea acesteia nu va putea fi niciodat clintita, ,i de fericirea creia era (i de (i mai !n&ri#orat, cci 'in&le1 era plecat de o sptmn ,i nu au(iser !nc nimic despre !ntoarcerea lui. Jane !i trimisese Carolinei un rspuns imediat la scrisoarea primit ,i numr (ilele pn cnd putea spera, !n mod re(onabil, s primeasc ,tiri de la ea. Scrisoarea de mul umire promis de domnul Collins sosi mar i. fusese adresat tatlui lor ,i era scris cu toat solemn recuno,tin a pe care ar fi putut"o insufla o &(duire de douspre(ece luni de (ile. %up ce",i descrcase con,tiin pe aceast tem, trecuse la informa ia, plin de e6presii de !ncntare, privind fericirea de a fi ob inut
Page
afec iunea amabilei lor vecine, domni,oara /ucas, e6plicndu"le ca, numai pentru bucuria de a fi ln& dnsa, acceptase el att de repede &entila lor invita ie de a reveni la /on&bourn, unde spera ca se va putea re!ntoarce luni, peste dou sptmni. deoarece, adu& domnul Collins, /ad1 Cat)erine aprobase cu dra& inim cstoria lor, ,i dorea s aib loc !ndat ce va fi posibil, ceea ce, era !ncredin at, va constitui un ar&ument att de )otrtor pentru amabil lui C)arlotte, !nct va fi6 o dat apropiat pentru a face din el omul cel mai fericit din lume. 7ntoarcerea domnului Collins !n ?ertfords)ire nu mai era un motiv de bucurie pentru doamna 'ennet. %in contr, era tot att de dispus ca ,i so ul ei s se pln& de acest lucru. Era foarte ciudat ca el venea la /on&bourn !n loc s se duc la /ucas /od&e. era de asemeni foarte stn#enitor ,i teribil de incomod. Nu putea suferi s primeasc oaspe i cnd sntatea !i era att de proast ,i, dintre to i oamenii din lume, !ndr&osti ii erau cei mai nesuferi i. A,a sunau blndele murmure ale doamnei 'ennet ,i ele scdeau numai !n fa a durerii sale mai adnci: absen a prelun&it a domnului 'in&le1. Nici Jane ,i nici Eli(abet) nu se sim eau prea lini,tite !n le&tur cu acest subiect. Trecea (i dup (i fr s aduc vreo alt veste despre el, !n afar de (vonul, care !n curnd se rspndise la 0er1ton, ca nu se va mai !ntoarce !n iarna aceea la Net)erfield $ (von care o punea pe doamna 'ennet pe #ar. ,i nu scapa nici un prile# de a"l contra(ice ca pe cea mai revolttoare minciun. C)iar ,i Eli(abet) !ncepuse s se team $ nu ca 'in&le1 ar fi fost indiferent, dar ca surorile lui vor reu,i s"l in departe de Net)erfield. Orict ar fi dorit s respin& o idee att de distru&toare pentru fericirea Janei ,i att de de(onorant pentru statornicia admiratorului acesteia, ea !i tot revenea !n minte. Strdaniile unite ale ne!ndurtoarelor lui surori ,i ale prietenului sau att de influent, a#utate de farmecul domni,oarei %arc1 ,i distrac iile /ondrei, ar putea fi prea mult, se temea Eli(abet), pentru tria dra&ostei lui. Ct despre Jane, !n&ri#orarea ei era, !n aceast !ncordat a,teptare, mai dureroas dect a Eli(abet)ei. dar oricare i"ar fi fost sentimentele, Jane dorea s ,i le ascund ,i, de aceea, !ntre ea ,i Eli(abet), acest subiect nu mai fu niciodat pomenit. %ar cum pe mama s nu o re inea nici un fel de delicate e de acest &en, rareori trecea un ceas !n care s nu vorbeasc de 'in&le1, s",i e6prime nerbdarea !n le&tur cu venirea lui sau c)iar s"i cear Janei s recunoasc, !n ca( ca el nu se va mai re!ntoarce, ca fusese urt tratat. Jane avea nevoie de toat ne!nfrnta ei blnde e ca s !ndure aceste atacuri cu destul lini,te. %omnul Collins revenise foarte punctual, luni, peste dou sptmni, dar primirea lui la /on&bourn n"a fost att de binevoitoare ca atunci cnd se pre(entase pentru !ntia oar. Era !ns prea fericit ca s aib nevoie de mult aten ie ,i norocul celorlal i a fost ca ocupa ia de <a face curte< i"a scutit, !ntr"o mare msur, de pre(en a lui. Cea mai mare parte a (ilei o petrecea la /ucas /od&e ,i uneori se !ntorcea la /on&bourn tocmai la timp ca s se scu(e pentru absen a lui, !nainte ca familia s se duc la culcare. %oamna 'ennet era !ntr"adevr !ntr"o stare de plns. Era de a#uns o alu(ie referitoare la aceast cstorie ca s"o arunce !ntr"o cople,itoare proast dispo(i ie ,i, oriunde s"ar fi dus, era si&ur ca va au(i vorbindu"se de ea. *re(en a domni,oarei /ucas !i era odioas. Ca succesoare a sa !n casa aceea, o privea cu o oroare plin de &elo(ie. Ori de cte ori venea s"i vad, doamna 'ennet era convins ca C)arlotte anticipa clipa intrrii ei !n posesie ,i ori de cte ori vorbea !n ,oapt cu domnul Collins, era !ncredin at ca ,u,oteau despre proprietatea /on&bourn, )otrnd s"o dea pe ea ,i pe fiicele ei afar din cas, imediat ce domnul 'ennet va fi mort. Se plnse cu mare amrciune so ului de toate acestea. $ 7ntr"adevr, domnule 'ennet, !i spuse, mi"e tare &reu s m &ndesc ca C)arlotte /ucas va fi vreodat stpna acestei case, ca noi vom fi sili i s ne dm la o parte din fa a ei ,i c"o s triesc (iua s"o vd lundu"mi locul aici2 $ %ra&a mea, nu te lsa prad unor &nduri att de ne&re. ?ai s ne &ndim la lucruri mai bune. S ne bucurm la &ndul ca a, putea fi eu supravie uitorul. Aceasta nu !nsemna cine ,tie ce consolare pentru doamna 'ennet ,i, de aceea, !n loc s dea un rspuns, continua !n acela,i fel. $ Nu pot suporta ca vor pune mna pe toat proprietatea asta. %ac nu era testamentul, nu mi" ar fi psat de nimic. $ %espre ce nu i"ar fi psat$ Nu mi"ar fi psat deloc, de nimic, $ S fim recunosctori ca e,ti scutit de a da dovad de o asemenea lipsa de sim ire. $ Nu voi putea fi niciodat recunosctoare, domnule 'ennet, pentru nimic !n le&tur cu mo,tenirea. Cum are cineva inima s lase o mo,ie s (boare de sub nasul propriilor sale fiice, n"o pot !n ele&e. ,i totul de dra&ul domnului Collins2 %e ce s"o aib el ,i nu oricine altcineva-
Page
$ /as asta s"o )otr,ti sin&ur, !i rspunse domnul 'ennet.
Capitolul CC9= Scrisoarea domni,oarei 'in&le1 sosi ,i puse capt !ndoielii. *rima propo(i iune c)iar transmitea ca se stabiliser cu to ii la /ondra, pentru iarn. se !nc)eia cu re&retele fratelui sau de a nu fi avut timp s",i pre(inte oma&iile prietenilor din ?ertfords)ire, mai !nainte de a fi plecat de acolo. Speran era pierdut. total pierdut. ,i cnd Jane putu citi restul scrisorii, &si !n cuprinsul ei prea pu ine lucruri de natur a"i aduce vreo alinare, !n afar de mrturisita afec iune a celei ce o scrisese. 7n mare msur cuprindea laude pentru domni,oara %arc1. Se insist din nou asupra multiplelor sale farmece, ,i Caroline se laud, !ncntat, de crescnda lor intimitate ,i se aventur s pre(ic !mplinirea dorin elor e6primate !n scrisoarea precedent. 0ai scria, de asemeni, cu mare plcere, despre fratele ei care era unul dintre intimii casei domnului %arc1 ,i men iona e6ta(iat unele planuri ale acestuia cu privire la sc)imbarea mobilierului !n locuin a lui. Eli(abet), creia Jane !i comunic imediat esen ialul din toate acestea, o ascult !ntr"o tcut indi&nare. 9nima !i era !mpr it !ntre &ri# pentru sora ei ,i resentimentele !mpotriva tuturor celorlal i. Nu ddea nici o cre(are afirma iilor Carolinei !n privin a !nclina iei fratelui ei pentru domni,oara %arc1. Nu se !ndoia nici acum, mai mult dect altdat, ca el era cu adevrat !ndr&ostit de Jane. ,i orict de dispus fusese !ntotdeauna s"l simpati(e(e, nu se putea &ndi fr mnie, ,i cu &reu fr dispre la comoditatea firii lui, la lipsa lui de )otrre, care"l fceau un sclav al planurilor concepute de prieteni ,i !l !mpin&eau la sacrificarea propriei sale fericiri pentru un capriciu al lor. %ac ar fi fost vorba numai de sacrificarea propriei lui fericiri i"ar fi fost !n&duit s se #oace cu ea cum ar fi cre(ut de cuviin . dar aici era vorba ,i de fericirea sorei sale, fapt de care el trebuia s fie con,tient, &ndea Eli(abet). Era, pe scurt, un subiect la care se putea reflecta !ndelun&. prin for a lucrurilor !ns, !n (adar. Nu se putea &ndi la nimic altceva ,i totu,i, fie ca afec iunea lui 'in&le1 murise, ori ca fusese !nbu,it de interven ia prietenului sau, fie ca era con,tient de sentimentul Janei pentru el, sau ca acesta !i scpase, oricum ar fi fost, dac prerea ei personal se putea modifica substan ial !n func ie de aceste diferen e, situa ia surorii sale rmnea aceea,i. lini,tea ei $ la fel de (drobit. Trecu o (i, dou, pn ce Jane avu cura#ul s"i vorbeasc Eli(abet)ei despre, sentimentele ei, dar !n cele din urm, cnd, dup o enervare mai lun& dect de obicei pe tema Net)erfield ,i a prietenului de acolo, doamna 'ennet le lasa sin&ure, ea nu se putu opri s nu spun: $ O), dac scumpa mea mam s"ar putea stpni mai mult2 Nici nu",i poate !nc)ipui ct m !ndurerea( reflec iile pe care le face !n privin a lui. %ar nu m voi pln&e. Nu poate dura mult. =a fi uitat ,i vom fi cu to ii iar ca mai !nainte. Eli(abet) o privi cu o &ri# plin de ne!ncredere, dar nu spuse nimic. $ Te !ndoie,ti de mine, e6clam Jane, !mbu#orndu"se u,or. dar s ,tii ca n"ai nici un motiv. El va tri !n amintirea mea ca omul cel mai !ncnttor pe care l"am cunoscut, dar aceasta e tot. Nu am nici ce s sper, nici de ce s m tem ,i nici ce s"i repro,e(. 0ul umesc %omnului, durerea aceasta nu o am. *u in r&a( deci $ voi !ncerca desi&ur s fac cum e mai bine... Apoi, cu un &las mai vioi, adu&: Am, cel pu in, mn&ierea ca n"a fost mai mult dect o !nc)ipuire fr temei din partea mea ,i ca aceasta nu a provocat nici un ru nimnui !n afar de mine. $ Scumpa mea, e6clam Eli(abet), e,ti att de bun2 4in&,ia ,i altruismul tu sunt de"a dreptul !n&ere,ti. nici nu ,tiu ce s" i spun. 0i se pare ca niciodat nu te"am pre uit la adevrata ta valoare ,i nici nu te"am iubit ct meri i. %omni,oara 'ennet se &rbi s ne&e ca ar avea vreun merit deosebit ,i s pun laudele pe seama dra&ostei fierbin i a sorei sale. $ Nu, spuse Eli(abet), nu este drept. Tu dore,ti s cre(i pe toat lumea cumsecade ,i te doare cnd vorbesc de ru pe cineva. Eu vreau s cred numai ca tu e,ti desvr,it, dar te !mpotrive,ti. Nu te teme ca voi dep,i msura, ca voi !nclca privile&iul pe care"l ai de a crede !n buntatea tuturor. Nu e nevoie. Sunt pu ini aceia pe care"i iubesc cu adevrat ,i mai pu ini !nc aceia despre care am o prere bun. Cu ct cunosc lumea mai mult, cu att m nemul ume,te mai mult: fiecare (i !mi !ntre,te credin a !n nestatornicia firii omene,ti ,i m convin&e de pu inul temei care se poate pune ,i pe ceea ce pare a fi merit ,i pe ceea ce pare a fi bun"sim . Am avut !n ultimul timp dou e6emple: pe unul nu"l voi men iona. cellalt este cstoria C)arlottei. Este ine6plicabil. din toate punctele de vedere ine6plicabil. $ /i((1 dra&, nu te lasa cople,it de asemenea sentimente. 7 i vor distru&e fericirea. Nu ii destul seama de deosebirile de situa ie ,i temperament. Nu uita respectabilitatea domnului Collins ,i
Page
firea cumpnita ,i prudent a C)arlottei. Aminte,te" i ca face parte dintr"o familie numeroas, ca !n privin a averii e o cstorie foarte !mbietoare ,i fii &ata s cre(i, pentru binele tuturor, ca s"ar putea s simt pentru vrul nostru ceva ce"ar aduce a considera ie, a stim. $ Ca s" i fac plcere, sunt &ata s cred orice, dar asta nu va aduce nimnui nici un profit, cci dac a, fi convins ca C)arlotte are vreo considera ie pentru el, a, avea o prere mai proast despre #udecat ei dect am acum despre inima ei. Scumpa mea, domnul Collins este un om !nc)ipuit, afectat, !n&ust la minte ,i prost. ,tii ca a,a e, la fel de bine ca mine. ,i si&ur ca sim i, ca ,i mine, ca femeia care se mrit cu el nu are o #udecat !n eleapt. Nu trebuie s"o aperi, de,i este vorba de C)arlotte /ucas. Nu trebuie de dra&ul unui sin&ur om s dai alt interpretare principiilor ,i inte&rit ii ,i nici s !ncerci s te convin&i pe tine !ns i sau pe mine ca e&oismul !nseamn pruden ,i incon,tien a !n fa a pericolului $ asi&urarea fericirii. $ 8olose,ti, cred, cuvinte prea tr! pentru ei amndoi, replic Jane, ,i sper ca te vei convin&e de acest lucru cnd !i vei vedea ferici i !mpreun. %ar despre asta am spus destul. Ai fcut alu(ie la !nc un lucru. Ai men ionat dou ca(uri. Nu pot spune ca nu te"am !n eles, dar te implor, dra& /i((1, s nu m !ndurere(i cre(nd persoana aceea demn de blam, spunndu"mi ca bun ta prere despre el a sc(ut. Nu trebuie s fim att de repede dispu,i s ne !nc)ipuim ca am fost lovi i inten ionat. Nu trebuie s ne a,teptm ca un tnr plin de via a s fie totdeauna att de cumpnit, de circumspect. 8oarte adesea nu ne induce !n eroare dect propria noastr vanitate ,i nimic altceva. 8emeile !,i !nc)ipuie ca admira ia !nseamn mai mult dect simpla admira ie. $ 9ar brba ii au &ri# ca ele s",i !nc)ipuie astfel. $ %ac o fac cu inten ie nu este de iertat, dar nu cred ca e6ist pe lume atta inten ie ct !,i !nc)ipuie unele persoane. $ Sunt departe de a pune ceva din purtarea domnului 'in&le1 pe seama inten iei, spuse Eli(abet). dar, se pot produce &re,eli ,i suferin e, fr a plnui s faci ru sau s faci pe al ii nenoroci i. 9ncon,tient, lipsa de aten ie fa de sentimentele altora ,i lipsa de )otrre vor face $ ele $ treaba. $ 3i pui purtarea lui pe seama vreuneia dintre acestea$ %a. 7n seama celei din urm. dar, dac am s mer& mai departe, te voi nemul umi spunndu" i ceea ce cred despre oamenii pe care tu !i pre uie,ti. Opre,te"m ct mai po i. $ Strui deci s presupui ca este influen at de surorile lui$ %a, !n unire cu prietenul lui. $ Nu pot s"o cred. %e ce s !ncerce s"l influen e(e- Ei nu"i pot dori dect fericire ,i, dac ine la mine, nici o alt femeie nu i"o va putea da. $ *rima ta premisa este fals. Ei pot dori multe alte lucruri !n afar de fericirea lui: !i pot dori o avere mai mare ,i mai mult importan . !i pot dori o cstorie cu o fat care are toat &reutatea pe care o repre(int banii, rela iile sus puse ,i mndria de familie. $ 8r nici o !ndoial to i doresc ca el s"o alea& pe domni,oara %arc1, replic Jane, dar aceasta din motive mai bune dect cre(i tu. O cunosc mai de mult dect pe mine. nu"i deci de mirare ca o iubesc mai mult. %ar, oricare le"ar fi dorin ele, nu e deloc probabil s se opun dorin elor fratelui lor. Care sora ,i"ar !n&dui s"o fac, !n afar de ca(ul ca ar fi vorba de ceva foarte nepotrivit- %ac ele ar crede ca e !ndr&ostit de mine, nu ar !ncerca s ne despart. dac ar fi !ndr&ostit, nu ar putea reu,i. *resupunnd e6isten a unei asemenea afec iuni, dai o interpretare nefireasc ,i &re,it purtrii lor. iar pe mine, m faci tare nenorocit. Nu m m)ni cu &ndul acesta. Nu mi"e ru,ine ca m"am !n,elat. sau cel pu in e mai u,or $ nu e nimic !n compara ie cu ceea ce a, sim i dac a, &ndi ru despre el sau despre surorile lui. %"mi voie s privesc totul !n lumina cea mai favorabil, !n lumina !n care totul poate fi e6plicat. Eli(abet) nu se putea !mpotrivi unei asemenea dorin e. din clipa aceea, numele domnului 'in&le1 aproape ca n"a mai fost rostit de ele. %oamna 'ennet continua s se mire ,i s se lamente(e ca domnul 'in&le1 nu se re!ntorcea. ,i, de,i rar trecea o (i !n care Eli(abet) s nu"i e6plice totul limpede, nu prea s e6iste vreo ,ans ca dnsa s se mire mai pu in. 8iica ei !ncerca s"o conving de ceea ce ea !ns,i nu credea, de faptul ca aten iile lui fa de Jane fuseser doar re(ultatul unei admira ii obi,nuite ,i trectoare, care a !ncetat cnd nu s"au mai v(ut. dar, de,i doamna 'ennet accepta pe moment aceast e6plica ie, povestea se repet (i de (i. 0n&ierea cea mai mare a doamnei 'ennet era &ndul ca domnul 'in&le1 se va !ntoarce iar,i, vara viitoare. %omnul 'ennet trata c)estiunea altfel. $ A,a, /i((1, spuse el !ntr"o (i, cred ca sora ta este de(am&it !n dra&oste. O felicit. 7n afar de mriti,, unei fete !i place cel mai mult s fie, din cnd !n cnd, ni el de(am&it !n dra&oste. Are la ce se &ndi ,i totodat e ceva care !i d un fel de distinc ie printre prietenele ei. @ie cnd ! i vine rndul-
Page
N"ai s prea !nduri tu s fii mult vreme dep,it de Jane. Acum e rndul tu. 9at, la 0er1ton sunt ofi eri destui ca s de(am&easc pe toate tinerele domni,oare din inut. %"i voie lui 5ic+)am s"o fac. E un individ pre(entabil ,i"o s te de(am&easc !n mod onorabil. $ 0ul umesc, domnule, un tnr mai pu in pre(entabil !ns mi"ar fi de a#uns. Nu trebuie s ne a,teptm ca toate s avem norocul Janei. $ Adevrat, rspunse domnul 'ennet, dar este o mn&iere s te &nde,ti ca, orice i sar !ntmpla !n acest sens, ai o mam iubitoare care va face totdeauna mare ca( de asta. *re(en a domnului 5ic+)am fu de un real folos pentru a !mpr,tia melancolia pe care ultimele !ntmplri nefericite o aruncaser asupra multora din familia de la /on&bourn. 7l vedeau destul de des ,i, la celelate merite pe care le avea, se adu& acum ,i acela al unei totale lipse de re(erv. Toate cele aflate de Eli(abet) mai !nainte $ pln&erile lui !mpotriva domnului %arc1 ,i tot ceea ce suferise din cau(a acestuia $ deveniser fapte cunoscute de to i ,i erau discutate !n mod public. ,i to i erau !ncnta i cnd se &ndeau ca nu"l putuser niciodat suferi pe domnul %arc1, !nainte c)iar s fi ,tiut despre c)estiunea aceasta. %omni,oara 'ennet era sin&ura persoan !n stare s presupun ca puteau e6ista, !n ca(ul lor. unele circumstan e atenuante, necunoscute de societatea din ?ertfords)ire. neclintit ,i blnd ei candoare pleda !ntotdeauna pentru !n&duin a ,i sus inea ideea posibilit ii unor &re,eli. dar to i ceilal i )otrr ca domnul %arc1 era cel mai ru dintre oameni.
Capitolul CC= %up o sptmn petrecut !n mrturisiri de dra&oste ,i planuri de fericire, domnul Collins fu smuls de ln& amabil lui C)arlotte de (iua de smbt. %urerea despr irii putea fi totu,i alinata, !n ceea ce"l privea, de pre&tirile pentru primirea miresei, cci avea motive s spere ca, imediat dup re!ntoarcerea lui la ?ertfords)ire, se va )otr! (iua care trebuia s fac din el cel mai fericit dintre oameni. 7,i lu rmas bun de la rudele sale din /on&bourn cu aceea,i solemnitate ca prima dat. ura iar,i frumoaselor sale veri,oare sntate ,i fericire ,i promise tatlui lor o alt scrisoare de mul umire. /una urmtoare, doamna 'ennet avu plcerea de a"i primi pe fratele ei cu so ia, care veniser, ca de obicei, s petreac Crciunul la /on&bourn. %omnul 4ardiner era un om cu bun sim , un &entleman, cu mult superior surorii lui, prin fire ct ,i prin educa ie. %oamnelor din Net)erfield le"ar fi venit &reu s cread ca un om trind din ne&o ,i ocupndu"se de ma&a(inele lui ar putea fi att de bine crescut ,i de a&reabil. %oamna 4ardiner, care era cu c iva ani mai tnr dect doamna 'ennet ,i doamna *)ilips, era o femeie prietenoas, inteli&enta, ele&anta ,i tare iubita de nepoatele ei din /on&bourn. 7ntre cele dou nepoate mai mari ,i ea e6ist o mare afec iune. Ele sttuser adesea la mtu,a lor, la ora,. *rimul lucru pe care"l fcu doamna 4ardiner, dup ce sosi, a fost s !mpart darurile aduse ,i s le descrie ultima mod. %up ce termin, rolul ei deveni mai pu in important. 7i venise rndul s asculte. %oamna 'ennet avea multe neca(uri ,i multe lucruri de care s se pln&. Avuseser parte de attea nenorociri de cnd nu o mai v(use pe cumnata ei. %ou dintre fiicele sale fuseser &ata, &ata s se mrite ,i pn la urm nu ie,ise nimic. $ Nu"i fac nici o vin Janei, continua dnsa, cci Jane l"ar fi luat pe domnul 'in&le1 dac ar fi putut. %ar /i((12 O), sora dra&2 E tare &reu s te &nde,ti ca ar fi putut fi acum so ia domnului Collins, dac n"ar fi fost la mi#loc propria ei !ndrtnicie. A cerut"o aici, c)iar !n camera asta, ,i ea l"a refu(at. Urmrea este ca /ad1 /ucas !,i va mrita una dintre fete !naintea mea ,i ca mo,ia /on&bourn e ,i"acum testat altuia, ca la !nceput. /ucasii sunt oameni foarte ,ire i, crede"m, sora. S nu le scape nimic din mn2 7mi pare ru s"o spun, dar a,a e. 0 enervea(, m !mbolnvesc cnd mi se (drnicesc planurile de ctre propria mea familie ,i cnd am vecini care se &ndesc la ei !n,i,i, mai !nainte de orice. Cu toate astea, venirea dumitale !n momentul acesta e cea mai mare alinare a mea ,i m bucur foarte mult de ce ne"ai spus despre mnecile lun&i. %oamna 4ardiner, care cuno,tea toate aceste ve,ti din corespondenta purtat cu Jane ,i Eli(abet), spuse o fra( fr importan ,i, de dra&ul nepoatelor, sc)imba subiectul. Cnd, mai apoi, rmase sin&ur cu Eli(abet), vorbi mai amnun it despre toate acestea. $ Se pare ca era o partid bun pentru Jane, spuse ea. 7mi pare ru ca n"a ie,it nimic. %ar lucruri din astea se !ntmpl att de des2 Un tnr, a,a cum l"ai descria pe domnul 'in&le1 se !ndr&oste,te foarte u,or de o fat frumoas, pentru cteva sptmni. ,i cnd o !ntmplare !i desparte, o uita tot att de u,or, !nct acest &en de nestatornicii e foarte frecvent. $ Admirabil consolare, spuse Eli(abet), dar pe noi nu ne !ncl(e,te. Noi suferim dintr"o !ntmplare. Nu se !ntmpl deseori ca amestecul unor prieteni s"l convin& pe un tnr cu o situa ie
Page
independenta s nu se mai &ndeasc la o fat de care era !ndr&ostit nebun, numai cu cteva (ile mai !nainte. $ E6presia aceasta <!ndr&ostit nebun< este att de rsuflat, de !ndoielnic, de nedefinit, !nct !mi spune prea pu in. Este tot att de des folosit pentru sentimente ce se nasc !n urma unei cuno,tin e de o or, ct ,i pentru o dra&oste adevrat, puternic. 0 ro&, ct de <nebun< de !ndr&ostit era domnul 'in&le1$ N"am v(ut niciodat o !nclina ie mai promi toare: era din ce !n ce mai neatent cu ceilal i ,i total preocupat de Jane. %e cte ori erau !mpreun, aceasta se vedea tot mai )otrt ,i mai limpede. /a balul dat de el a #i&nit dou sau trei domni,oare pe care nu le"a poftit la dans. ,i c)iar eu i"am vorbit de dou ori ,i nici mcar nu m"a au(it. Ar fi putut e6ista semne mai bune- Nu este lips de aten ie fa de al ii esen a dra&ostei$ O), da2 A acelui &en de dra&oste pe care presupun ca o sim ea tnrul. 'iata Jane2 7mi pare ru pentru ea, cci s"ar putea, cu firea ei, s nu"i treac prea repede. 0ai bine i sar fi !ntmplat dumitale, /i((1. ai fi rs de asta ,i i"ar fi trecut mai repede. Cre(i ca am putea"o convin&e s vin cu noi la /ondra- Sc)imbarea de decor i"ar putea fi de folos. ,i poate plecarea ei de acas i"ar face mai bine dect orice altceva. Eli(abet) fu e6trem de !ncntat de aceast propunere ,i era convins ca sora ei nu va avea nimic !mpotriv. $ Sper, mai adu& doamna 4ardiner, ca nu e6ist nici un considerent, !n le&tur cu acest tnr, care s"i influen e(e )otrrea. /ocuim !ntr"un cartier att de diferit. cercul nostru de cuno,tin e este, ,i el, att de diferit, ie,im att de pu in, !nct nu e deloc probabil s se !ntlneasc, afar doar dac nu va veni el s"o vad. $ Ceea ce este cu totul imposibil, pentru ca domnul 'in&le1 se afla acum !n custodia prietenului sau, ,i domnul %arc1 nu"i va !n&dui s fac o vi(it Janei, !n partea aceea a /ondrei2 Scumpa mtu,ica, cum de i"ar putea mcar trece prin minte- *oate ca domnul %arc1 o fi au$it de ceva care se c)eam strada 4racec)urc), dar cu &reu ar considera suficient o lun de ablu iuni ca s"l spele de impurit ile ei, dac ar fi clcat vreodat pe acolo, ,i nu uita ca domnul 'in&le1 nu face un pas fr el. $ Cu att mai bine. Sper ca nu se vor !ntlni deloc. %ar Jane nu e !n corespondenta cu sora luiDomnioara Bingle/ nu va avea !ncotro ,i va trebui s vin. $ =a renun a cu totul la rela iile cu Jane. %ar, !n pofida certitudinii pe care Eli(abet) pretindea c"o are asupra acestui punct, ct ,i asupra acelui !nc ,i mai interesant, ,i anume ca 'in&le1 va fi !mpiedicat s"o vad pe Jane, subiectul o preocupa !ntr"att, !nct la un e6amen atent se convinse ca de fapt nu socotea totul pierdut. Era cu putin ,i c)iar probabil, credea ea uneori, ca dra&ostea lui s re!nvie, iar !nrurirea prietenilor s fie combtuta cu succes de influen a mai fireasc a farmecului Janei. %omni,oara 'ennet primi cu bucurie invita ia mtu,ii sale. acum nu se mai &ndea la cei doi 'in&le1 altfel dect ca spera $ deoarece Caroline nu locuia !n aceea,i cas cu fratele ei $ s petreac, din cnd !n cnd, cte o diminea !n compania ei, fr riscul de a se !ntlni cu el. %oamn ,i domnul 4ardiner rmaser la /on&bourn o sptmn ,i, ba cu familia *)ilips, ba cu familia /ucas, ba cu ofi erii, nu trecu o (i fr pro&ram. %oamna 'ennet aran#ase cu atta &ri# distrac iile fratelui ,i cumnatei sale, ca nu au putut lua mcar o sin&ur dat un prn( !n familie. Cnd primirea avea loc acas la ei, totdeauna participau ,i c iva ofi eri, printre care domnul 5ic+)am era nelipsit. cu aceste prile#uri, doamna 4ardiner, plin de bnuieli, din cau(a caldelor recomandri fcute de Eli(abet) !n favoarea lui, nu"i slbea din oc)i. 8r s cread $ dup cele ce observase $ ca erau tare !ndr&osti i, !nclina ia pe care o sim eau unul pentru cellalt era destul de vdit ca s"i dea o oarecare nelini,te. ,i se )otr! ca, !nainte de a pleca din ?ertfords)ire, s"i vorbeasc Eli(abet)ei despre acest lucru ,i s"i arate nesbuin de a !ncura#a o asemenea afec iune. *entru doamna 4ardiner, 5ic+)am pre(enta o sin&ur atrac ie, fr nici o le&tur cu farmecul lui !n &eneral. Cu vreo (ece, doispre(ece ani !nainte de a se cstori, ea petrecuse mult timp c)iar !n partea aceea din %erb1s)ire de unde era el. Aveau, prin urmare, multe cuno,tin e comune ,i, de,i 5ic+)am, de cnd murise tatl domnului %arc1, cu cinci ani !n urm, sttuse pu in acolo, putea totu,i s"i dea despre vec)ii ei prieteni ve,ti mai noi dect reu,ise ea s capete. %oamna 4ardiner vi(itase domeniul *emberle1 ,i"l ,tia foarte bine pe defunctul domn %arc1, din reputa ie. Acest lucru constituia, prin urmare, un subiect inepui(abil. /e fcea plcere amndurora cnd doamna 4ardiner !,i compara amintirile de la *emberle1 cu descrierea amnun it pe care i"o putea da 5ic+)am ,i cnd !,i pltea tributul de laude la adresa proprietarului defunct. Cnd afl cum se purtase cu dnsul tnrul domn %arc1, !ncerca s",i aminteasc dac au(ise ceva despre caracterul lui, de pe vremea cnd era flciandru, care s concorde cu ce i se spunea acum. ,i, !n cele
Page
din urm, se convinse c",i amintea s fi au(it !n trecut vorbindu"se de domnul 8it(Gilliam %arc1 ca despre un biat foarte mndru ,i eu un caracter dificil.
Capitolul CC=9 Avertismentul pe care doamna 4ardiner i"l ddu Eli(abet)ei, de cum avu prile#ul de a fi sin&ur cu ea, fu precis ,i binevoitor. dup ce"i spuse &ndul ei cinstit, continua astfel: $ E,ti o fat cu prea mult bun sim , /i((1, ca s te !ndr&oste,ti numai pentru ca ai fost prevenit s n"o faci ,i, de aceea, nu m tem s" i vorbesc desc)is. Serios, a, dori s fii cu &ri#. Nu te lasa trt ,i nu !ncerca s"l tr,ti ,i pe el !ntr"o afec iune pe care lipsa averii o va face att de impruden . Nu am nimic !mpotriva lui, este un om deosebit de interesant ,i, dac ar fi avut averea potrivit, cred ca n"ai fi putut nimeri mai bine. %ar a,a cum stau lucrurile, nu trebuie s" i la,i !nc)ipuirea s"o ia ra(na. Tu ai cap ,i ne a,teptm cu to ii s i"l folose,ti. Tatl tu se bi(uie pe )otrrea ,i buna ta credin , nu m"ndoiesc. Nu trebuie s"l de(am&e,ti. $ Scumpa mea mtu,a, ce"mi spui e un lucru serios, !ntr"adevr. $ %a, ,i sper s te convin& s fii ,i tu serioas. $ Ei bine, nu trebuie s te alarme(i. =oi avea toat &ri# ,i de mine ,i de domnul 5ic+)am. Nu va fi !ndr&ostit de mine, dac o pot !mpiedica. $ Eli(abet), acum nu e,ti serioas. $ 7 i cer iertare. Am s !ncerc s fiu serioas. 7n pre(ent, nu sunt !ndr&ostit de domnul 5ic+)am. nu, si&ur nu sunt. %ar el este, dincolo de orice compara ie, omul cel mai a&reabil pe care l" am !ntlnit vreodat. ,i dac se va !ndr&osti !ntr"adevr de mine... cred ca ar fi mai bine s n"o fac2 =d ce nepotrivit lucru ar fi. O)2 Acest oribil domn %arc12 *rerea tatlui meu despre mine !mi face cea mai mare cinste ,i a, fi nenorocit s"l decep ione(. Tata !l simpati(ea( totu,i pe domnul 5ic+)am. *e scurt, mtu,ica dra&, mi"ar prea ru s va m)nesc pe vreunul dintre voi. dar cum vedem mereu ca, acolo unde este vorba de dra&oste, tinerii sunt rareori !mpiedica i s se uneasc din cau(a lipsei de avere, cum a, putea eu promite s fiu mai !n eleapt dect at ia al i semeni ai mei dac a, fi ispitita s"o fac- Sau, cum s ,tiu mcar dac ar fi mai bine s re(ist- Tot ceea ce pot deci promite este s nu m pripesc. Nu m voi pripi s cred ca sunt inta preocuprilor lui. Cnd voi fi !n compania lui, am s m !nfrne(. *e scurt, voi face cum voi putea mai bine. $ *oate ca ar fi mai bine s nu"l !ncura#e(i s vin att de des aici. cel pu in n"ar trebui s"i reaminteti mamei s"l invite. $ A,a cum am fcut deun(i, spuse Eli(abet), cu un (mbet ,tren&ar. foarte adevrat, va fi !n elept s m ab in de la aa ceva. %ar s nu" i !nc)ipui ca vine aici prea des. Sptmna asta a fost invitat att de des, de dra&ul dumitale. Cuno,ti ideile mamei !n privin a necesit ii de a",i !ncon#ura prietenii, !n mod constant, de societate. %ar, !n mod serios ,i pe cuvntul meu de onoare, voi !ncerca s fac tot ce cred ca este mai !n elept. ,i acum, sper ca e,ti mul umit. 0tu,a o asi&ur ca era. Eli(abet) !i mul umi pentru binevoitoarele su&estii ,i se despr ir $ un e6emplu minunat de pov uire, !ntr"o asemenea c)estiune, fr a provoca resentimente. %omnul Collins se re!ntoarse !n ?ertfords)ire curnd dup plecarea familiei 4ardiner ,i a Janei. dar, cum se instal la familia /ucas, sosirea lui nu !nsemna nici un deran# pentru doamna 'ennet. Diua cstoriei se apropia. ,i dnsa se resemnase !n cele din urm s"o considere inevitabil ,i c)iar s spun, de repetate ori, pe un ton rutcios, ca 0dorea ca ei s poat fi ferici i<. Joi, urma s fie (iua cununiei, iar miercuri, domni,oara /ucas le fcu vi(ita de rmas bun. ,i cnd se ridic s plece, Eli(abet), ru,inat de felicitrile silnice ,i lipsite de cldur ale mamei sale, o conduse afar, sincer emo ionat. *e cnd coborau scrile, C)arlotte !i spuse: $ 0 bi(ui ca voi avea foarte des ,tiri de la dumneata, Eli(a. $ e vei avea, desi&ur. $ 3i mai am !nc o favoare s" i cer. Ai s vrei s vii s m ve(i$ Ne vom !ntlni adesea, sper, la ?ertfords)ire. $ E probabil s nu plec din ;ent pentru un timp. 8&duie,te"mi deci ca vei veni la ?unsford. Eli(abet) nu o putea refu(a, de,i prevedea ca aceast vi(it nu"i va face cine ,tie ce plcere. $ Tata ,i 0aria vor veni !n martie, adu& C)arlotte, ,i sper ca vei fi de acord s vii cu ei. Eli(a, e,ti !ntr"adevr tot att de binevenit ca ,i ei. Cununia se celebra ,i mireasa ,i mirele o pornir !nspre ;ent, c)iar de la u,a bisericii, ,i $ toat lumea avu de spus ,i de au(it despre acest eveniment ct se spune ,i se aude de obicei. Eli(abet) primi curnd ve,ti de la prietena ei ,i coresponden a dintre ele fu tot att de frecven ,i de re&ulat ca !ntotdeauna. dar era cu neputin s fie ,i tot att de neconstrns. Eli(abet) nu i se putu
Page
niciodat adresa fr s simt ca toat bucuria intimit ii lor pierise. ,i de,i era )otrt s nu ne&li#e(e s scrie, o fcea de dra&ul a ceea ce fusese, mai curnd dect pentru ceea ce era. A,tepta cu mare nerbdare primele scrisori de la C)arlotte. era tare curioas s afle cum va vorbi despre cminul ei, cum !i va plcea /ad1 Cat)erine ,i ct de fericit va !ndr(ni s afirme ca este. totu,i, citind scrisorile, Eli(abet) sim ea ca C)arlotte se e6prima, !n totul, e6act a,a cum prev(use ea. Scria plin de veselie, prea ca este !ncon#urat de bel,u& ,i nu men iona nimic ce n"ar fi putut luda. Cas, mobilierul, !mpre#urimile, drumurile, toate erau pe &ustul ei, iar comportarea /ad1"ei Cat)erine ct se poate de prietenoas ,i !ndatoritoare. Era tabloul fcut de domnul Collins despre ?unsford ,i >osin&s, adus la propor ii re(onabile. ,i Eli(abet) ba&a de seam ca va trebui s a,tepte s se duc ea !ns,i acolo ca s afle ,i restul. Jane !i trimisese surorii sale cteva rnduri, ca s anun e ca sosiser cu bine la /ondra, ,i Eli(abet) spera ca, atunci cnd !i va scrie din nou, va putea s"i spun ceva despre familia 'in&le1. Nerbdarea cu care a,teptase aceast a doua scrisoare !i fu rspltit a,a cum este rspltit nerbdarea !n &eneral: trecuse o sptmn de cnd Jane era !n capital, fr ca ea s fi primit ceva de la Caroline, sau s"o fi v(ut. 4sise totu,i o #ustificare !n presupunerea ca ultima ei scrisoare trimis din /on&bourn ctre prietena s se pierduse, din !ntmplare. <0tu,a, scria Jane, se duce mine prin partea aceea a ora,ului ,i voi profita de acest prile# pentru a face o vi(it !n strad 4rosvenor<. Jane scrisese din nou dup ce fcuse vi(it ,i o v(use pe domni,oara 'in&le1. <Caroline nu mi s" a prut prea bine dispus $ acestea erau cuvintele ei $ dar s"a bucurat cnd m"a v(ut ,i mi"a repro,at ca nu !i ddusem nici un semn despre venirea mea la /ondra. Am avut dreptate deci. ultima mea scrisoare nu"i parvenise. Am !ntrebat, bine!n eles, de fratele ei. Era bine, dar att de prins de domnul %arc1, !nct deabia dac"l mai vedea. Am aflat c"o a,teptau pe domni,oara %arc1 la mas. A, fi vrut s"o fi putut vedea ,i eu. =i(ita mea nu a fost lun& cci Caroline ,i doamna ?urst trebuiau s ias. Sper s le vd !n curnd aici, la noi<. Eli(abet) cltin din cap la aceast scrisoare, care o convinse ca numai o !ntmplare ar fi putut face ca domnul 'in&le1 s afle ca sora ei era la /ondra. Trecuser patru sptmni ,i Jane nici nu"l (rise mcar. 7ncerca s se convin& sin&ur ca nu"i pare ru. dar nu mai putea !nc)ide oc)ii asupra nedelicatetei domni,oarei 'in&le1. %up ce o a,teptase acas !n fiecare diminea , timp de dou sptmni, inventnd !n fiecare sear o nou scu( pentru faptul ca nu venise, musafirul !,i fcu !n sfr,it apari ia. dar scurtimea vi(itei ,i, mai mult dect aceasta, sc)imbarea din atitudinea ei nu"i mai !n&duir Janei s continue a se !n,ela. Scrisoarea trimis surorii sale, cu acest prile#, e o dovad de ceea ce sim ea: Sunt si&ur ca scumpa mea /i((1 va fi incapabil s triumfe asupra mea pentru a fi #udecat mai bine dect mine, acum cnd recunosc ca m"am !n,elat complet !n privin a afec iunii domni,oarei 'in&le1. %ar, surioar dra&, de,i aceast !ntmplare dovede,te ca ai avut dreptate, nu m socoti !ncp nat cnd afirm, !n continuare, ca, lund !n considera ie purtarea ei !n trecut, !ncrederea mea a fost tot att de normal ct ,i suspiciunea ta. Nu !n ele& deloc motivul pentru care dorea s se apropie de mine. dar sunt si&ur ca, dac acelea,i !mpre#urri s"ar ivi din nou, m"a, !n,ela din nou. Carolina nu mi"a !ntors vi(ita pn ieri ,i, !ntre timp, nu am primit de la ea nici un bilet, nici un rnd. =i(it, era foarte limpede, nu"i fcea deloc plcere. S"a scu(at pu in, de form, ca nu a venit mai curnd. n"a spus nici un cuvnt despre o eventual revedere ,i"a fost, din toate punctele de vedere, att de sc)imbat, !nct, cnd a plecat, eram ferm )otrt s nu mai continui aceast le&tur. O comptimesc, de,i nu m pot !mpiedica s n"o condamn. A &re,it mult ale&ndu"m. pot s spun lini,tit ca fiecare pas pentru apropierea noastr a fost fcut !nti de ea. O comptimesc !ns deoarece, fr !ndoial, !,i d seama ca n"a fcut bine ,i pentru ca, sunt convins, motivul este numai &ri# pentru fratele ei. Nu este nevoie s mai continui s m e6plic. 3i de,i ,tiam ca aceast &ri# este ne!ntemeiat, dac ea o simte totu,i, purtarea fa de mine este e6plicabil. ,i cum, pe bun dreptate, el !i este att de dra&, !n&ri#orarea pe care o simte pentru dnsul este fireasc. Nu pot totu,i s nu m mir ca mai are !nc asemenea temeri, cci dac el ar fi inut la mine ctu,i de pu in, noi ar fi trebuit s ne fi v(ut de mult, de mult de tot. Sunt si&ur, din unele lucruri pe care le"a spus c)iar dnsa, ca el ,tie ca m aflu !n ora, ,i totu,i, din felul cum vorbe,te, s"ar prea ca dore,te s se convin& sin&ur ca fratele ei tine cu adevrat la domni,oara %arc1. Nu m pot lmuri. %ac nu m"a, teme ca #udec cu asprime, a, fi aproape tentat s spun ca toate astea au o mare do( de duplicitate. %ar voi !ncerca s &onesc orice &nd dureros ,i s m &ndesc numai la lucruri care m fac fericit. dra&ostea ta ,i neclintit buntate a dra&ilor mei unc)i ,i mtu,a. %"mi ve,ti foarte curnd. %omni,oara 'in&le1 a spus ceva !n sensul ca el nu se va mai !ntoarce la Net)erfield, ca
Page
va renun a la cas, dar fr s par si&ur. Am face mai bine s nu pomenim despre asta. Sunt e6trem de bucuroas ca ai ,tiri att de plcute de la prietenii no,tri din ?unsford. Te ro& du"te la ei cu Sir 5illiam ,i 0aria. Sunt si&ur ca te vei sim i foarte bine acolo. Scrisoarea o m)ni !ntructva pe Eli(abet), dar la &ndul ca Jane nu se va mai lasa !n,elat, de sora cel pu in, !i reveni bun dispo(i ie. Orice speran din partea fratelui era acum total pierdut. Nici nu mai dorea mcar o re!nnoire a aten iilor lui. Scdea !n oc)ii ei, ori de cte ori se &ndea la dnsul. ,i ca o pedeaps pentru el, ca ,i pentru a"i face dreptate Janei, Eli(abet) spera ca el s se !nsoare !ntr" adevr curnd cu sora domnului %arc1 care, dup relatrile lui 5ic+)am, !l va face s re&rete din plin ceea ce (vrlise la o parte. Cam tot atunci, doamna 4ardiner !i reaminti Eli(abet)ei de promisiunea fcut !n le&tur cu acest domn ,i ceru s i se trimit ,tiri. Eli(abet) avea de trimis ve,ti de natur a o mul umi mai curnd pe mtu,a dect pe ea !ns,i. =dit lui !nclina ie plise. aten iile lui luaser sfr,it. era admiratorul alteia. Eli(abet) avusese oc)ii destul de desc)i,i ca s vad totul, dar putea privi ,i scrie despre lucrul acesta fr prea mare suferin . 9nima !i fusese numai u,or atins ,i mndria !i era satisfcut de convin&erea ca ea ar fi fost aleas lui, dac averea ar fi !n&duit"o. %obndirea, pe nea,teptate, a (ece mii de lire era farmecul cel mai vdit al tinerei domni,oare a crei simpatie !ncerca s"o c,ti&e. Eli(abet) !ns, mai pu in clarv(toare !n acest ca( dect !n al C)arlottei, nu"l inu de ru pentru dorin a lui de independen . %in contr, nimic nu putea fi mai firesc. ,i cum era !n stare s presupun ca pentru a renun a la ea trebuise s dea o lupt cu el !nsu,i, fu &ata s admit ca era o msur !n eleapt ,i bun pentru amndoi ,i"i putu face foarte sincere urri de fericire. Toate acestea au fost aduse la cuno,tin doamnei 4ardiner ,i, dup ce"i povesti !mpre#urrile, Eli(abet) continua astfel: Sunt !ncredin at acum, mtu,ica dra&, ca nu am fost niciodat tare !ndr&ostit, pentru ca, dac a, fi !ncercat sentimentul acesta pur ,i !nl tor, ar trebui acum s"i ursc ,i numele ,i s"i doresc tot rul. Sentimentele mele, !ns, nu sunt numai cordiale fa de el, dar sunt ,i impar iale fa de domni,oara ;in&. Nu pot descoperi !n mine nici cea mai mica ura, cea mai ne!nsemnat dorin a de a crede ca nu este o fat bun. Asta nu poate fi iubire. *ruden a mi"a fost de folos. ,i de,i ar fi pentru toate cuno,tin ele mele un subiect cu mult mai interesant dac a, fi !ndr&ostit la nebunie de el, nu pot spune ca re&ret relativa mea lipsa de important. 8aima poate fi dobndit uneori prea scump. ;itt1 ,i /1dia sunt afectate mai mult dect mine de de(ertarea lui. Nu cunosc via a ,i nu"s pre&tite !nc pentru convin&erea adnc umilitoare ca tinerii frumo,i trebuie s aib din ce tri ca ,i cei ur i.
Capitolul CC=99 9anuarie ,i februarie trecur pentru familia de la /on&bourn fr alte evenimente mai importante ,i, de altfel, fr prea mult varia ie !n afar de plimbrile la 0er1ton, uneori pe noroi, alteori pe fri&. 7n martie, Eli(abet) urma s plece la ?unsford. /a !nceput nu se &ndise prea serios s se duc, dar ,i"a dat curnd seama ca C)arlotte conta pe vi(ita ei ,i, !ncet"!ncet, a !nceput ,i ea s se &ndeasc la aceasta, cu mai mare plcere ,i cu mai mult certitudine. %espr irea !i mrise dorul de a o revedea pe C)arlotte ,i !i mic,orase de(&ustul pentru domnul Collins. *roiectul !nsemna ceva nou ,i, cum cu o astfel de mama ,i cu surori att de neinteresante casa lor nu putea fi plcut, o mica sc)imbare ar fi fost binevenit, c)iar ,i numai de dra&ul sc)imbrii. Cltoria !i ddea ,i prile#ul s"o vad !n treact pe Jane, a,a ca, pe msur ce se apropia data plecrii, ar fi fost foarte trist dac s"ar fi produs vreo amnare. Toate au mers !ns ca pe roate ,i s"au desf,urat dup planul fcut ini ial de C)arlotte. Eli(abet) urma s"i !nso easc pe Sir 5illiam ,i pe cea de a doua lui fiic. *roiectului i se adu&, la timp, !nc o !mbunt ire $ o noapte la /ondra $ devenind astfel ct se poate de perfect. Sin&ura m)nire era c",i prsea tatl, care !i va sim i, desi&ur, lipsa, ,i care, !n clipa despr irii, era att de indispus de plecarea ei, !nct o ru& s"i scrie ,i aproape ca !i promise s"i ,i rspund. %espr irea de domnul 5ic+)am a fost foarte prietenoas. de partea lui c)iar mai mult dect att. *reocuparea pre(enta nu"l putea face s uite ca Eli(abet) fusese prima care !i strnise ,i"i meritase aten ia, prima care !l ascultase ,i"l comptimise, prima pe care o admirase. !n felul !n care !i ur drum bun, dorindu"i numai bucurii, amintindu"i de ceea ce trebuie s se a,tepte s &seasc !n /ad1 Cat)erine de 'our&), !ncredin at fiind ca prerea lui ,i a ei despre dnsa $ prerea lor despre oricine $ va fi !ntotdeauna aceea,i, se vedea o solicitudine, un interes care, sim ea Eli(abet), o vor le&a !ntotdeauna de el cu afec iunea cea mai sincer. se despr i avnd convin&erea ca, !nsurat, sau )oltei, va fi !ntotdeauna pentru ea c)intesen a amabilit ii ,i a farmecului.
Page
Tovar,ii ei de drum din (iua urmtoare nu erau dintre cei care s"o fac s se &ndeasc la el cu mai pu in plcere. Sir 5illiam /ucas ,i fiica sa 0aria, o fata vesel, dar cu un cap tot att de &ol ca ,i al tatlui ei, nu aveau nimic de spus care s merite s fie au(it ,i au fost asculta i cu tot atta plcere ct ,i )uruitul trsurii. *e Eli(abet) o amu(au absurdit ile, dar pe ale lui Sir 5illiam le ,tia de prea mult vreme. El nu"i mai putea spune nimic nou despre pre(entarea lui la palat ,i !nnobilarea lui, iar amabilit ile !i erau rsuflate ca ,i cuno,tin ele. Era o cltorie de numai dou(eci ,i patru de mile ,i porniser la drum att de devreme, !nct s a#un&, pn la prn(, !n strad 4racec)urc). 7n clipa !n care cupeul trase la u,a doamnei 4ardiner, Jane a,tepta la fereastr salonului, iar cnd a#unser la intrare, era de#a acolo pentru a le ura bun sosit. Eli(abet) !i cercet c)ipul ,i fu bucuroas va(indu"i"l sntos ,i frumos ca !ntotdeauna. *e scri, se"nsiruia o cea de bie i ,i feti e pe care nerbdarea s"o vad pe veri,oara lor !i scosese din salon, dar pe care sfial, cci nu o mai v(user de un an de (ile, !i !mpiedicase s coboare mai #os. Totul fu numai bucurie ,i &entile e. Diua se scurse ct se poate de plcut, diminea cu forfota ,i cumprturi, iar seara la un teatru. Acolo, Eli(abet) manevra !n a,a fel !nct s se a,e(e ln& mtu,a ei. *rimul subiect a fost sora sa ,i se !ntrist, mai mult dect se mir, cnd au(i rspunsul la !ntrebrile ei amnun ite, ca de,i Jane se lupta continuu s se stpneasc, avea ,i perioade de deprimare. Era totu,i cuminte s spere ca acestea nu vor mai dura mult. %oamna 4ardiner !i dete de asemeni detalii !n privin a vi(itei domni,oarei 'in&le1 !n strad 4racec)urc) ,i"i reproduse convorbirile pe care dnsa le avusese !n repetate rnduri cu nepoata ei ,i care dovedeau ca Jane ,i"o scosese pe domni,oara 'in&le1 din inim. %oamna 4ardiner o tac)ina pe Eli(abet) pentru de(ertarea lui 5ic+)am ,i o luda ca suportase totul att de bine. $ %ar, scumpa mea, adu& ea, ce fel de fa este domni,oara ;in&- 0i"ar prea ru s cred ca amicul nostru este interesat.
$ Te ro&, mtu,ica scumpa, care este diferen a !ntre interes ,i prudent !n c)estiunile matrimoniale- Unde sfr,e,te c)ib(uin a ,i unde !ncepe (&rcenia- %e Crciun, te speriase,i la &ndul cstoriei lui cu mine pentru ca ar fi fost o impruden ,i acum, cnd !ncearc s ia o fat care are numai (ece mii de lire, vrei s"l cre(i un om interesat. $ %ac ai vrea numai s"mi spui ce fel de fa este domni,oara ;in& a, ,ti ce s cred. $ E o fat foarte cumsecade, cred. Nu ,tiu nimic ru despre ea. $ %ar nu i"a dat nici cea mai mica aten ie pn ce moartea bunicului n"a fcut"o mo,tenitoarea averii lui$ Nu. %e ce i"ar fi dat- %ac nu"i era !n&duit s"mi c,ti&e mie inima, pentru ca nu aveam bani, ce rost avea s fac curte unei fete de care nu"i pas ,i care era tot att de srac$ *are totu,i nedelicat din partea lui ca ,i"a !ndreptat aten ia ctre ea att de repede dup aceast !ntmplare. $ Un om !ntr"o situa ie precar n"are timp pentru tot ceremonialul ele&ant pe care al ii !l pot observa. %ac ea nu are nimic !mpotriv, de ce am avea noi$ 8aptul ca ea nu era nimic !mpotriva nu este o #ustificare pentru el. Asta dovede,te doar ca ei !i lipse,te ceva: #udecat sau sensibilitatea. $ *rea bine, e6clam Eli(abet), crede"i cum vrei dumneata. *e el, interesat. pe ea, o (natec. $ Nu, /i((1, asta este cum nu vreau eu. ) fi m)nit, ,tii bine, s am o prere rea despre un tnr care a trit atta timp !n %erb1s)ire. $ O), dac asta e tot, am o prere foarte proast despre tinerii domni care triesc !n %erb1s)ire, iar prietenii lor intimi, care locuiesc !n ?ertfords)ire, nu"s mult mai buni. Sunt stul de to i. Slav cerului2 0ine voi pleca acolo unde voi &si un brbat care nu are nici o !nsu,ire plcut, care nu are nici maniere ,i nici o minte cu care s se poat luda. *ro,tii sunt, pn la urm, sin&urii brba i pe care merit s"i cuno,ti. $ Ai &ri#, /i((1, cuvntarea ta are un puternic i( de de(am&ire. 7nainte ca sfr,itul spectacolului s le despart, Eli(abet) avu nea,teptat bucurie de a fi invitat s mear& !mpreun cu unc)iul ,i mtu,a ei !ntr"o cltorie de plcere, pe care inten ionau s"o fac !n vara aceea. $ 7nc nu ne"am )otrt pn unde vom mer&e, spuse doamna 4ardiner, poate pn la /acuri. *entru Eli(abet) nu putea fi proiect mai plcut. accepta invita ia imediat ,i cu mare recuno,tin a. $ %ra&, dra& mtu,ica, e6clam ea e6ta(iat, ce !ncntare, ce fericire2 7mi dai via a ,i puteri noi. Adio de(am&ire ,i mnie. Ce sunt brba ii !n compara ie cu stncile ,i mun ii- Ce ore de !ncntare vom tri2 3i cnd vom fi !napoi, nu se va !ntmpla, cum se !ntmpl cu ceilal i cltori: s nu fie !n stare s povesteasc ceva e6act. Noi vom ti pe unde am fost. noi ne vom aminti ceea ce am v(ut. /acurile, mun ii ,i rurile nu se vor amesteca talme,"balme, !n mintea noastr ,i nici nu vom !ncepe s ne certm, cnd va fi vorba s descriem vreo scen mai deosebit, !n privin a locului relativ
Page
unde s"a petrecut. 3i s avem &ri# ca primele noastre e6plo(ii de entu(iasm s fie mai pu in insuportabile dect ale ma#orit ii cltorilor.
Capitolul CC=999 Tot ce v(u Eli(abet) a doua (i, !n timpul cltoriei, i se pru nou ,i interesant. Era !n culmea bucuriei pentru ca o v(use pe sora ei artnd att de bine, !nct putea &oni orice team pentru sntatea ei. iar proiectul cltoriei !nspre Nord era o nesecat sursa de bucurie. Cnd lsar ,oseaua ,i apucar pe drumul ctre ?unsford, oc)ii tuturor !ncepur s caute cu nerbdare casa paro)iala, a,teptndu"se ca fiecare cotitur s le"o scoat !nainte. 4ardul parcului >osin&s )otrnicea drumul pe o latur. Eli(abet) surse, amintindu",i de tot ce au(ise despre cei ce locuiau acolo. 7n cele din urm se (ri ,i paro)ia. 4rdina ce cobora !nspre drum, casa din mi#loc, ru,ii ver(i ,i dafinii &ardului viu, totul ,edea mrturie ca se apropiau. %omnul Collins ,i C)arlotte aprur !n pra&. printre (mbetele tuturor ,i saluturile de la distan , trsura opri !n fa a por ii mici din dreptul unei alei presrate cu pietri,, care ducea pn la intrare. 7ntr"o clip srir to i din trsur, bucuro,i s se revad. %oamna Collins le ura bun sosit, cu o vie plcere. ,i cnd Eli(abet) se v(u primit cu atta dra&oste, se bucura cu adevrat ca venise. Constat imediat ca felul de a fi al vrului ei nu se sc)imbase deloc !n urma cstoriei: polite ea lui plin de formalism era e6act ce fusese mai !nainte. dnsul o re inu cteva minute la poart, ca s"o asculte ,i s",i satisfac curio(itatea cu privire la !ntrea&a familie. Apoi, fr s (boveasc mai mult dect era necesar pentru a le atra&e aten ia asupra ele&an ei intrrii, fur condu,i !n cas. ,i cum a#unser !n salon, le ura a doua oar, cu un formalism ostentativ, bun venit !n umila s locuin a ,i repet cuvnt cu cuvnt invita iile so iei sale la o &ustare. Eli(abet) era pre&tit s"l vad !n toat &loria ,i nu se putu stpni s nu",i !nc)ipuie ca ei i se adres mai ales, cnd le atrase aten ia asupra aspectului ,i a propor iilor perfecte ale camerei precum ,i asupra mobilierului $ de parc ar fi dorit s"o fac s simt ceea ce pierduse, atunci cnd !l refu(ase. %ar de,i totul prea ordonat ,i !mbietor, tnra fat nu fu !n stare s"l fericeasc cu vreun suspin de re&ret. ,i o privi $ cu destul uimire $ pe prietena ei care putea avea un aer att de vesel ln& un astfel de tovar, de via a. Cnd domnul Collins spunea ceva de care so ia lui s"ar fi putut $ pe bun dreptate $ #en, ceea ce desi&ur nu se !ntmpl rar, oc)ii ei se !ndreptau, fr voie, ctre C)arlotte. O dat sau de dou ori i se pru ca discerne pe c)ipul ei o u,oar ro,ea , dar !n &eneral C)arlotte $ !n eleapt $ nu au(ea. %up ce rmaser !n camera de a#uns ea s admire fiecare mobila !n parte de la bufet ,i pn la &rila#ul de la &ur cminului, ,i ca s povesteasc despre cltoria lor ,i despre tot ce v(user la /ondra, domnul Collins !i invit s dea o rait prin &rdin care era mare ,i frumos rnduita ,i de care se ocup el, personal. A lucra !n &rdina era una dintre cele mai respectabile plceri ale sale. ,i Eli(abet) admira &ravitatea cu care vorbea C)arlotte despre faptul ca era att de sntos s faci mi,care, recunoscnd ca dnsa !ncura#a, ct putea, acest lucru. Conducndu"i pe fiecare alee ,i poteca, abia lsndu"le timpul pentru e6clama iile de laud pe care le a,tepta de la ei, domnul Collins le scoase !n relief fiecare priveli,te att de amnun it, !nct farmecul frumosului rmnea complet !n afar. *utea enumera e6act cte lanuri erau !n fiecare direc ie ,i putea spune c i copaci erau !n pilcul cel mai !ndeprtat. %ar dintre toate priveli,tile cu care se putea mndri &rdina sa, inutul sau re&atul, nici una nu se putea compara cu priveli,tea ce se vedea !nspre >osin&s printr"o desc)idere !ntre copacii care )otrniceau parcul, c)iar !n fa a casei sale. Era o cldire modern, artoas, bine plasat pe o ridictur de teren. %in &rdin, domnul Collins i"ar fi dus s"i plimbe pe cele dou pa#i,ti ale sale, dar cum doamnele nu aveau pantofi potrivi i pentru bruma ce mai struia !nc, se !ntoarser acas ,i, !n timp ce Sir 5illiam continua s"l !nso easc, C)arlotte arata surorii ,i prietenei sale locuin , e6trem de !ncntat probabil ca avea prile#ul s"o fac fr a#utorul so ului. Casa era destul de mica, dar bine construit ,i comod. ,i totul era aran#at cu o ordine ,i un &ust pe care Eli(abet) le atribui !n !ntre&ime C)arlottei. Cnd domnul Collins putea fi uitat, plutea !ntr"adevr peste tot o ambian foarte plcut ,i din aerul de evident mul umitoare pe care acest confort !l ddea C)arlottei, Eli(abet) presupuse ca el trebuia s fie adeseori uitat. Aflase ca /ad1 Cat)erine era !nc acolo. /ucrul acesta fu din nou discutat !n timpul prn(ului, cnd domnul Collins, amestecndu"se !n vorb, remarc: $ %a, domni,oara Eli(abet), duminica viitoare, la biseric, ve i avea cinstea de a o vedea pe /ad1 Cat)erine de 'our&) ,i nu mai este nevoie s spun ca ve i fi !ncntat de domnia sa. Este amabilitatea ,i bunvoin a personificat ,i nu m !ndoiesc ca, la sfr,itul serviciului divin, ve i fi onorat cu oarecare aten ie din partea domniei"sale. Nu ,ovi aproape deloc s spun ca va va include,
Page
pe dumneata ,i pe cumnata mea 0aria, !n toate invita iile cu care ne va onora, pe durata rmnerii dumneavoastr aici. *urtarea sa fa de dra& mea C)arlotte este minunat. %e dou ori pe sptmn lum masa la >osin&s ,i niciodat nu ni se !n&duie s ne !ntoarcem acas pe #os. 7ntotdeauna d porunc s ne conduc trsura senioriei sale. )r trebui s spun una dintre trsurile senioriei sale, pentru ca are cteva. $ /ad1 Cat)erine este !ntr"adevr o femeie foarte respectabil ,i cu mult #udecat, adu& C)arlotte, ,i o vecin cum nu se poate mai atent. $ 8oarte adevrat, scumpa mea. este e6act ceea ce spun ,i eu. Este dintre acele femei pentru care nu po i avea tot respectul care li se cuvine. Seara trecu mai ales cu discutarea ve,tilor din ?ertfords)ire ,i cu repovestirea celor ce",i comunicaser de#a prin scris. apoi, !n sin&urtatea camerei sale, Eli(abet), stnd s medite(e asupra &radului de mul umire a C)arlottei, trebui s recunoasc !ndemnarea cu care",i conducea so ul ,i calmul cu care"l suporta ,i s constate ca totul era foarte bine fcut. Se mai &ndi, de asemenea, la felul cum se va desf,ura vi(ita ei, la desf,urarea lini,tit a ocupa iilor lor (ilnice, la amestecul suprtor al domnului Collins ,i la amu(amentele datorite rela iilor lor cu >osin&s. =ia ei !nc)ipuire stabili repede totul. A doua (i, cam pe la amia(, pe cnd se pre&tea !n camera ei pentru o plimbare, se isc deodat, de #os, o (arv de parc luase casa foc ,i, dup ce ascult o clip, au(i pe cineva &onind !n mare &rab pe scri ,i stri&nd"o cu &las tare. %esc)ise u,a ,i o v(u pe 0aria care, cu respira ia tiat de tulburare, stri& de pe odi)n scrii: $ O), Eli(a dra&, te ro& &rbe,te"te ,i vino !n sufra&erie. de acolo se vede ceva e6traordinar2 Nu" i spun ce. 4rbe,te"te ,i coboar c)iar acum. Dadarnice fur !ntrebrile ei. 0aria nu voi s"i mai spun nimic, a,a ca fu&ir amndou !n sufra&eria care ddea !nspre drum ca s vad minunea: dou doamne !ntr"un faeton scund, care oprise la poarta &rdinii. $ 3i asta e tot- Stri& Eli(abet). 0"am a,teptat $ cel pu in $ s fi intrat porcii !n &rdin ,i nu e nimic altceva !n afar de /ad1 Cat)erine ,i fiica ei2 $ Au(i vorba2 %ra&a mea, spuse 0aria, revoltat de &re,eala ei, nu este /ad1 Cat)erine. %oamna !n vrst este doamna Jen+inson care locuie,te cu ele. cealalt este domni,oara de 'our&). Uit"te numai la ea. E doar o buc ic de om. Cine s"ar fi &ndit ca poate fi att de slab ,i de mica$ Este !n&ro(itor de prost crescut s"o in pe C)arlotte afar, pe vntul asta. %e ce nu intra !n cas$ O)2 C)arlotte spune ca n"o face mai niciodat. Cnd domni,oara de 'our&) intr, este unul dintre cele mai mari favoruri. $ 7mi place cum arat, spuse Eli(abet), ful&erat de alte &nduri. Are un aer bolnvicios ,i !mbufnat. %a, e tocmai ce !i trebuie. O s fie o nevast foarte potrivit pentru el. %omnul Collins ,i C)arlotte, ambii la poart, ,edeau de vorb cu doamnele, iar Sir 5illiam, spre marele )a( al Eli(abet)ei, rmsese !n pra&ul u,ii, !ntr"o &rav contemplare a mre iei din fa a lui, !nclinndu"se mereu, ori de cte ori domni,oara de 'our&) se uit !n direc ia aceea. 7n cele din urm, nu mai avur ce",i spune. doamnele minar mai departe ,i ceilal i se !ntoarser !n cas. Nici nu ddu bine cu oc)ii de cele dou fete, ca domnul Collins se ,i porni s le felicite pentru marele lor noroc, pe care li"l lmuri C)arlotte, aducndu"le la cuno,tin ca fuseser invita i cu to ii s ia masa la >osin&s, a doua (i.
Capitolul CC9C Ca urmare a acestei invita ii, triumful domnului Collins nu mai avu mar&ini. *utin dea face parad, fa de musafirii si uimi i, de &randoarea protectoarei sale ,i de a le atra&e aten ia asupra amabilit ii acesteia fa de el ,i de so ia lui era tot ce",i dorise mai mult. iar prile#ul ce i se oferea att de curnd era o astfel de dovad de bunvoin din partea /ad1"ei Cat)erine, !nct nu &sea destule cuvinte de admira ie. $ =a mrturisesc, spuse el, ca nu m"ar fi surprins deloc dac senioria"sa ne"ar fi poftit pentru duminica s bem o cea,c de ceai ,i s petrecem seara la >osin&s. Cunoscndu"i amabilitatea, m"am cam a,teptat la a,a ceva. %ar cine ar fi putut prevedea o aten ie ca aceasta- Cine ,i"ar fi putut !nc)ipui ca o s fim invita i s lum c)iar masa acolo H,i !nc o invita ie !n care s fim cuprin,i cu to iiI att de curnd dup sosirea dumneavoastr. $ Eu sunt cel mai pu in surprins de cele petrecute, replic Sir 5illiam, date fiind cuno,tin ele pe care po(i ia mea !n lume mi"a !n&duit s le dobndesc cu privire ia manierele celor cu adevrat mari. /a curte, asemenea e6emple de frumoas cre,tere nu sunt deloc neobi,nuite.
Page
Aproape toat (iua aceea ,i diminea a urmtoare nu se mai vorbi despre altceva dect despre vi(it la >osin&s. %omnul Collins !i instrui cu &ri# asupra a ceea ce trebuiau s se a,tepte, pentru ca aspectul unor astfel de !ncperi, sau numrul servitorilor, sau prn(ul att de fastuos s nu"i cople,easc de tot. Cnd doamnele plecar s se !mbrace, el !i spuse Eli(abet)ei: $ S nu te sim i prost, scumpa veri,oara, din cau(a toaletei. /ad1 Cat)erine este departe de a pretinde de la noi ele&anta aceea !n !mbrcminte care i se potrive,te domniei"sale ,i fiicei ei. Te"a, sftui numai s" i pui cea mai bun dintre roc)iile dumitale. nu e ca(ul de mai mult dect att. /ad1 Cat)erine nu va &ndi mai ru despre dumneata pentru ca vei fi !mbrcat simplu. %omniei"sale !i place s se pstre(e deosebirea de ran&. 7n timp ce se sc)imbau, veni de dou"trei ori la u,ile camerelor lor, recomandndu"le s se &rbeasc, deoarece /ad1 Cat)erine se enerva &ro(av dac trebuia s a,tepte peste ora ei de prn(. >elatrile att de fantastice despre senioria s ,i despre felul ei de via a o speriaser ru pe 0aria /ucas, care fusese prea pu in obi,nuit s ias !n lume ,i care",i a,tepta pre(entarea la >osin&s cu tot attea temeri cte avusese ,i tatl ei cnd fusese pre(entat la palatul Saint James. Cum vremea era frumoas, fcur o plcu plimbare de apro6imativ o #umtate de mil, strbtnd parcul. 8iecare parc are frumuse ea ,i priveli,tile lui. ,i Eli(abet) v(u multe !n acel parc de care s fie !ncntat, cu toate ca nu putu cdea !n e6ta(, att ct se a,teptase domnul Collins s"o fac, !n fata peisa#ului, ,i fu doar prea pu in impresionat de numrul ferestrelor de la fa ada casei ,i de pre ul pltit la ori&ine, pentru toate acele &eamuri, de ctre Sir /eGis de 'our&). 7n timp ce urcau treptele spre )ol, spaima 0ariei cre,tea cu fiecare pas ,i c)iar Sir 5illiam nu prea prea calm. Eli(abet) nu",i pierdu cumptul. Nu au(ise despre /ad1 Cat)erine nimic care s"o fac impresionant pentru cine ,tie ce )aruri nemaipomenite sau virtu i miraculoase, iar ct prive,te &randoarea banilor ,i a ran&ului, ea se credea !n stare s le priveasc fr a se tulbura. %in )olul de la intrare, unde domnul Collins le atrase aten ia, cu un aer transportat, asupra propor iilor frumoase ,i a ornamentelor desvr,ite, ei urmar servitorii, trecnd printr"o antecamer, pn !n !ncperea unde se aflau /ad1 Cat)erine, fiica domniei sale ,i doamna Jen+inson. Senioria s se ridic, plin de o mare bunvoin , pentru a"i primi. iar doamna Collins, care stabilise cu so ul sau ca formalitatea pre(entrii s"i revin ei, fcu acest lucru !ntr"un mod potrivit, fr nici una dintre acele scu(e ,i mul umiri pe care el le"ar fi cre(ut necesare. 7n ciuda faptului ca fusese la *alat, Sir 5illiam fu att de uluit de mre ia din #ur !nct avu numai att cura# ct s fac o adnc plecciune ,i s se a,e(e, fr s spun un cuvnt. fiica sa, pierit de spaim, ,edea pe mar&inea scaunului, ne,tiind !ncotro s",i !ndrepte privirile. Eli(abet), sim indu"se la !nl imea situa iei, putu observa cu sn&e rece pe cele trei doamne din fa a ei. /ad1 Cat)erine era o femeie !nalt, masiv, cu trsturi puternic conturate, care poate s fi fost cndva frumoase. Nu avea un aer !n&duitor ,i felul !n care !i primise nu fusese de natur s"i fac pe musafiri s",i uite inferioritatea ran&ului. Nu tcerea o fcea impresionant, ci orice spunea $ totul fiind rostit pe un ton att de autoritar, !nct accentua importanta ce",i acorda. Eli(abet) !,i aminti imediat de domnul 5ic+)am ,i, din toate cte le observase !n (iua aceea, !,i ddu seama ca /ad1 Cat)erine era !ntocmai cum o descrisese dnsul. %up ce o e6amina pe mama, pe c)ipul ,i !n comportarea creia descoperi !ndat o oarecare asemnare cu domnul %arc1, !,i !ntoarse oc)ii !nspre fiica ,i rmase ,i ea uimit, la fel ca ,i 0aria, de ct de slab ,i de firav era. Nu e6ist nici o asemnare, nici !ntre c)ipurile, nici !ntre siluetele celor dou doamne. %omni,oara de 'our&) era palid ,i bolnvicioas. trsturile ei, de,i nu urte, erau ,terse. dnsa vorbi foarte pu in, e6ceptnd ceea ce"i spunea cu &las sc(ut doamnei Jen+inson, care nu avea nimic deosebit !n !nf i,are ,i care era tot timpul ocupat s asculte cele ce i se ,opteau ,i s a,e(e un paravan !n direc ia potrivit pentru a"i prote#a oc)ii.
Page
%up ce ,e(ur cteva minute, fur trimi,i cu to ii la una dintre ferestre ca s admire priveli,tea $ domnul Collins !nso indu"i cu scopul de a le releva frumuse ile acesteia ,i /ad1 Cat)erine informndu"i, binevoitoare, ca merit cu mult mai mult s fie privit vara. 0as a fost cum nu se poate mai desvr,it ,i se aflau acolo to i servitorii ,i toat ar&intria pe care le"o promisese domnul Collins. acesta, dup cum prev(use, se a,e(ase !n capul mesei $ la dorin a senioriei sale $ ,i arata ca ,i cnd ar fi sim it ca via a n"ar fi putut oferi ceva mai &randios. Taie carnea, mnca ,i elo&ie cu un entu(iasm plin de !ncntare. ,i fiecare fel fu ludat mai !nti de dnsul ,i apoi de Sir 5illiam, care",i revenise !ndea#uns ca s fie ecoul a tot ceea ce spunea &inerele sau, !ntr"un mod pe care Eli(abet) se mir ca /ad1 Cat)erine !l putea suporta. %ar /ad1 Cat)erine prea mul umit de e6cesiva lor admira ie ,i !mpr ea (mbete pline de bunvoin , mai cu seam cnd vreun fel de bucate se dovedea a fi noutate pentru ei. Comesenii nu prea fcur mult conversa ie. Eli(abet) era dispus s vorbeasc ori de cte ori i se ivea un prile#, dar se afla a,e(at !ntre C)arlotte ,i domni,oara de 'our&). prima era numai urec)i, ascultnd"o pe /ad1 Cat)erine, iar cea de a doua nu"i adres un cuvnt, ct inu prn(ul. %oamna Jen+inson se ocup, !n special, de micu a domni,oar de 'our&), suprave&)ind pu inul ce"l mnca, insistnd pe ln& dnsa s !ncerce vreun alt fel de bucate, plin de temeri s nu se simt ru. 0aria &ndea ca nici nu putea fi vorba s desc)id &ura, iar domnii nu fcur altceva dect s mnnce ,i s laude. Cnd doamnele se re!ntoarser !n salon, nu prea avur ce face !n afar de a o asculta pe /ad1 Cat)erine cuvntnd, ceea ce dnsa fcu fr !ncetare, pn ce fu servit cafeaua, e6primndu",i prerea !n fiecare c)estiune, !ntr"un mod att de cate&oric, !nct dovedea ca nu era deloc obi,nuit s",i vad opiniile controversate. Se informa indiscret ,i amnun it despre treburile casnice ale C)arlottei, dndu"i o mul ime de sfaturi cum s le solu ione(e pe toate. !i spuse cum trebuia rnduit fiecare lucru !ntr"o familie att de mica ,i"i ddu instruc iuni pentru !n&ri#irea vacilor ,i a psrilor din curte. Eli(abet) descoperi ca nimic nu era prea ne!nsemnat pentru preocuprile !naltei doamne, dac constituia un prile# pentru a dicta celorlal i. Cnd se mai oprea din vorbria adresat doamnei Collins, punea tot felul de !ntrebri 0ariei ,i Eli(abet)ei, ,i mai ales acesteia din urm, despre familia creia ,tia prea pu in $ men ionndu"i doamnei Collins ca era o fat dr&u ,i foarte manierat. O !ntreb !n diferite rnduri cte surori avea, dac erau mai mari sau mai mici dect ea, dac era vorba ca vreuna dintre ele s se mrite, dac erau frumoase, unde fuseser educate, ce fel de trsur avea tatl lor ,i care era numele de domni,oara al mamei sale. Eli(abet) sim i toat impertinenta acestor !ntrebri, dar rspunse cu foarte mult stpnire de sine. Apoi /ad1 Cat)erine remarc: $ 0o,ia tatlui dumitale este testat domnului Collins, nu"i a,a- 3i, !ntorcndu"se ctre C)arlotte: 0 bucur pentru dumneata. dar altfel nu vd rostul testrii mo,iilor !n detrimentul urma,ilor !n linie feminin. 7n familia lui Sir /eGis de 'our&) nu s"a &sit ca era necesar acest lucru. Cn i din &ur ,i la pian, domni,oara 'ennet$ *u in. $ O)2 Atunci, !ntr"una din (ile, vom fi ferici i s te ascultm. *ianul nostru este e6traordinar, probabil superior... trebuie s"l !ncerci !ntr"o (i. Surorile dumitale cnta$ Una dintre ele. $ %e ce nu a i !nv at toate- Trebuia s fi !nv at cu toatele. %omni,oarele 5ebb cnta toate. ,i tatl lor nu are un venit att de bun ca tatl dumitale. *icte(i$ Nu, deloc. $ Cum, nici una dintre dumneavoastr$ Nici una. $ 8oarte ciudat. %ar presupun ca nu a i avut nici prile#ul. 0ama ar fi trebuit s va aduc !n fiecare primvara la /ondra pentru profesori. $ 0ama nu ar fi avut nimic !mpotriv, dar tata nu poate suferi /ondra. $ Nu mai ave i &uvernanta$ Nu am avut niciodat &uvernanta. $ Niciodat &uvernanta2 Cum a fost cu putin - Cinci fete, crescute acas, fr &uvernanta2 N" am mai au(it de a,a ceva. 0ama dumitale trebuie s fi fost o adevrat sclava !n slu#ba educrii dumneavoastr. Eli(abet) !,i stpni cu &reu sursul !n timp ce o asi&ur ca nu fusese a,a. $ Atunci cine v"a !nv at- Cine s"a !n&ri#it de dumneavoastr- 8r &uvernanta, si&ur ca a i fost ne&li#ate. $ *rin compara ie cu unele familii, cred ca da. dar acelora dintre noi, c rora le"a plcut s !nve e, nu le"au lipsit mi#loacele. Am fost !ntotdeauna !ndemnate s citim ,i am avut to i profesorii de care a fost nevoie. Acelea crora le"a plcut s leneveasc, au putut"o desi&ur face.
Page
%a, fr !ndoial, dar o &uvernant !mpiedica tocmai lucrul acesta. dac a, fi cunoscut"o pe mama dumneavoastr a, fi sftuit"o, cu toat ener&ia, s an&a#e(e una. Am spus !ntotdeauna ca !n educa ie nu se poate face nimic fr o !nv tur solid ,i sistematic pe care nimeni, !n afar de o &uvernant, nu o poate da. E minunat cte familii au fost a#utate !n direc ia asta prin intermediul meu. Sunt totdeauna fericit s a#ut unei tinere s se plase(e bine. *atru nepoate ale doamnei Jen+inson au o situa ie splendid datorit mie. ,i nu"s dect cteva (ile de cnd am recomandat o alt tnr de care mi s"ar vorbit numai !ntmpltor, iar familia aceea este absolut !ncntat de ea. %oamna Collins, i "am spus ca /ad1 0ettcalff a venit ieri s"mi mul umeasc- 4se,te ca domni,oara *ope este o comoar </ad1 Cat)erine, mi"a spus ea, mi"a i druit o comoar<. %intre surorile dumneavoastr mai mici, a fost vreuna scoas !n lume, domni,oara 'ennet$ %a, doamn, toate. $ Toate2 =ai de mine2 Toate cinci deodat- 8oarte ciudat2 3i dumneata nu e,ti dect a doua2 Cele mai mici, scoase !n lume !nainte ca acelea mai mari s se fi mritat. Surorile dumitale mai mici trebuie s fie foarte tinere. $ %a, cea mai mica nu a !mplinit ,aispre(ece ani. *oate ca ea este prea tnr pentru a ie,i mult !n lume. %a, !ntr"adevr, doamn, cred ca ar fi o cru(ime fa de surorile mai mici s nu se poat bucura ,i ele de distrac ii ,i societate, numai pentru ca surorile mai mari n"ar avea mi#loace sau dorin a s se mrite tinere. Ultima nscut are tot atta drept la bucuriile tinere ii ca ,i prima. 3i s fii inuta acas pentru un astfel de motiv2 Cred ca asta nu prea ar !ncura#a dra&ostea !ntre surori ,i delicate ea sufleteasc. $ *e cinstea mea, e6clam /ad1 Cat)erine, ! i spui cuvntul foarte )otrt pentru o fat att de tnr. 0 ro&, ce vrst ai$ Cu trei surori mai mici, fete mari de#a, replic Eli(abet) (mbind, senioria voastr se poate cu &reu a,tepta s"o mrturisesc. /ad1 Cat)erine pru foarte uimit ca nu i se dduse un rspuns direct. ,i Eli(abet) bnui ca era prima fptura care !ndr(nise vreodat s nu ia !n seam atta demn impertinent. $ Nu po i avea mai mult de dou(eci de ani, sunt si&ur. nu e nevoie, deci, s" i ascun(i vrst. $ Nu am !mplinit !nc dou(eci ,i unu. %up ce venir ,i domnii !n salon ,i dup ce se servi ceaiul, se !ntinser mesele de #oc. /ad1 Cat)erine, Sir 5illiam, domnul ,i doamna Collins se a,e(ar pentru o partid de cadril ,i cum domni,oara de 'our&) voia s #oace un cassino cele dou fete avur cinstea ca, !mpreun cu doamna Jen+inson, s"i complete(e partid. 0asa lor fu stupid la superlativ. Aproape ca nu se rosti o silab care nu avea le&tur cu #ocul, afar doar de temerile e6primate de doamna Jen+inson s nu"i fie domni,oarei de 'our&) prea cald sau prea fri& ,i s nu aib prea mult sau prea pu in lumin. /a cealalt mas fu mult mai mult anima ie. /ad1 Cat)erine vorbea fr !ntrerupere, artndu"le celorlal i trei &re,elile sau povestind vreo !ntmplare despre dnsa. %omnul Collins era ocupat cu aprobarea a tot ceea ce spunea senioria sa, mul umindu"i pentru fiecare fisa c,ti&at ,i scu(ndu"se cnd credea ca luase prea multe. Sir 5illiam nu spunea mare lucru. 7,i !nma&a(in !n memorie povestiri ,i nume nobile. Cnd /ad1 Cat)erine ,i fiica s se sturar de cr i, s"a spart #ocul. doamnei Collins i se oferi trsura. aceasta fu acceptat cu recuno,tin ,i se ddu porunc s tra& imediat la scar. Se strnser apoi !n #urul focului ca s"o aud pe /ad1 Cat)erine )otrnd cum va fi vremea a doua (i. 8ur smul,i de la acest colocviu de sosirea trsurii ,i, cu multe mul umiri din partea domnului Collins ,i tot attea plecciuni ale lui Sir 5illiam, plecar. Cum porni trsur, vrul !i ceru Eli(abet)ei s",i dea prerea asupra tot ceea ce v(use la >osin&s ,i, de dra&ul C)arlottei, prerea e6primat fu mai favorabil dect era !n realitate. %ar laudele ei $ de,i o costau un efort $ nu putur !n nici un ca( s"l mul umeasc pe domnul Collins care se sim i, foarte curnd, dator s ia asupra lui sarcin de a o elo&ia pe senioria s.
Capitolul CCC Sir 5illiam sttu la ?unsford numai o sptmn, dar vi(ita fu suficient de lun& ca s se !ncredin e(e ca fiica s se instalase e6trem de confortabil ,i ca avea parte de un so ,i de vecini cum nu !ntlneai prea des. Ct timp sttu acolo, domnul Collins !i !nc)ina dimine ile, conducndu"l cu cabrioleta ca s"i arate inutul. dar cnd dnsul pleca, !ntrea&a familie !,i relua vec)ile obiceiuri. Eli(abet) fu fericit ca sc)imbarea aceasta nu le obli&a s stea mai mult !mpreun cu vrul ei, cci acesta !,i petrecea cea mai mare parte a timpului dintre micul de#un ,i prn( ori !n &rdin, ori scriind ,i citind, ori privind pe fereastra camerei lui de lucru care ddea spre drum. Camera unde stteau doamnele era spre spatele casei. /a !nceput, Eli(abet) se cam mirase ca C)arlotte nu prefera
Page
sufra&eria mica pentru a",i petrece timpul acolo. era o camer mai bine propor ionat ,i cu un aspect plcut. %ar !,i ddu curnd seama ca prietena ei avea un motiv bine !ntemeiat, cci domnul Collins ar fi petrecut mult mai pu in timp la el !n camer, dac ele ar fi stat !ntr"o odaie tot att de plcut. ,i a apreciat"o pe C)arlotte pentru acest aran#ament. %in salon, ele nu puteau vedea nimic !nspre drum ,i !i erau !ndatorate domnului Collins pentru ca le informa despre trsurile care treceau ,i, mai ales, de cte ori trecea !n faeton domni,oara de 'our&) $ ceea ce nu omitea niciodat s vin s le spun, de,i !ntmplarea avea loc aproape (ilnic. Adeseori dnsa se oprea la paro)ie ,i sttea cteva minute de vorb cu C)arlotte, dar cu &reu putea fi vreodat convins s coboare. Erau foarte pu ine (ilele !n care domnul Collins s nu se duc la >osin&s ,i nu multe acelea !n care so ia sa s nu considere ca era necesar s mear& ,i ea. ,i, pn cnd Eli(abet)ei nu"i trecu prin minte ca, datorit /ad1"ei Cat)erine s"ar mai putea ivi ,i alte venituri paro)iale de care s se dispun, nu putu !n ele&e de ce !i sacrificau attea ore. %in cnd !n cnd, erau onora i cu cte o vi(it din partea senioriei sale, creia nimic din cele ce se petreceau !n salon, !n timpul acestor vi(ite, nu"i scapa neobservat. /e controla ocupa iile, se uit la lucrul lor de mn ,i le sftuia s"l fac altfel. &sea &re,eli !n aran#amentul mobilelor sau descoperea ne&li#ente la fa de serviciu ,i, dac accept vreo &ustare, prea s"o fac numai ca s remarce ca !n familia doamnei Collins se fcea risip de carne. Eli(abet) ba& repede de seam ca, de,i aceast !nalta doamna nu fcea parte din comitetul de !mpciuire al inutului, era un apri& #udector !n paro)ia ei, ale crei treburi $ c)iar ,i cele mai ne!nsemnate $ !i erau aduse la cuno,tin de ctre domnul Collins. ,i ori de cte ori localnicii aveau pofta de ceart, erau nemul umi i sau prea sraci, dnsa se deplasa imediat !n sat ca s le aran#e(e ne!n ele&erile, s"i obli&e s",i !n&)it nemul umirile ,i s"i mustre pn ce"i fcea s se simt !mpca i ,i !mbel,u&a i. %istrac ia prn(urilor de la >osin&s se repet cam de dou ori pe sptmn ,i, !n afar de faptul ca lipsea Sir 5illiam ,i ca seara nu se forma dect o sin&ur mas de #oc, fiecare dintre aceste petreceri a fost copia fidel a primei. Nu prea mai avur alte invita ii, deoarece nivelul de via a al celor din #urul lor era, !n &eneral, peste posibilit ile familiei Collins. Aceasta nu a fost totu,i deloc ru pentru Eli(abet) ,i, !n totul, !,i petrecu timpul !n mod destul de a&reabil. Avu ore de plcut conversa ie cu C)arlotte ,i, vremea fiind att de frumoas pentru acel anotimp al anului, profita s ias de multe ori !n aer liber. *limbarea preferat, pe care o fcea adesea !n timp ce to i ceilal i erau !n vi(it la /ad1 Cat)erine, era de"a lun&ul unui crn& care mr&inea o latur a parcului, unde se &sea o plcu crare umbroasa pe care nimeni, !n afar de ea, nu prea s"o pre uiasc ,i unde sim ea ca n"o poate atin&e curio(itatea /ad1"ei Cat)erine. *rimele dou sptmni ale vi(itei se scurser repede, !n felul acesta lini,tit. Se apropia *a,tele, ,i sptmna dinaintea *a,telui urma s aduc familiei de la >osin&s un adaus care, pentru un cerc att de restrns, avea mare !nsemntate. Curnd dup sosirea ei, Eli(abet) au(ise ca !n cteva sptmni era a,teptat sosirea domnului %arc1. ,i de,i printre cuno,tin ele ei erau pu ine acelea pe care s nu i le fi preferat, venirea lui !nsemna un element relativ nou pentru petrecerile lor la >osin&s, ,i",i spunea ca va avea poate prile#ul s se amu(e v(nd, din purtarea acestuia fa de veri,oara creia !i fusese evident destinat de ctre /ad1 Cat)erine, ct de (adarnice erau proiectele domni,oarei 'in&le1 !n privin a lui. senioria s vorbea despre sosirea nepotului cu cea mai mare mul umire ,i de dnsul personal cu cea mai mare admira ie ,i pru aproape furioas cnd afl ca el se !ntlnise adesea cu domni,oara /ucas ,i cu Eli(abet). =enirea lui fu imediat aflat la paro)ie, pentru ca domnul Collins se plimbase toat diminea a, suprave&)ind intrrile ce ddeau !n ?undsford /ane, pentru a se asi&ura din primul moment ca sosise. ,i dup ce"i fcu o plecciune, !n timp ce trsura intra !n parc, (ori !napoi spre cas, cu vestea cea mare. A doua (i diminea se &rbi s se duc la >osin&s ca s",i pre(inte respectele. 4si acolo doi nepo i de"ai /ad1"ei Cat)erine, !ndrept i i s le primeasc. domnul %arc1 venise !mpreun cu un domn colonel 8it(Gilliam, fiul mai mic al unc)iului sau, lordul $ ,i, spre marea uimire a tuturor, domnul Collins fu !nso it la !ntoarcerea acas de cei doi domni. C)arlotte !i v(use din camera so ului sau trecnd drumul ,i ddu repede fu& s le spun fetelor la ce onoare se puteau a,tepta, adu&nd: $ @ie trebuie s" i mul umesc, Eli(a, pentru aceast dovad de amabilitate. %omnul %arc1 n"ar fi venit altfel, att de curnd, s"mi pre(inte oma&ii. Eli(abet) nici nu avu bine timpul s respin& acest compliment ca se ,i au(i clopo elul de la u,a anun ndu"le sosirea ,i, dup cteva minute, cei trei domni intrar !n camer. Colonelul 8it(Gilliam, care intr primul, avea apro6imativ trei(eci de ani, nu era un brbat frumos, dar ca !nf i,are ,i inuta era incontestabil un adevrat &entleman. %omnul %arc1 arata la fel ca la ?ertfords)ire. !,i pre(enta, cu obi,nuita"i re(erv, oma&iile: doamnei Collins ,i, oricare ar fi fost sentimentele ce le avea pentru prietena acesteia, pru !n fa a ei foarte stpn pe sine. Eli(abet) !i fcu numai o reveren , fr s spun un cuvnt.
Page
Colonelul 8it(Gilliam !ncepu !ndat o conversa ie, cu promptitudinea ,i u,urin unui om cu educa ie, vorbind foarte de&a#at. vrul sau !ns, dup ce"i adres doamnei Collins o remarc fr importan !n le&tur cu locuin a ,i &rdin, sttu un timp fr s vorbeasc cu nimeni. 7n cele din urm, totu,i, !,i aduse aminte de polite e att ct s"o !ntrebe pe Eli(abet) de sntatea familiei sale. Ea !i rspunse cum se cuvenea ,i, dup o pau( de o clip, adu&: $ Sora mea mai mare se afla de trei luni la /ondra. Nu vi s"a !ntmplat s"o !ntlni i acoloEra absolut si&ur ca nu o !ntlnise deloc, dar dorea s vad dac nu va lsa s"i scape ceva din cele ce se !ntmplaser !ntre familia 'in&le1 ,i Jane. ,i i se pru ca avea un aer pu in !ncurcat cnd !i rspunse ca nu avusese norocul s"o !ntlneasc pe domni,oara 'ennet. /sar subiectul s cad ,i domnii plecar curnd dup aceasta.
Capitolul CCC9 0anierele domnului colonel 8it(Gilliam au fost mult admirate la paro)ie ,i toate doamnele au sim it ca pre(en a lui va contribui enorm ca vi(itele la >osin&s s devin foarte plcute. Trecur totu,i cteva (ile pn s primeasc o alt invita ie cci, atta vreme ct se aflau oaspe i acolo, ei nu mai erau prea necesari. ,i numai !n (iua *a,telui, aproape la o sptmn dup sosirea domnilor, fur onora i cu o asemenea aten ie ,i atunci fur invita i, abia !n momentul plecrii de la biseric, s pofteasc pe seara la >osin&s. 7n timpul ultimei sptmni aproape ca nu le mai v(use nici pe /ad1 Cat)erine, nici pe fiica ei. 7ntre timp colonelul 8it(Gilliam trecuse, ,i nu numai o dat, pe la paro)ie, dar pe domnul %arc1 nu"l v(user dect la biseric. 9nvita ia a fost desi&ur acceptat ,i la ora potrivit !,i fcur apari ia !n salonul /ad1"ei Cat)erine. Senioria s !i primi cu polite e, dar era limpede ca societatea lor nu"i mai era deloc att de plcut ca atunci cnd nu o putea avea pe a altora, ,i de fapt se ocup aproape e6clusiv de nepo ii si, vorbind cu ei, !n special cu %arc1, mult mai mult dect cu oricare alt persoan din salon. Colonelul 8it(Gilliam pru cu adevrat bucuros s"i vad: la >osin&s orice varia ie !nsemna pentru dnsul o binevenit u,urare ,i, !n plus, !l interesa foarte mult dr&la,a prieten a doamnei Collins. Se a,e(a acum ln& dnsa ,i !i vorbea att de frumos despre ;ent ,i ?ertfords)ire, despre plcerea de a cltori ,i cea de a sta acas, despre cr i noi ,i mu(ic, !nct Eli(abet) nu avusese niciodat !n salonul acela o conversa ie nici pe #umtate att de a&reabil. vorbeau cu atta bun dispo(i ie ,i vioiciune, !nct atraser !n aceea,i msur aten ia /ad1"ei Cat)erine ,i a domnului %arc1. Curnd oc)ii lui se !ndreptar de repetate ori ctre ei, cu o cuttur plin de curio(itate. ,i, dup pu in timp, se v(u limpede ca ,i senioria s !i !mprt,ea sentimentul, cci stri& fr nici o ,ovial: $ Ce spui acolo, 8it(Gilliam- %espre ce vorbe,ti- Ce tot !i spui domni,oarei 'ennet- =reau s aud despre ce este vorba. $ %iscutm despre mu(ic, doamn, rspunse el cnd nu mai fu cu putin s evite un rspuns. $ %espre mu(ic2 Atunci, va ro& vorbi i mai tare. %intre toate subiectele, acesta m !ncnt. Trebuie s iau ,i eu parte la conversa ie dac vorbi i despre mu(ic. 7n An&lia e6ist, presupun, pu ini oameni crora mu(ica s le fac o mai mare plcere dect mie, sau care s fie !n(estra i de la natur cu mai mult bun &ust. %ac a, fi !nv at vreodat, a, fi fost o mare maestr. 3i la fel ar fi fost Anne dac sntatea i"ar fi !n&duit s studie(e. Sunt !ncredin at ca ar fi fost o minunat e6ecutanta. Ce pro&rese face 4eor&iana, %arc1%omnul %arc1 avu cuvinte de afectuoas laud pentru miestria surorii sale. $ Sunt foarte bucuroas s aud asemenea lucruri despre ea, (ise /ad1 Cat)erine, ,i te ro& spune"i din partea mea ca nu se poate a,tepta s se desvr,easc dac nu e6ersea( mult de tot. $ =a asi&ur, doamn, rspunse el, ca nu are nevoie de un astfel de sfat. E6ersea( cu perseveren a. $ Cu att mai bine. Nu este niciodat prea mult ,i data viitoare cnd !i voi scrie !i voi atra&e aten ia s nu ne&li#e(e acest lucru, sub nici un motiv. Eu spun mereu tinerelor domni,oare ca nu se poate dobndi perfec iunea !n mu(ic fr a e6ersa cu perseveren a. 9"am spus de cteva ori domni,oarei 'ennet ca nu va cnta niciodat cu adevrat bine dac nu e6ersea( mai mult ,i, cum doamna Collins nu are pian, este foarte binevenit, a,a cum i"am spus"o adesea, s pofteasc la >osin&s !n fiecare (i ,i s cnte la pianul din camera doamnei Jen+inson. Nu va deran#a pe nimeni $ !n ele&i $ !n partea aceea a casei. %omnul %arc1 se sim i u,or #enat din cau(a proastei cre,teri a mtu,ii lui ,i nu mai rspunse nimic. %up ce luar cafeaua, colonelul 8it(Gilliam !i reaminti Eli(abet)ei ca !i promisese s
Page
cnte, ,i ea se a,e( imediat la pian. Colonelul !,i trase un scaun alturi. /ad1 Cat)erine ascult #umtate dintr"un cntec ,i apoi continu convorbirea cu cellalt nepot al ei pn ce acesta pleca de ln& dnsa ,i, !ndreptndu"se, cu si&uran a lui obi,nuit !nspre pian, se a,e( a,a !nct s aib !n !ntre&ime sub oc)i c)ipul frumoasei cntre e. Eli(abet) !l observase ,i, la prima pau( potrivit, se !ntoarse cu un (mbet mali ios ctre el ,i"i spune: $ =re i s m intimida i, domnule %arc1, venind att de solemn s m asculta i. %ar nu m voi tulbura, de,i sora dumneavoastr cnta #ntr-adevr att de bine. E6ist !n mine o !ncp nare ce nu" mi !n&duie s m las intimidat cnd o vor al ii. Cura#ul meu cre,te !ntotdeauna ori de cte ori cineva !ncearc s m intimide(e. $ Nu va voi spune ca va !n,ela i, rspunde %arc1, pentru ca nu pute i crede cu adevrat ca a, avea cea mai mica inten ie s va tulbur. am plcerea s va cunosc de un timp destul de lun& ca s ,tiu ca &si i o mare bucurie !n a mrturisi oca(ional opinii pe care de fapt nu le ave i. Eli(abet) rse din toat inima de portretul pe care i"l fcu ,i"i spuse colonelului 8it(Gilliam: $ =rul dumneavoastr m va pre(enta !ntr"o frumoas lumina ,i va va !nv a s nu crede i un cuvnt din ce spun. Am un mare &)inion s dau peste cineva care este !n stare s de(vluie adevrata"mi fire !ntr"un col de lume unde sperm s trec drept o persoan cu oarecare calit i. %omnule %arc1, e !ntr"adevr cu totul lipsit de &enero(itate din partea dumneavoastr s men iona i !n ?ertfords)ire tot ce ,tia i ca este !n de(avanta#ul meu ,i, da i"mi voie s va spun ca nu este o politic bun fiindc m provoca i la represalii ,i s"ar putea s ias la iveal lucruri care s scandali(e(e urec)ile rudelor dumneavoastr. $ Nu m tem de dumneavoastr, spuse el sur(nd. $ =a ro& permite i"mi s aud ce acu(a ii !i aduce i, e6clam colonelul 8it(Gilliam. 0i"ar plcea s ,tiu cum se poart printre strini. $ /e ve i au(i atunci, dar pre&ti i"v pentru ceva !nspimnttor. *rima oar cnd l"am v(ut la ?ertfords)ire, trebuie s ,ti i, era la un bal. ,i ce crede i ca a fcut la acel bal- A dansat numai patru dansuri2 >e&ret ca va m)nesc, dar a,a este. A dansat patru dansuri, de,i erau acolo domni pu ini. ,i ,tiu foarte bine ca mai multe tinere doamne ,edeau pe scaune, din lips de parteneri. %omnule %arc1, nu pute i ne&a acest fapt. $ Nu am avut cinstea de a cunoa,te nici o alt doamna din sala aceea, !n afar de cele din &rupul meu. $ Adevrat2 3i nimeni nu poate fi pre(entat nimnui, la un bal. Ei bine, domnule colonel 8it(Gilliam, ce dori i s mai cnt- %e&etele mele a,teapt ordinul dumneavoastr. $ *oate, spuse %arc1, a, fi fcut mai bine dac a, fi cerut s fiu pre(entat, dar m simt incapabil de a m pre(enta sin&ur unor necunoscu i. $ S cerem vrului dumneavoastr s ne spun motivul, rspunse Eli(abet), adresndu"se tot colonelului 8it(Gilliam. S"l !ntrebm de ce un brbat cu #udecat ,i educa ie ,i care trie,te !n societate este incapabil de a se pre(enta sin&ur unor necunoscu i. $ *ot s va rspund la !ntrebare, spuse 8it(Gilliam, fr s facem apel la dinsu. %in cau( ca nu vrea s",i dea osteneala. $ Cu si&uran nu am talentul pe care"l au al ii, spuse %arc1, de"a face u,or conversa ie cu cei pe care nu i"am v(ut vreodat !nainte. Nu m pot inte&ra u,or !n conversa ia lor ,i nici nu pot s par ca m interese( de problemele lor, cum vd ca se face adesea. $ %e&etele mele, spuse Eli(abet), nu atin& clapele pianului cu miestria pe care vd ca o au de&etele altor femei. Nu au aceea,i for sau rapiditate ,i nici aceea,i putere de e6presie, dar am presupus !ntotdeauna ca vina este numai a mea, pentru ca nu"mi dau osteneala de a e6ersa. Nu este din cau( ca nu #mi cred de&etele att de !n(estrate cum sunt ale oricrei alte femei care cnt cu miestrie. %arc1 (mbi ,i spuse: $ Ave i perfect dreptate. ="a i folosit timpul mult mai bine. Nimeni dintre cei care se pot bucura de privile&iul de a va au(i nu poate crede ca ave i vreo lips. %ar nici unul dintre noi nu ne producem !n fata necunoscu ilor. 8ur iar !ntrerup i de /ad1 Cat)erine care voia din nou s ,tie despre ce vorbeau. Eli(abet) !ncepu imediat s cnte. /ad1 Cat)erine se apropie ,i dup ce ascult cteva minute se adres lui %arc1: $ %omni,oara 'ennet n"ar cnta deloc ru dac ar e6ersa mai mult ,i dac ar putea dispune de un profesor de la /ondra. Cunoa,te foarte bine di&ita ia, dar &ustul ei nu"l e&alea( pe al Annei. Anne ar fi fost o e6ecutant minunat dac sntatea i"ar fi !n&duit s studie(e. Eli(abet) se uit la %arc1 pentru a vedea cu ct cordialitate aprob lauda adus veri,oarei lui, dar nici !n clipa aceea ,i nici !n vreo alt clip nu putu descoperi la dnsul vreun simptom de dra&oste. ,i din toat comportarea lui fa de domni,oar de 'our&) ea deduse aceasta
Page
mn&iere pentru domni,oara 'in&le1: ca %arc1 ar fi putut tot att de bine s se !nsoare cu d*nsa dac ar fi fost rud cu el. /ad1 Cat)erine !,i continu observa iile asupra felului de a cnta ai Eli(abet)ei, amestecndu"le cu multe indica ii de e6ecu ie ,i bun &ust. Eli(abet) le primi cu toat !n&duin a cerut de polite e ,i, la ru&mintea domnilor, rmase la pian, pn ce trsura senioriei sale fu &ata s"i duc pe to i acas.
Capitolul CCC99 7n diminea a urmtoare, Eli(abet) era sin&ur ,i !i scria Janei $ doamna Collins ,i 0aria fiind plecate !n sat cu treburi $ cnd fu deran#at de clopotul de la intrare, semn si&ur ca venise un musafir. Cum nu au(ise (&omot de trsur, se &ndi ca nu era imposibil s fie /ad1 Cat)erine ,i, temndu"se de acest lucru, !,i punea tocmai deoparte scrisoarea scris doar pe #umtate ca s evite orice !ntrebri impertinente cnd se desc)ise u,a ,i, spre marea ei mirare, domnul %arc1 ,i nimeni altul dect domnul %arc1 intra !n camer. El de asemeni pru surprins &sind"o sin&ur ,i se scu( ca o deran#a, e6plicndu"i ca !n elesese ca doamnele erau acas. /u apoi loc ,i, dup ce Eli(abet) sfr,i de pus toate !ntrebrile privind pe cei de la >osin&s, preau s fie !n pericol de a se scufunda !ntr"o total tcere. Era deci absolut necesar s se &ndeasc la un subiect de conversa ie. ,i fa de aceast nevoie strin&enta, amintindu",i de data c*nd !l v(use pentru ultima oar la ?ertfords)ire ,i fiind curioas s afle ce va spune el despre plecarea lor (orit de acolo, remarc: $ Ct de nea,teptat a i plecat cu to ii de la Net)erfield !n noiembrie trecut, domnule %arc12 Trebuie s fi fost o surpri( nespus de plcut pentru domnul 'in&le1 s va vad pe to i pornind dup el att de curnd. pentru ca, dac"mi amintesc bine, el plecase doar cu o (i !nainte. Sper ca domnul 'in&le1 ,i surorile sale erau cu to ii bine cnd a i prsit /ondra$ Ct se poate de bine, mul umesc. 7,i ddu seama ca nu va mai primi alt rspuns, a,a ca, dup o mica pau(, adu&: $ Am !n eles, cred, ca domnul 'in&le1 nu se mai &nde,te s se re!ntoarc vreodat la Net)erfield. $ Nu l"am au(it niciodat spunnd a,a ceva, dar este probabil ca !n viitor s petreac foarte pu in din timpul lui acolo. Are mul i prieteni ,i este la o vrst cnd numrul prietenilor ,i obli&a iilor cre,te necontenit. $ %ac are de &nd s stea la Net)erfield numai pu in timp ar fi mai bine pentru cei din vecintate dac ar renun a cu totul la cas, pentru ca atunci am putea avea acolo o familie stabil. %ar poate ca domnul 'in&le1 nu a luat casa att de mult pentru plcerea vecinilor ct pentru a sa proprie ,i trebuie s ne a,teptm s"o in sau s"o lase dup acela,i criteriu. $ Nu m"ar surprinde deloc, spuse %arc1, dac ar renun a la ea, de !ndat ce i s"ar oferi ceva convenabil. Eli(abet) nu rspunse nimic. Se temea s vorbeasc !n continuare de prietenul lui ,i, nemaiavnd ce spune, se )otr! s"l lase pe el s se frmnte pentru a &si un subiect. %arc1 !,i ddu seama de inten ia ei ,i spuse !ndat: $ /ocuin a aceasta pare foarte confortabil. /ad1 Cat)erine, cred, a fcut mult pentru casa asta cnd domnul Collins s"a instalat la ?unsford. $ Cred ca da ,i sunt convins ca nu ,i"ar fi putut revrsa bunvoin a asupra cuiva mai recunosctor. $ %omnul Collins pare s fi avut mare noroc !n ale&erea so iei sale. $ %a, !ntr"adevr. prietenii lui se pot bucura din plin de faptul ca a dat peste una dintre foarte pu inele femei cu #udecat care l"ar fi luat de brbat sau care, dac l"ar fi luat, l"ar fi fcut fericit. *rietena mea are foarte mult minte, de,i nu sunt si&ur ca socotesc mriti,ul ei cu domnul Collins drept lucrul cel mai cuminte pe care l"a fcut vreodat. *are totu,i foarte fericit ,i, din punct de vedere al pruden ei, este o cstorie foarte bun pentru dnsa. $ Trebuie s"i fie foarte plcut s locuiasc la o distan att de convenabil de familie ,i prietenii ei. $ O numi i o distan att de convenabil- Sunt aproape cinci(eci de mile.
$ 3i ce sunt cinci(eci de mile pe o ,osea bun- Ni el mai mult dect o cltorie de o #umtate de (i. %a, o numesc o distan foarte convenabil.
Page
$ N"a, fi considerat niciodat distan unul dintre avantajele acestei cstorii, e6clam Eli(abet). N"a, fi (is niciodat ca doamna Collins s"a stabilit !n aproprierea familiei sale. $ Aceasta este dovada ata,amentului dumneavoastr fa de ?ertfords)ire. Orice loc care dep,e,te imediata vecintate a propriet ii /on&bourn, !mi ima&ine(, vi s"ar prea departe. *e cnd vorbea, avu un surs pe care Eli(abet) !,i !nc)ipui c"l !n ele&e. %esi&ur, el presupunea ca ea se &nde,te la Jane ,i Net)erfield ,i ro,i cnd !i rspunse: $ Nu vreau s spun ca o femeie nu se poate instala niciodat destul de aproape de familia ei. %eprtarea ,i apropierea sunt, desi&ur, relative ,i depind de multe ,i variate !mpre#urri. Acolo unde, din fericire, c)eltuiala drumului este ne!nsemnat, distan nu constituie nici un ru. Nu acesta este !ns ca(ul aici. %omnul ,i doamna Collins au un venit frumos, dar nu att de mare ct s",i !n&duie cltorii dese, ,i sunt convins ca prietena mea nu ar considera ca se afla !n apropiere de familia ei, dect la o distan mai mica de jumtate din cea actual. %omnul %arc1 !,i trase scaunul pu in mai aproape de ea ,i spuse: $ Dumneavoastr nu pute i fi !ndrept it s va sim i i att de puternic le&at de un loc. Nu se poate ca dumneavoastr s fi stat tot timpul la /on&bourn. Eli(abet) pru surprins. %omnul trecea printr"o sc)imbare de sentimente. !,i trase scaunul !napoi, lua un (iar de pe mas ,i cu oc)ii pe el spuse pe un ton mai rece: $ =a place !n ;entAcesta le prile#ui un mic dialo& pe tema re&iunii, un dialo& calm ,i concis ,i din partea unuia ,i a celuilalt ,i care lua curnd sfr,it, cci C)arlotte ,i sora ei, care se !ntorseser tocmai de la plimbare, intrar !n camer. Tete-a-tete-ul lor le surprinse. %omnul %arc1 le e6plic &re,eala care"l fcuse s"o inoportune(e pe domni,oara 'ennet ,i, dup ce mai rmase cteva minute fr s spun mare lucru, pleca. $ Ce poate s !nsemne asta- Se mir C)arlotte, imediat dup ie,irea lui. %ra& Eli(a, este si&ur !ndr&ostit de tine. altfel n"ar fi venit la noi, !n modul acesta familiar. %ar dup ce Eli(abet) le povesti despre tcerea lui, nu li se mai pru plau(ibil $ cu toat marea dorin a C)arlottei $ s fie a,a. ,i dup multe presupuneri, !n cele din urm puser vi(ita lui pe seama dificult ii de a &si ceva de fcut, ceea ce era foarte probabil pentru anotimpul acela. Se(onul sporturilor !n aer liber se !nc)isese. Acas se aflau /ad1 Cat)erine, cr i ,i o mas de biliard. dar domnii nu pot sta tot timpul !n cas. ,i distan mica pn la paro)ie, sau plcerea de a se plimba pn acolo, sau de a"i vedea pe cei ce locuiau acolo erau tenta ii pentru cei doi veri s se !ndrepte spre paro)ie (ilnic. =eneau !n cursul dimine ii, la ore diferite, cteodat separat, cteodat !mpreun ,i, din cnd !n cnd, !nso i i de mtu,a lor. Era limpede pentru to i ca domnul colonel 8it(Gilliam venea pentru ca se sim ea bine !n societatea lor $ convin&ere care"l fcu ,i mai simpatic. Eli(abet) era !nviorata de plcerea pe care i"o ddea att societatea lui ct ,i evident lui admira ie pentru favoritul ei de odinioar, 4eor&e 5ic+)am. ,i de,i cnd !i compar &sea !n felul de a fi al colonelului 8it(Gilliam o &entile e mai pu in captivant, acesta din urm era, avea ea impresia, cel mai citit dintre ei doi. %ar motivul pentru care domnul %arc1 venea att de des la paro)ie era mai &reu de !n eles. Nu putea fi societatea lor, cci adesea rmnea acolo (ece minute fr s desc)id &ura ,i, cnd vorbea, prea s"o fac de nevoie mai curnd dect de bunvoie $ un sacrificiu adus bunei"cuviin e, nu o plcere pentru el. >areori prea cu adevrat pre(ent. %oamna Collins nu ,tia ce s cread despre el. Colonelul 8it(Gilliam, fcnd uneori )a( de stupiditatea lui, afirma ca de obicei era altfel, ceea ce nu s" ar fi putut spune dup cele ce constat ea !ns,i. ,i cum l"ar fi plcut s cread ca sc)imbarea se datora dra&ostei ,i ca obiectul acelei iubiri era prietena ei Eli(a, se a,ternu serios la lucru pentru a descoperi adevrul. 7l observ ori de cte ori se aflau la >osin&s ,i ori de cte ori venea el ia ?unsford, dar fr mare succes. %esi&ur, %arc1 se uit mereu la prietena ei, dar e6presia din oc)ii lui era discutabil. Era o privire &rav, struitoare, dar C)arlotte se !ndoia adesea ca ar fi e6primat o mare admira ie. cteodat prea doar o privire absent. O dat sau de dou ori !i su&era Eli(abet)ei posibilitatea ca %arc1 s aib o !nclina ie pentru ea, dar prietena ei rse de aceast idee, iar doamna Collins ,i"a spus ca nu are dreptul s insiste, de team s nu strneasc speran e care $ probabil $ s"ar fi sfr,it doar cu o de(am&ire, pentru ca, dup prerea ei, nu e6ist nici o !ndoial ca toat antipatia tinerei fete s"ar fi topit dac ,i"ar fi putut !nc)ipui ca %arc1 era vr#it de ea. 7n planurile ei pline de bunvoin , doamna Collins o vedea uneori pe Eli(abet)
mritndu"se eu colonelul 8it(Gilliam. Acesta era, dincolo de orice compara ie, omul cel mai dr&u cu putin . o admira pe Eli(abet) ,i situa ia lui era foarte !mbietoare dar, pentru a contrabalansa toate aceste avanta#e, domnul %arc1 avea o deosebit influenta !n cadrul bisericii, iar vrul lui nici una.
Page
Capitolul CCC999 Nu numai o sin&ur dat !n timpul )oinrelilor ei prin parc, !l !ntlni Eli(abet), din !ntmplare, pe domnul %arc1. O nec#ea ironia destinului care mna pa,ii lui !ntr"acolo unde nu"i mna pe ai nimnui altuia. ,i ca s previn repetarea acestui lucru !n viitor, avu &ri# s"i spun, de prima dat, ca aceea era una dintre plimbrile ei preferate. Cum de s"a mai !ntmplat ,i a doua oar, deci, era foarte ciudat. %ar s"a !ntmplat totu,i ,i a doua, c)iar ,i a treia oar. *rea s fie din partea lui o premeditat nepolite e sau o peniten pe care ,i"o impunea cci, cu aceste prile#uri, nu se mul umea numai s"i pun !ntrebri de polite e, s tac stn&aci ,i apoi s",i continue sin&ur plimbarea. dnsul credea cu adevrat ca era potrivit s se !ntoarc din drum ,i s"o !nso easc. Nu spunea niciodat mare lucru ,i nici ea nu",i ddea osteneala s vorbeasc sau s asculte mult. dar o i(bi faptul ca la a treia lor !ntlnire !i puse ni,te !ntrebri ciudate, fr nici o le&tur !ntre ele: dac !i fcea plcere ca se afla la ?unsford, despre pasiunea ei pentru plimbri sin&uratice, ce prere avea despre fericirea domnului ,i doamnei Collins $ ,i, vorbind despre >osin&s ,i despre faptul ca Eli(abet) nu !n ele&ea !n totul via a din casa aceea, el pru s se a,tepte ca ,i ea s locuiasc tot acolo oricnd ar mai reveni !n ;ent. %in cuvintele lui reie,ea ca aceasta era de la sine !n eles. Se putea oare s"l aib !n vedere pe colonelul 8it(Gilliam- Eli(abet) presupunea ca, dac dnsul vorbise cu vreo inten ie, voise probabil s fac o alu(ie la ce s"ar putea ivi din partea aceea. 8aptul o !ntrist pu in ,i fu foarte bucuroas cnd a#unser la poarta &ardului din fata paro)iei. 7ntr"o (i, cnd se plimba recitind cu mare aten ie ultima scrisoare de la Jane, struind asupra unor pasa#e care dovedeau ca sora ei nu scrisese !ntr"un moment de bun dispo(i ie, !n loc s aib din nou surpri( de a"l vedea pe domnul %arc1, cnd ridic oc)ii !l v(u !n fa a ei pe domnul colonel 8it(Gilliam. *use !ndat scrisoarea de o parte ,i, silindu"se s (mbeasc, spuse: $ Nu ,tiam ca vi se"ntmpl s va plimba i prin partea aceasta. $ Am fcut !ncon#urul parcului, rspunse colonelul, a,a cum fac !n &eneral !n fiecare an ,i aveam de &nd s"mi !nc)ei plimbarea cu o vi(it la paro)ie. 0er&e i mult mai departe$ Nu, voiam s m !ntorc. 3i, a,a cum spusese, se !ntoarse ,i pornir !mpreun !nspre paro)ie. $ *leca i si&ur din ;ent, smbt- 7ntreb ea. $ %a, dac %arc1 nu va amna din nou. %ar sunt la dispo(i ia lui. El aran#ea( lucrul acesta cum !i place. $ 3i dac nu este !ntotdeauna mul umit de aran#amentul lui, are cel pu in satisfac ia de a",i ale&e sin&ur ce vrea. Nu cunosc pe nimeni cruia posibilitatea de"a face ce vrea s"i fac mai mult plcere dect domnului %arc1. $ 7i face mare plcere s fac ce vrea, rspunse colonelul 8it(Gilliam. %ar asta ne place tuturor. El are !ns posibilit i mai mari dect mul i al ii de a proceda astfel, pentru ca este bo&at ,i mul i al ii sunt sraci. Sunt subiectiv. 3ti i bine ca un fiu mai mic trebuie s se obi,nuiasc cu renun area ,i dependent. $ %up prerea mea, fiul mai mic al unui conte poate cunoa,te foarte pu in ,i dintr"una ,i dintr" alt. 3i acum, serios, ce a i ,tiut dumneavoastr vreodat despre renun are ,i dependent- Cnd v"a !mpiedicat vreodat lips de bani s mer&e i oriunde a i vrut, sau s va procura i orice v"a trecut prin minte$ Acesta este un atac direct $ ,i nu pot spune ca am !ndurat multe &reut i de acest fel. %ar !n c)estiuni de o mai mare importan s"ar putea s sufr din lipsa banilor. 8iii mai mici nu se pot !nsura cu cine le place. $ Afar de ca(ul cnd le plac femeile cu stare, ceea ce cred ca li se !ntmpl foarte des. $ 8elul nostru de via a ne face foarte dependen i ,i nu sunt mul i, !n situa ia mea, care s",i poat !n&dui s se !nsoare fr s dea oarecare aten ie averii. <Aceasta, se !ntreb Eli(abet), este oare la adresa mea-< ,i &ndul o fcu s se !mbu#ore(e. dar, revenindu",i, spuse cu &las vioi: $ 3i, m ro&, care este pre ul obi,nuit pentru fiul mai mic al unui conte- Afar de ca(ul ca fratele mai mare este foarte bolnvicios, presupun ca n"a i cere peste cinci(eci de mii de lire. El !i rspunse pe acela,i ton ,i subiectul c(u. *entru a curma tcerea care l"ar fi putut face s",i !nc)ipuie ca era afectat de cele ce se petrecuser, Eli(abet) spuse curnd dup aceea: $ 7mi !nc)ipui ca vrul dumneavoastr v"a luat cu el mai ales ca s aib pe cineva la dispo(i ie. 0 mir ca nu se cstore,te ca s",i asi&ure un privile&iu permanent de acest fel. %ar poate ca deocamdat sora sa !ndepline,te destul de bine rolul acesta. ,i cum se afla e6clusiv !n &ri#a lui, domnul %arc1 poate face ce vrea cu ea. $ Nu, rspunse colonelul 8it(Gilliam, este un privile&iu pe care trebuie s"l !mpart cu mine. 3i eu sunt, alturi de el, tutorele domni,oarei %arc1.
Page
$ Sunte i !ntr"adevr- 3i, m ro&, ce fel de tutori sunte i dumneavoastr- *upila dumneavoastr va da mult de lucru- %omni,oarele de vrsta ei sunt uneori &reu de diri#at. ,i dac are caracterul unui %arc1, poate c"i place ,i ei s fac ce vrea. 7n timp ce vorbea, Eli(abet) observ ca dnsul o privea &rav. ,i modul !n care o !ntreb !ndat ce a fcut"o s presupun ca domni,oara %arc1 ar putea s le fac &reut i o convinse ca, !ntr"un fel sau altul, era foarte aproape de adevr. >spunse pe loc: $ Nu trebuie s va teme i. N"am au(it niciodat nimic ru despre dnsa. ,i cred ca este una dintre fiin ele cele mai docile din lume. Este prietena favorit a unor doamne pe care le cunosc, doamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1. Cred ca v"am au(it spunnd ca le cunoa,te i ,i dumneavoastr. $ /e cunosc pu in. 8ratele lor este un brbat plcut ,i distins. este un bun prieten al lui %arc1. $ O)2 %a2 E6clam Eli(abet), sec. %omnul %arc1 este neobi,nuit de dr&u cu domnul 'in&le1 ,i l"a luat sub aripa lui ocrotitoare. $ <Aripa lui ocrotitoare<2 %a, cred cu adevrat ca %arc1 #l ocrotete !n c)estiunile !n care prietenul sau are foarte mare nevoie de ocrotire. Judecnd dup ceva ce mi"a spus !n timpul cltoriei noastre !ncoace, am motive s cred ca 'in&le1 !i este foarte !ndatorat. %ar ar trebui s"i cer iertare, cci nu am nici un drept s cred ca 'in&le1 era persoan despre care vorbea. N"a fost dect o presupunere. $ /a ce va referi i$ Este vorba de o !mpre#urare pe care %arc1, desi&ur, n"ar putea dori s"o cunoasc toat lumea, pentru ca, dac ar a#un&e la urec)ile celor din familia domni,oarei, ar fi un lucru neplcut. $ *ute i conta pe discre ia mea. $ Aminti i"v, de asemeni, ca nu am multe motive s cred ca e vorba de 'in&le1. Ceea ce mi"a spus se reduce la att: ca se felicit pentru ca nu de mult salvase un prieten de la neplcerile unei cstorii foarte imprudente, fr s men ione(e !ns nume sau alte detalii. ,i am bnuit ca era 'in&le1, numai pentru ca !l cred !n stare s intre !ntr"o !ncurctur de acest fel ,i pentru ca ,tiam ca au fost !mpreun toat vara trecut. $ %omnul %arc1 v"a mrturisit motivele interven iei sale$ Am !n eles ca !mpotriva domni,oarei erau unele obiec ii foarte puternice. $ 3i ce vicle,u&uri a folosit ca s"i despart$ Nu mi"a vorbit despre vicle,u&urile pe care le"a folosit, spuse 8it(Gilliam (mbind. 0ia spus numai ceea ce v"am povestit adineauri. Eli(abet) nu rspunse nimic ,i continu s mear& alturi de el, cu inima clocotind de indi&nare. %up ce o privi cteva clipe, 8it(Gilliam o !ntreb de ce c(use pe &nduri. $ 0 &ndesc la cele ce mi"a i spus, rspunse ea. *urtarea vrului dumneavoastr m contraria(. %e ce trebuia s se eri#e(e !n #udector$ Sunte i dispus s considera i interven ia lui mai curnd ca un e6ces de (el$ Nu vd ce drept avea domnul %arc1 s )otrasc dac sentimentul prietenului sau era sau nu oportun. sau de ce, ba(ndu"se numai pe #udecata sa era c)emat s )otrasc ,i s diri#e(e modul !n care prietenul acela trebuia s",i &seasc fericirea. %ar, continu ea stpnindu"se, cum nu cunoa,tem nici un detaliu, nu este cinstit s"l condamnm. E de presupus ca nu e6ist dra&oste puternic !n ca(ul de care a i vorbit. $ *resupunerea dumneavoastr nu este lipsit de lo&ic, spuse 8it(Gilliam, dar mic,orea( !n modul cel mai trist triumful vrului meu. Toate acestea fuseser rostite !n &lum, dar ei i se pru ca fac o ima&ine a domnului %arc1, att de fidel, !nct se temu s nu se trde(e cu vreun rspuns. ,i de aceea, sc)imbnd brusc subiectul, vorbi despre lucruri indiferente pn ce a#unser la paro)ie. 7ndat ce colonelul 8it(Gilliam pleca, !nc)is !n camera ei, Eli(abet) se putu &ndi fr !ncetare la tot ce au(ise. Era &reu de ima&inat ca ar putea fi vorba de altcineva !n afar de
aceia pe care !i ,tia ea. Nu puteau e6ista !n lume doi brba i asupra crora domnul %arc1 s poat avea o influen a att de nelimitat. Niciodat nu se !ndoise de faptul ca el nu era strin de msurile luate pentru a"l despr i pe 'in&le1 de Jane. dar plnuirea ,i aplicarea acestor msuri le pusese !n primul rnd !n seam domni,oarei 'in&le1. %ac !ns domnul %arc1 nu se lsase !n,elat de propria"i vanitate, el era cau(a $ mndria ,i capriciul sau erau cau(ele $ pentru tot ceea ce Jane suferise ,i continu !nc s sufere. El distrusese, pentru un timp, orice speran de fericire a celei mai afectuoase ,i mai &eneroase inimi din lume. ,i nimeni nu ar fi putut spune ct de persistent era rul pe care l"a putut pricinui. <Erau unele obiec ii foarte puternice !mpotriva domni,oarei< fuseser cuvintele colonelului 8it(Gilliam ,i aceste <puternice obiec ii< erau probabil cei doi unc)i: unul avocat la ar ,i cellalt ne&u tor la /ondra.
Page
<Janei, e6dama Eli(abet), nu i se poate imputa ceva $ e numai dr&l,enie, numai buntate, are o #udecat perfect, o minte luminat ,i maniere cuceritoare. 3i nici !mpotriva tatlui meu nu se poate spune nimic cci, cu toate ciud eniile sale, are !nsu,iri pe care nici c)iar domnul %arc1 nu le poate dispre ui ,i o respectabilitate pe care el nu o va atin&e probabil niciodat<. Cnd se &ndi la mama ei, !ncrederea Eli(abet)ei se cltin pu in, desi&ur. dar nu voi s admit ca obiec iunile #mpotriva ei aveau mare &reutate !n fa a domnului %arc1 a crui mndrie, era convins, ar fi fost mai &reu rnit de lipsa de important a rudelor prietenului sau dect de lipsa bunului sim . ,i, !n cele din urm, fu !ncredin at ca domnul %arc1 se lsase condus, !n parte, de acest &en de oribil mndrie ,i, !n parte, de dorin a de a"l pstra pe domnul 'in&le1 pentru sora lui. Tulburarea ce i"o provocar aceste &nduri ,i lacrimile vrsate !i ddur o durere de cap care se !nrut i ctre sear !ntr"att !nct, adu&at la neplcerea de a"l vedea pe domnul %arc1, o )otr! s nu"i !nso easc pe verii ei la >osin&s, unde erau pofti i s ia ceaiul. %oamna Collins, v(nd ca Eli(abet) se sim ea !ntr"adevr ru, nu strui s mear& ,i"l !mpiedica, att ct fu posibil, pe so ul ei de a insista. dar domnul Collins nu",i putu ascunde team ca /ad1 Cat)erine va fi destul de nemul umit pentru ca ea rmsese acas.
Capitolul CCC9= %up plecarea lor, Eli(abet), ca ,i cnd ar fi dorit s se !ndr#easc tot mai mult !mpotriva domnului %arc1, )otr! s reciteasc toate scrisorile pe care i le scrisese Jane, de la venirea ei !n ;ent. 7n aceste scrisori Jane nu se pln&ea de nimic, nu re!nvia !ntmplri trecute, nici nu pomenea ceva despre vreo nou suferin . dar #n toate, ,i aproape !n fiecare rnd din fiecare scrisoare, se sim ea lipsa acelei voio,ii care !i caracteri(a stilul ,i care, i(vornd din senintatea unui spirit !mpcat cu sine ,i binevoitor fa de toat lumea, nu era mai niciodat !nnorata. Eli(abet) se opri asupra fiecrei propo(i ii care su&era ideea unei nemul umiri, cu o aten ie pe care nu o avusese la prima lectura. 8elul neru,inat !n care se ludase domnul %arc1 eu suferin ele pe care fusese !n stare s le pricinuiasc !i ddur o idee mai vie despre durerea surorii sale. Sim i o oarecare mn&iere la &ndul ca peste dou (ile vi(ita lui la >osin&s va lua sfr,it ,i o mai mare mn&iere la &ndul ca !n mai pu in de dou sptmni va fi din nou cu Jane ,i se va strdui s"o a#ute cu toat puterea dra&ostei ei s",i recapete lini,tea. Nu se putu &ndi la plecarea lui %arc1 din ;ent fr s nu",i aduc aminte ca vrul lui urma s plece !mpreun cu el. dar colonelul 8it(Gilliam dovedise limpede ca nu avea nici un fel de inten ii, ,i orict de simpatic i"ar fi fost, Eli(abet)ei nu"i trecea prin &nd s se !ntriste(e din cau(a lui. *e cnd lua aceast )otrre, fu tre(it de sunetul clopotului de la intrare. se sim i pu in emo ionat la &ndul ca putea fi c)iar colonelul 8it(Gilliam care le fcuse o dat o vi(it seara, tr(iu, ,i care poate venise acum pentru a se interesa !n mod special de ea. 4ndul acesta fu !ns imediat &onit ,i dispo(i ia ei suferi o mare sc)imbare cnd, complet uluit, !l v(u pe domnul %arc1 intrnd. Acesta !ncepu imediat s"o !ntrebe &rbit despre sntate, punnd vi(ita lui !n seam dorin ei de a afla ca se sim ea mai bine. Eli(abet) !i rspunse cu o polite e rece. %omnul %arc1 lu loc cteva clipe, apoi, ridicndu"se, merse de colo pn colo prin camer. Eli(abet) era mirat, dar nu spuse nici un cuvnt. %up o tcere de cteva minute, %arc1 veni !n fa a ei ,i, foarte tulburat, !ncepu astfel: $ Dadarnic m"am luptat. N"am reu,it. Sentimentele mele nu s"au lsat !nvinse. Trebuie s"mi !n&dui i s va mrturisesc admira ia ,i dra&ostea mea ar(toare. Uimirea Eli(abet)ei fu de nedescris. %esc)ise oc)ii mari, se ro,i, deveni bnuitoare ,i rmase tcut. El lua totul drept o suficient !ncura#are ,i !i mrturisi, !n continuare, tot ce sim ea ,i sim ise de mult pentru ea. =orbi frumos dar, !n afar de sim mintele inimii, mai erau ,i altele de men ionat ,i nu fu mai elocvent pe tema afec iunii lui dect pe aceea a mndriei. Con,tiin a inferiorit ii ei ,i a faptului ca $ aceasta !nsemna o de&radare pentru el, obstacolele repre(entate de familie, care pune !ntotdeauna ra iunea !naintea sentimentului, fur de(btute cu o cldur datorat parc faptului ca o rnea, dar foarte nepotrivit s"i sus in cererea. 7n pofida antipatiei sale profund !nrdcinate, nu putu rmne insensibil la oma&iul cel repre(enta dra&ostea unui asemenea om. ,i, de,i inten iile ei nu se sc)imbar nici un moment, !i pru ru $ !n prima clip $ de durerea pe care %arc1 urma s"o resimt. dar limba#ul folosit !n continuare !i strni indi&narea ,i toat comptimirea i se prefcu !n mnie. 7ncerc totu,i s se lini,teasc pentru a" i rspunde cu rbdare cnd va sfr,i de vorbit. El !nc)eie, artndu"i tria afec iunii pe care, !n ciuda !ncercrilor fcute, !i fusese cu neputin s"o !nfrn& ,i !,i e6prim speran a ca dra&ostea !i va fi rspltit acordndu"i mna ei. 7n timp ce vorbea, Eli(abet) !,i putu da seama ca el nu avea nici o !ndoial !n privin a unui rspuns favorabil. .orbea despre team ,i nelini,te, dar c)ipul lui e6prima o
Page
total si&uran . O astfel de atitudine nu putea dect s"o irite ,i mai tare ,i cnd %arc1 sfr,i, Eli(abet) !i spuse cu tot sn&ele nvlindu"i !n obra#i: $ 7n !mpre#urri ca aceasta de fa , cred ca re&ul stabilit cere s ar i ct de !ndatorat e,ti pentru sentimentele mrturisite, orict de ine&al ai rspunde acestor sentimente. Este firesc s te sim i !ndatorat ,i dac a, putea sim&i vreo recuno,tin , v"a, mul umi. %ar nu pot. Nu am dorit niciodat pre uirea dumneavoastr ,i mi"a i acordat"o, desi&ur, cu totul fr s vre i. 7mi pare ru s fi prile#uit cuiva o suferin . S"a !ntmplat !ns absolut fr s vreau ,i va fi, sper, de scurt durat. Considerentele care v"au !mpiedicat mult vreme s accepta i sentimentul de dra&oste ce"l ave i pentru mine vor putea, fr prea mult &reutate, s"l !nbu,e, dup aceast e6plica ie. %omnul %arc1, care sttea re(emat de cmin, cu oc)ii fi6a i pe c)ipul ei, pru c"i prime,te cuvintele cu tot atta indi&nare ct ,i uimire. C)ipul !i pli de mnie ,i pe fiecare trstur i se putea vedea tulburarea ce"i cuprinsese mintea. Se lupta s par stpn pe sine ,i nu",i de(lipi bu(ele pn nu i se pru ca reu,ise ca se stpneasc. *entru Eli(abet), tcerea ce urm fu &roa(nic. 7n cele din urm, cu un &las voit calm, el spuse: $ 3i acesta este rspunsul la care pot avea onoarea s m a,tept. A, putea eventual dori s fiu informat de ce $ cu un att de mic e"ort de polite e $ sunt astfel respins. %ar este de mica important. $ A, putea ,i eu tot att de bine !ntreb, replic Eli(abet), de ce, cu scopul att de vdit de a m #i&ni ,i insult, v"a i &ndit s"mi spune i ca m"a i !ndr&it !mpotriva voin ei, !mpotriva ra iunii ,i c)iar !mpotriva firii dumneavoastr. Nu este aceasta !ntructva o scu( pentru lipsa mea de polite e, dac am "ost nepoliticoas- %ar mai am ,i alte motive. 3ti i ca am. %ac propriile mele sentimente nu v"ar fi potrivnice, dac ar fi indiferente, sau c)iar dac v"ar fi favorabile, crede i ca ar e6ista vreun considerent care s m !nduplece s accept ca so pe omul care a distrus, poate pentru totdeauna, fericirea unei surori foarte mult iubitCnd Eli(abet) rosti aceste cuvinte, domnul %arc1 se sc)imb la fa . emo ia !i fu !ns de scurt durat ,i o ascult fr s"o !ntrerup !n timp ce ea continu: $ Am toate motivele din lume s &ndesc ru despre dumneavoastr. Nu e6ist scu( pentru rolul ne#ustificat ,i lipsit de &enero(itate pe care l"a i #ucat #n ca$ul lor. Nu pute i !ndr(ni, nu pute i ne&a ca a i fost factorul principal, dac nu sin&urul, care i"a despr it pe unul de cellalt, e6punndu"l pe unul dintre ei criticii oamenilor pentru capriciu ,i nestatornicie, iar pe cellalt, rsului lumii pentru speran ele sale !n,elate, ,i lsndu"i pe amndoi prada unei suferin e dintre cele mai cumplite. Se !ntrerupse ,i remarc, adnc indi&nat, ca o ascult cu un aer ce dovedea ca rmsese cu totul strin de vreun sentiment de remu,care. O privea c)iar cu un surs ce afecta ne!ncrederea. $ *ute i ne&a ca a i fcut aceasta- >epet ea. %arc1 rspunse atunci cu o lini,te simulat: $ Nu doresc deloc s ne& ca am fcut tot ce mi"a stat !n putin pentru a"l despr i pe prietenul meu de sora dumneavoastr, sau ca m bucur de reu,ita mea. Cu el am fost mai bun dect cu mine !nsumi. Eli(abet) trata cu dispre aceasta reflec ie politicoas. sensul ei !ns nu"i scpa ,i fu de natur a" i c,ti&a bunvoin . $ %ar aceasta nu este sin&ura circumstan pe care se ba(ea( antipatia mea. Cu mult !nainte !mi formasem prerea despre dumneavoastr. Caracterul dumneavoastr !mi fusese de(vluit acum cteva luni de domnul 5ic+)am. Ce ave i de spus !n c)estiunea aceasta- *rin ce act ima&inar de prietenie va pute i apra !n ca(ul acesta- Sau prin ce denaturri pute i induce pe al ii !n eroare !n c)estiunea asta$ Arta i un viu interes pentru neca(urile acestui domn, spuse %arc1 pe un ton mai pu in lini,tit ,i cu fa a mai intens colorat. $ Cine cunoa,te nenorocirile prin care a trecut, nu se poate s nu"i poarte un viu interes. $ <Nenorocirile prin care a trecut2< repet %arc1 cu dispre , da, nenorocirile lui au fost mari, !ntr" adevr. $ 3i aceasta datorit dumneavoastr, e6clam Eli(abet) cu )otrre. %umneavoastr la i adus !n starea de srcie, srcie relativ, !n care se afla ast(i. /"a i lipsit de avanta#ele ce"i fuseser destinate, ,i dumneavoastr ,tia i s"i fuseser destinate. /"a i lipsit !n anii cei mai frumo,i ai vie ii de acea independenta care i se cuvenea, ,i pe care o merit. A i fcut toate astea ,i !i mai ,i lua i nenorocirile !n derdere ,i le trata i cu dispre . $ 3i aceasta, stri& %arc1, strbtnd camera cu pa,i repe(i, este prerea dumneavoastr despre mine2 7n felul acesta m aprecia i- =a mul umesc pentru a mi"o fi e6plicat att de clar. 4re,elile mele, dup aceste ra ionamente, sunt !ntr"adevr &rele. %ar poate ca, adu& el oprindu"se din mers ,i !ntorcndu"se ctre ea, poate ca aceste culpe ar fi fost trecute cu vederea dac mndria nu v"ar fi fost rnit de mrturisirea cinstit a scrupulelor care m"au !mpiedicat, mult timp, de a lua
Page
vreo )otrre serioas. *oate ca v"a i fi !nbu,it aceste amare acu(a ii dac v"a, fi ascuns cu mai mult diploma ie luptele pe care le"am dat ,i v"a, fi m&ulit, !ncredin ndu"v ca am fost mnat de o pornire total, imposibil de stpnit prin ra iune, prin #udecat, prin orice. %ar am oroare de ascun(i,uri de orice fel. 3i nici nu mi"e ru,ine de sentimentele despre care v"am vorbit. Erau fire,ti ,i drepte. ="a i fi putut a,tepta s fiu bucuros de inferioritatea rudelor dumneavoastr- S m felicit pentru speran de a avea rude a cror po(i ie !n societate este att de net sub nivelul meuEli(abet) sim ea cum !i cre,tea mnia cu fiecare clip. totu,i, !ncerca din rsputeri s fie lini,tit, cnd !i spuse: $ =a !n,ela i, domnule %arc1, dac presupune i ca modul !n care v"a i fcut declara ia m"a impresionat !n vreun alt fel, dect ca m"a dispensat de m)nirea pe care a, fi putut"o sim i refu(ndu" v, dac v"a i fi purtat ca un &entilom. /a aceste vorbe, %arc1 tresri. dar nu spuse nimic, ,i ea continu: $ Nu mi"a i fi putut face cererea dumneavoastr !n cstorie !n nici un mod care m"ar fi putut tenta s"o accept. Uimirea lui fu iar,i vdit ,i o privi cu o e6presie !n care se amestecau ne!ncrederea ,i #i&nirea cea mai adnc. Eli(abet) continu: $ C)iar de la !nceput $ a, putea s spun c)iar din clipa cnd v"am cunoscut $ purtarea dumneavoastr, convin&ndu"m pe deplin de aro&an , !nfumurarea ,i dispre ul e&oist ce"l ave i pentru sim mintele celorlal i, a fost de natur s forme(e ba(a de(aprobrii pe care !ntmplrile ce au urmat au cldit o antipatie att de neclintit. ,i nu trecuse nici o lun de cnd va cuno,team cnd am sim it ca sunte i ultimul om din lume cu care m"a, fi )otrt vreodat s m cstoresc. $ A i spus destul, doamn. =a !n ele& perfect sim mintele ,i nu"mi rmne dect s m simt ru,inat de ale mele. 9erta i"m pentru a va fi rpit att de mult timp ,i primi i, va ro&, urrile mele cele mai bune de sntate ,i fericire. 3i, cu aceste cuvinte, prsi &rbit camer, iar Eli(abet) !l au(i !n clipa urmtoare desc)i(nd u,a de la intrare ,i ie,ind. =ltoarea din sufletul ei era acum dureros de mare. Nu se mai putu ine !n picioare ,i, de slbiciune, se a,e( ,i plnse timp de o #umtate de or. Uimirea, !n le&tur cu cele !ntmplate, cre,tea pe msur ce se &ndea. Era aproape de necre(ut ca domnul %arc1 s"i fi cerut mna. ca el s fi fost !ndr&ostit de ea timp de attea luni $ att de !ndr&ostit, !nct s doreasc s se !nsoare cu ea, !n pofida tuturor obiec iunilor care"l fcuser s",i !mpiedice prietenul s se !nsoare cu sora ei, obiec iuni care aveau, desi&ur, cel pu in aceea,i &reutate ,i !n propriul lui ca(. Era !mbucurtor s fi inspirat fr s vrea o dra&oste att de puternic. %ar mndria lui, oribil lui mndrie, mrturisirea fr de ru,ine a ceea ce fcuse !n ca(ul Janei, si&uran de neiertat cu care recunoscuse totul, de,i nu",i putuse #ustifica fapta, insensibilitatea cu care pomenise de domnul 5ic+)am ,i cru(imea lui fa de acesta, cru(ime pe care nici nu !ncercase s"o ne&e, !nbu,ir curnd !nduio,area strnit, pentru o clip, de &ndul la dra&ostea lui. Nu !nceta s se &ndeasc la cele !ntmplate, !ntr"o stare de mare a&ita ie, pn ce )uruitul trsurii /ad1"ei Cat)erine o fcu s",i dea seama ca nu era deloc !n stare s fac fa privirii cercettoare a C)arlottei ,i se &rbi s fu& !n camera ei.
Capitolul CCC= Eli(abet) se tre(i a doua (i diminea cu acelea,i &nduri ,i acela,i subiect de medita ie cu care, !n cele din urm, adormise. Nu",i putea !nc reveni din surpri( celor !ntmplate. !i era imposibil s",i sc)imbe &ndurile ,i, cum nu se sim ea deloc dispus s se ocupe de ceva, imediat dup micul de#un, se )otr! s",i !n&duie pu in mi,care !n aer curat. Se !ndrepta direct ctre locul ei preferat cnd, amintindu",i ca domnul %arc1 venea uneori pe acolo, se opri ,i, !n loc s intre !n parc, o lu pe drumul care ducea dincolo de rscruce. 7n&rditur parcului )otrnicea !nc drumul pe o latur ,i curnd ea dep,i una dintre por ile parcului. %up ce se plimb de dou"trei ori !n lun&ul acelei pr i a drumului, frumuse ea dimine ii o !mbie s se opreasc la poart ,i s priveasc parcul. 7n cele cinci sptmni pe care le petrecuse !n ;ent se produseser mari sc)imbri !n natura ,i fiecare (i adu& ceva la verdele copacilor tineri. Era pe punctul de a",i continua plimbarea cnd avu impresia ca (re,te silueta unui domn !n crn&ul care mr&inea parcul. =enea !n direc ia ei ,i, temndu"se s nu fie domnul %arc1, se retrase imediat. %ar persoana care avansa se afla acum destul de aproape ca s"o vad ,i, !naintnd nerbdtoare, !i pronun numele. Eli(abet) se !ndeprtase. dar au(indu"se c)emat, de,i de un &las care !i dovedea ca este domnul %arc1, se apropie din nou de poart. 7n acela,i timp a#unsese ,i dnsul acolo ,i, !ntin(ndu"i o scrisoare pe care ea o lu instinctiv, spuse cu o privire plin de calm distant:
Page
$ 0"am plimbat un timp prin crn&, !n speran a de a va !ntlni. =re i s"mi face i onoarea de a citi aceast scrisoareApoi, cu o u,oar plecciune, se re!ntoarse !n parc ,i curnd se fcu nev(ut. 8r s se a,tepte la vreo bucurie, dar cu cea mai mare curio(itate, Eli(abet) desc)ise scrisoarea ,i, spre mai marea ei mirare, v(u ca plicul con inea dou coale de )rtie acoperite cu un scris !n rnduri foarte dese. C)iar ,i plicul era scris !n !ntre&ime. Continund s mear& !n lun&ul drumului, !ncepu s"o citeasc. Era datat de la >osin&s la ora opt de diminea ,i sun precum urmea(: <Nu va nelini,ti i, doamn, la primirea acestei scrisori, de team ca ea ar cuprinde vreo repetare a declarrii sentimentelor sau vreo re!nnoire a propunerii care, ieri sear, v"au de(&ustat att de mult. =a scriu fr cea mai mica inten ie de a va supra pe dumneavoastr sau de a m umili pe mine, struind asupra unor dorin e care, pentru fericirea amndurora, nu vor putea fi destul de curnd uitate. iar efortul pe care conceperea ,i lectura acestei scrisori !l prile#uiesc putea fi evitat, dac n"a, fi sim it imperios nevoia s fie scris ,i citit. =a trebui deci s"mi ierta i !ndr(neala cu care va solicit aten ia. dac ar fi dup sim mintele dumneavoastr, ,tiu, ea mi"ar fi acordat fr bunvoin . o cer !ns de la spiritul dumneavoastr de dreptate. Asear mi"a i pus !n seam dou culpe de natur foarte diferit ,i, desi&ur, la fel de &rave. *rima a fost ca, fr s in seama de sentimentele nici unuia dintre ei, l"am despr it pe domnul 'in&le1 de sora dumneavoastr. ,i a doua ca, sfidnd orice comandamente, sfidnd onoarea ,i omenia, am ruinat bunstarea pre(enta ,i am distrus viitorul domnului 5ic+)am. A fi (vrlit departe, cu bun ,tiin , dintr"un capriciu, pe tovar,ul tinere ii mele, favoritul recunoscut al tatlui meu, un tnr care cu &reu se putea spri#ini pe altceva dect pe protec ia noastr ,i care a fost crescut !n speran a ca va beneficia de ea, ar fi o ticlo,ie fa de care despr irea a doi tineri a cror afec iune putea fi numai o mldi de cteva sptmni n"ar suferi compara ie. Sper !ns ca, dup ce ve i fi citit urmtoarea relatare a faptelor mele ,i a motivelor acestor fapte, voi fi scutit !n viitor de blamul att de &rav ce mi"a fost acordat asear cu atta &enero(itate, pentru fiecare dintre aceste ca(uri. %ac pentru a le lmuri, ceea ce este o datorie fa de mine !nsumi, voi fi nevoit s vorbesc despre sim minte care ar putea s le #i&neasc pe ale dumneavoastr, pot numai s spun ca re&ret. Trebuie s ne supunem necesit ii, ,i a continua s m scu( ar fi absurd. Nu m aflam de mult vreme !n ?ertfords)ire cnd am b&at de seam, ca ,i al ii, ca 'in&le1 o prefer pe sora dumneavoastr mai mare multor altor tinere din inut. %ar pn !n seara cnd au dansat !mpreun la Net)erfield nu mi"am dat seama ca la el era vorba de ceva serios. 7l v(usem deseori !ndr&ostit, mai !nainte. /a balul acela, pe cnd aveam cinstea de a dansa cu dumneavoastr, am aflat, din remarc !ntmpltoare a lui Sir 5illiam /ucas, ca aten iile lui 'in&le1 pentru sora dumneavoastr tre(iser, la toat lumea, speran a ca ei se vor cstori. %omnia sa a vorbit despre acest lucru ca despre un eveniment si&ur $ cruia numai dat !i rmsese !nc nefi6ata. %in clipa aceea am urmrit cu aten ie purtarea prietenului meu ,i am putut observa ca preferin a lui pentru domni,oara 'ennet dep,ea ceea ce constatasem vreodat la el. Am observat"o ,i pe sora dumneavoastr. *rivirea ,i felul ei de a fi erau desc)ise, vesele, seductoare ca !ntotdeauna, dar fr vreun simptom de afec iune mai deosebit. observa iile mele din seara aceea m"au convins ca, de,i dnsa !i primea aten iile cu plcere, nu le !ncura#a rspun(nd sentimentelor lui. %ac dumneavoastr nu v"a i !n,elat !n c)estiunea aceasta, trebuie s fi &re,it eu. Cum o cunoa,te i pe sora dumneavoastr mai bine dect mine, alternativ a doua este mai probabil. %ac a,a s"a !ntmplat, dac datorit &re,elii mele i"am pricinuit o durere, resentimentul dumneavoastr nu este lipsit de ra iune. Nu voi ,ovi s afirm !ns ca senintatea de pe c)ipul ,i din !nf i,area surorii dumneavoastr erau de natur s"i dea unui observator atent convin&erea ca, orict de blnd este din fire, nu"i u,or, se pare, s a#un&i la inima ei. Cu si&uran ca doream s cred ca e indiferent, dar cute( s spun ca cercetrile ,i )otrrile mele nu sunt de obicei !nrurite de speran ele sau temerile pe care le am. N"am cre(ut ca e indiferenta pentru ca a,a doream. am cre(ut acest lucru dintr"o convin&ere impar ial, la fel de sincer pe ct o doream cu ra iunea. Obiec iile mele la aceast cstorie nu au fost numai acelea care $ am recunoscut ieri sear $ cereau toat for a pasiunii pentru a fi trecute cu vederea, !n propriul meu ca(. lipsa unor rude onorabile nu putea fi pentru prietenul meu un ru att de mare ca pentru mine. 0ai erau !ns ,i alte cau(e de nepotrivire, cau(e pe care $ de,i e6istnd !nc ,i e6istnd !n mod e&al !n ambele ca(uri $ am !ncercat s le uit pentru ca nu erau de actualitate pentru mine. Aceste cau(e se cer men ionate, de,i pe scurt. Situa ia !n ceea ce prive,te familia mamei dumneavoastr, de,i criticabila, nu !nseamn nimic !n compara ie cu lipsa total de bun"cuviin , att de frecvent, aproape att de constant vi(ibil la ea !ns,i, la cele trei surori mai miei ale dumneavoastr ,i oca(ional, c)iar ,i la tatl dumneavoastr. 9erta i"m. m doare ca va #i&nesc. %ar pentru dumneavoastr ,i sora dumneavoastr mai mare, neca(urile pe care le ave i
Page
din cau(a defectelor rudelor dumneavoastr cele mai apropiate ,i neplcerea de a le vedea etalate pot fi alinate de &ndul ca a va fi purtat astfel !nct s evita i o ct de ne!nsemnat critic de acest fel este un elo&iu ce vi se aduce ,i care nu e mai pu in &eneral acordat dect o merit #udecata sntoas ,i caracterul amndurora. =oi mai spune numai, !n continuare, ca tot ce s"a petrecut !n seara aceea a confirmat prerea mea despre fiecare !n parte, ,i toate motivele care m"ar fi putut !ndemna mai !nainte s"mi apr prietenul de ceea ce socoteam ca este o le&tur ct se poate de nefericit au devenit ,i mai puternice. A doua (i, el a plecat din Net)erfield la /ondra, a,a cum, sunt si&ur, va aminti i, avnd inten ia s se !ntoarc repede. Acum trebuie lmurit rolul pe care l"am avut eu. Sora lui era tot att de !n&ri#orat ca ,i mine. Am descoperit curnd coinciden a dintre sim mintele noastre ,i, con,tien i !n aceea,i msur ca nu era vreme de pierdut pentru a"l !ndeprta pe fratele ei, am )otrt pe loc s"l urmm imediat la /ondra. 7n consecin am plecat acolo ,i mi"am luat fr e(itare sarcina s"i art prietenului meu relele evidente ale unei astfel de ale&eri. 9 le"am descris ,i subliniat cu serio(itate. %ar, orict ar fi putut aceste observa ii s"i (druncine sau s"i amne )otrrea, presupun ca ele nu ar fi !mpiedicat pn la urma cstoria, dac nu ar fi fost !ntrite de asi&urarea pe care nu am ,ovit s i"o dau cu privire la indiferenta surorii dumneavoastr. El cre(use !nainte ca dnsa rspundea dra&ostei lui cu o afec iune sincer, dac nu e&ala. 'in&le1, !ns, e foarte modest din fire ,i contea( pe #udecata mea mai mult dect pe a sa proprie. A"l convin&e deci ca se !n,elase nu a fost lucru &reu. A"l )otr! s nu se mai !ntoarc !n ?ertfords)ire, dup ce"l convinsesem, a fost treaba de o clip. Nu m pot considera vinovat pentru ceea ce am fcut. 7n toat aceast !ntmplare e6ist !ns un sin&ur aspect al comportrii mele la care nu m &ndesc cu mul umire. acesta este faptul ca mi"am !n&duit s folosesc o ,iretenie, ,i nu i"am spus ca sora dumneavoastr se afla la /ondra. Eu ,tiam acest lucru, dup cum ,tia ,i domni,oara 'in&le1. fratele ei !ns !l i&nor c)iar ,i !n pre(ent. *oate ca ei s"ar fi putut !ntlni fr vreo urmare &rav, dar dra&ostea lui nu mi s"a prut destul de potolit ca s"o poat vedea fr un oarecare pericol. *oate ca faptul de a"i fi ascuns ceea ce ,tiam, poate ca aceasta disimulare n"a fost demn de mine. Am fcut"o, ,i am fcut"o cu cea mai bun inten ie. *e tema aceasta, nu mai am nimic de spus ,i nici de pre(entat vreo alt scu(. %ac am rnit"o pe sora dumneavoastr !n sentimentele sale, am fcut"o fr s ,tiu. ,i de,i motivele care m"au minat s"ar putea s vi se par !n mod firesc insuficiente, nu m"am putut convin&e !nc de faptul ca sunt condamnabile. 7n privin a celeilalte $ mult mai &rave $ acu(ri, aceea de a"l fi p&ubit pe domnul 5ic+)am, nu pot dect s"o respin&, artndu"v !n !ntre&ime le&turile ce au e6istat !ntre familia mea ,i dnsul. Nu ,tiu de ce anume m"a acu(at, dar pentru dovedirea adevrului celor ce voi relata, pot aduce nu numai un sin&ur martor de toat !ncrederea. %omnul 5ic+)am este fiul unui om foarte onorabil care a avut timp de mul i ani conducerea !ntre&ii propriet i *emberle1 ,i a crui bun purtare !n !ndeplinirea sarcinilor lui de !ncredere l"a determinat, fire,te, pe tatl meu s"i fie de folos. mrinimia tatlui meu s"a revrsat de aceea &eneros asupra lui 4eor&e 5ic+)am, care era finul sau. Tatl meu l"a !ntre inut la ,coal ,i apoi la Cambrid&e $ un a#utor e6trem de important deoarece propriul sau tat, ve,nic srac din cau(a e6trava&antelor so iei sale, ar fi fost incapabil s"i dea o educa ie de &entilom. Tatl meu nu aprecia numai societatea acestui tnr, ale crui maniere au fost totdeauna fermectoare. avea ,i o prere ct se poate de bun despre el, ,i, spernd ca profesiunea lui va fi slu#irea bisericii, avea de &nd s"i a#ute !n acest scop. 7n ceea ce m prive,te, sunt mul i, mul i ani de cnd am !nceput s am despre el o cu totul alt prere. %epravarea lui, lipsa de scrupule, pe care avea &ri# s le ascund fa a de cel mai bun prieten al sau, nu puteau scpa observa iei unui tnr cam de aceea,i vrst ,i avnd prile#ul, pe care domnul %arc1 nu"l avea, s"l vad !n clipe !n care nu se mai controla. Acum va voi !ndurera din nou. !n ce msur, numai dumneavoastr o pute i spune. %ar oricare ar fi sentimentele pe care vi le"a strnit domnul 5ic+)am, bnuiala mea !n privin a naturii acestor sentimente nu trebuie s m !mpiedice de a de(vlui adevratul sau caracter. Ea constituie c)iar un motiv !n plus. 'unul meu tat a murit acum cinci ani ,i afec iunea sa pentru domnul 5ic+)am a rmas pn la urma att de neclintit !nct, !n testamentul sau, mi"a recomandat !n mod special s !l a#ut s avanse(e !n modul cel mai bun pe care i l"ar putea permite profesia sa, iar dac va intra !n ordinul preo esc, dorea s i se ofere o paro)ie bo&at, !ndat ce se va ivi vreuna vacan . 7i mai lasa !n plus ,i o mie de lire. Tatl lui nu a supravie uit mult tatlui meu ,i, la ,ase luni dup aceste evenimente, domnul 5ic+)am mi"a scris pentru a m informa ca, deoarece se )otrse !n cele din urm s renun e la preo ie, spera ca nu voi socoti ca e o lips de ra iune din partea lui lui s se a,tepte la ceva mai multe avanta#e bne,ti imediate, !n locul patrona#ului de care nu putea beneficia. Avea oarecari inten ii, adu& el, s studie(e dreptul ,i trebuia s"mi dau seama ca dobnda la o mie de lire !nsemna un a#utor cu totul insuficient pentru acest lucru. %oream s fie sincer, mai curnd dect credeam ca este, dar, !n tot ca(ul, eram dispus s accept propunerea lui. 3tiam ca domnul 5ic+)am nKavea nici o voca ie pentru preo ie. Aceast c)estie a fost deci repede tran,ata. El a renun at la orice preten ie de a#utor pentru cariera de preot $ dac s"ar fi !ntmplat s se afle vreodat !n
Page
situa ia de a"l primi $ ,i !n sc)imb a acceptat trei mii de lire. Orice rela ii dintre noi preau rupte. Aveam o prere prea proast despre el pentru a"l invita la *emberle1 sau pentru a accepta societatea lui !n ora,. /ocuia, cred, mai mult la /ondra, dar studiul dreptului era numai un prete6t ,i, fiind acum liber de orice constrn&ere, ducea o via a de trndvie ,i risip. Timp de apro6imativ trei ani am au(it prea pu in despre el dar, cnd a murit de intorul paro)iei ce"i fusese desemnat lui, a fcut iar apel ia mine, !n scris, cerndu"mi recomandarea. Situa ia lui material, m asi&ura el $ ,i nu"mi venea &reu s"o cred $ era e6trem de proast. 4sea ca dreptul era un studiu cu totul nefolositor ,i era acum )otrt pentru preo ie, dac l"a, fi recomandat pentru paro)ia de care fusese vorba $ lucru de care nu se putea !ndoi, fiind si&ur ca nu aveam pe nimeni altul de propus ,i cu neputin ca eu s fi uitat de inten iile veneratului meu printe. Cu &reu m"a i putea condamna pentru ca am refu(at s satisfac aceast cerere sau pentru ca am re(istat la fiecare repetare a ei. >esentimentele lui erau direct propor ionale cu de(astrul situa iei !n care se, afla ,i, fr !ndoial, punea tot atta patim !n a"mi denatura faptele !n fa a altora, ct ,i !n repro,urile ce mi le fcea direct. %up aceast perioad, orice le&tur dintre noi a fost rupt. Cum tria, nu ,tiu, dar vara trecut s"a impus din nou, !n modul cel mai dureros, aten iei mele. Sunt silit acum s men ione( o !mpre#urare pe care a, dori s"o uit eu !nsumi ,i pe care o obli&a ie mai pu in !nsemnat dect cea pre(enta nu m"ar putea face s o de(vlui vreunei fpturi omene,ti. Spunndu"v acest lucru, nu am nici o !ndoial ca ve i pstra secretul. Sora mea, este cu (ece ani mai mica dect mine, a fost lsat sub tutela nepotului mamei mele, colonelul 8it(Gilliam, ,i a mea. Cam acum un an a fost luat de la ,coal ,i instalat la /ondra. iar vara trecut a plecat la >ams&ate !mpreun cu doamna care se ocup de casa ei. 3i tot acolo s"a dus ,i domnul 5ic+)am, cu un scop anume, fr !ndoial, cci s"a dovedit ca o cuno,tea mai de mult pe doamna Joun&e, al crei caracter a fost pentru noi o crunt decep ie. de conivent cu ea ,i cu a#utorul ei, s"a fcut att de a&reabil 4eor&ianei $ a crei inima afectuoas pstrase o amintire vie a &entile ii lui fa de dnsa, din anii copilriei$ !nct s"a lsat convins s se cread !ndr&ostit ,i s consimt s fu& cu el. Avea atunci numai cincispre(ece ani, ceea ce este desi&ur o scu( pentru ea. ,i dup ce v"am artat ct de imprudenta s"a dovedit sunt fericit s adau& ca am aflat despre acest lucru c)iar de la dnsa. /e" am fcut !ntmpltor o vi(it cu o (i"dou !nainte de fu& plnuit ,i atunci 4eor&iana, nefiind !n stare s suporte &ndul de a !ndurera ,i ofens un frate pe care !l considera aproape ca pe un tat, mi"a mrturisit totul. =a pute i ima&ina ce am sim it ,i ce msuri am luat. 4ri#a pentru reputa ia ,i sim mintele surorii mele a !mpiedicat orice ac iune public. i"am scris !ns domnului 5ic+)am care a prsit imediat localitatea. doamna Joun&e a fost, bine!n eles, concediat din postul ei. @inta principal a domnului 5ic+)am era, fr !ndoial, averea surorii mele, care este de trei(eci de mii de lire, dar nu pot s nu m &ndesc ca speran a de a se r(buna pe mine fusese de asemenea un puternic mobil. >(bunarea i"ar fi fost, !ntr"adevr, total. Aceasta este, doamn, relatarea cinstit a tuturor faptelor !n care am fost amesteca i amndoi. ,i, dac nu o ve i respin&e cu totul drept fals, sper ca m ve i absolvi pe viitor de acu(a ia de cru(ime fa de domnul 5ic+)am. Nu ,tiu !n ce mod ,i cu ce minciuni v"a indus !n eroare. dar reu,ita lui nu este surprin(toare, dat fiind ca nu ,tia i nimic despre toate lucrurile care ne privesc pe amndoi. N" avea i cum s le afla i ,i bnuial, desi&ur, nu este !n firea dumneavoastr. ="a i putea !ntreba de ce nu vi s"au spus toate acestea seara trecut. Nu m"am sim it destul de stpn pe mine pentru a ale&e ce se putea sau ce trebuia de(vluit. *entru confirmarea adevrului tuturor celor scrise aici, pot face apel, !ndeosebi, la mrturia colonelului 8it(Gilliam care, datorit strnsei noastre !nrudiri ,i intimit ii ne!ntrerupte dintre noi ,i, mai mult, ca unul dintre e6ecutorii testamentari ai tatlui meu, a cunoscut, fire,te, toate amnuntele acestor tran(ac ii. %ac oroarea pe care v"o inspir var face s nu da i cre(are afirma iilor mele, nu pute i fi !mpiedicat de acela,i motiv s ave i !ncredere !n vrul meu. ,i pentru a va da posibilitatea de a"l consulta, voi !ncerca !n cursul acestei dimine i s &sesc prile#ul de a va !nmna aceast scrisoare. =oi adu&a numai: %umne(eu s va binecuvnte(e. 8it(Giliam %arc1<
Capitolul CCC=9 Cnd %omnul %arc1 !i ddu scrisoarea, Eli(abet) nu se a,teptase s &seasc !n ea o re!nnoire a propunerii lui, dar nici nu",i fcuse vreo astfel de speran !n privin a con inutului. %ar a,a cum sun, se poate u,or presupune cu ct nerbdare a parcurs"o ,i ce emo ii contrarii a tre(it !n ea. 9mpresiile ei, !n timp ce"o citea, erau &reu de definit. /a !nceput !n elese, cu mare uimire, ca el credea a"i fi cu
Page
putin s se scu(e !n vreun fel. ,i era ferm convins ca %arc1 n"ar fi putut &si nici o e6plica ie pe care un #ustificat simt de pudoare s nu"l fac s"o ascund. Stpnit de puternice pre#udec i !mpotriva a tot ceea ce ar fi putut el spune, !ncepu s citeasc relatarea despre cele !ntmplate la Net)erfield. Citea cu o nerbdare care abia !i lasa posibilitatea de a !n ele&e ceva ,i, din pricina &rabei de a afla ce va mai aduce fra(a urmtoare, era incapabil s se concentre(e asupra sensului celei de sub oc)ii ei. Convin&erea lui cu privire la indiferenta surorii ei, )otr! dnsa pe loc, era fals. iar !n,iruirea adevratelor ,i celor mai urte obiec iuni la cstorie o miniar prea tare pentru a mai dori ctu,i de pu in s fie dreapta cu el. *entru cele ce fcuse, %arc1 nu e6prima nici un re&ret care s"o mul umeasc. stilul lui nu era sp,it, ci distant. Era tot numai mndrie ,i insolent. %ar cnd acest subiect fu urmat de relatarea privitoare la domnul 5ic+)am $ cnd citi cu o mai mare aten ie povestirea unor fapte care, dac erau adevrate, trebuiau s rstoarne tot ceea ce"i fusese dra& s cread despre meritele lui, povestire care pre(enta asemnri att de alarmante cu ceea ce spusese c)iar el $ sim mintele ei fur ,i mai dureroase, ,i mai &reu de definit. O cople,ir uimirea, team, &roa( c)iar. %orea s discredite(e aceast scrisoare !n !ntre&ime, e6clamnd mereu. <Asta trebuie s fie fals2 Asta nu se poate2 Nu poate fi dect falsul cel mai &rosolan2< $ ,i dup ce o parcurse !n !ntre&ime, de,i abia dac ,tia ceva din cuprinsul ultimei pa&ini sau al ultimelor dou, o puse &rabnic deoparte, spunndu",i ca n"o s"o mai citeasc niciodat, ca nici n"o s",i mai arunce vreodat oc)ii pe ea.
Continu s se plimbe, !n aceast stare de tulburare, cu &nduri care nu se puteau opri la nimic. %ar era !n (adar. Nu trecu nici un minut, ca desfcu din nou scrisoarea ,i, concentrndu"se ct putu mai bine, re!ncepu anali(a umilitoare a tot ceea ce se referea la 5ic+)am ,i !ncerc s se stpneasc a,a ca s fie !n stare s prind sensul fiecrei propo(i iuni. *re(entarea le&turilor lui 5ic+)am cu familia de la *emberle1 coincidea !ntocmai cu cele povestite de el !nsu,i. ,i buntatea defunctului domn %arc1, de,i ea nu"i cunoscuse mai !nainte amploarea, se potrivea la fel de bine cu cele spuse de el. *n aici, o relatare o confirm pe cealalt. dar cnd a#unse la testament, diferen a era mare. Avea limpede !n minte ceea ce spusese domnul 5ic+)am !n le&tur cu paro)ia. ,i deoarece !,i amintea !ntocmai vorbele lui, era imposibil s nu simt ca e6ist o fla&rant duplicitate din partea unuia sau a celuilalt ,i, timp de cteva momente, se mn&ie cu &ndul ca nu se !n,elase !n a,teptrile ei. %ar cnd citi ,i reciti cu cea mai mare aten ie detaliile ce urmau cu privire la renun area lui 5ic+)am la toate preten iile relative la paro)ie ,i cu privire la primirea, !n sc)imb, a unei sume att de importante ca trei mii de lire, fu din nou silit s ,ovie. /as scrisoarea deoparte, cumpni fiecare !mpre#urare cu ceea ce voia s fie impar ialitate, #udeca probabilitatea fiecrei afirma ii, dar fr mare succes. %e ambele pr i erau simple afirma ii. C i iar,i mai departe. %ar fiecare rnd dovedea tot mai limpede ca acolo unde ea cre(use ca nu putea e6ista nscocire care s pre(inte purtarea domnului %arc1 altfel dect infama, era posibil o !ntorstur !n stare s"l scoat cu totul nevinovat. >isip ,i desfrnarea pe care el nu ,ovise s le pun !n sarcina domnului 5ic+)am o i(bir !n mod deosebit $ cu att mai mult cu ct nu putea aduce nici o dovad ca erau ne#ustificate. Nu au(ise niciodat despre el !nainte de a fi intrat !n re&imentul de mili ie din comitatul C, unde se an&a#ase la struin a tnrului care, !ntlnindu"l !ntmpltor !n ora,, re!nnoise cu el o cuno,tin superficial. 7n ?ertfords)ire nu se ,tia nimic despre felul lui de via a de mai !nainte, afar doar de ceea ce povestise el !nsu,i. 7n privin a adevratului sau caracter, c)iar dac ar fi putut lua informa ii, nu sim ise niciodat dorin a s"o fac. C)ipul, vocea ,i felul lui de a fi !l fcuser dintr"o dat posesorul tuturor virtu ilor. 7ncerc s",i aminteasc vreo dovad de buntate, vreo deosebit trstura de inte&ritate sau bunvoin a ce l"ar putea salva de atacurile domnului %arc1, sau ceva care cel pu in s compense(e prin virtu i precumpnitoare acele &re,eli !ntmpltoare $ cum ar fi !ncercat ea s califice ceea ce domnul %arc1 descrisese drept trndvie ,i viciu de ani !n sir. %ar nici o amintire de acest fel nu veni s"o aline. 3i"l putea aduce !naintea oc)ilor cu tot farmecul din !nf i,area ,i inuta lui, dar nu",i putea aminti despre el nimic mai bun dect aprobarea &eneral a celor din localitate ,i
Page
considera ia pe care o dobndise la popot, datorit sociabilit ii lui. %up ce strui asupra acestui punct mai mult timp continua s citeasc. %ar vai2 *ovestea despre inten iile lui cu privire la domni,oara %arc1 !i era !ntructva confirmat de conversa ia avut, cu o (i !nainte numai, cu colonelul 8it(Gilliam. la sfr,itul scrisorii i se recomand s se adrese(e, pentru a se convin&e de adevrul fiecrui detaliu !n parte, c)iar domnului colonel 8it(Gilliam de la care primise de#a informa ia ca se ocup !ndeaproape de toate c)estiunile veri,oarei sale ,i de caracterul cruia nu avea nici un motiv s se !ndoiasc. /a un moment dat aproape ca se )otr! s apele(e la el, dar !nltura acest &nd, sim indu"se stn#enit s"o fac ,i !n cele din urm ,i"l &oni cu totul din minte, avnd convin&erea ca domnul %arc1 n"ar fi riscat o asemenea propunere, dac nu ar fi fost si&ur ca vrul sau va confirma totul. Eli(abet) !,i amintea perfect tot ce fusese spus !n timpul discu iei dintre ea ,i domnul 5ic+)am !n prima lor sear, la domnul *)ilips. 0ulte dintre e6presiile folosite de el !i erau !nc proaspete !n minte. )cum fu i(bit de indecent unor asemenea mrturisiri, fa de o strin ,i se minuna ca n"o remarcase mai !nainte. 7,i ddu seama de nedelicate ea lui de a se a,e(a pe primul plan ,i de nepotrivirea dintre declara iile ,i comportarea lui. 7,i aminti cum se flise ca nu se temea s dea oc)ii cu domnul %arc1, ca domnul %arc1 putea s plece din re&iune $ dar ca el nu se va clinti. totu,i evitase balul de la Net)erfield, c)iar !n sptmna urmtoare. 7,i aminti de asemenea ca mai !nainte de plecarea celor de la Net)erfield, el nu",i istorisise povestea nimnui altuia !n afar de ea. dar ca dup plecarea lor povestea lui era cunoscut de toat lumea, ca nu mai avusese nici o re(erv, nici un scrupul !n a"l pone&ri pe domnul %arc1, de,i ei !i dduse asi&urri ca respectul ce"l avea pentru tata !l va !mpiedica !ntotdeauna s"l discredite(e pe fiu. Ct de diferit apreau acum toate2 Aten iile lui fa de domni,oara ;in& reie,eau a fi urmarea unor scopuri e6clusiv ,i de(&usttor mercantile. iar mediocritatea (estrei acesteia nu mai dovedea modestia dorin elor lui, ci pofta de a pune mna pe orice. Comportarea fa de ea !ns,i nu mai putea avea nici o #ustificare acceptabil: ori fusese de(am&it de (estrea ei, ori !,i satisfcuse vanitatea, !ncura#nd o preferin pe care $ credea ea $ i"o artase !n modul cel mai imprudent cu putin . 8iecare ,ovielnic lupt dat !n favoarea lui slbi din ce !n ce mai mult. ,i spre ,i mai marea #ustificare a domnului %arc1, fu nevoit a recunoa,te ca atunci cnd fusese !ntrebat de Jane, domnul 'in&le1 afirmase ca prietenul lui nu avea nici o vin !n c)estiunea ca 5ic+)am. ca orict de or&olioase ,i respin&toare fuseser manierele domnului %arc1, ea nu observase !n tot cursul cuno,tin ei lor $ cnd fuseser mult !mpreun, mai ales !n ultima vreme ,i se obi,nuise cu felul lui de a fi $ nimic care s demonstre(e ca era lipsit de principii sau nedrept, nimic care s"l arate ca pe un om fr credin sau imoral. ca printre cunoscu ii lui era stimat ,i pre uit. ca 5ic+)am !nsu,i !i recunoscuse calit i de frate ,i ca ea !l au(ise adesea vorbind att de afectuos despre sora lui, !nct dovedea ca era capabil de unele sentimente frumoase. ca dac faptele lui ar fi fost a,a cum le pre(enta 5ic+)am, cu &reu s" ar fi putut ascunde lumii o violare att de &rosolan a tot ceea ce este drept. ,i ca o prietenie !ntre un om !n stare de asemenea lucruri ,i unul att de cumsecade ca domnul 'in&le1 ar fi fost de ne!n eles. Eli(abet)ei !i era cumplit de ru,ine de ea !ns,i. Nu se putea &ndi nici la %arc1 ,i nici la 5ic+)am fr s simt ca fusese oarb, prtinitoare, absurd, plin de pre#udec i. <Ce #osnic m"am purtat, e6clam Eli(abet) $ eu care m mndream cu discernmntul meu, eu care m pre uiam pentru a&erimea mea, care am dispre uit adesea candoarea &eneroas a surorii mele ,i mi"am satisfcut vanitatea, fiind inutil ,i condamnabil ne!ncre(toare2 Ct de umilitoare este aceast descoperire2 Totu,i, ce dreapta umilin 2 %ac a, fi fost !ndr&ostit, n"a, fi putut fi mai nenorocit de oarb. =anitatea !ns, nu dra&ostea a fost nebunia mea. 7ncntat de preferin unuia ,i #i&nit de indiferent celuilalt, c)iar de la !nceputul cuno,tin ei noastre, am coc)etat cu idei preconcepute ,i cu i&noran ,i ara &onit ra iunea din toate !mpre#urrile !n care era implicat vreunul dintre ei. *n !n clipa aceasta, nu m"am cunoscut pe mine !nsmi<. %e la ea la Jane, de la Jane la 'in&le1, &ndurile ei luar un drum care"i aminti curnd ca e6plica ia domnului %arc1 !n ca(ul lor i se pruse foarte insuficient ,i o citi din nou. Tare deosebit fu re(ultatul celei de a doua lecturi. Cum putea oare refu(a s acorde credit afirma iilor lui !ntr"un ca(, cnd era obli&at s i"l acorde !n cellalt- %omnul %arc1 declar ca nu bnuise deloc sentimentele surorii ei. ,i ea nu putu s nu",i aminteasc prerea pe care o avusese !ntotdeauna C)arlotte. Nu putea ne&a nici e6actitatea portretului Janei, fcut de %arc1. 7,i ddu seama ca, de,i sentimentele Janei erau calde, ea ,i le manifest foarte pu in ,i ca !n aerul ei, !n felul ei de a fi se vedea o constant lini,te interioar, rar !nso it de o mare emotivitate. Cnd a#unse la partea aceea a scrisorii !n care se aduceau familiei ei repro,uri, !n termeni att de umilitori ,i totu,i att de merita i, se sim i adnc ru,inat. Juste ea acu(rilor o i(bi prea puternic pentru a le mai putea ne&a. ,i !ntmplrile la care %arc1 fcea alu(ie !ndeosebi, fiind cele petrecute la balul de la Net)erfield, ,i care au confirmat !n totul prima lui de(aprobare, nu putuser face asupra lui o impresie mai puternic dect fcuser asupra ei.
Page
Nu rmase indiferent la oma&iul ce"i fusese adus ei ,i surorii sale. O mn&ia, dar nu o putea consola pentru dispre ul pe care restul familiei lor ,i"l atrsese !ntr"o asemenea msur. ,i cnd se &ndea ca de(am&irea Janei se datora de fapt rudelor ei celor mai apropiate ,i !,i ddea seama ct de substan ial trebuia s sufere bunul nume al amndurora din cau(a necuviin ei comportrii lor, se sim i mai deprimat dect oricnd pn atunci. %up ce rtci timp de dou ore de"a lun&ul drumului, lsndu"se invadat de tot felul de &nduri, cntrind iar,i cele !ntmplate, anali(nd probabilit ile ,i cutnd s se !mpace cum putea mai bine cu o sc)imbare att de brusc ,i de important, !ncepu s simt oboseala ,i",i aduse aminte ca era plecat de mult timp. a,a ca, !n cele din urm, se !ntoarse. intr !n casa vrnd s par vesel ca de obicei ,i )otrt s alun&e &ndurile care ar fi putut"o !mpiedica s sus in o conversa ie. 9 se spuse imediat ca cei doi domni de la >osin&s trecuser pe la dn,ii, !n absen a ei: domnul %arc1, numai cteva momente, ca s",i ia rmas bun. colonelul 8it(Gilliam !ns sttuse cu ei cel pu in o or, !n speran a ca ea se va re!ntoarce, ,i fusese aproape &ata s se duc s"o caute. Eli(abet) pretinse doar ca era de(olata de a nu"l fi !ntlnit. !n realitate se bucura de acest lucru. Colonelul 8it(Gilliam nu mai pre(enta interes. Nu se mai putea &ndi dect la scrisoarea primit.
Capitolul CCC=99. A doua (i diminea , cei doi domni prsir domeniul >osin&s, ,i domnul Collins, care sttuse !n a,teptare ln& csu a portarului pentru a"i saluta de plecare, ddu acas plcut veste ca preau a fi !ntr"o e6celent stare de sntate ,i !ntr"o dispo(i ie acceptabil, att ct era de a,teptat dup melancolic scena de despr ire prin care abia trecuser la >osin&s. Ctre >osin&s (ori dnsul apoi ca s le console(e pe /ad1 Cat)erine ,i pe fiica sa. ,i cnd se !ntoarse, aduse din partea senioriei sale, cu mare satisfac ie, vestea ca se sim ea att de abtut, !nct dorea s"i aib pe to i la mas. Eli(abet) nu putea s"o vad pe /ad1 Cat)erine fr s nu",i aduc aminte ca, dac ar fi vrut, poate ca i"ar fi fost pn acum pre(entat drept viitoarea sa nepoat. ,i nu se putea &ndi fr s (mbeasc la felul !n care s"ar fi manifestat indi&narea senioriei sale. <Ce"ar fi (is- Ce"ar fi fcut-<. Acestea erau !ntrebrile cu care se amu(. *rimul subiect atacat a fost mic,orarea familiei de la >osin&s. $ =a asi&ur ca o resimt nespus, e6clam /ad1 Cat)erine. Cred ca nimeni nu simte mai mult dect mine triste ea despr irii. Sunt deosebit de le&at de tinerii ace,tia ,i ,tiu ca ,i ei sunt tot att de le&a i de mine. /e"a prut tare ru ca pleac. %ar a,a se !ntmpl !ntotdeauna. Scumpul nostru colonel s"a inut bine pn la urm. %arc1 !ns prea ca suport despr irea foarte &reu, mai &reu, cred, dect anul trecut. Ata,amentul lui fa de >osin&s este desi&ur !n cre,tere. Aici, domnul Collins plasa o alu(ie ,i un compliment la care mama ,i fiica (mbir cu amabilitate. %up masa /ad1 Cat)erine observ ca domni,oara 'ennet prea indispusa. ,i, &sind imediat sin&ura motivul !n presupunerea ca nu dorea s se !ntoarc acas att de curnd, adu&: $ %ar dac lucrurile stau astfel, trebuie s scrii mamei dumitale ,i s"o ro&i s te mai lase pu in. Sunt si&ur ca doamna Collins va fi foarte bucuroas de compania dumitale. $ Sunt foarte !ndatorat pentru amabil invita ie a senioriei voastre, replic Eli(abet), dar nu pot s"o accept. Trebuie s fiu !n ora, smbta viitoare. $ %ar !n felul acesta vei fi stat aici numai ,ase sptmni. 0"am a,teptat s rmi dou luni. 9" am spus lucrul acesta doamnei Collins, !nainte de venirea dumitale. Nu poate fi deloc necesar s pleci att de curnd. %oamna 'ennet se mai poate desi&ur lipsi de dumneata !nc dou sptmni. $ %ar tatl meu nu poate. 0i"a scris sptmna trecut pentru a m &rbi s m !ntorc. $ O), dac mama poate, desi&ur ca ,i tatl dumitale se va putea lipsi de dumneata. 8iicele nu !nseamn niciodat att de mult pentru un tat. 3i dac vei mai rmne !nc o lun !ntrea&, !mi va fi posibil s iau pe una dintre dumneavoastr pn la /ondra, cci m duc acolo ia !nceputul lui iunie, pentru o sptmn. ,i cum %aGson n"are nimic !mpotriv s ne duc cu cabrioleta, va fi destul loc pentru una dintre dumneavoastr. ,i, bine!n eles, dac se va !ntmpla s fie rcoare, n"a, avea nimic de (is s va iau pe amndou, cci nici una dintre dumneavoastr nu e voluminoas. $ Sunte i numai bunvoin , doamn, dar cred ca trebuie s rmnem la planul nostru ini ial. /ad1 Cat)erine pru resemnat. $ %oamna Collins, trebuie s trimi i un servitor cu dnsele. 3tii ca eu spun totdeauna ce &ndesc. nu pot suporta ideea ca dou tinere femei s cltoreasc cu po,talionul, ne!nso ite. Este cu totul nepotrivit. Trebuie s"aran#e(i s trimi i pe cineva. 7mi displace mai mult dect orice pe lume acest &en de lucruri. Tinerele femei ar trebui !ntotdeauna p(ite ,i !nso ite conform cu situa ia lor !n lume. Cnd nepoata mea, 4eor&iana, a plecat vara trecut la
Page
>ams&ate, am socotit ca era un punct de onoare s fie !nso it de doi servitori. %omni,oara %arc1, fiica domnului %arc1 de *emberle1 ,i a /ad1"ei Anne, n"ar fi putut cltori cuviincios !n alt mod. Sunt e6trem de atent la toate lucrurile astea. %oamna Collins, trebuie s"l trimi i pe Jo)n cu tinerele domni,oare. 0 bucur ca mi"a venit !n minte s va atra& aten ia, pentru ca n"ar fi fost spre cinstea dumitale s le la,i s plece ne!nso ite. $ Unc)iul meu urmea( s trimit servitorul dup noi. $ O)2 Unc)iul dumitale2 Are un servitor- %a- Sunt foarte bucuroas ca ave i pe cineva care se &nde,te la lucrurile acestea. Unde ve i sc)imba caii- O)2 /a 'romle1, desi&ur. %ac ve i pomeni de numele meu la 'ell, vi se va da toat aten ia. /ad1 Cat)erine avea multe alte !ntrebri de pus !n privin a cltoriei lor. ,i, cum nu",i rspundea sin&ura c)iar la toate, trebuia s fii atent, ceea ce, !,i spuse Eli(abet), era un noroc pentru ea. altfel, cu mintea att de plin de &nduri, ar fi putut s uite unde se afla. 0edita ia trebuia re(ervat pentru ore de sin&urtate. Ori de cte ori se afla sin&ur, era cea mai mare u,urare a ei s se lase !n voia &ndurilor. ,i n"a trecut (i fr s nu fac o plimbare, sin&ur, !n timpul creia !,i putea oferi marea plcere a amintirilor neplcute. Scrisoarea domnului %arc1 o !nv ase aproape pe dinafar. 7i studia fiecare fra(. ,i sim mintele sale pentru autor erau uneori foarte diferite. Cnd !,i amintea de stilul cererii lui, se sim ea !nc plin de indi&nare. cnd !ns considera ct de nedrept !l condamnase ,i"l mustrase, mndria se !ntorcea asupra ei !ns,i, iar sentimentele lui !n,elate deveneau obiect de comptimire. 9ubirea lui !i strnea recuno,tin a. caracterul lui, respect. dar nu"l putea aproba, nici nu se putea ci mcar o clip de refu(ul ei ,i nu putea sim i nici cea mai mica dorin de a"l mai revedea vreodat. 7n propria ei purtare din trecut &sea o surs nesfr,it de contrarietate ,i re&ret. iar !n nenorocitele defecte ale familiei sale, un motiv de m)nire ,i mai &rea. Cu familia ei nu era nimic de fcut. Tatl sau, mul umindu"se s rd de surorile mai mici, nu se va strdui niciodat s pun stavil slbaticei lor (vapaieli. iar mama, att de lipsit de maniere ea !ns,i, era total incon,tient de aceste rele. Eli(abet) se unise adesea cu Jane, !ncercnd s stvileasc imprudentele Cat)erinei ,i ale /1diei. dar atta vreme ct ele erau !ncura#ate de indul&en mamei lor, ce ,anse de !ndreptare e6istau- Cat)erine, pu intic la minte, iritabila ,i cu totul sub influen a /1diei, se sim ise totdeauna #i&nit de sfaturile lor. iar /1dia, voluntar ,i nec)ib(uit, nu voia s le dea deloc ascultare. Erau i&norante, lene,e ,i !n&mfate. Ct vreme se mai afla un ofi er la 0er1ton, erau &ata s flirte(e cu el. ,i ct vren 0er1ton se afla la cale de o plimbare de /on&bourn, erau &ata s se duc acolo la nesfr,it. 7n&ri#orarea ei pentru Jane era o alt tema precumpnitoare. e6plica ia domnului %arc1, restabilindu"l pe 'in&le1 !n cinstea !n care ea !l inuse mai !nainte, scotea !n eviden pierderea suferit de Jane. Afec iunea lui se dovedea a fi fost sincer. purtarea lui, fr de vin, afar doar dac i s"ar fi putut face vreuna din !ncrederea ce"o avea !n prietenul lui. Ce dureros era deci &ndul ca Jane fusese lipsit de o situa ie att de !mbietoare, att de avanta#oas, att de promi toare de fericire, din cau(a (pcelii ,i lipsei de inut a propriei sale familii2 Cnd la aceste amintiri se adu& ,i de(vluirea caracterului lui 5ic+)am, se poate u,or !n ele&e ca bun ei dispo(i ie, rareori umbrit mai !nainte, era acum (druncinat, !ntr"att, !nct s"i fie aproape imposibil s par ct de ct voioas. 9nvita iile la >osin&s, !n timpul ultimei sptmni, ai fost tot att de dese ca la !nceput. Ultima sear au petrecut"o acolo. ,i senioria s se interes din nou cu de"amnuntul despre cltoria lor, le indica cea mai bun metod de a !mpac)eta lucrurile. a fost att de struitoare asupra necesit ii de a a,e(a roc)iile !ntr"un fel anume, sin&urul potrivit, !nct 0aria se sim i obli&at, la !ntoarcerea acas, s strice tot ce fcuse !n timpul dimine ii ,i s",i aran#e(e &eamantanul din nou. Cnd s"au despr it, /ad1 Cat)erine, cu o mare bunvoin , le ur drum bun ,i le invit s vin din nou la ?unsford anul viitor, iar domni,oara de 'our&) !,i ddu marea osteneala de a le face c)iar o reveren ,i de a !ntinde mna amndurora.
Capitolul CCC=999 Smbt diminea a, Eli(abet) ,i domnul Collins s"au !ntlnit pentru micul de#un, cteva minute !nainte de apari ia celorlal i. el folosi aceast oca(ie pentru a",i pre(enta, cu prile#ul despr irii, oma&iile pe care le considera absolut necesare. $ Nu ,tiu, domni,oara Eli(abet), spuse el, dac doamna Collins v"a e6primat de#a cele cuvenite pentru amabilitatea dumneavoastr de a fi venit la noi. sunt !ns foarte convins ca nu ne ve i prsi fr s primi i mul umirile dnsei pentru aceasta. 8avoarea pre(en ei dumneavoastr a fost mult sim it. Noi ,tim ce pu ine sunt lucrurile care ar tenta pe cineva s vin !n umila noastr locuin a. 8elul nostru simplu de tri, !ncperile noastre mici, numrul mic de servitori ,i lumea pu in pe care o
Page
vedem fac desi&ur din ?unsford un loc e6trem de plicticos pentru tnra domni,oar ca dumneavoastr. sper !ns ca sunte i !ncredin at de recuno,tin a noastr pentru bunvoin a ce a i avut ,i ca am fcut tot ceea ce ne"a stat !n putin ca s !mpiedicm s va petrece i timpul !n mod neplcut. Eli(abet) se &rbi s"i mul umeasc ,i s"l asi&ure ca fusese fericit. *etrecuse ,ase sptmni foarte a&reabile. iar plcerea de a fi cu C)arlotte ,i aten iile pline de amabilitate pe care le primise o fceau pe ea s se simt cea !ndatorat. %omnul Collins era !ncntat ,i cu o solemnitate mai (mbitoare replic: $ Sunt nespus de !ncntat s aud ca nu v"a i petrecut timpul !n mod neplcut. Noi am fcut, desi&ur, cum am putut mai bine. ,i avnd, din fericire, posibilitatea s va pre(entm unei societ i foarte !nalte ,i datorit le&turilor noastre cu >osin&s, mi#locul de a sc)imba adesea decorul familial, cred ca ne putem mndri cu faptul ca vi(ita dumneavoastr la ?unsford n"a putut fi prea plicticoas. Situa ia noastr fa de familia /ad1"ei Cat)erine repre(int, !ntr"adevr, un e6traordinar avanta# ,i o binecuvntare, cu care pu ini se pot luda. =ede i doar ct de intimi suntem. =ede i ct de des suntem invita i acolo. /a drept vorbind, trebuie s recunosc ca, oricare ar fi de(avanta#ele acestei umile paro)ii, nu l"a, considera demn de comptimit pe acela care s"ar abate la noi, atta vreme ct !mparte intimitatea noastr cu >osin&s. Nu &sea cuvinte pentru sentimentele lui att de !nalte ,i se v(u silit s se plimbe de colo pn colo prin camer, !n timp ce Eli(abet) !ncerca s !mbine, !n cteva scurte propo(i iuni, polite ea ,i adevrul. $ %e fapt, pute i duce la ?ertfords)ire un raport foarte favorabil despre noi, scumpa veri,oar. 0 flesc, cel pu in, ca ve i putea face acest lucru. Di de (i a i fost martor la marile aten ii pe care /ad1 Cat)erine le are fa de doamna Collins. ,i sunt !ncredin at ca, !n totul, nu pute i avea impresia ca prietena dumneavoastr a tras un numr nec,ti&tor $ dar pe acest punct e mai bine s pstrm tcerea. %a i"mi voie numai s va asi&ur, scumpa domni,oara Eli(abet), ca pot s va ure( din toat inima ,i cu toat cordialitatea aceea,i fericire !n csnicie. %ra&a mea C)arlotte ,i cu mine avem acelea,i preri ,i acela,i fel de a &ndi. E6ist, !n toate, o mare ,i remarcabil asemnare de caracter ,i de idei !ntre noi. *rem a fi fost fcu i unul pentru cellalt. Eli(abet) rspunse lini,tit ca era o mare fericire cnd se !ntmpl s fie a,a ,i, cu aceea,i sinceritate, putu s adau&e ca era ferm !ncredin at de fericirea lui con#u&al ,i ca se bucur pentru el. Nu !i pru ru totu,i cnd pre(entarea acestei fericiri fu !ntrerupt de intrarea doamnei de la care ele i(vorau. 'iata C)arlotte2 Ce trist era s"o la,i !n asemenea companie. %ar ,i"o alesese cu oc)ii desc)i,i ,i, de,i re&reta desi&ur plecarea musafirilor, nu prea s aib nevoie de comptimirea lor. Cminul ,i &ospodria, paro)ia ,i &inile, ca ,i toate preocuprile ce i(vorau din acestea nu",i pierduser !nc farmecul. 7n cele din urm cupeul trase la scar, &eamantanele fur fi6ate deasupra, pac)ete puse !nuntru ,i totul fu declarat &ata de drum. %up un afectuos bun rmas !ntre prietene, Eli(abet) fu condus pn la trsur de domnul Collins. ,i !n timp ce treceau prin &rdin, el !i ddu misiunea de a transmite respectele lui !ntre&ii ei familii, fr s uite mul umiri pentru &entile ea cu care fusese primit !n timpul iernii la /on&bourn, precum ,i complimente doamnei ,i domnului 4ardiner, de,i nu"i cuno,tea. Apoi o a#ut s se uree !n cupeu. 0aria o urm ,i tocmai se !nc)idea u,a cnd, brusc, le reaminti cu oarecare consternare ca uitaser s lase un mesa# pentru doamnele de la >osin&s. $ %ar, adu& el, dori i desi&ur s li se pre(inte din partea dumneavoastr respectuoase oma&ii ,i mul umiri pline de recuno,tin pentru amabilitatea ce vi s"a artat !n timpul ,ederii dumneavoastr aici. Eli(abet) nu se !mpotrivi. u,a a putut fi apoi !nc)is ,i trsura porni. $ %oamne, %umne(eule2 Stri& 0aria dup cteva minute de tcere, parc"ar fi trecut o (i"dou de la venirea noastr aici ,i totu,i ce multe s"au mai !ntmplat2 $ 8oarte multe, !ntr"adevr, rspunse tovar,a ei de drum, cu un suspin. $ Am fost de dou ori la mas la >osin&s, !n afar de faptul ca am but de dou ori ceaiul acolo. Cte voi avea de povestit2 Eli(abet) adu& !n sinea ei: <3i eu, cte de ascuns2< Cltoria decurse fr mult conversa ie ,i fr neplceri. ,i !n patru ore de la plecarea din ?unsford au a#uns acas la domnul 4ardiner, unde trebuiau s rmn cteva (ile. Jane arat bine ,i Eli(abet), !n viitoarea pro&ramelor variate pe care bun lor mtu,a le re(ervase pentru ele, nu prea avu prile#ul s"i cercete(e starea de spirit. Jane !ns urma s se !ntoarc acas !mpreun cu ea ,i la /on&bourn va avea destul timp pentru a o observa. 7ntre timp, nu fr efort, va a,tepta $ fie c)iar ,i pn la /on&bourn $ pentru a"i povesti surorii sale despre cererea !n cstorie a domnului %arc1. A ,ti ca avea putin de a de(vlui ceea ce o va uimi att de mult pe Jane ,i, !n acela,i timp, va fi o satisfac ie att de mare pentru ce mai persista din
Page
propria ei vanitate ne!nlturata !nc, de ra iune, constituia o tenta ie att de mare s i se destinuie, !nct nimic n"ar fi putut"o face s"i re(iste, afar de ne)otrrea !n care se afla !nc asupra ct anume s spun, ,i team ca, o dat ana&a#ata !n acest subiect, ar fi obli&at s repete, !n le&tur cu 'in&le1, cte ceva care ar putea numai s"o !ndurere(e pe sora ei.
Capitolul CCC9C Era !n a doua sptmn a lunii mai, cnd cele trei tinere domni,oare pornir !mpreun din strad 4racec)urc) pentru a mer&e !n ora,ul..., !n ?ertfords)ire. ,i pe cnd se apropiau de )anul unde urmau s &seasc trsura domnului 'ennet, (rir, ca dovad ca vi(itiul tatlui lor era punctual, pe ;itt1 ,i pe /1dia, privind de la fereastra unei sli de mese de la eta#. Cele dou fete erau acolo de mai bine de o or. !,i petrecuser timpul foarte plcut, fcnd o vi(it modistei de peste drum, privind sentinela de serviciu ,i preparnd sosul la o salat de castrave i. %up ce au urt surorilor bun venit, le"au pre(entat triumftoare o mas !ntins ,i, pe mas, friptura rece, din cea de care se poate &si de obicei !ntr"o cmar de )an, e6clamnd: $ Nu e dr&u - A,a"i ca este o surpri( plcut$ 3i avem de &nd s va tratm pe toate, adu& /1dia, dar trebuie s ne !mprumuta i bani, fiindc pe"ai no,tri i"am c)eltuit la ma&a(inul de colo. Apoi, artndu"le cumprturile fcute: Uite, mi" am cumprat boneta asta. Nu cred ca e prea dr&u , dar m"am &ndit ca nu stric s mi"o cumpr. Cum vom a#un&e acas, am s"o desfac !n buc i s vd dac nu pot s"o fac din nou ceva mai bine. 3i cnd surorile !i spuser ca era oribil, ea adu&, perfect lini,tit: O), dar !n prvlie erau dou"trei mult mai urte. dup ce voi cumpra ni,te ,aten, o culoare mai frumoas, ca s"o &arnisesc din nou, cred ca va fi foarte acceptabil. de altfel, nu va mai avea importan ce voi purta la var, dup ce re&imentul... n"o s mai fie !n 0er1ton. ,i ei pleac peste dou sptmni. $ =or pleca, !ntr"adevr- 7ntreb Eli(abet) foarte mul umit. $ Se duc ln& 'ri&)ton, !n cantonament, ,i teribil a, vrea s ne duc tata pe toate acolo pentru vara2 Ar fi un plan minunat ,i cred ca ar costa mai nimic. 3i mamei i"ar plcea s mear&, mai mult ca orice2 4ndi i"v numai ce #ale ar fi altfel, la var. $ %a, se &ndi Eli(abet), acesta ar fi un plan cu adevrat !ncnttor ,i, !n acela,i timp, ni s"ar potrivi de minune. Cerule mare2 'ri&)ton ,i un !ntre& campament de solda i, pentru noi care am fost de#a da i peste cap de un biet re&iment de mili ie ,i de balurile lunare de la 0er1ton2 $ 3i acum am ve,ti pentru voi, spuse /1dia, !n timp ce se a,e(au la mas. Ce prere ave iSunt ve,ti e6traordinare, ve,ti &ro(ave ,i, pe deasupra, despre o anumit persoan care ne place la toate. Jane ,i Eli(abet) se uitar una la alta ,i !i spuser c)elnerului ca nu aveau nevoie de el. /1dia rse ,i continu: $ %a2 8ormalismul ,i discre ia voastr2 ="a i &ndit ca osptarul nu trebuie s aud. ca ,i cnd i" ar fi psat2 Cred ca aude adeseori lucruri mai rele dect am eu de &nd s spun. %ar e un tip urt2 0 bucur ca a plecat. N"am v(ut !n via a mea o brbie a,a de lun&. Ei, ,i acum, ve,tile mele sunt despre scumpul 5ic+)am. prea &ro(ave pentru c)elner, nu- Nu mai este nici un pericol ca 5ic+)am s se !nsoare cu 0ar1 ;in&. Ei2 Asta"i pentru tine2 Ea a plecat la unc)iul ei la /iverpool $ a plecat s rmn acolo. 5ic+)am e salvat2 $ 3i e salvat ,i 0ar1 ;in&2 Adu& Eli(abet), a scpat de o cstorie imprudenta ct prive,te averea. $ E o mare proast ca a plecat, dac !l place. $ Sper !ns ca nu e vorba de o dra&oste puternic, nici din partea unuia, nici a celuilalt, spuse Jane. $ %in partea lui, sunt si&ur ca nu. 4arante( pentru el. nu i"a psat niciodat nici ct ne&ru sub un&)ie de ea. Cui i-ar psa de un moft a,a de scrbos ,i pistruiatEli(abet) fu (&uduit cnd se &ndi ca, de,i ea era incapabil de o e1presie att de &rosolan $ aceasta se deosebea prea pu in de &rosolnia sentimentului pe care !l adpostise !n inima ei, cre(nd ca era &enero(itate. 7ndat ce terminar de mncat ,i surorile mai mari fcur plat, au cerut trsur ,i, dup oarecare c)ib(uiala, tot &rupul !mpreun cu &eamantanele, cutiile de lucru, pac)etele ,i surplusul inoportun de cumprturi fcute de ;itt1 ,i /1dia !ncpur !nuntru. $ Ce dr&u ne"am !ndesat aici2 Stri& /1dia. 0 bucur ca mi"am cumprat boneta, c)iar dac n" ar fi dect pentru )a(ul de a mai avea o cutie de plrii !n plus2 Ei2 3i acum, )ai s ne sim im bine ,i comod ,i s vorbim ,i s rdem ct o ine drumul pn acas. 3i !n primul rnd s au(im ce vi s"a !ntmplat vou de cnd a i plecat. A i !ntlnit brba i dr&u i- A i flirtat- Am avut mari speran e ca
Page
una dintre voi o s",i &seasc un so !nainte de a se !ntoarce acas. =a fac cunoscut ca Jane va fi !n curnd o fat btrn. Are aproape dou(eci ,i trei de ani. %oamne2 Ce ru,inat m"a, sim i dac nu m"a, mrita !nainte dou(eci ,i trei de ani. Nici nu va !nc)ipui i ce tare vrea mtu,a *)ilips s va &si i so i. Dice ca /i((1 ar fi fcut bine s"l ia pe domnul Collins dar eu nu cred ca ar fi avut vreun )a(. %oamne2 Ce mi"ar plcea s m mrit !naintea vreuneia dintre voi. ,i atunci eu v"a, scoate la toate balurile. %oamne, %umne(eule2 Ce ne"am mai fcut de cap deun(i la colonelul 8orster2 ;itt1 ,i cu mine trebuia s ne petrecem (iua acolo, iar doamna 8orster ne promisese ca vom dansa ni el seara Hfiindc veni vorba, doamna 8orster ,i cu mine suntem prieene la toarta2 ,i le"a invitat pe cele dou ?arrin&ton. %ar ?arriet era bolnav, a,a ca *en a trebuit s vin de una sin&ur. ,i atunci ce crede i c" am fcut- /"am !mbrcat pe C)amberla1ne !n )aine de femeie, anume, ca s treac drept o doamn. 4ndi i"v numai ce nostim2 7n afar de doamna ,i domnul colonel 8orster, de ;itt1 ,i de mine, n"a ,tiut nimeni de asta dect mtu,a noastr, ca a trebuit s !mprumutm o roc)ie de la ea. 3i nu va pute i !nc)ipui ce bine arat2 Cnd au sosit %enn1 ,i 5ic+)am ,i *ratt ,i !nc al i doi"trei brba i, nu l" au recunoscut deloc. %oamne2 Ce"am mai rs. 3i doamna 8orster, la fel. Am cre(ut c"o s mor, nu alta. 3i asta i"a fcut pe brba i s bnuie ceva ,i au descoperit curnd despre ce era vorba. Cu astfel de povestiri despre petrecerile ,i farsele lor !ncerca /1dia, a#utat de alu(ii ,i completri din partea lui ;itt1, s",i amu(e surorile, tot drumul pn la /on&bourn. Eli(abet) ascult ct putea mai pu in, dar era &reu s scape de numele lui 5ic+)am, att de des pomenit. Acas li se fcu o primire foarte bun. %oamna 'ennet se bucura s"o vad pe Jane tot att de frumoas cum o ,tia. iar domnul 'ennet, !n timpul mesei, !i spuse Eli(abet)ei, spontan ,i de repetate ori: $ 0 bucur ca te"ai !ntors acas, /i((1. Cum mai to i membrii familiei /ucas veniser s"o !ntmpine pe 0aria ,i s afle nout i, se strnsese mult lume !n sufra&erie. iar subiectele discutate au fost de tot felul. /ad1 /ucas o !ntreb tot timpul pe 0aria, pe deasupra mesei, despre prosperitatea ,i &inile fiicei sale mai mari, doamna 'ennet era an&a#at !n dou pr i. !ntr"o parte primea raportul asupra ultimei mode, de la Jane, care ,edea la o oarecare distan de dnsa, ,i !n cealalt !l repet !n amnunt celor mai mici dintre domni,oarele /ucas. iar /1dia, pe un ton mai ridicat declt al tuturor, !n,ir, oricui voia s"o asculte, plcerile cltoriei din diminea a aceea. $ =ai, 0ar1, stri& ea, a, fi vrut s fi fost ,i tu cu noi, pentru ca a fost a,a de amu(ant2 /a ducere, ;itt1 ,i cu mine am tras toate perdelu ele, preti(ind ca nu e nimeni !n trsur, ,i eu a, fi mers tot drumul a,a dac nu i s"ar fi fcut ru lui ;itt1. 3i cnd am a#uns la )anul lui 4eor&e, sunt convins ca ne"am purtat foarte frumos pentru ca leKam tratat pe celelalte trei cu cea mai &ro(av &ustare rece. ,i dac ai fi venit ,i tu, te"am fi tratat ,i pe tine. 3i pe urm, cnd am plecat de acolo, ce )a(2 Am cre(ut ca nu vom !ncpea !n ruptul capului !n trsur. Eram ct p"aci s mor de rs. 3i"am fost a,a de vesele tot drumul pn acas2 Am vorbit ,i am rs a,a de tare, ca oricine ne"ar fi putut au(i de la (ece mile2 /a aceasta, 0ar1 rspunse &rav: $ %eparte de mine &ndul, scumpa sor, s dispre uiesc asemenea plceri. Ele s"ar potrivi, ne!ndoielnic, ma#orit ii min ilor femeie,ti. %ar mrturisesc ca n"ar avea nici un farmec pentru mine. Eu a, prefera, infinit mai mult, o carte. %ar din acest rspuns /1dia nu au(i nici un cuvnt. >areori ascult pe cineva mai mult de o #umtate de minut, iar pe 0ar1, niciodat ,i deloc. %up amia(, /1dia insist pe ln& celelalte fete s fac !mpreun o plimbare la 0er1ton ca s vad ce mai era pe acolo. dar Eli(abet) se opuse cu !ndrtnicie acestui plan. Nu trebuia s se spun ca domni,oarelor 'ennet le e cu neputin s se afle acas de o #umtate de (i ,i s nu plece !n &oan dup ofi eri. 0ai avea ,i un alt motiv s se opun. 7i era &roa( s"l vad din nou pe 5ic+)am ,i era )otrt s evite acest lucru ct va putea. *entru ea, apropiat deplasare a re&imentului era cu adevrat o mare u,urare. Acesta trebuia s plece !n dou sptmni ,i odat plecat, spera ea, nu mai putea e6ista !n le&tur cu 5ic+)am nimic care s"o c)inuie. Nu trecuser multe ceasuri de cnd sosise acas, cnd b& de seam ca proiectul de vacan la 'ri&)ton, de care pomenise /1dia la )an, era mereu discutat de prin ii ei. Eli(abet) !,i ddu imediat seama ca tatl lor nu avea deloc inten ia de a ceda. rspunsurile lui !ns erau att de va&i ,i !ndoielnice, !nct doamna 'ennet, de,i adesea descura#at, nu pierduse !nc nde#dea ca, pn la urm, va reu,i.
Capitolul C/
Page
Eli(abet) nu",i mai putea stpni nerbdarea de a o pune pe Jane la curent cu cele !ntmplate. ,i, !n cele din urm, )otrndu"se s elimine orice detaliu !n care era amestecat sora ei ,i prevenind" o ca va avea surpri(e, a doua (i de diminea !i povesti cea mai mare parte din scen ce avusese loc !ntre domnul %arc1 ,i ea. 0irarea domni,oarei 'ennet sc(u repede din cau(a prtinirii sale de sora, care fcea s i se par fireasc orice adresare ar fi avut cineva pentru Eli(abet). repede, !ns, mirarea lasa loc altor sim minte, li prea ru ca %arc1 !,i anali(a sentimentele !ntr"un mod att de pu in potrivit pentru a"i asi&ura succesul. dar ,i mai m)nit era din cau(a durerii pe care refu(ul surorii ei i"o pricinuise, fr !ndoial. $ 8aptul de a fi fost att de si&ur de succes i"a dunat, spuse ea, ,i desi&ur ca n"ar fi trebuit s lase s se fac acest lucru. &nde,te"te !ns ct de mult !i mre,te acum de(am&irea. $ 7ntr"adevr, replic Eli(abet), !mi pare sincer ru pentru el. dar alte sentimente !i vor &oni probabil, curnd, afec iunea pentru mine. Nu m condamni totu,i pentru faptul de a"l fi refu(at$ S te condamn- O, nu2 $ 0 condamni !ns pentru ca am vorbit cu atta cldur despre 5ic+)am. $ Nu, nu ,tiu dac ai &re,it spunnd ceea ce ai spus. $ %ar ai s tii, dup ce" i voi fi povestit ceea ce s"a !ntmplat c)iar a doua (i. Eli(abet) !i vorbi apoi despre scrisoare, relatndu"i doar ce era !n le&tur cu 4eor&e 5ic+)am. Ce lovitur pentru biata Jane care ar fi strbtut, senin, lumea !ntrea&, fr s poat crede ca !n tot neamul omenesc e6ist atta ticlo,enie cita se strnsese aici !ntr"un sin&ur om. 3i nici reabilitarea lui %arc1, de,i !mbucurtoare pentru inima ei, nu o putu consola de o asemenea descoperire. Se strdui din toate puterile s dovedeasc probabilitatea unei erori ,i !ncerca s"l absolve pe unul, fr s"l implice pe cellalt. $ Asta nu mer&e, spuse Eli(abet). Niciodat ,i cu nici un pre nu vei reu,i s"i sco i buni pe amndoi. Ale&e, dar trebuie s te mul ume,ti numai cu unul. 7n ei sunt numai attea calit i ct s" i a#un& s faci un sin&ur om cumsecade. iar !n ultimul timp aceste calit i sau mutat dintr"o parte !ntr" alta cam mult. 7n ce m prive,te, !nclin s cred ca sunt toate de partea domnului %arc1. dar trebuie s deci(i cum cre(i. Trecu totu,i ctva timp pn s poat smul&e de la Jane un surs. $ Nu ,tiu cnd am fost mai (&uduit, e6clam ea. 5ic+)am, att de ru2 Este aproape de necre(ut2 3i bietul domn %arc1. %ra& /i((1, &nde,te"te numai ct trebuie s fi suferit. O asemenea de(am&ire2 3i, pe deasupra, s mai afle ,i proast ta prere despre el2 3i s fie silit s povesteasc asemenea lucru despre sora lui2 Este !ntr"adevr prea dureros2 Sunt si&ur ca trebuie s sim i ,i tu la fel. $ O), nu2 >e&retul ,i mila mea s"au sfr,it cu totul, v(nd ct de intens le resim i tu pe amndou. 3tiu ca !i vei face !n !ntre&ime dreptate, a,a ca devin, cu fiecare clip, tot mai indiferent ,i mai pu in interesat. >isip ta m face econoama ,i, dac mai continui mult s te tn&ui din cau(a lui, inima mea o s devin u,oar ca un ful&. $ 'ietul 5ic+)am2 E atta buntate !n !nf i,area lui, ,i felul lui de a fi e att de desc)is ,i blnd2 $ S"a fcut desi&ur o mare &re,eal !n educa ia acestor doi tineri domni. Unul e !n(estrat cu toat buntatea, iar cellalt cu toat aparenta ei. $ 0ie nu mi s"a prut niciodat, !n msura !n care i s"a prut ie, ca domnului %arc1 iar lipsi aparenta ei. $ 3i totu,i mi"am !nc)ipuit ca sunt neobi,nuit de de,teapt cnd am )otrt, fr nici un motiv, c"mi este antipatic. E un imbold &ro(av pentru inteli&en a cuiva, o invita ie la sarcasm, s ai o astfel de antipatie. *o i fi mo#ic tot timpul, fr s spui nimic adevrat. dar nu po i rde mereu de cineva fr s dai peste un cuvnt spiritual cnd ,i cnd. $ /i((1, cnd ai citit !ntia oar scrisoarea aceea, sunt si&ur ca n"ai putut lua lucrurile cum le iei acum. $ 9ntradevar, n"am putut. 0"am sim it destul de prost. 0"am sim it foarte prost $ pot spune, nenorocit. 3i nimeni alturi, cu care s vorbesc despre ceea ce sim eam, nici o Jane care s m mn&ie ,i s"mi spun ca nu fusesem att de &roa(nic de slab, ,i !n&mfata, ,i absurd pe ct ,tiam ca fusesem2 O)2 Ct mi"ai lipsit. $ Ce nenorocire ca ai folosit e6presii att de ri cnd i"ai vorbit domnului %arc1 despre 5ic+)am2 Cci ele pr acum cu totul nemeritate. $ %esi&ur. %ar nenorocirea de a fi vorbit cu patim este o urmare ct se poate de fireasc a pre#udec ilor pe care le aveam. E6ist un punct asupra cruia vreau s" i cer sfatul. A, vrea s ,tiu dac sunt sau nu datoare s le de(vlui cunoscu ilor no,tri, !n &eneral, adevratul caracter al lui 5ic+)am.
Page
%omni,oara 'ennet se &ndi pu in ,i apoi rspunse: $ Cu si&uran , nu este ca(ul s fie dat !n vilea& att de &roa(nic. Tu ce cre(i$ Ca nici nu trebuie !ncercat. %omnul %arc1 nu m"a autori(at s comunic ,i altora ceea ce mi"a spus. %impotriv, absolut tot ce era !n le&tur cu sora lui trebuia, pe ct posibil, s pstre( numai pentru mine. ,i dac voi !ncerca s art oamenilor adevrul !n privin a celorlalte aspecte ale purtrii lui, cine m va crede- *re#udecata &eneral !mpotriva domnului %arc1 este att de puternic, !nct !ncercarea de a"l pune !ntr"o lumin favorabil ar !nsemna s dai &ata #umtate din oamenii cumsecade din 0er1ton. Nu m simt !n stare de a,a ceva. 5ic+)am va pleca !n curnd ,i, prin urmare, ceea ce este el, !n realitate nu va mai !nsemna nimic pentru oamenii de aici. %up o vreme se va da totul !n vilea& ,i atunci vom putea rde de prostia celor ce n"au ,tiut"o mai dinainte. Acum !ns nu voi spune nimic. $ Ai perfect dreptate. A"i de(vlui !n mod public &re,elile l"ar putea distru&e pe via a. *oate ea acum !i pare ru de ceea ce a fcut ,i e dornic s se !ndrepte. Nu trebuie s"l facem s de(nd#duiasc. Conversa ia aceasta a mai potolit vltoarea din mintea Eli(abet)ei. Scpase de dou dintre secretele care o apsaser timp de dou sptmni ,i era si&ur ca Jane o va asculta cu bunvoin , ori de cte ori ar mai dori s vorbeasc despre vreunul dintre ele. %ar mai rmnea un lucru ascuns pe care prudenta nu !n&duia s"l scoat la lumin. Nu !ndr(nea s vorbeasc de cealalt lumatate a scrisorii domnului %arc1 ,i nici s"i spun surorii sale ct de sincer o pre uise prietenul lui. Era vorba acolo de lucruri pe care nu le putea !mprt,i nimnui ,i era con,tient de faptul ca numai o perfect !n ele&ere !ntre cele dou pr i ar fi putut"o !ndrept i s a(vrle ,i povara acestui ultim secret. <3i apoi, !,i spuse ea, dac acest eveniment foarte improbabil s"ar produce vreodat, eu nu voi fi !n stare s spun dect ceea ce 'in&le1 va putea spune !ntr"un fel mult mai plcut dect mine. %reptul de a divul&a lucrul acesta nu"mi poate reveni mie, dect atunci cnd !,i va fi pierdut !ntrea&a !nsemntate<. Acum, ca. Erau acas, putea s observe !n voie adevrata stare de spirit a surorii sale. Jane nu era fericit. Nutrea !ns pentru 'in&le1 o foarte cald afec iune2 Cum !nainte nu",i !nc)ipuise niciodat ca ar fi !ndr&ostit, sentimentul ei avea toat cldura primei iubiri ,i, datorit vrstei ,i caracterului ei, o putere mai mare dect aceea cu care se flesc adesea primele iubiri. iar amintirea lui !i era att de scumpa ,i"l prefera att de mult oricrui alt brbat, !nct avea nevoie de toat !n elepciunea ,i de toat aten ia fa de sentimentele celor dra&i pentru a se stpni ,i a nu se ls prad unor re&rete care ar fi fost desi&ur duntoare snt ii ei ,i lini,tii lor. $ Ei, /i((1, spuse doamna 'ennet !ntr"o (i, ce prere ai acum de c)estia asta nenorocit cu Jane- %in partea mea, sunt )otrt s nu mai vorbesc de asta cu nimeni, niciodat. 9"am spus acela,i lucru ,i sora"mi *)ilips, mai deun(i. %ar n"am putut s m lmuresc dac Jane o fi dat oc)ii cu el la /ondra. E), e un om fr nici un merit ,i acum nu cred s mai fie nici cea mai slab nde#de ca Jane s"l mai ia vreodat. Nu mai (ice nimeni nimic de venirea lui la Net)erfield, la var, ,i"am !ntrebat pe fiecare dintre cei care ar putea s ,tie. $ Nu cred ca va mai veni vreodat s se stabileasc la Net)erfield. $ Ei bine, fac a,a cum i"o plcea. Nu dore,te nimeni s vin. dar am s spun cte (ile oi avea ca s"a purtat urt cu fiica mea, ,i dac eram !n locul ei n"o lsm balt. A,a2 0n&ierea mea e ca sunt si&ur ca Jane o s moar de inim rea, ,i atunci o s"i par lui ru de ce a fcut. %ar cum pe Eli(abet) n"o putea mn&ia o astfel de speran , nu"i ddu nici un rspuns. $ Ei, /i((1, continua maic"sa imediat, ,i (ici ca familia Collins trie,te foarte confortabil, nu%e2 %e2 Numai s dure(e. 3i cum mnnc- C)arlotte este o e6celent &ospodin, !mi !nc)ipui. %ac e pe #umtate a,a de strns la mna ca mam"sa, economise,te destul. Sunt si&ur ca !n casa lor nu se face risip. $ Nu, deloc. $ O bun c)ib(uiala, po i fi si&ur. %a2 %a2 Au ei &ri# s nu",i dep,easc veniturile. ei n"au s aib niciodat &ri#i din cau(a banilor. %e2 S le fie de bine2 3i"a,a !mi !nc)ipui ca vorbesc adesea c"or s ia /on&bourn"ul cnd o muri tata. Cred ca !l socotesc ca al lor cnd o s fie. $ Este un subiect pe care nu"l puteau atin&e !n fa a mea. $ Nu. ar fi fost ciudat dac"o fceau. %ar nu m !ndoiesc ca vorbesc des de asta, !ntre ei. E), dac pot fi lini,ti i cu o proprietate care nu e le&al a lor, cu att mai bine. 0ie mi"ar fi ru,ine s am o avere care mi"a picat prin clau(a testamentara.
Capitolul C/9
Page
*rima sptmn dup !ntoarcerea lor trecu repede. a doua !ncepu. Era ultima !n care re&imentul mai rmnea la 0er1ton ,i toate tinerele domni,oare din vecintate se !ntristau v(nd cu oc)ii. %eprimarea era aproape &eneral. %omni,oarele 'ennet cele mari erau sin&urele !n stare !nc s mnnce, s bea, s doarm ,i s",i vad de treburile lor obi,nuite. ;itt1 ,i /1dia, care se c)inuiau cumplit ,i care nu !n ele&eau cum cineva din familia lor putea avea o inim att de !mpietrit, le repro,au !ntr"una insensibilitatea. $ Cerule mare2 Ce"o s se !ntmple cu noi- Ce"o s ne facem- E6clamau adesea, amrte de aceast nenorocire. /i((1, cum po i (mbi astfel0ama lor, afectuoas, le !mprt,ea m)nirea. !,i amintea ce !ndurase ea !ns,i !ntr"o !mpre#urare asemntoare, cu dou(eci ,i cinci de ani mai !nainte. $ Sunt si&ur, spuse ea, c"am plns dou (ile !ntre&i cnd a plecat re&imentul colonelului 0iliar. Am cre(ut ca o s mi se frn& inima. $ Sunt si&ur ca a mea o s se frn&, spuse /1dia. $ %ac mcar am putea pleca la 'ri&)ton2 >emarc doamna 'ennet. $ O)2 %a2 %ac mcar am putea pleca la 'ri&)ton2 %ar tata este att de nesuferit. $ Cteva bai de mare m"ar pune pe picioare pentru totdeauna2 $ 3i mtu,a *)ilips e convins ca mie mi"ar face foarte bine, adu& ;itt1. Acestea erau tn&uielile care rsunau fr !ntrerupere prin /on&bourn ?ouse. Eli(abet) !ncerca s se amu(e, dar toat plcerea i se transform !n ru,ine. Sim i din nou #uste ea acu(rilor domnului %arc1 ,i niciodat mai !nainte nu fusese att de dispus s"l ierte pentru ca se amestecase !n via a prietenului sau. %ar perspectivele !nnourate ale /1diei se limpe(ir curnd, cci doamna 8orster, so ia domnului colonel al re&imentului, o invit s"o !nso easc la 'ri&)ton. Aceasta prieten de nepre uit era o foarte tnr femeie, cstorit de pu in timp. Asemnarea dintre ea ,i /1dia, cci aveau amndou o fire vesel, le fcuse s se simpati(e(e reciproc ,i, din cele trei luni de cnd se cuno,teau, de dou luni erau prietene intime. 7ncntarea /1diei, cu acest prile#, adora ia ei pentru doamna 8orster, bucuria doamnei 'ennet ,i suferin a lui ;itt1 ar putea fi cu &reu descrise. Total absenta fa de sim mintele surorii sale, /1dia (burda prin cas !ntr"un entu(iasm nestvilit, cernd fiecruia s"o felicite, r(nd ,i vorbind mai (&omotos dect de obicei, !n timp ce !n salon ;itt1 cea fr de noroc se tot tn&uia de soarta ei, !n termeni tot mai e6a&era i pe ct !i era ,i tonul de ar &os. $ Nu pot !n ele&e de ce doamna 8orster nu m"ar invita ,i pe mine ca pe /1dia, spunea ea, de,i nu sunt prietena ei intim. Am ,i eu dreptul s fiu invitat tot att ca ,i ea. ba c)iar mai mult, pentru ca sunt cu doi ani mai mare. Dadarnic !ncerca Eli(abet) s"o fac mai !n eleapt ,i Jane s"o fac se se resemne(e. 7n ceea ce o prive,te pe Eli(abet), aceasta invita ie era att de departe de a tre(i !n ea acelea,i sentimente ca !n mama ei ,i !n /1dia, !nct o consider ca pe o sentin de moarte a oricrei posibilit i pentru /1dia de a cpta ni el bun"sim . ,i cu riscul de a deveni nesuferit dac sar fi ,tiut ce face, nu se putut ab ine s nu"l sftuiasc pe tatl ei !n secret, s n"o lase pe /1dia s plece. 9"a artat toat lipsa de cuviin din purtarea /1diei !n &eneral, pu inul profit pe care l"ar putea tra&e din prietenia cu o femeie ca doamna 8orster ,i probabilitatea de a fi ,i mai impruden , !ntr"o astfel de companie, la 'ri&)ton, unde ispitele erau desi&ur ,i mai mari dect acas. El o ascult cu aten ie ,i apoi !i spuse: $ /1dia nu se poate sim i bine pn ce nu se face de rs !n mod public, ,i nu ne"am putea niciodat a,tepta s"o fac cu o c)eltuial ,i cu neplceri mai mici pentru familia ei ca !n !mpre#urimile de fa . $ %ac i"ai da seama, rspunse Eli(abet), de de(avanta#ele foarte mari, pentru noi to i, care s" ar isca !n ca(ul cnd purtarea nesbuit ,i imprudenta a /1diei ar deveni cunoscut !n mod public $ nu, cele care s"au ,i iscat $ sunt si&ur ca ai #udeca lucrul acesta !n alt fel, $ <S"au ,i iscat<, repet domnul 'ennet. Ce spui- A pus pe &oan, speriindu"i, pe vreunii dintre admiratorii vo,tri- Srmana, micu a /i((12 Nu te lasa drmat. Astfel de tineri delica i care nu suport s aib de"a face cu ni ic (pceala nu merit nici un re&ret. ?ai, arat"mi lista acestor indivi(i #alnici care au fost inu i la distan de nebuniile /1diei. $ Te !n,eli. nu am avut de !ndurat asemenea ofense. Nu m pln& acum de un ru !n mod special, ci !n mod &eneral. 'unul nostru nume, onorabilitatea noastr !n lume sufer, desi&ur, din cau(a u,urin ei fr stavil, a aro&antei ,i a dispre ului pentru orice fel de stpnire de sine care caracteri(ea( firea /1diei. Scu("m, dar trebuie s vorbesc desc)is. %ac dumneata, scumpul meu tat, nu" i vei da osteneala s"i !nfrne(i e6uberant ,i s o !nve i ca ceea ce urmre,te !n pre(ent nu sunt lucrurile cu care",i va umple via a, curnd nu se va mai putea face nimic cu ea. /a ,aispre(ece ani va avea caracterul format, iar ea va fi !n mod definitiv tipul de flirt care se face de rs $ att pe sine ct ,i !ntrea&a ei familie. 3i, pe deasupra, un flirt !n sensul cel mai prost al cuvntului. fr vreun
Page
farmec, !n afar de tinere e ,i de o !nf i,are acceptabil. ,i, datorit i&noran ei ,i vidului din mintea ei, total incapabil s se apere ct de pu in de dispre ul &eneral pe care"l va provoca pofta ei turbat de a fi admirat. Acela,i pericol o pa,te ,i pe ;itt1. Ea va p,i pe urmele /1diei. 7n&mfat, i&noranta, lene,, total incapabil s se controle(e. O)2 Tata dra&, ! i !nc)ipui ca va fi posibil s nu fie criticate ,i dispre uite oriunde vor fi cunoscute ,i ca asupra surorilor lor nu se va rsfrn&e adesea ru,inea aceasta%omnul 'ennet v(u c",i pune toat inima !n aceast c)estiune. ,i, lundu"i afectuos mina, !i spuse: $ Nu te nec#i, dra& ta ii. Oricine va va cunoa,te, pe tine ,i pe Jane, va va respecta ,i pre ui. ,i nu ve i aprea de(avanta#ate din cau( ca ave i dou $ sau a, putea spune trei $ surori foarte nesbuite. Nu vom avea pace la /on&bourn dac /1dia nu se duce la 'ri&)ton. S se duc deci. Colonelul 8orster este un om cu bun sim ,i o s"o p(easc s nu fac vreo prostie. ,i este, din fericire, prea srac pentru a tenta pe cineva. /a 'ri&)ton va avea, c)iar ,i ca flirt de du(in, mai pu in cutare dect aici. Ofi erii vor &si femei mai demne de aten ia lor. S sperm deci ca ,ederea ei acolo o s"i de(vluie propria"i ne!nsemntate. 7n orice ca(, nu poate deveni mult mai rea dect este acum, fr s ne !ndrept easc s"o punem sub c)eie, pentru tot restul vie ii. Eli(abet) trebui s se mul umeasc cu acest rspuns. opinia ei !ns rmase aceea,i, ,i plec de la el de(am&it ,i !ntristat. Nu"i sttea !n fire, totu,i, s dea amploare suprrilor, struind asupra lor. Era !ncredin at c",i fcuse datoria ,i n"avea obiceiul s se frmnte pentru relele inevitabile sau s le amplifice, nelini,tindu"se. %ac /1dia ,i mama sa ar fi cunoscut tema conversa iei dintre ea ,i domnul 'ennet, volubilitatea lor reunit nu le"ar fi a#uns pentru a",i e6prima indi&narea. 7n !nc)ipuirea /1diei, o vi(it la 'ri&)ton !nsemna fericirea pe pmnt. =(u cu oc)iul creator al fante(iei str(ile acelei vesele sta iuni balneare mi,unnd de ofi eri. Se v(u pe ea !ns,i ca obiect al admira iei a (eci ,i (eci dintre ei, deocamdat !nc necunoscu i. =(u toate splendorile cantonamentului $ corturile !nl ate !ntr"o superb uniformitate de rnduri, ticsite de tineret, rsunnd de veselie ,i strlucind de staco#iul tunicilor. ,i pentru a completa ima&inea, se v(u ,i pe ea sub un cort, flirtnd plin de tandre e cu cel pu in ,ase ofi eri deodat. Ce"ar fi sim it oare dac ar fi ,tiut ca sora ei urmre,te s"o lipseasc de asemenea perspective ,i realit i- Numai mama ei, care ar fi sim it poate aproape acela,i lucru, ar fi putut"o !n ele&e. =i(ita /1diei la 'ri&)ton era sin&ura consolare !n trista"i convin&ere ca so ul sau nu inten iona s mear& ,i el vreodat acolo. N"au aflat !ns nimic din cele petrecute ,i !ncntarea lor a continuat, prea pu in !ntrerupt, pn !n (iua cnd /1dia pleca. Eli(abet) trebuia s"l vad acum pe domnul 5ic+)am pentru ultima oar. Cum de cnd se !ntorsese acas se aflase adesea !n compania lui, nu mai avea aproape nici o emo ie. emo iile trecutei ei preferin e pentru el dispruser cu totul. 7nv ase c)iar s !ntrevad pn ,i !n blnde ea lui, care la !nceput o !ncntase, o afectare ,i o lips de fante(ie obositoare ,i de(&usttoare. 0ai mult !nc, !n purtarea lui actual fa de dnsa &sea un i(vor de neplceri. cci tendin a lui de a re!nnoi aten iile care marcaser !nceputul cuno,tin ei lor, dup cele ce se !ntmplaser, nu putea dect s"o irite. Eli(abet) pierdu orice interes pentru el cnd se v(u aleasa astfel drept inta a unei &alanterii att de frivole ,i banale ,i,
Pa e
j /i
respin&indu"i"o mereu, nu se putea !mpiedica s nu simt reprobare fa de convin&erea lui ca $ orict de !ndelun& ,i indiferent din ce cau( o lipsise de aten iile lui $ vanitatea ei ar fi satisfcut ,i preferin a ei dobndit, desi&ur, printr"o re!nnoire a acestor aten ii. 7n c)iar ultima (i de ,edere a re&imentului la 0er1ton, el lua masa, !mpreun cu al i ofi eri, la /on&bourn. Eli(abet) se sim ea att de pu in dispus s se despart prietenos de dnsul !nct, la o !ntrebare a lui despre felul cum !,i petrecuse timpul la ?unsford, !i pomeni de colonelul 8it(Gilliam ,i de domnul %arc1, care fuseser trei sptmni la >osin&s, ,i"l !ntreba dac"l cuno,tea pe cel dinti. 5ic+)am pru surprins, nemul umit, alarmat. dar, dup ce se reculese o clip, !i !napoie (mbetul ,i"i rspunse ca !n trecut !l v(use adesea. apoi men iona ca era un adevrat &entleman ,i o !ntreb cum i"a plcut. >spunsul ei favorabil a fost dat cu mult cldur. Curnd dup aceasta 5ic+)am adu& indiferent: $ Ct timp spune i ca a stat la >osin&s$ Aproape trei sptmni.
Page
$ 3i l"a i v(ut adesea$ %a, aproape !n fiecare (i. $ 8elul sau de a fi este foarte deosebit de al vrului sau. $ %a, foarte deosebit. dar cred ca domnul %arc1 c,ti&a atunci cnd !l cuno,ti mai bine.
7ntr"adevr2 Stri& 5ic+)am cu o privire care lui Eli(abet) nu"i scpa. 3i, va ro&, pot !ntreba... dar, stpnindu"se, adu& pe un ton mai vesel: C,ti&a oare !n ce prive,te manierele- A consim it s adau&e o oarecare polite e felului sau obi,nuit de a fi- Cci nu !ndr(nesc s sper, continu el pe un ton mai sc(ut ,i mai &rav, ca a c,ti&at !n lucrurile esen iale. $ O)2 Nu2 Spuse Eli(abet). 7n lucrurile esen iale cred ca este !ntocmai a,a cum a fost !ntotdeauna. 7n timp ce vorbea, 5ic+)am avu aerul ca nu prea ,tia dac trebuie s se bucure de cuvintele ei sau s se !ndoiasc de sensul lor. Era pe c)ipul Eli(abet)ei ceva care"l fcu s asculte cu o aten ie plin de team ,i nelini,te !n timp ce ea adu&: $ Cnd am afirmat ca domnul %arc1 c,ti&a atunci cnd !l cuno,ti mai bine, n"am vrut s spun ca #udecat sau purtarea s s"au sc)imbat !n bine, ci ca atunci cnd !l cuno,ti mai !ndeaproape, !i !n ele&i mai bine firea. *e c)ipul mai aprins al lui 5ie+)am ,i !n privirile lui nelini,tite se vedea ca era alarmat. rmase cteva minute tcut, apoi, scuturndu"se de #en ce"l cuprinsese, se !ntoarse iar ctre ea ,i"i spuse pe, tonul cel mai bla#in posibil: $ %umneavoastr, care cunoa,te i att de bine sentimentele mele fa de domnul %arc1, ve i !n ele&e imediat ct de sincer m bucur ca este destul de !n elept pentru a simula cel pu in aparent a ceea ce se cuvine. 7n acest sens, mndria lui poate fi de folos, dac nu lui, multor altora, pentru ca !l !mpiedic, desi&ur, de a avea o purtare odioas ca aceea de pe urma creia am avut eu de suferit. 0 tem numai ca felul acela de pruden la care presupun ca a i fcut alu(ie este adoptat numai !n timpul vi(itelor la mtu,a lui, cci are un ne rmurit respect pentru prerea bun a acesteia despre el. Cnd eram !mpreun, team de ea, ,tiu, !,i fcea !ntotdeauna efectul..,i multe trebuie puse pe seama dorin ei lui de a reali(a cstoria cu domni,oara de 'our&), cstorie la care, sunt si&ur, ine mult. /a au(ul acestor cuvinte, Eli(abet) nu",i putu stpni un surs, dar !i rspunse numai printr"o u,oar !nclinare a capului. 7n elese ca el dorea s"o atra& pe panta vec)iului subiect al m)nirilor lui ,i nu avea deloc dispo(i ie s i"o !n&duie. >estul serii a trecut cu o aparen& voioie din partea lui, dar fr vreo alt !ncercare de a se ocupa de Eli(abet). s"au despr it, la urm, cu o polite e reciproc ,i, probabil, cu o dorin reciproc de a nu se mai !ntlni vreodat. Cnd petrecerea s"a spart, /1dia s"a re!ntors !mpreun cu doamna 8orster la 0er1ton, de unde trebuiau s porneasc a doua (i diminea , devreme. %espr irea ei de familie a fost mai curnd (&omotoas dect !nduio,toare. Numai ;itt1 vars lacrimi. dar ea plnse de suprare ,i invidie. %oamna 'ennet fcu risip de urri de fericire pentru fiica sa, impresionnd prin !ndemnurile pe care i le ddu s nu scape vreun prile# de a se distra ct mai mult posibil, ,i e6istau toate motivele s se cread ca acest sfat va fi urmat. ,i, !n fericirea (&omotoas a /1diei, care",i lua rmas bun, urrile de plecare, fcute pe un ton moderat de ctre surorile ei, fur rostite fr s fie au(ite.
Capitolul C/99 Eli(abet) nu ,i"ar fi putut face o prerea prea favorabil despre fericirea con#u&al sau plcerile casnice, dac s"ar fi luat numai dup cele ce vedea !n familia ei. Tatl sau, captivat de tinere e ,i de frumuse e ,i de aerul acela de bun dispo(i ie pe care !l au tinere ea ,i frumuse ea !n &eneral, se cstorise cu o femeie a crei minte slab ,i spirit necultivat au pus capt, foarte curnd dup cstorie, oricrei afec iuni adevrate. >espectul, stim ,i !ncrederea pieriser pentru totdeauna. ,i tot ce cre(use el !n privin a fericirii casnice i"a fost rsturnat. %omnul 'ennet !ns nu era o fire care s caute mn&ieri pentru de(am&irea provocat de propria lui imprudenta !ntr"una din plcerile cu care se consolea( att de des cei neferici i din vina neserio(it ii sau a viciului lor. 7l !ncntau via a la ar ,i cr ile. ,i din aceste plceri i(vorser bucuriile lui cele mai mari. 8a de so ie, era prea pu in !ndatorat, !n afar de faptul ca i&noran a ,i (pceala ei !l amu(au. Acesta nu este &enul de fericire pe care un brbat ar dori, !n &eneral, s"l datore(e so iei sale. dar acolo unde lipsesc alte posibilit i de distrac ie, adevratul filo(of va scoate un profit din ceea ce are la !ndemn. Eli(abet) nu fusese totu,i niciodat oarb fa de comportamentul nepotrivit al tatlui ei, ca so . O duruse !ntotdeauna acest lucru. din respect !ns pentru !nsu,irile lui ,i recunosctoare pentru modul lui afectuos de a o trata, !ncerca s uite ceea ce nu"i putea trece cu vederea ,i s",i &oneasc din minte acea continua !nclcare a !ndatoririlor ,i bunei"cuviin e con#u&ale care, e6punindu"o pe so ia sa dispre ului propriilor ei copii, era att de condamnabil. %ar niciodat nu sim ise mai tare dect acum de(avanta#ele pe care le aveau copiiii re(ulta i dintr"o cstorie att de nepotrivit ,i nici nu fusese
Page
vreodat att de perfect con,tient de relele ce i(vorau dintr"o folosire att de &re,it a unor !nsu,iri care, bine utili(ate, ar fi putut cel pu in asi&ura fiicelor sale respectabilitatea, c)iar dac nu puteau de(volta inteli&en so iei lui. Eli(abet) se bucura de plecarea lui 5ic+)am, dar mutarea re&imentului !i ddu prea pu ine motive de satisfac ie. *etrecerile lor !n afar erau mai pu in variate ca !nainte. iar acas avea o mam ,i o sor ale cror necontenite tn&uieli pentru plictiseal din #urul lor a,terneau o real melancolie asupra cercului lor familial. ,i de,i cu timpul ;itt1 ar fi putut s",i recapete bunul sim natural, pentru ca aceia care"i tulburau mintea plecaser, era mai mult dect probabil ca cealalt sor, de la care te puteai a,tepta la pro,tii ,i mai mari, va e6a&era cu neserio(itatea ,i !ndr(nelile, aflndu"se !ntr"o situa ie de dou ori periculoas, fiind vorba de o sta iune balnear ,i de un cantonament. Cnd considera toate acestea, Eli(abet) constat $ constatare ce mai fusese fcut ,i altdat $ ca un eveniment pe care"l dorea din toat inima nu"i aducea, cnd se reali(a, toat bucuria sperat. Era deci nevoie s fi6e(e o dat drept !nceput al unei adevrate fericiri. s",i fi6e(e un alt obiectiv pentru dorin ele ,i speran ele ei ,i, bucurndu"se din nou cu anticipa ie de fericirea ce",i promitea, s se console(e pentru pre(ent ,i s se pre&teasc pentru o alt de(am&ire. Cltoria la /acuri form acum obiectul preocuprilor sale cele mai fericite ,i era cea mai bun mn&iere pentru toate orele neplcute pe care nemul umirea mamei ,i a lui ;itt1 le fceau de ne!nlturat. ,i dac !n planul sau ar fi putut s"o includ ,i pe Jane, totul ar fi fost desvr,it. <%ar ce fericire, !,i spunea, ca am ce s"mi doresc2 %ac tot aran#amentul ar fi perfect, a, fi si&ur ca voi avea o de(am&ire. %ar a,a, purtnd cu mine un i(vor nesfr,it de re&rete din cau(a absen ei surorii mele, pot spera !n mod ra ional ca nde#dile mele de bucurie s s !mplineasc. Un plan !n care fiecare punct promite o !ncntare nu poate fi niciodat o reu,it. ,i o de(am&ire total poate fi parata numai aprndu"te printr"o mica ,i ne!nsemnat m)nire<. 7nainte de plecare /1dia promisese s scrie mamei ,i lui ;itt1 foarte des ,i foarte amnun it. scrisorile ei !ns se lsau mult a,teptate ,i erau totdeauna foarte scurte. Acelea adresate mamei con ineau prea pu in !n afar doar de faptul ca se !ntorseser de la ba(ar, unde fuseser !nso ite de cutare ,i cutare ofi er ,i unde v(user podoabe att de frumoase ca era !nnebunit. ca avea o roc)ie sau o umbrelu nou, pe care ar fi descris"o mai amnun it, dar trebuia s plece !n mare &rab, cci o c)ema doamna 8orster pentru ca se duceau la un cantonament. iar din corespondenta cu sora s se putea afla ,i mai pu in deoarece, de,i scrisorile ctre ;itt1 erau ceva mai lun&i, erau mult prea pline de cuvinte subliniate pentru a putea fi v(ute ,i de al i oc)i. %up dou sau trei sptmni de la plecarea /1diei, sntatea, bun dispo(i ie ,i veselia !ncepur iar,i s",i fac apari ia la /on&bourn. Totul avea o !nf i,are mai fericit. 8amiliile care plecaser la ora, pentru iarn se !ntorseser ,i aprur toaletele ,i distrac iile de var. %oamna 'ennet !,i recapta obi,nuit s senintate certrea . iar pe la mi#locul lui iunie ;itt1 !,i revenise !ntr" att, !nct era !n stare s intre !n 0er1ton fr lacrimi $ eveniment promi tor, care o fcu pe Eli(abet) s spere ca pn la Crciunul viitor, va fi destul de cuminte ca s nu mai pomeneasc de ofi eri mai des dect o dat pe (i, afar doar dac, !n urma vreunei dispo(i ii crude ,i ruvoitoare a ministerului de r(boi, nu s"ar !ncartirui un re&iment la 0er1ton. %ata fi6at pentru !nceputul cltoriei lor spre nord se apropia repede. nu mai erau dect dou sptmni, cnd sosi o scrisoare de la doamna 4ardiner, care !i amina !nceputul ,i !i scurt durat. %omnul 4ardiner nu putea pleca, fiind !mpiedicat de treburi, dect peste dou sptmni, !n iulie, ,i !n mai pu in de"o lun trebuia s fie !napoi la /ondra. ,i cum aveau la dispo(i ie pu in timp ca s a#un& att de departe ,i s vad att ct !,i propuseser, pe !ndelete ,i comod cum speraser, erau acum obli&a i s renun e la /acuri ,i s fac un voia# mai mic. dup ultimele planuri, urmau s mear& ctre nord, nu mai departe de %erb1s)ire. 7n inutul acela erau destule de v(ut ca s le umple cea mai mare parte din cele trei sptmni. iar pentru doamna 4ardiner, locul pre(enta o atrac ie deosebit de puternic. Ora,ul !n care locuise mai demult c iva ani ,i unde urmau s petreac vreo cteva (ile era probabil pentru curio(itatea ei tot att de atr&tor ca ,i faimoasele splendori de la 0atloc+ C)atsGort), %ovedale sau *ea+. Eli(abet) era e6trem de de(am&it. visase tot timpul s vad /acurile ,i !nc mai credea ca ar fi fost destul timp pentru acest lucru. Era !ns de datoria ei s fie mul umit ,i avea o fire optimist. a,a ca totul fu, curnd, iar,i bine. 0ulte &nduri se le&au de %erb1s)ire. 7i era imposibil s aud acest, cuvnt fr s se &ndeasc la *emberle1 ,i la proprietarul acelui loc. <%ar e si&ur, !,i spuse, ca pot s intru !n comitatul !n care locuie,te el ,i s fur de acolo cteva spaturi fr s m observe ,i fr s fiu pedepsit pentru asta<.
Page
Timpul de a,teptare era acum dublu. Trebuiau s treac patru sptmni pn la sosirea unc)iului ,i mtu,ii sale. %ar au trecut. ,i domnul ,i doamna 4ardiner, cu cei patru copii ai lor, aprur !n cele din urm la /on&bourn. Copiii, dou feti e de ,ase ,i opt ani ,i doi bie i mai mici, urmau s rmn !n &ri# special a veri,oarei lor Jane, favorita tuturor, care cu un bun"sim nede(min it ,i cu blnde ea firii sale era perfect indicat s se ocupe de ei !n tot felul $ !nv ndu"i, #ucndu"se cu ei ,i iubindu"i. %omnul ,i doamna 4adiner rmaser la /on&bourn numai o noapte ,i a doua (i de diminea pornir !mpreun cu Eli(abet) !n cutare de nout i ,i de amu(ament. O bucurie era si&ur, aceea ca tovar,ii de drum se potriveau. erau dota i cu sntate ,i calm pentru a face fa inconvenientelor, cu veselie pentru a le spori orice plcere ,i cu dra&oste ,i inteli&en a care puteau s o !nlocuiasc, dac din afar s"ar. fi ivit de(am&iri. Tema acestei lucrri nu este descrierea inutului %erb1s)ire ,i nici a altuia din locurile remarcabile prin care trecea drumul lor. O6ford, 'len)eim, 5arGic+, ;enilGort), 'irmin&)am etc, sunt de a#uns de cunoscute. Tot ce ne preocup !n pre(ent este o mica por iune din %erb1s)ire. %up ce vi(itar locurile cele mai frumoase ale inutului, !,i !ndreptar pa,ii ctre or,elul /ambton, unde locuise odinioar doamna 4ardiner ,i unde, au(ise de mult, se mai, aflau !nc ni,te cuno,tin e de"ale ei. ,i Eli(abet) !n elese de la mtu,a sa ca *emberle1 era situat la mai pu in de cinci mile de /ambton. Nu se afla C)iar !n drumul lor, dar nici la o distan mai mare de o mil, dou. Cu o sear !nainte, pe cnd discutau ruta, doamna 4ardiner !,i e6primase dorin a de a revedea acel loc. %omnul 4ardiner se declarase de acord ,i s"au adresat LliE(abet)"ei pentru a"i cere ,i ei consimtamitul. $ 9ubita mea, nu i"ar plcea s ve(i un loc despre care ai au(it atta- O !ntreb mtu,a, un loc care, !n plus, ! i va aminti de at ia dintre cunoscu ii dumitale. 3tii ca 5ic+)am ,i"a petrecut acolo toat tinere ea. Eli(abet) era disperat. Sim ea ca nu avea ce cuta la *emberle1 ,i se v(u silit s pretind ca nu inea s"l vad. Trebuia s le spun ca era stul de locuin e artoase: dup ce trecuse prin attea nu mai &sea nici o plcere !n covoare fine ,i draperii de satin. %oamna 4ardiner !i spuse ca era o prostu . $ %ac ar fi vorba numai de o cas bo&at mobilat, spuse ea, nu m"ar interesa nici pe mine. dar parcul e !ncnttor. 3i au acolo pduri dintre cele mai frumoase din inut. Eli(abet) nu mai spuse nimic. dar nu putea fi de acord, !i trecu prin minte posibilitatea de a"l !ntlni pe domnul %arc1 !n timpul vi(itei lor. Ar fi !n&ro(itor2 Numai acest &nd o fcu s ro,easc. ,i",i spuse ca era mai bine s"i vorbeasc desc)is mtu,ii sale dect s",i ia un asemenea risc. Erau !ns obiec ii serioase !mpotriva acestui lucru. ,i !n cele din urm )otr! ca aceasta s fie ultima solu ie la care s recur&, !n ca( ca investi&a iile sale cu privire la absen a familiei de la *emberle1 vor cpta un rspuns nefavorabil. *rin urmare, cnd se retrase pentru noapte, !ntreb camerista dac *emberle1 era un loc !ncnttor, care era numele proprietarului ,i, cu destul !n&ri#orare, dac familia se afla acolo pentru vara. /a ultima !ntrebare primi un rspuns ne&ativ, ct se poate de binevenit. panica fiind astfel !nlturat, se ls !n voia marii curio(it i de a vedea ,i ea cas. iar !n diminea a urmtoare, cnd se discuta din nou acest subiect ,i i se ceru din nou prerea, putu rspunde prompt ,i cu un potrivit aer de indiferent ca nu avea !ntr"adevr nimic !mpotriva acestui plan. Urmau deci s plece la *emberle1.
Capitolul C/999 7n timp ce !naintau pe ,osea, Eli(abet), oarecum tulburat, cauta s (reasc aprnd pdurea de la *emberle1. ,i cnd, !n sfr,it, intrar pe ln& casa portarului se sim i e6trem de a&itat. *arcul era foarte mare ,i se !ntindea pe un teren e6trem de variat. 9ntrar printr"unul dintre locurile cele mai #oase ,i minar un timp printr"o frumoas pdure ce se !ntindea pe o mare suprafa . 0intea Eli(abet)ei era prea preocupat pentru a face conversa ie, dar v(u ,i admir fiecare loc,or ,i fiecare priveli,te mai deosebit. Urcar treptat o #umtate de mil ,i se aflar !n vrful unei coline unde pdurea !ncet ,i oc)iul era prins imediat de *emberle1 ?ouse, a,e(at da cealalt parte a unei vi, pe unde ,erpuia un drum oarecum abrupt. Era o cldire de piatr mare ,i frumoas, bine a,e(at pe o ridictur a terenului, proiectndu"se pe crestele unor dealuri !mpdurite. iar !n fa , o ap cur&toare destul de mare se umfla, devenind ,i mai abunden , dar fr nimic artificial !n aspectul ei. 0alurile nu erau nici !ndreptate, nici ornamentate. Eli(abet) rmase !ncntat. Nu mai v(use niciodat un loc pentru care natura s fi fcut mai mult, sau unde frumuse ea naturii s fi fost att de pu in modificat de &ustul nepriceput al cuiva. Erau to i plini de admira ie. ,i !n clipa aceea Eli(abet) sim i ca a fi stpn la *emberle1 !nsemna ceva.
Page
Coborr dealul, traversar podul ,i traser la scar. ,i pe cnd cerceta mai de aproape cas, !i revenir toate temerile ca nu cumva s"l !ntlneasc pe proprietar. 7i era &roa( s nu se fi !n,elat camerista. /a cererea lor de a vi(ita locuin a, au fost condu,i !n )ol. iar Eli(abet) avu r&a(, !n timp ce o a,teptau pe mena#er casei, s se minune(e ca se afla acolo unde se afla. 0ena#era apru $ o femeie !n vrst, respectabil, mult mai pu in artoas, dar mult mai amabil dect !,i !nc)ipuise ca va fi. O urmar !n sala de mese. Era o !ncpere mare, propor ionat ca dimensiuni ,i frumos mobilat. %up ce Eli(abet) se uit pu in !n #ur, se duse la o fereastr, ca s se bucure de priveli,te. %ealul, !ncununat de pdurea pe unde coborser, prnd de la distan mai abrupt, era splendid. 8iecare buc ic de teren era armonioas. privi cu !ncntare !ntrea&a panoram $ rul, copacii !mpr,tia i pe maluri ,i, ct putea cuprinde cu oc)ii, serpuitul vii. 7n timp ce strbteau celelalte !ncperi, toate acestea apreau din un&)iuri diferite. dar de la fiecare fereastr se puteau vedea adevrate minuni. Camerele erau !nalte ,i frumoase, cu mobile pe msur averii stpnului. ,i Eli(abet) remarc, plin de admira ie pentru &ustul lui, ca nu erau nici bttoare la oc)i, nici inutil de pre ioase. mai pu in impresionante ,i mai autentic ele&ante dect cele de la >osin&s. < 3i a, fi putut fi stpn acestui loc, se &ndi. A, fi putut fi acum familiari(at cu aceste !ncperi. 7n loc s le privesc ca o strin, m"a, fi putut bucura de ele ca de bunul meu ,i a, fi putut primi aici, ca oaspe i, pe unc)iul ,i pe mtu,a mea. %ar nu, se reculese ea repede, asta nu s"ar fi putut !ntmpla. unc)iul ,i mtu,a n"ar mai fi e6istat pentru mine. nu mi s"ar fi !n&duit s"i invit<. Acesta a fost un &nd binevenit. a salvat"o de ceva ce semna a re&ret. %orea s"o !ntrebe pe mena#er dac stpnul era cu"adevrat absent, dar nu avu cura#ul. 7n cele din urm, !ntrebarea o puse unc)iul ei, iar ea se !ndeprta speriat, !n timp ce doamna >e1nolds rspundea ca a,a era, adu&nd: <%ar !l a,teptam s vin mine, cu un &rup mare de prieteni<. Ce bucuroas era Eli(abet) ca vi(ita lor nu fusese amnat cu o (i2 0tu,a ei o c)em pentru a"i arta un tablou. Se apropie ,i v(u portretul domnului 5ic+)am, atrnat deasupra cminului, printre alte cteva miniaturi. 0tu,a o !ntreb (mbind dac !i plcea. 0ena#era se apropie ,i le spuse ca era portretul unui tnr domn, fiul intendentului defunctului ei stpn, care"l crescuse pe propria lui c)eltuiala. <A intrat acum !n armat, adu& mena#er, dar m tem ca a luat apucturi rele<. %oamna 4ardiner !,i privi nepoata cu un surs pe care Eli(abet) nu i"l putu !napoia. $ 3i acesta, spuse doamna >e1nolds, artnd spre o alt miniatur, este stpnul meu. ,i seamn foarte bine. A fost pictat !n acela,i timp cu cellalt $ acum aproape opt ani. $ Am au(it multe despre !nf i,area distins a stpnului dumitale, spuse doamna 4ardiner, privind portretul. are un c)ip frumos. %ar, /i((1, dumneata ne po i spune dac seamn sau nu. >espectul doamnei >e1nolds fa de Eli(abet) pru s creasc aflnd c"l cuno,tea pe stpnul ei. $ Tnra domni,oar !l cunoa,te pe domnul %arc1Eli(abet) se !mbu#or ,i rspunse: $ *u in. $ 3i nu crede i, maEam, ca este un &entilom foarte c)ipe,$ %a, foarte c)ipe,. $ (u, una, sunt si&ur ca nu cunosc un altul a,a de c)ipe,. dar !n &aleria de sus o s vede i un alt portret al lui, mai mare ,i mai bun dect acesta. Camera asta era camera preferat a defunctului meu stpn ,i miniaturile au rmas c)iar !n locul unde se aflau ,i atunci. @inea mult la ele. Eli(abet) !n elese acum de ce printre ele era ,i portretul domnului 5ic+)am. %oamna >e1nolds le atrase apoi aten ia asupra unui portret al domni,oarei %arc1, desenat pe cnd avea numai opt ani. $ 3i domni,oara %arc1 este tot att de frumoas ca ,i fratele ei-2 7ntreb domnul 4ardiner.
Page
O)2 %a2 Cea mai frumoas tnr domni,oar ce s"a v(ut vreodat. ,i att de desvr,it2 Cnt la pian ,i din &ur, ct e (iua de lun&. 7n camera de alturi este un pian nou care de abia a fost adus pentru dnsa $ un dar din partea stpnului meu. va veni ,i dnsa mine, aici. %omnul 4ardiner, care avea un fel de a fi de&a#at ,i plcut, !i !ncura# comunicativitatea, punndu"i !ntrebri ,i fcnd tot felul de remarci. %oamnei >e1nolds, fie din mndrie, fie din dra&oste, !i fcea mare plcere s vorbeasc despre stpnul ei ,i despre sora acestuia. $ Stpnul dumitale st mult la *emberle1 !n timpul anului$ Nu att ct a, dori eu, domnule. dar cred ca pot s va spun ca petrece aici #umtate din timpul sau, iar domni,oara %arc1 vine !ntotdeauna pentru lunile de var. <7n afar de ca(ul ca se duce la >ams&ate<, !,i spuse Eli(abet). $ %ac stpnul dumitale s"ar cstori l"a i avea mai mult vreme aici. $ %a, domnule, dar nu ,tiu cnd se va !ntmpla asta. Nu ,tiu cine ar fi destul de bun pentru dnsul. %omnul ,i doamna 4ardiner (mbir. Eli(abet) nu se putu stpni s nu spun: $ 8aptul ca dumneata &nde,ti astfel este spre cinstea lui, sunt si&ur. $ Nu spun dect adevrul adevrat, ,i acela,i lucru l"ar spune oricine !l cunoa,te, replic cealalt. Eli(abet) se &ndi ca asta !nsemna mult. ,i o ascult cu o uimire crescnd, !n timp ce adu&a: !n toat via a mea nu am au(it de la dnsul un sin&ur cuvnt ru, ,i"l ,tiu de cnd era de patru ani. /ud aceasta i se pru a fi cea mai e6traordinar dintre toate ,i cea mai contrar prerilor ei. 8usese ferm !ncredin at ca domnul %arc1 nu era blnd din fire. Ascult cu cea mai mare aten ie. tn#ea s afle ,i mai multe ,i fu recunosctoare unc)iului care spuse: $ E6ist foarte pu ini oameni despre care se poate spune att de mult. Ave i noroc cu un astfel de stpn. $ %a, domnule, ,tiu ca am. %ac ar fi s strbat lumea !n lun& ,i"n lat, n"a, putea da de un altul mai bun. Am b&at mereu de seam ca aceia care au o fire bun de mici o au ,i cnd se fac mari. ,i dnsul a fost !ntotdeauna copilul cel mai blnd ,i cel mai &eneros din lume. Eli(abet) o privi uluit. <E cu putin s fie vorba de domnul %arc1-< se !ntreb ea. $ Tatl sau era un om admirabil, spuse doamna 4ardiner. $ %a, maEam, a,a era cu adevrat. dar fiul !i seamn !n totul $ e tot att de bun cu cei sraci2 Eli(abet) ascult, se minuna, se !ndoia ,i dorea cu nerbdare s afle ct mai multe. *entru ea, doamna >e1nolds nu pre(enta nici un alt interes. 7n (adar vorbea despre con inutul tablourilor, despre dimensiunile camerelor ,i despre pre ul mobilelor. %omnul 4ardiner, e6trem de amu(at de acest &en de pre#udec i familiale, pe seama crora punea el laudele e6a&erate aduse stpnului ei, desc)ise din nou acela,i subiect. ,i ea strui cu ener&ie asupra numeroaselor lui merite, !n timp ce urcau !mpreun scara impuntoare. $ Este cel mai perfect mo,ier ,i cel mai perfect stpn care a e6istat vreodat. nu ca tinerii slbatici din (ilele noastre, care nu se &ndesc la nimic dect la ei. Nu e unul din arenda,ii sau servitorii si care s nu"l vorbeasc de bine. Unele persoane $ic ca e mndru. dar e si&ur ca eu n"am v(ut niciodat a,a ceva la dnsul. 7mi !nc)ipui ca se spune a,a din cau( ca lui nu"i turuie &ura !ntr" una, ca altor tineri. <7n ce lumin favorabil !l arta tot ce spune ea<, &ndi Eli(abet). $ Aceast splendid dre de seam asupra lui, ,opti mtu,a !n timp ce mer&eau mai departe, nu se prea potrive,te cu purtarea fa de bietul nostru prieten. $ *oate ca ne"am !n,elat. $ Nu prea pare probabil. sursa noastr de informa ii era prea bun. Cnd au a#uns sus, !n spa iosul vestibul, au fost condu,i !ntr"un a&reabil salona,, mobilat de curnd, mai ele&ant ,i mai vesel dect cele de #os, ,i"au fost informa i ca fusese tocmai aran#at pentru a"i face plcere domni,oarei %arc1, care !ndr&ise aceast !ncpere cnd venise ultima oar la *emberle1. $ E desi&ur un frate bun, spuse Eli(abet), !ndreptndu"se ctre una dintre ferestre. %oamna >e1nold se &ndea cu plcere la !ncntarea domni,oarei %arc1 cnd va intra !n camera aceea. $ 3i a,a este dnsul totdeauna, adu& ea. Orice !i poate face plcere surorii sale, e si&ur ca va fi !ndeplinit, ct ai bate din palme. Nu e6ist ceva s nu fac pentru ea. Nu mai rmsese de vi(itat dect &aleria de tablouri ,i dou sau trei dormitoare principale. 7n cea dinti se aflau multe picturi bune, dar Eli(abet) nu se pricepea deloc la pictur: !n sc)imb s"ar fi !ntors bucuroas s revad cteva desene !n creion ale domni,oarei %arc1, e6puse #os, mai interesante !n &eneral ,i de asemenea mai u,or de !n eles.
Page
7n &alerie se aflau multe portrete de familie, dar nu pre(entau atta interes, !nct s capte(e aten ia unui strin. Eli(abet) trecu mai departe !n cutarea sin&urului c)ip ale crui trsturi !i erau cunoscute. 7n cele din urm se opri !n fa a lui. ,i constat i(bitoarea asemnare a portretului cu domnul %arc1, avnd c)ipul luminat de un anumit (mbet care !i amintea de (mbetul cu care o privea pe ea, cteodat. >mase cteva minute !n fa a portretului, !n &rav contemplare, ,i tot la el se mai !ntoarse o dat, !nainte de a prsi &aleria. %oamna >e1nolds !i inform ca tabloul fusese pictat pe cnd tatl domnului %arc1 era !nc !n via a. 7n clipa aceea !n inima Eli(abet)ei !,i fcu desi&ur loc un sentiment mult mai cald pentru ori&inalul portretului dect sim ise ea vreodat, c)iar !n cele mai bune momente ale cuno,tin ei lor. /audele cu care"l cople,ise doamna >e1nolds nu erau o ba&atel. Ce pre uire este mai valoroas dect cea a unui servitor inteli&ent- Se &ndi la fericirea attor oameni care se aflau !n &ri#a lui, ca frate, mo,ier, stpn. ct bucurie ,i ct durere !i sttea !n puteri s !mpart. ct bine sau ct ru putea face el2 8iecare &nd pe care"l e6primase mena#era fusese o pre uire a caracterului sau. ,i cum sttea acum !n fata pn(ei care"l repre(enta cu oc)ii asupra ei, privind"o parc, se &ndi la afec iunea ce i"o purta, cu un sentiment de recuno,tin mai adnc dect strnise aceasta vreodat !n trecut $ !,i aminti de cldur iubirii lui ,i avu !n&duin a pentru modul !n care fusese e6primat. %up ce au v(ut tot ce era desc)is pentru vi(itatori, au cobort, ,i"au luat rmas bun de la mena#er ,i au fost lsa i !n &ri# &rdinarului care"i a,tepta la u,a de la intrare. *e cnd strbteau pa#i,tea, !n drum spre ru, Eli(abet) se !ntoarse s mai vad cas !nc o dat. unc)iul ,i mtu,a se oprir de asemeni ,i, !n timp ce primul fcea presupuneri asupra datei cnd fusese construit, proprietarul !nsu,i se ivi deodat pe drumul care ducea !n spatele casei, !nspre &ra#duri. Se aflau la dou(eci de iar(i unul de altul ,i apari ia lui fusese att de brusc, !nct era imposibil s"l evite. Oc)ii lor se !ntlnir imediat ,i obra#ii amndurora se !mbu#orar. %arc1 rmase cu oc)ii a inti i asupra ei ,i timp de o clip pru !mpietrit de uimire, dar, revenindu",i repede, !nainta !nspre &rupul lor ,i se adres Eli(abet)ei, dac nu foarte calm, cel pu in foarte politicos. Ea se !ntoarse instinctiv pentru a pleca. dar la apropierea lui se opri ,i !i primi salutul cu B stn#eneal imposibil de !nvins. %ac pentru ceilal i doi apari ia lui sau asemnarea cu tabloul pe care tocmai !l v(user n"ar fi fost de a#uns pentru a"i convin&e ca se aflau !n fa a domnului %arc1, ar fi putut"o !n ele&e imediat, dup e6presie de surpri( a &rdinarului, la vederea stpnului sau. Se inur ni el deoparte !n timp ce dnsul vorbea cu nepoata lor care, uimit ,i !ncurcat, aproape ca nu !ndr(nea s",i ridice privirile spre c)ipul lui ,i nu ,tia nici ce s rspund amabilelor !ntrebri despre sntatea familiei ei. Uluit de sc)imbarea intervenit !n comportarea lui, de cnd se despr iser, fiecare fra( pe care o rostea !i marea ,i mai mult stn#eneal. ,i fiecare &nd ce"i trecea prin minte !n le&tur cu faptul nepotrivit de a fi fost &sit acolo, fcu ca cele cteva minute !n care rmaser !mpreun s fie cele mai neplcute din via a ei. Nici el nu prea s se simt mai bine. cnd vorbea, &lasul nu avea nimic din calmul lui obsnuit ,i a !ntrebat"o att de des ,i pe un ton att de &rbit de cnd se afla !n %erb1s)ire ,i de cnd plecase de la /on&bourn, !nct era evident ca mintea lui era !ntr" alta parte. 7n cele din urm, pru ca nu"i mai vine nici o idee. ,i, dup ce sttu cteva minute fr s scoat un cuvnt, se adun deodat ,i",i lu bun rmas. %omnul ,i doamna 4ardiner se apropiar atunci de Eli(abet) ,i !,i e6primar admira ia pentru !nf i,area lui. dar ea nu au(i nici un sin&ur cuvnt ,i, absorbit de propriile ei sim minte, !i urm tcut. Era cople,it de ru,ine ,i m)nire. =enirea ei acolo era lucrul cel mai nefericit, cel mai necu&etat din lume. Ce ciudat trebuie s"i fi prut lui2 3i ce urt ar putea interpreta totul unora att de !nfumurat2 Ar putea s aib impresia ca ea !i ie,ise din nou, inten ionat, !n cale. O)2 %e ce venise- Sau de ce a venit el cu o (i mai devreme dect era a,teptat- %ac ei s"ar fi &rbit numai cu (ece minute, nu s"ar fi !ntlnit. pentru ca el sosise !n clipa aceea, c"n clipa aceea coborse de pe cal sau din trsur. Ea continua s ro,easc din cau(a acestei nefericite !ntlniri. 3i purtarea lui att de i(bitor sc)imbat $ ce putea s !nsemne- Era uimitor c)iar ,i faptul ca !i vorbise. dar s vorbeasc att de amabil, s !ntrebe de familia ei- Nu"l v(use niciodat purtndu"se att de pu in distant, niciodat nu vorbise cu &entile ea pe care o avusese cu prile#ul acestei nea,teptate !ntlniri. Ce contrast fa de ultima lor !ntrevedere, la >osin&s *ar+, cnd !i !nmnase scrisoarea2 Nu ,tia ce s mai cread, sau cum s",i e6plice totul. 0er&eau acum pe o frumoas crare de"a lun&ul apei. fiecare pas le scotea !nainte o ,i mai impo(ant !nclinare a terenului, o ,i mai frumoas priveli,te a pdurii de care se apropiau, dar trecu un timp pn ce Eli(abet) fu !n stare s",i dea seama de toate acestea ,i, de,i rspundea mecanic
Page
c)emrilor repetate ale unc)iului ,i mtu,ii sale ,i prea c",i !ndreapt oc)ii ctre lucrurile pe care ei i le artau, nu v(u nimic din peisa#. Toate &ndurile A se concentrau pe loc,orul acela din *emberle1 ?ouse, oricare ar fi fost el, unde se afla !n clipa aceea domnul %arc1. Tn#ea s ,tie ce se petrecea, !n momentul acela, !n mintea lui. ce credea despre dnsa. ,i dac, !n pofida a tot ce se !ntmplase, !i mai era !nc dra&. *oate ca fusese amabil numai pentru ca se sim ea lini,tit. totu,i, !n &lasul lui sunase ceva ce nu semna a lini,te. N"ar fi putut spune dac dnsul se bucurase sau se !ntristase v(nd"o. dar e si&ur ca nu o v(use fr oarecare emo ie. *n la urma remarcile tovar,ilor de drum, !n le&tur cu lipsa ei de aten ie, o tre(ir fcnd"o s !n elea& trebuie s se comporte firesc. 9ntrar !n pdure ,i, lundu",i pentru un timp rmas bun de la ru, urcar ni,te coline mai !nalte, pe unde, !n punctele !n care desc)iderile dintre copaci lsau oc)iul s pribe&easc, apreau !ncnttoare vederi asupra vii ,i dealurilor din fa , cu lun&ul sir de pduri rspndite pe multe dintre ele ,i, din cnd !n cnd, por iuni din ru. %omnul 4ardiner !,i e6prim dorin a de"a face !ncon#urul !ntre&ului parc, dar !n acela,i timp se temea ca lucrul acesta ar putea s dep,easc o plimbare obi,nuit. /i se spuse, cu un surs triumftor, ca !ncon#urul parcului repre(enta (ece mile. >spunsul acesta a fost )ota"ritor ,i urmar circuitul obi,nuit care"i aduse din nou, dup un timp, pe o pant, printre copaci pleto,i, ln& mar&inea apei, la unul dintre punctele ei cele mai !n&uste. Trecur de partea cealalt pe un pode care se potrivea cu !ntre&ul peisa#. Era loc,orul cel mai pu in !mpodobit dintre toate cele pe care le vi(itaser. ,i valea, strn&ndu"se !ntr"o vlcea, lasa loc numai pentru ru ,i pentru o crare !n&ust, printre copacii slbatici din pduricea care mr&inea ap. Eli(abet) ar fi dorit s"i e6plore(e cotiturile. dar dup ce trecur puntea ,i v(ur la ce distan a se aflau de cas, doamna 4ardiner, care nu mer&ea u,or pe #os, n"a mai putut continua plimbarea ,i vru s a#un& la trsur, ct mai repede cu putin . Nepoata ei, prin urmare, a fost obli&at s se supun ,i se !ndreptar pe drumul cel mai scurt ctre casa de partea cealalt a rului. !naintau !ns !ncet cci domnul 4ardiner, care ador pescuitul, de,i !,i putea permite rareori aceast bucurie, era att de atent s vad vreun pstrv ivindu"se !n ap ,i att de prins de discu ia despre lucruri de acest fel cu !nso itorul lor, !nct !nainta foarte !ncet. 7n timp ce mer&eau astfel, fr &rab, au fost din nou surprin,i $ ,i mirarea Eli(abet)ei a fost aproape tot att de mare ca !ntia dat $ v(ndu"l, nu prea departe, pe domnul %arc1 care se apropia de ei. Crarea fiind aici mai descoperit dect de partea cealalt, putur s"l (reasc !nainte de a se !ntlni. Eli(abet), de,i uimit, era cel pu in mai pre&tit dect !nainte s stea de vorb, ,i se )otr! s vorbeasc ,i s par lini,tit, dac el avea cu adevrat de &nd s"i in"tilneasca. Timp de cteva minute a fost totu,i si&ur ca el va apuc pe vreo alt crare. Aceast impresie dura atia timp ct o cotitur a potecii !l ascunse privirii lor. Cnd dep,ir curb, %arc1 se afla !n fa a lor. %intr"o privire, Eli(abet) observ ca nu pierduse nimic din noua lui polite e. ,i pentru a"i rspunde cu aceea,i polite e !ncepu imediat s admire frumuse ea locului. dar nici nu spusese bine cuvintele <!ncnttor< ,i <fermector< ca !i trecur prin minte unele amintiri nefericite ,i !,i spuse ca laudele aduse domeniului *emberle1 puteau fi &re,it interpretate. Se sc)imb la fa ,i nu mai (ise nimic. %oamna 4ardiner rmsese pu in !n urm. cnd Eli(abet) tcu, el o !ntreb dac"i va face cinstea de a"l pre(enta prietenilor si. Aceasta era o dovad de polite e pentru care ea nu era deloc pre&tit. ,i cu &reu !,i putu opri un surs la &ndul ca dnsul dorea s fac cuno,tin c)iar cu unii dintre aceia !mpotriva crora mndria lui se revoltase att, atunci cnd o ceruse !n cstorie. <Ce uimit va fi, &ndi Eli(abet), cnd va afla cine sunt2 7i ia drept persoane din lumea bun<. *re(entarea a fost totu,i fcut imediat. ,i !n timp ce"i spunea cum se !nrudeau, ea !i arunc o privire furi, pentru a vedea cum va primi acest lucru, a,teptndu"se s"o ia la &oan ct va putea mai repede din fa a unor cuno,tin e att de de(onorante. A fost, ne!ndoielnic, surprins. %ar a suportat totul cu fermitate. ,i, departe de a pleca, se !ntoarse !mpreun cu ei ,i !ncepu o conversa ie cu domnuA 4ardiner. Eli(abet) nu putea fi dect !ncntat. nu putea fi dect triumftoare. 4ndul ca %arc1 constat acum ca ea avea ,i unele rude pentru care nu trebuia s ro,easc era consolator. Ascult atent ce vorbeau ,i se sim i mndr de fiecare cuvnt, fiecare propo(i iune a unc)iului ei, care scoteau !n eviden inteli&enta, &ustul sau bun lui cre,tere. Conversa ia se fi6 !n curnd asupra pescuitului ,i Eli(abet) !l au(i pe domnul %arc1 invitndu"l cu cea mai mare amabilitate s vin acolo la pescuit ori de cte ori !i va face plcere, ct timp se va afla !n !mpre#urimi, oferindu"se !n acela,i timp s"i pun la dispo(i ie uneltele necesare ,i s"i arate locurile din ru unde erau, de obicei, cele mai mari ,anse. %oamna 4ardiner, care mer&ea bra la bra cu Eli(abet), !i arunc o privire plin de mirare. Eli(abet) nu spuse nimic, dar era fericit. oma&iul !i era adresat !n totul. 0irarea ei totu,i era imens ,i",i repet mereu: <%e ce este att de sc)imbat- %e unde poate proveni sc)imbarea- Nu se poate s fie din cau(a mea; nu se poate ca purtarea lui s fi devenit att de amabil de dra&ul meu. Nu se poate ca mustrrile mele de la ?unsford s fi adus o asemenea sc)imbare. Este cu neputin s m mai iubeasc<.
Page
0erser un timp astfel, cele dou doamne !nainte, cei doi domni !n urm, apoi coborr malul rului pentru a vedea mai bine o plant de ap mai neobi,nuit. iar cnd s",i reia locurile, se fcu o mica sc)imbare, din cau(a doamnei 4ardiner care, obosit de efortul de diminea a aceea, &sea bra ul Eli(abet)ei prea slab pentru a o sus ine ,i"l prefera, !n consecin , pe al so ului sau. %omnul %arc1 !i lua locul ln& nepoata ei ,i merser mai departe !mpreun. %up o mica tcere, tnra fat a fost prima care a vorbit. %orea ca dnsul s ,tie ca !nainte de a veni acolo primiser asi&urarea ca era absent ,i, prin urmare, !ncepu prin a spune ca sosirea lui fusese foarte nea,teptat, <cci mena#era dumneavoastr, adu& ea, ne"a informat ca !n mod cert nu ve i fi aici dect mine. ,i am !n eles !ntr"adevr, !nainte de a pleca din 'a+eGell, ca nu era i a,teptat c)iar att de curnd<. %arc1 recunoscu ca a,a era ,i"i mai spuse ca venise cu cteva ore nai !nainte dect &rupul cu care cltorea, pentru ca avea treburi cu lo&oftul lui. $ Ceilal i vor sosi mine, devreme, continu el, ,i printre dn,ii sunt cteva persoane care au privile&iul s va cunoasc: domnul 'in&le1 ,i surorile sale. Eli(abet) rspunse numai cu o u,oar !nclinare. 4ndurile !i fu&ir !napoi la clipa cnd numele acestuia fusese rostit pentru ultima oar !ntre ei. ,i, #udecnd dup cum !i art c)ipul, nici &ndul lui nu era !ntr"alta parte. $ 0ai este printre dn,ii o alt persoan, continua %arc1 dup o pau(, care dore,te, !n mod special, s va cunoasc. 7mi ve i permite $ sau va cer prea mult $ s va pre(int pe sora mea, !n timpul ,ederii dumneavoastr la /ambtonSurpri( unei astfel de cereri era !ntr"adevr mare. prea mare ca s",i poat da seama cum a#unsese ea la aceast favoare, !,i ddu imediat seama ca dorin a, mai mare sau mai mica, pe care o avea domni,oara %arc1 de a o cunoa,te era desi&ur opera fratelui ei ,i $ fr alt cercetare $ era un lucru !mbucurtor. 7i fcu plcere s constate ca resentimentele nu"l fcuser s &ndeasc cu adevrat ru despre ea. 0erser mai departe tcu i, ambii adnci i !n &nduri. Eli(abet) nu se sim ea !n lar&ul ei $ acest lucru i"ar fi fost imposibil. era !ns m&ulit ,i mul umit. %orin a lui de a"i pre(enta sora era un oma&iu cu totul nea,teptat. Curnd !i dep,ir pe ceilal i. ,i cnd a#unser la trsur, domnul ,i doamna 4ardiner rmseser aproape cu un sfert de mil !napoi. %arc1 o invit atunci s pofteasc !n cas. dar ea !i rspunse ca nu era obosit ,i au rmas unul ln& altul pe pelu(. 7n astfel de clipe, s"ar fi putut spune multe ,i tcerea lor era stn#enitoare. Eii(abet) ar fi voit s spun ceva, dar fiece subiect prea a fi sub un embar&o. 7n cele din urm, ea !,i aminti de cltoria fcut ,i vorbir struitor despre 0atloc+ ,i %ovedale. Totu,i timpul ,i mtu,a !naintau !ncet, iar rbdarea ,i ideile ei aproape ca se epui(aser, !nainte ca tete-*-tete-ul lor s fi luat sfr,it. Cnd domnul ,i doamna 4ardiner i"au a#uns, fur pofti i cu to ii !n cas pentru a lua ceva rcoritor, dar invita ia a fost refu(at ,i s"au despr it cu cea mai desvr,it polite e de ambele pr i. %omnul %arc1 a#uta doamnelor s se urce !n trsur ,i cnd pornir Eli(abet) !l v(u p,ind !ncet spre cas. Atunci !ncepur s cur& remarcile unc)iului ,i mtu,ii sale. fiecare dintre ei declar c"l &sise mai presus de toate a,teptrile. $ Este perfect de binecrescut, politicos ,i lipsit de preten ii, spuse unc)iul. $ (ste ceva !n el pu in cam ceremonios, desi&ur, rspunse mtu,a, dar se limitea( doar la aerul lui ,i nu"i st ru. Spun acum ca mena#era lui ca, de,i oamenii !l pot crede mndru, eu nu am observat s fie a,a. $ Niciodat n"am fost mai surprins dect acum v(nd cum s"a purtat cu noi. A fost mai mult dect politicos, a fost de"a dreptul plin de aten ii. ,i n"avea nici o nevoie s dea dovad de asemenea aten ii. Cuno,tin lui cu Eli(abet) era foarte superficial. $ %esi&ur, /i((1, interveni mtu,a, nu e tot att de frumos ca 5ic+)am, sau mai curnd nu are inuta lui 5ic+)am, cci trsturile lui sunt foarte armonioase. %ar cum de"ai a#uns s ne spui ca este att de de(a&reabilEli(abet) se scu( cum putu mai bine. spuse ca atunci cnd se !ntlniser !n ;ent !i plcuse ,i ei mai mult dect prima dat ,i ca nu"l v(use niciodat att de dr&u ca !n diminea a aceea. $ S"ar putea s fie capricios cu amabilit ile, replic unc)iul. oamenii importan i sunt adesea astfel. nu consider deci si&ur invita ia la pescuit, cci mine s"ar putea s",i sc)imbe &ndurile ,i s" mi cear s ies din parcul lui. Eli(abet) sim ea ca dnsul se !n,ela total asupra caracterului domnului %arc1, dar nu (ise nimic. $ =(ndu"l, continu doamna 4ardiner, n"ai crede !n ruptul capului ca s"ar putea purta cu cineva att de crud cum s"a purtat cu bietul 5ic+)am. Nu are o !nf i,are de om ru. %in contr, cnd vorbe,te, este ceva ce" i place la el, o e6presie frumoas a &urii. 3i are o demnitate care te face s nu te !ndoie,ti nici un moment ca are o inim bun. %ar, !ntr"adevr, femeia aceea cumsecade care ne"a
Page
artat casa a vorbit cu !nflcrare despre el2 Abia de"mi puteam ine rsul uneori. *resupun !ns ca este un stpn &eneros ,i acest lucru, !n oc)ii unui servitor, cuprinde toate virtu ile. Eli(abet) se sim i obli&at s spun ceva pentru a"i #ustifica purtarea fa de 5ic+)am ,i de aceea le ddu s !n elea&, ct de discret putu, ca, dup cele ce aflase de la rudele sale din ;ent, faptele sale puteau fi interpretate foarte diferit. ,i ca nu era deloc att de vinovat ,i nici 5ic+)am att de nevinovat cum se credea !n ?ertfords)ire. *entru a",i !ntri spusele, le povesti detaliile tran(ac iilor pecuniare ce avuseser loc !ntre dn,ii, fr !ns a indica precis care era sursa informa iilor, afirmnd doar ca era ct se poate de serioas. %oamna 4ardiner fu surprins ,i ar fi dorit s afie mai mult. dar, cum se apropiau de locurile unor !ntmplri plcute din trecutul ei, toate celelalte &nduri ale sale fur alun&ate de farmecul amintirilor. era prea preocupat s"i arate so ului sau toate col urile interesante din !mpre#urimi, pentru a se mai &ndi la altceva. %e,i plimbarea din cursul dimine ii o obosise, nici nu prn(ir bine ca o ,i pornir iar la drum !n cutarea vec)ilor cuno,tin e ,i !,i petrecur seara bucuro,i de a",i fi reluat ni,te rela ii de at ia ani !ntrerupte. 7ntmplrile din (iua aceea fuseser mult prea interesante pentru ca Eli(abet) s mai poat da aten ie acestor prieteni noi, ,i nu putu face altceva dect s se &ndeasc ,i iar s se &ndeasc plin de uimire la amabilitatea domnului %arc1 ,i, mai presus de toate, la dorin a lui de a i"o pre(enta pe sora sa. Capitolul C/9= Eli(abet) se a,teptase ca domnul %arc1 s vin cu sora lui s"i fac o vi(it a doua (i dup sosirea domni,oarei %arc1 la *emberle1 ,i, !n consecin , se )otrse s nu se !ndeprte(e de )an, !n tot cursul acelei dimine i. Conclu(ia ei se dovedise !ns &re,it, cci musafirii se pre(entar c)iar !n diminea a urmtoare sosirii lor !n /ambton. 8cuser o plimbare prin localitate !mpreun cu unii dintre noii lor prieteni ,i tocmai se re!ntorseser la )an pentru a se sc)imba ca s ia prn(ul cu familia aceea, cnd fur atra,i la ferestre de (&omotul unei trsuri ,i v(ur un domn ,i o doamn !ntr"un docar venind !n susul str(ii. Eli(abet), recunoscnd !ndat livreaua, !n elese despre ce era vorba ,i nu mica fu mirarea rudelor sale cnd le aduse la cuno,tin onoarea care o a,tepta. Unc)iul ,i mtu,a fur complet ului i. iar stn#eneala, comportarea ei, !n timp ce le spunea aceasta, pus alturi de faptul !n sine ,i de multe altele din (iua precedent, le desc)ise oc)ii. Nu b&aser nimic de seam mai !nainte, dar acum !n eleser ca nu e6ist alt e6plica ie pentru asemenea aten ii, venind de la un astfel de om, dect presupunerea ca nutrea un sentiment pentru nepoata lor. 7n timp ce erau preocupa i de aceste &nduri noi, tulburarea Eli(abet)"ei cre,tea cu fiece clip. Era foarte uimit de propria"i nelini,te. printre alte motive de !n&ri#orare !i mai era ,i team ca, din cau(a !nclina iei ce"o avea pentru ea, fratele s n"o fi pre(entat prea favorabil. ,i dorind mai mult dect oricnd s plac, !i era fire,te fric s nu fi pierdut capacitatea de a plcea. Se retrase de la fereastr, !n&ri#orat s nu fie v(ut, ,i, !n timp ce umbl de colo pn colo prin camer, !ncercnd s se calme(e, remarc pe c)ipurile unc)iului ,i mtu,ii atta uimire !nct se tulbur ,i mai mult. %omni,oara %arc1 ,i fratele sau !,i fcur apari ia ,i formidabila pre(entare avu loc. Eli(abet) v(u cu uimire ca noua sa cuno,tin era cel pu in tot att de stin&)erit ct ,i ea. %e cnd sosise !n /ambton au(ise ca domni,oara %arc1 era nespus de mndr, dar cteva minute de observa ie o convinser ca era numai nespus de sfioas. 7i fu &reu s"i smul& mai mult dect rspunsuri monosilabice. %omni,oara %arc1 era !nalt ,i mai voinica dect Eli(abet). ,i de,i abia trecuse de ,aispre(ece ani, trupul i se rotun#ise ,i avea o !nf i,are plin de feminitate ,i &ra ie. Era mai pu in frumoas dect fratele sau, dar pe c)ip i se putea citi inteli&enta ,i bun dispo(i ie ,i felul sau de a fi era lipsit de preten ii ,i prietenos. Eli(abet), care se a,teptase s &seasc !n ea un observator tot att de ptrun(tor ,i de nestn#enit cum fusese totdeauna domnul %arc1, se lini,ti mult !ntrev(nd sim minte att de diferite. Curnd dup sosire, %arc1 !i spuse ca va veni ,i 'in&le1 pentru a"i pre(enta oma&iile, iar de" abia avu timp s",i e6prime plcerea ,i s se pre&teasc pentru a primi un astfel de oaspete, ca se ,i au(i pe scri pasul &rbit al domnului 'in&le1 care, dup o clip, intra !n camer. Toat mnia Eli(abet)ei !mpotriva lui pierise de mult dar, dac ar mai fi sim it ct de ct a,a ceva, cu &reu ar fi re(istat !n fata cordialit ii sincere pe care o manifest cnd o rev(u. O !ntreb, !ntr"un fel prietenos, de,i numai !n &eneral, despre familia ei, ,i o privi ,i vorbi cu aceea,i voioas naturale e din totdeauna. *entru domnul ,i doamna 4ardiner domnul 'in&le1 nu era un persona# mai pu in interesant dect pentru ea !ns,i. %oreau de mult s"l vad. Tot &rupul din fa a lor le strnea !ntr"adevr un viu interes. 'nuielile pe care tocmai !ncepuser s le aib !n le&tur cu domnul %arc1 ,i Eli(abet) !i fcur s",i !ndrepte observa iile ,i asupra unuia ,i a celuilalt cu o aten ie cercettoare, dar totu,i re(ervat. ,i din
Page
aceste observa ii se convinser curnd ,i deplin ca cel pu in unul dintre ei ,tia ce !nseamn a iubi. 7n privin a sentimentelor domni,oarei, aveau !nc oarecari !ndoieli. dar ca domnul era plin de cea mai vie admira ie nu mai !ncpea nici o !ndoial. Eli(abet) avea ,i ea multe de fcut. %orea s cunoasc, !n mod cert, sentimentele fiecruia dintre oaspe i, dorea s le lmureasc pe ale sale ,i s se fac plcut tuturor. ct prive,te aceast ultim dorin , !n le&tur cu care avea cele mai mari temeri ca nu va reu,i, succesul ei era asi&urat pentru ca cei crora se strduia s le fac plcere erau predispu,i !n favoarea ei. 'in&le1 era &ata, 4eor&iana nerbdtoare ,i %arc1 )otrt s se lase !ncntat. Cnd !l v(u pe 'in&le1, &induriie !i (burar, fire,te, spre sora ei. ,i o)2 Ce mult dorea s ,tie dac vreun &nd de"al lui luase aceia,i drum2 7n unele momente i se prea ca 'in&le1 vorbea mai pu in ,i o dat, de dou ori, cnd o privi, se bucur la &ndul ca !ncearc poate s &seasc o asemnare. %ar, dac aceasta putea fi numai o !nc)ipuire, purtarea lui fa de domni,oara %arc1, care fusese pre(entat ca o rivala a Janei, n"o decep iona deloc. Nu v(u nici la unul, nici la cellalt o sin&ur privire care s trde(e un interes deosebit. 7ntre dn,ii nu se petrecu nimic care s #ustifice speran ele surorii lui. %in acest punct de vedere, ea se sim i curnd satisfcut. iar !nainte de a se despr i, se !ntmplar dou"trei lucruri mrunte care, dup interpretarea ei plin de temeri, dovedea ca dnsul !,i amintea de Jane cu o nuan de tandre e ,i cu dorin a de a spune ceva care s aduc vorba despre ea, dac ar fi !ndr(nit. /a un moment dat, cnd ceilal i discutau !ntre ei, 'in&le1 !i spuse pe un ton !n care se sim ea parc un real re&ret ca <era foarte mult de cnd nu mai avusese plcerea s"o vad<, ,i !nainte ca ea s"i poat rspunde, adu&ase: <Sunt mai mult de opt luni. Nu ne"am v(ut de la MN noiembrie, cnd am fost cu to ii la bal la Net)erfleld<. Eli(abet) constat, mul umit, preci(ia cu care !,i amintise aceast dat. ,i apoi, fr le&tur aparenta profita de prile# ca s !ntrebe dac toate surorile e se aflau la /on&bourn. 7ntrebarea nu spunea multe. ,i nici remarc de mai !nainte. dar privirea ,i felul !n care fuseser rostite ddeau vorbelor un anume sens. Eli(abet) nu",i putea !ntoarce des oc)ii ctre domnul %arc1 dar, de cte ori !l (rea, vedea pe c)ipul lui o e6presie binevoitoare ,i tot ce spunea era rostit pe un ton att de pu in <distant< sau dispre uitor fa de cei din #ur, !nct se convinse ca ameliorarea manierelor lui, pe care o remarcase cu o (i !nainte, orict de temporar s"ar dovedi a fi, dep,ise $ cel pu in $ durata unei (ile. Cnd !l v(u dorind compania unor oameni cu care orice rela ii i s"ar fi prut, cu cteva luni !nainte, compromi toare, ,i fcnd totul pentru a le c,ti&a simpatia. cnd !l v(u att de politicos, nu numai cu dnsa, dar c)iar ,i cu rudele ei pe care le dispre uise pe fa , ,i !,i reaminti ultima lor scena att de a&itat din casa paro)iala de la ?unsford, constat ca deosebirea, sc)imbarea erau att de mari ,i o i(bir att de puternic, !nct &reu se stpni ca s nu i se &)iceasc uimirea. Nu"l v(use niciodat, nici !n mi#locul prietenilor lui dra&i la Net)erfield, nici alturi de !naltele lui rude de la >osin&s, att de dornic de a se face plcut, att de lipsit de orice preten ii, de orice re(erv, ca acum, cnd nimic important nu putea s re(ulte din succesul efortului lui ,i cnd pn ,i faptul de"a face cuno,tin cu aceia ctre care se !ndreptau aten iile lui ar fi provocat btaia de #oc ,i blamul din partea doamnelor de la Net)erfield ct ,i a celor de la >osin&s. Oaspe ii au stat cam o #umtate de or. ,i cnd s"au ridicat s plece, domnul %arc1 o ru& pe sora lui ca !mpreun cu el s",i e6prime dorin a de a avea pe domnul ,i doamna 4ardiner ct ,i pe domni,oara 'ennet la mas, la *emberle1, !nainte ca ace,tia s prseasc inutul. %omni,oara %arc1, de,i cu o sfial care arata neobi,nuin de"a face invita ii, se e6ecut imediat. %oamna 4ardiner se uit la nepoata ei, dorind s ,tie ct era de dispus ea $ pe care invita ia o privea !n primul rnd $ s o accepte, dar Eli(abet) !ntoarse capul. *resupunnd totu,i ca acest &est inten ionat dovedea o stin&)ereal de moment, mai curnd dect faptul ca nu"i convenea propunerea, ,i observnd la so ul ei, cruia !i plcea societatea, marea dorin a de a o accepta, !ndr(ni s primeasc invita ia, care rmase stabilit pentru a treia (i. 'in&le1 !,i e6prim marea bucurie de a o revedea pe Eli(abet), cci mai avea attea s"i spun ,i attea s"o !ntrebe despre prietenii lor din ?ertfords)ire. Eli(abet), punnd toate astea !n seam dorin ei de a vorbi despre sora ei, fu mul umit. din aceast cau(, ca ,i din altele, dup plecarea oaspe ilor, ea se putu &ndi cu oarecare satisfac ie la ultima #umtate de or de,i, !n timpul vi(itei, nu prea fusese !ncntat. %ornic de a rmne sin&ur, temndu"se de !ntrebri sau de alu(ii din partea unc)iului ,i mtu,ii, sttu cu ei numai att ct s aud buna lor prere despre 'in&le1 ,i apoi se duse !n &rab s se sc)imbe. %ar nu avea motive s se team de curio(itatea domnului ,i doamnei 4ardiner. ei nu doreau s"o sileasc s spun ceva. *entru ei, era evident ca Eli(abet) !l cuno,tea pe domnul %arc1 mai bine dect cre(user. era limpede ca el era foarte !ndr&ostit de ea. Observaser multe lucruri demne de interes, dar nimic care s #ustifice o cercetare.
Page
A avea o bun prere despre domnul %arc1 era acum o dorin ar(toare ,i, att ct !l cuno,teau, nu"i puteau &si nici un cusur. Nu puteau rmne indiferen i la polite ea lui. ,i dac s"ar fi luat, pentru a",i face o opinie, dup propriile lor sim minte ,i dup spusele mena#erei, fr s in seama de nimic altceva, societatea din ?ertfords)ire, care !l cuno,tea, nu l"ar fi recunoscut drept domnul %arc1. Erau acum interesa i a crede spusele mena#erei. ,i, !n curnd, !,i ddur seama ca mrturia unei servitoare care !l ,tia de cnd era de patru ani ,i a crei comportare era demn de respect nu trebuia respins !n mod pripit. 3i nici la urec)ile prietenilor lor din /ambton nu a#unsese nimic care s scad &reutatea spuselor mena#erei. Nu"l puteau acu(a de nimic, !n afar de mndrie. 0ndrie probabil ca avea ,i, c)iar dac n"ar fi avut, tot i s"ar fi imputat de ctre locuitorii acelui mic or,el comercial, cu care familia lui nu era !n vi(it. Se recuno,tea totu,i ca era &eneros ,i ca a#ut mult pe sraci. 7n privin a lui 5ic+)am, cltorii aflaser curnd ca nu prea era bine v(ut. cci, de,i cea mai mare parte din raporturile lui cu fiul stpnului nu puteau fi perfect !n elese, era totu,i fapt binecunoscut ca, la plecarea din %erb1s)ire, lsase o mul ime de datorii, pe care le onorase, dup aceea, domnul %arc1. Ct despre Eli(abet), !n seara aceea &ndurile !i (burar la *emberle1 mai struitor dect !n a#un. ,i de,i sear ce trecea !i prea lun&, n"a fost !ndea#uns de lun& pentru a se lmuri asupra sentimentelor ei fa de cineva de acolo. rmase trea( dou ore !ntre&i, !ncercnd s ,i le limpe(easc. %esi&ur, nu"l ura. Nu. ura pierise de mult ,i aproape tot de atunci se sim ea ru,inat de a fi avut vreodat fa a de el un sim mnt care s"ar fi putut numi astfel. >espectul fa de el, nscut din convin&erea ca avea mari calit i, de,i cu &reu acceptat la !nceput, !ncetase de la un timp s"l mai considere incompatibil cu sim mintele ei. iar acum, acest respect crescuse, se sc)imbase, devenise de o natur mai prietenoas, din cau(a mrturiilor att de favorabile lui ,i a luminii att de bune !n care se plasase !n (iua aceea. %ar, mai presus de toate, mai presus de respect ,i stim, mai avea un motiv s fie plin de bunvoin , care nu putea fi trecut cu vederea. Era recuno,tin a $ recuno,tin a nu numai pentru ca o iubise cndva, dar pentru ca o iubea !nc de a#uns pentru a ierta toat a&resivitatea ,i aro&ant cu care !l refu(ase ,i toate nedreptele acu(ri ce !nso iser acest refu(. 8usese convins ca el o va evita ca pe cel mai mare du,man al lui ,i, dimpotriv, pruse, atunci cnd se !ntlniser !ntmpltor, ct se poate de dornic de a"i pstra prietenia ,i, fr nici o manifestare deplasat de aten ii, fr vreo ostenta ie !n purtarea lui cnd era vorba de ceva care"i privea doar pe ei doi, cauta aprecierea prietenilor ei ,i dorea ca sora lui s"o cunoasc. O asemenea sc)imbare la un om att de mndru tre(ea nu numai uimire, ci ,i recuno,tin a. cci ea nu putea fi pus pe seama iubirii, a iubirii ar(toare, ,i astfel fiind, impresia ce o fcea asupra ei era dintre acelea ce trebuie !ncura#ate, nefiind deloc neplcut, de,i &reu de definit. 7l respecta, !l stim, !i era recunosctoare, !i dorea tot binele. ar fi vrut numai s",i poat da seama ct de mult dorea ca binele acela s depind de ea ,i !n ce msur ar fi fost spre fericirea amndurora s",i foloseasc puterile $ pe care !,i !nc)ipuia ca le mai are !nc $ pentru a"l face s",i repete cererea. Seara, mtu,a ,i nepoata )otrr ca o amabilitate att de deosebit ca aceea pe care o avusese domni,oara %arc1, venind s le vi(ite(e c)iar !n (iua sosirii sale la *emberle1 $ unde nu avusese dect timpul necesar pentru a lua micul de#un $ trebuia imitata, de,i nu putea fi e&al, printr"o manifestare de polite e din partea lor. ,i ca, !n consecin , ar fi fost foarte oportun s"i fac o vi(it la *emberle1, a doua (i diminea . 3i a,a a rmas stabilit. Eli(abet) era !ncntat de,i, cnd se !ntreb care era motivul, nu prea ,tia ce s",i rspund. %omnul 4ardiner le prsi !ndat dup micul de#un. 8usese invitat cu o (i !nainte s vin s pescuiasc ,i se stabilise definitiv ca dnsul s"i !ntlneasc pe unii dintre domni la *emberle1, ctre prn(.
Capitolul C/= 8iind acum convins ca antipatia domni,oarei 'in&le1 fa de ea se datora &elo(iei, Eli(abet) nu putea s nu",i dea seama ce neplcut impresionat va fi aceasta cnd ea !,i va face apari ia la *emberle1 ,i era curioas s vad cita polite e va manifesta doamn, cnd rela iile dintre ele vor fi reluate. Sosind la *emberle1, au fost conduse prin )ol !n salonul care, fiind orientat ctre nord, era foarte plcut pentru vara. 8erestrele ddeau spre parc ,i se desc)ideau asupra unei priveli,ti odi)nitoare, !nspre dealurile !nalte ,i !mpdurite din spatele casei ,i !nspre ste#arii mndri ,i castanii de Spania !mpr,tia i !n poiana dintre cas ,i dealuri. 7n aceast !ncpere au fost primite de domni,oara %arc1, care se afla acolo !mpreun cu doamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1 ,i cu doamna cu care locuia la /ondra.
Page
4eor&iana le primi foarte politicos, dar cu o #en care, de,i i(vora din sfiala ,i team de a nu face ceva &re,it, putea da celor care se sim eau ei !n,i,i inferiori convin&erea ca era minar ,i re(ervat. %oamna 4ardiner ,i nepoata sa o !n eleser !ns ,i avur toat !n&duin a pentru ea. %oamna ?urst ,i domni,oara 'in&le1 le onorar numai cu o reveren . ,i dup ce se a,e(ar urm o tcere de cteva clipe, stn#enitoare cum sunt desi&ur !ntotdeauna tcerile de acest fel. *rima care vorbi a fost doamna Annsle1, o femeie amabil, plcut la vedere ,i care, !ncercnd s !nlesneasc o conversa ie, dovedea ca era !ntr"adevr mai bine crescut dect oricare dintre celelalte doamne. convorbirea a fost dus de ea ,i doamna 4ardiner, cu cte un a#utor oca(ional din partea Eli(abet)ei. %omni,oara %arc1 fcea impresia c",i insufla cura# pentru a participa ,i dnsa, ,i uneori, cnd riscul de a fi au(it era minim, cute(a s spun ,i ea cte ceva. Eli(abet) !,i dete repede seama ca era atent urmrit de domni,oara 'in&le1 ,i ca nu putea spune o vorb, mai ales domni,oarei %arc1, fr s nu atra& aten ia celeilalte. Constatarea aceasta nu ar fi !mpiedicat"o s !ncerce s vorbeasc cu 4eor&iana, dac nu ar fi fost a,e(ate prea departe una de alta. nu"i prea !ns ru ca era scutit de obli&a ia de"a face conversa ie, cci era preocupat de propriile ei &nduri. Se a,tepta, !n fiecare clip, s vad pe unii dintre domni intrnd !n salon. dorea $ se temea $ ca stpnul casei s nu se afle printre ei. ,i !i era &reu s spun dac mai mult dorea, sau mai mult se temea de acest lucru. %up se sttu astfel un sfert de or, fr s aud &lasul domni,oarei 'in&le1, Eli(abet) fu tre(it de o !ntrebare rece a acesteia, care se interesa de sntatea familiei sale. 7i rspunse cu o e&al indiferen ,i la fel de scurt, ,i cealalt nu mai spuse nimic. Urmtoarea varia ie din timpul vi(itei lor fu produs de intrarea servitorilor aducnd carne rece, pr#ituri ,i o !ntrea& varietate din cele mai frumoase fructe de se(on. dar acest lucru nu s"a produs dect dup ce, prin (mbete ,i priviri semnificative, doamna Annsle1 !i reamintise domni,oarei %arc1 rolul ei de &a(d. Acum toate doamnele aveau o ocupa ie. cci, dac nu toate puteau conversa, toate puteau mnca. ,i frumoasele piramide de stru&uri, nectarine ,i piersici le"au atras repede !n #urul mesei. 7n timp ce erau astfel ocupate, Eli(abet) avu prile#ul s decid dac mai mult se temea sau mai mult dorea apari ia domnului %arc1, dup sentimentul care o stpni cnd acesta intr !n salon. ,i atunci, de,i cu o clip !nainte cre(use ca dorin a de a"l vedea predomina, !ncepu s"i re&rete venirea. %nsul sttuse un timp cu domnul 4ardiner, care !mpreun cu al i doi"trei domni de"ai casei era la pescuit, ,i !l prsise numai cnd aflase ca doamnele din familia lui inten ionau s"i fac 4eor&ianei o vi(it, !n cursul dimine ii. Nici nu apruse bine ca Eli(abet) ,i luase )otrrea !n eleapt de a fi de&a#at ,i nestn#enit, )otrre foarte necesar, dar poate nu ,i foarte u,or de inut, pentru ca !,i ddu seama ca tre(iser bnuielile tuturor ,i ca nu era oc)i s nu"i urmreasc lui %arc1 toate &esturile, de cum intrase !n camer. Nimeni !ns nu trda o curio(itate mai mare dect domni,oara 'in&le1, !n ciuda sursurilor pe care le arbora ori de cte ori se adres vreunuia dintre cei care"i strniser aceast curio(itate. cci &elo(ia nu o dusese !nc la disperare ,i nu !ncetase, !n nici un fel, cu aten iile fa de domnul %arc1. /a intrarea fratelui sau, domni,oara %arc1 se strdui mult mai mult s participe la conversa ie. ,i Eli(abet) v(u ca el era dornic ca sora lui s se !mprieteneasc cu ea ,i !ncura#a, pe ct era cu putin , orice !ncercare de conversa ie ,i din partea uneia ,i din partea celeilalte. %omni,oara 'in&le1 observ ,i ea toate acestea ,i, de neca(, fcu impruden s foloseasc primul prile# pentru a spune cu o polite e bat#ocoritoare: $ Spune"mi, te ro&, domni,oara Eli(abet), a plecat !ntr"adevr re&imentul de mili ie din 0er1ton- Este desi&ur o mare pierdere pentru familia dumneavoastr. Nu !ndr(nise s pronun e numele lui 5ic+)am, !n pre(en a lui %arc1. dar Eli(abet) !n elese imediat ca la el se &ndise !n primul rnd, ,i amintirile de tot felul !n le&tur cu 5ic+)am o fcur s se simt, o clip, nenorocit. dar strduindu"se din rsputeri s respin& acest atac du,mnos, rspunse pe un ton destul de indiferent. 7n timp ce vorbea, se uit fr s vrea la %arc1 ,i"l v(u aprins la fa , privind"o &rav, iar pe sora lui cople,it de consternare, incapabil s",i ridice oc)ii din pmnt. %ac domni,oara 'in&le1 ar fi ,tiut ce durere !i provoac dra&ului ei prieten, ar fi renun at, fr !ndoial, de a mai face aceast insinuare. avusese numai inten ia s"o tulbure pe Eli(abet), aducnd !n discu ie numele unui brbat pentru care credea ca avea o preferin , s"o fac s trde(e o susceptibilitate care s"o scad !n oc)ii lui %arc1, ,i poate s"i aminteasc acestuia de toat stupiditatea ,i absurditatea rela iilor !ntre inute de unii membri ai familiei ei cu acea unitate militar. /a urec)ile domni,oarei 'in&le1 nu a#unsese nici un cuvnt despre proiectul de fu& al domni,oarei %arc1. Nu fusese de(vluit nimnui, att timp ct secretul putuse fi pstrat $ sin&ura e6cep ie era Eli(abet). ,i fratele avea !n primul rnd &ri# s"l ascund de toate rudele lui 'in&le1, tocmai din dorin a pe care Eli(abet) i"o atribuise de mult ,i anume ca acestea s devin mai tr(iu rudele surorii lui. El !,i fcuse, desi&ur, un astfel de plan. ,i fr s !nsemne ca planul avea vreo le&tur cu
Page
!ncercarea lui de a"l despr i pe 'in&le1 de domni,oara 'ennet, probabil ca acesta contribuia cu ceva la viul interes ce"l nutrea pentru binele prietenului sau. *urtarea stpnit a Eli(abet)ei !l lini,ti, !ns, repede. ,i cum domni,oara 'in&le1, ve6ata ,i de(am&it, nu !ndr(nea s continue pe tema lui 5ic+)am, cu timpul !,i reveni ,i 4eor&iana, de,i nu de a#uns pentru a fi !n stare s mai spun ceva. 8ratele sau, cruia se temea s"i !ntlneasc oc)ii, de" abia !,i mai amintea ca ea fusese amestecat !n aceast c)estiune. iar incidentul care trebuia s"l fac s",i mute &ndurile de la Eli(abet) pru ca i le fi6ea( asupra ei, cu o bucurie mereu crescnd. =i(it nu se prelun&i mult dup !ntrebarea ,i rspunsul men ionate mai sus. ,i !n timp ce domnul %arc1 le !nso ea la trsur, domni,oara 'in&le1 ddu fru liber sim mintelor sale, criticnd persoan, comportarea ,i toalet Eli(abet)ei. %ar 4eor&iana refu(a s i se alture. >ecomandrile fratelui sau fuseser suficiente pentru a"i c,ti&a favoarea. #udecata lui nu putea &re,i. iar el vorbise despre Eli(abet) !n termeni care nu"i lsau 4eor&ianei posibilitatea s"o &seasc altfel dect !ncnttoare ,i &entil. Cnd %arc1 reveni !n salon, domni,oara 'in&le1 nu se putu stpni s nu"i repete, !n parte, cele ce"i spusese surorii lui. $ Ce ru arata a(i Eli(a 'ennet, domnule %arc12 E6clam ea. N"am v(ut !n via a mea pe nimeni care s se fi sc)imbat att, de iarna trecut pn acum. 9 s"a !nne&rit fata ,i s"a ur it2 /ouisa ,i cu mine suntem de prere ca nici n"am fi recunoscut"o. Orict de pu in i"ar fi plcut domnului %arc1 asemenea comentarii, se mul umi s rspund cu rceal ca nu remarcase alt sc)imbare, !n afar de faptul ca se bron(ase oarecum $ nici o mirare dup cltoria din vara aceea. $ 7n ce m prive,te, relu ea, trebuie s mrturisesc ca n"am &sit niciodat nimic frumos la ea. Are o fa a prea !n&ust, tenul fr nici o strlucire ,i trsturile nu"i sunt deloc frumoase. Nasul nu are nimic caracteristic. linia lui nu e perfect conturat. %in ii !i sunt acceptabili, dar cu totul obi,nui i. iar oc)ii, despre care se spunea uneori ca sunt foarte frumo,i, nu i"am &sit niciodat e6traordinari. Au o privire ascu it, rutcioas, care nu"mi place deloc. ,i !n toat atitudinea ei este un amestec de suficient ,i lipsa de stil insuportabil. Cum domni,oara 'in&le1 era att de convins ca %arc1 o admira pe Eli(abet), nu aceasta era metoda cea mai bun pentru a se impune aten iei lui. dar oamenii mnio,i nu sunt totdeauna !n elep i. ,i, v(ndu"l !n cele din urm oarecum iritat, considera ca ob inuse succesul la care se a,teptase. El rmase totu,i, cu )otrre, tcut. iar ea, !ncp nndu"se s"l fac s vorbeasc, continu: $ 0i"amintesc ce uimi i am fost cu to ii, cnd am cunoscut"o !nti la ?ertfords)ire, aflnd ca era o frumuse e renumit. ,i mi"aduc !n special aminte ca v"am au(it spunnd, !ntr"o sear, dup ce luaser masa la Net)erfield: 0(a, o frumuse e2 A, putea mai curnd s"o numesc bunul"sim !nnscut<. %ar mai tr(iu s"a prut ca v"a c,ti&at favoarea ,i cred c"a i considerat"o destul de frumu,ic, !ntr"un timp. $ %a, replic %arc1, care nu se mai putea stpni, dar aceasta a fost numai la !nceput, cnd am fcut cuno,tin , deoarece sunt multe luni de cnd mi se pare una dintre cele mai frumoase femei pe care le cunosc. Apoi se !ndeprt ,i domni,oarei 'in&le1 !i rmase toat satisfac ia de a"l fi silit s"i spun ceea ce nu !ndurera pe nimeni altul dect pe ea !ns,i. /a !ntoarcere, doamna 4ardiner ,i Eli(abet) discutar despre toate cele !ntmplate !n timpul vi(itei, !n afar de ceea ce le interesa !n mod special pe amndou. Au discutat despre !nf i,area ,i comportarea fiecruia, cu e6cep ia persoanei care le captiva cel mai mult aten ia. Au vorbit despre sora lui, prietenii lui, casa lui, fructele oferite, de toate, !n afar de el. ,i totu,i Eli(abet) era nerbdtoare s afle ce credea doamna 4ardiner despre dnsul, iar doamna 4ardiner ar fi fost prea recunosctoare nepoatei sale dac ar fi desc)is dnsa acest subiect.
Capitolul C/=9 Eli(abet) fusese &ro(av de de(am&it cnd, sosind la /ambton, nu &sise o scrisoare de la Jane. aceast de(am&ire se accentua !n fiecare diminea petrecut acolo. A treia (i !ns m)nirea ei lu sfr,it ,i Jane fu #ustificat, cci sosir dou scrisori deodat, una dintre ele purtnd !ns men iunea ca fusese trimis &re,it, !n alt localitate. Eli(abet) nu se mir deloc de acest lucru, cci Jane scrisese &re,it adresa. Cnd sosir scrisorile, erau to i &ata de plimbare. unc)iul ,i mtu,a plecar sin&uri, lsnd"o s se bucure !n lini,te de ele. Scrisoarea cu adresa &re,it trebuia desc)is prima. fusese scris cu cinci (ile !nainte. 7ncepea cu o relatare a tuturor micilor petreceri ,i invita ii la care fuseser, cuprin(nd
Page
,tiri de &enul celor pe care le ofer provincia. dar #umtatea a doua, datat cu o (i mai tr(iu ,i scris cu o vdit tulburare, comunica lucruri mai importante. Ea sun astfel: %e cnd am scris cele de mai sus, scumpa mea /i((1, s"a !ntmplat ceva teribil de nea,teptat ,i de &rav. m tem !ns s nu te alarme(. 8ii !ncredin at ca suntem cu to ii snto,i. Ceea ce am de spus se refer la biata /1dia. Noaptea trecut, la orele douspre(ece, imediat dup ce ne culcasem, a sosit un curier din partea colonelului 8orster pentru a ne informa ca /1dia a plecat !n Sco ia cu unul dintre ofi erii lui. ca s" i spun adevrat, cu 5ic+)am2 7nc)ipuie" i surprinderea noastr. /ui ;itt1, totu,i, acest lucru nu i s" a prut cu totul nea,teptat. Sunt foarte, foarte m)nit. O cstorie att de impruden , %e ambele pr i2 =reau s sper, !ns, tot ce se poate mai bine ,i ca firea lui a fost ru !n eleas. Nu"mi vine deloc &reu s"l cred incon,tient ,i imprudent, dar pasul acesta H,i trebuie s ne bucurm de elI nu"l arat deloc ru la suflet. Ale&erea !i este, cel pu in, de(interesat, pentru ca trebuie ca ,tie ca tata nu"i poate da nimic. 'iata mam este tare nenorocit. Tata suporta acest lucru mai u,or. Ce fericit sunt ca nu le"am relatat niciodat ceea ce se spune despre el. 3i noi amndou trebuie s uitm. Se bnuie ca au pornit smbt, pe la mie(ul nop ii, dar nu li s"a observat lipsa pn ieri diminea , la orele opt. Am fost imediat !n,tiin a i. Scumpa mea /i((1 ei trebuie s fi trecut la (ece mile de casa noastr. Colonelul 8orster crede ca ne putem a,tepta s vin aici, curnd. /1dia i"a lsat so iei sale cteva rnduri !n care o inform de inten ia lor. Trebuie s !nc)ei, cci nu pot lipsi mult de ln& biata mam. 0 tem ca n"ai s fii !n stare s !n ele&i scrisoarea mea. abia dac ,tiu ce i"am scris. 8r s",i ia r&a(ul s #udece, dndu",i cu &reu seama de ceea ce sim ea, cnd termin de citit scrisoarea Eli(abet) puse mna pe cealalt ,i, desc)i(nd"o cu cea mai mare nerbdare, citi cele ce urmea(. 8usese scris o (i dup e6pedierea primei scrisori. *n acum trebuie s fi primit, scumpa surioar, scrisoarea mea scris !n &rab. %oresc ca aceasta s fie mai u,or de !n eles. de,i nu lipsa timpului m stin&)ere,te, capul !mi este att de (pcit, !nct nu pot &aranta ca voi fi limpede. *rea scumpa /i((1, abia dac ,tiu ce ar trebui s scriu. am !ns ve,ti proaste pentru tine, ve,ti care nu pot fi amnate. Orict de imprudenta ar fi cstoria dintre domnul 5ic+)am ,i biata noastr /1dia, a,teptam acum nerbdtori ,tirea ca a avut loc, deoarece sunt prea multe motive s ne temem ca nu au plecat !n Sco ia. Colonelul 8orster a venit ieri $ plecase din 'ri&)ton alaltieri, cteva ore dup curierul sau. %e,i scurt scrisoare lsat de /1dia pentru doamna 8orster le ddea a !n ele&e ca plecau la 4retna 4reen, %enn1 a lsat s"i scape o vorb, !n le&tur cu convin&erea lui ca 5. n"a avut niciodat inten ia s plece acolo ,i nici s se !nsoare cu /1dia, ceea ce, a#un&nd la urec)ile colonelului 8., l"a alarmat ,i l"a fcut s plece din 'ri&)ton ca s le dea de urm. /e"a luat u,or urma pn la Clap)am, dar nu mai departe. pentru ca, a#un,i acolo, au !nc)iriat o trsur de pia , concediind cupeul care"i adusese de la Epsom. Tot ceea ce se ,tie despre ei dup aceea este ca au fost v(u i continundu",i drumul spre /ondra. Nu ,tiu ce s cred. %up ce a fcut toate cercetrile posibile !n direc ia /ondrei, colonelul 8. s"a !ndreptat spre ?erfords)ire, continundu",i, plin de !n&ri#orare, cercetrile la toate barierele ,i )anurile din 'rne ,i ?atfield, dar fr succes. Nimeni, avnd semnalmentele lor, nu fusese v(ut pe acolo. *lin de cea mai cald !n ele&ere, a venit la /on&bourn pentru a ne !mprt,i temerile sale, !ntr"un mod care"i face cea mai mare cinste. 7mi pare sincer ru pentru dnsul ,i doamna 8., dar nimeni nu le poate aduce nici o vin. %isperarea noastr, dra&a mea /i((1, este foarte mare. Tata ,i mama se &ndesc la tot ce poate fi mai ru, dar eu nu"l pot crede att de neomenos. *oate ca, dintr"o mul ime de motive, ei consider ca e mai potrivit s se cstoreasc !n secret, la ora,, dect s se in de proiectul ini ial: ,i c)iar dac el ar fi capabil s aib asemenea inten ii fa de o fat tnr, cu o situa ie social ca a /1diei, ceea ce nu pare probabil, pot oare s"o consider pe ea att de total pierdutCu neputin 2 0 doare totu,i ca domnul colonel 8. nu este !nclinat s cread ca se vor cstori: a cltinat din cap cnd i"am mrturisit nde#dile mele ,i mi"a spus ca se teme ca 5. nu este un om !n care s ai !ncredere. 'iata mam este !ntr"adevr bolnav ,i nu iese din camera ei. %ac ar putea face un efort s se stpneasc ar fi mai bine, dar nu te po i a,tepta la asta. ct despre tata, nu l"am v(ut !n via a mea att de afectat. Srmana ;itt1 e disperat ca ne"a ascuns dra&ostea lor. cum era !ns o c)estiune de !ncredere, nu"i de mirare. Sunt sincer bucuroas, dra& /i((1, ca ai fost cru at oarecum de scenele acestea dureroase. ,i acum, ca primul ,oc a trecut, s" i mrturisesc oare ct mi"este de dor s vii !napoi- Nu sunt totu,i att de e&oist !nct s insist, dac este vreun inconvenient. /a revedere2 *un iar,i mna pe condei pentru a face ceea ce i"am spus ca nu voi face, dar !mpre#urrile sunt de a,a
Page
natur ca nu m pot stpni s nu va ro& din toat inima, pe to i, s va re!ntoarce i ct mai curnd cu putin . 7i cunosc pe unc)iul ,i mtu,a att de bine, !nct nu m tem s le"o cer, de,i am o ru&minte !n plus pentru unc)iul nostru. Tata va pleca imediat cu colonelul 8orster la /ondra, s !ncerce s"o &seasc. Ce are de &nd s fac, !ntr"adevr nu ,tiu, dar marea lui m)nire !l va !mpiedica s duc la capt o )otrre. !n modul cel mai bun ,i mai si&ur, iar colonelul 8orster este obli&at s fie mine sear din nou la 'ri&)ton. /a o astfel de nevoie sfatul ,i a#utorul unc)iului nu se pot compara cu nimic !n lume. dnsul va !n ele&e imediat !n ce stare m aflu. conte( pe buntatea lui. $ O)2 Unde, unde este unc)iul- Stri& Eli(abet) !n clipa cnd sfr,i scrisoarea, ,nind ca o s&eat de pe scaun, nerbdtoare s"l &seasc fr s piard o clip din timpul att de pre ios. cnd !ns a#unse la u,, aceasta fu desc)is de un servitor ,i !n fata !i apru domnul %arc1. C)ipul ei palid, impetuo(itatea ei !l fcur s tresar ,i, !nainte ca el s",i fi revenit de a#uns pentru a"i vorbi, Eli(abet) $ !n mintea creia orice &nd era !nlturat de &ndul la situa ia /1diei $ e6clam: $ =a cer iertare, dar trebuie s va las. Trebuie s"l &sesc imediat pe domnul 4ardiner, pentru o c)estiune care nu poate suferi amnare. nu am o clip de pierdut. $ %oamne sfinte2 Ce s"a !ntmplat- E6clam %arc1, cu mai mult afec iune dect polite e. Apoi, revenindu",i: Nu va voi re ine nici mcar o clip, dar !n&dui i"mi mie sau lsa i servitorul s se duc dup domnul ,i doamna 4ardiner. Nu sunte i !ntr"o stare prea bun. nu pute i mer&e sin&ur. Eli(abet) ,ovi, dar !i tremurau &enunc)ii ,i !n elese ce pu in s"ar c,ti&a prin !ncercarea ei de a"i &si. C)em deci !napoi servitorul ,i !i ddu porunca, de,i att de fr suflare !nct abia dac putu fi !n eleas, s"i caute ,i s"i aduc imediat acas pe stpnul ,i stpna lui. %up ce acesta ie,i, Eli(abet) se a,e(, incapabil s se mai in pe picioare. arat ca un om att de bolnav, !nct lui %arc1 !i fu imposibil s"o lase sin&ur sau s se ab in de a"i spune pe un ton plin de blnde e ,i comptimire: $ 7n&dui i"mi s c)em camerista dumneavoastr. Nu pute i lua ceva care s va a#ute- Un pa)ar cu vin $ s va aduc un pa)ar- =a este foarte ru. $ Nu, mul umesc, replic ea, !ncercnd s",i revin. 0ie nu mi s"a !ntmplat nimic ru. 0 simt destul de bine. sunt !ns cople,it de ni,te ve,ti !n&ro(itoare pe care le"am primit, acum c)iar, din /on&bourn. Spunnd acestea, i(bucni !n plns ,i timp de cteva minute nu mai putu scoate un cuvnt. %arc1, nenorocit ,i emo ionat, putu doar !n&im ceva despre prerea lui de ru, privind"o !ntr"o tcere comptimitoare. 7n cele din urm, Eli(abet) vorbi din nou: $ Am primit c)iar acum de la Jane o scrisoare cu ,tiri att de &roa(nice2 Ele nu pot fi ascunse nimnui. Sora mea cea mica ,i"a lsat to i prietenii... a fu&it cu... s"a a(vrlit !n bra ele lui... ale domnului 5ic+)am. Au plecat !mpreun din 'ri&)ton. Dumneavoastr !l cunoa,te i prea bine pentru a nu avea !ndoieli asupra urmrii. Ea nu are bani, nici rela ii, nimic care s"l ispiteasc s... Este pe veci pierdut. %arc1 rmase !mpietrit de uimire. $ Cnd m &ndesc, adu& Eli(abet) cu un &las ,i mai tulburat, ca eu a, fi putut !mpiedica acest lucru, eu care ,tiam cine este el2 %ac a, fi spus familiei mele o parte numai, o parte din ceea ce ,tiam2 %ac firea lui ar fi fost cunoscut, aceasta nu s"ar fi putut !ntmpla. %ar acum este totul, totul prea tr(iu.
$ Sunt foarte m)nit, stri& %arc1... m)nit... revoltat. %ar este si&ur, absolut si&ur$ =ai2 %a2 Au plecat !mpreun din 'ri&)ton, duminic noaptea, ,i li $ s"a luat urma pn la /ondra, dar nu mai departe. E si&ur ca n" 3i ce s"a fcut, ce s"a !ncercat pentru a o re&si-
Page
Tatl meu a plecat la /ondra ,i Jane a scris pentru a"l ru&a pe unc)iul s ne dea !ndat a#utor. !ntr"o #umtate de or sper s fim pleca i. %ar nu se poate face nimic. ,tiu foarte bine ca nu este nimic de fcut. Ce se poate face cu un astfel de om- Cum s"i po i mcar descoperi- Nu am nici cea mai mica speran . Oricum ai lua"o, este !n&ro(itor. %arc1 cltin din cap !n semn de tcut !ncuviin are. $ 3i doar mie, oc)ii mi"au fost desc)i,i asupra adevratei lui firi2 O)2 %e"a, fi ,tiut numai ce era necesar, ce trebuia s"ndra(nesc s fac2 %ar n"am ,tiut... m"am temut s nu fac prea mult. Cumplit, cumplit &re,eal. %arc1 nu rspunse nimic. *rea ca nici n"o aude ,i umbl de colo pn colo prin !ncpere, !ntr"o adnc medita ie, cu fruntea !ncre it ,i cu un aer posomort. Curnd Eli(abet) remarc acest lucru ,i !l !n elese imediat. *uterile o prseau. totul trebuia s se prbu,easc sub dovada unei asemenea ru,ini !n familie, sub certitudinea totalei de(onorri. Eli(abet) nu putea nici s se mire, nici s condamne. ,i &ndul ca el se va !nvin&e pe el !nsu,i n"aduse inimii ei nici o mn&iere, iar durerii ei nici o alinare. Era, dimpotriv, e6act !mpre#urarea care s"o fac s",i !n elea& propriile"i dorin e. ,i nicicnd nu sim ise mai limpede ca l"ar fi putut iubi, ca acum, cnd toat iubirea ei trebuia s fie (adarnic. %ar preocuprile personale, de,i nvleau, nu putur pune stpnire pe ea. /1dia, umilin , nenorocirea pe care aceasta le revrsa asupra tuturor !n&)i ir curnd orice preocupare personal. acoperindu",i fata cu batista, Eli(abet) nu",i mai ddu seama de nimic ,i, dup cteva minute, fu c)emat la realitate de &lasul domnului %arc1 care"i spuse, cu un ton plin de compasiune, dar !n acela,i timp ,i re(ervat. $ 0i"e team ca de mult dorea i s rmne i sin&ur ,i nu am nici o scu( pentru faptul de a nu fi plecat, !n afar de m)nirea mea real, de,i nefolositoare. 8ac cerul s pot spune sau face ceva care s va aduc alinare !ntr"o asemenea nenorocire. %ar nu va voi mai c)inui cu (adarnicele mele urri care ar putea prea e6primate anume pentru a solicita mul umiri din partea dumneavoastr. Nenorocirea aceasta o va !mpiedica, m tem, pe sora mea de a avea plcerea s va vad ast(i la *emberle1. $ O)2 %a2 8i i va ro& att de bun ,i scu(a i"ne fa de domni,oara %arc1. Spune i"i ca trebuie s ne !ntoarcem imediat acas din cau(a unei c)estiuni foarte ur&ente. Ascunde i"i ct ve i putea tristul adevr. 3tiu ca mult timp nu va fi posibil. %arc1 o asi&ur imediat ca va pstra secretul ,i !,i e6prim din nou m)nirea pentru nenorocirea ei ,i dorin ca aceast !ntmplare s aib un sfr,it mai bun dect se putea spera deocamdat. apoi, ru&nd"o s pre(inte complimente rudelor ei, o privi cu &ravitate ca pentru a",i lua rmas bun ,i se !ndeprta. 7n timp ce %arc1 ie,ea din camer, Eli(abet) sim i ct de pu in probabil era s se mai revad !n termenii att de cordiali care marcaser cele cteva !ntlniri ale lor la %erb1s)ire. ,i, aruncnd o privire restrospectiva asupra timpului de cnd se cuno,teau, att de bo&at !n contradic ii ,i varia ii, suspin din cau(a absurdit ii sentimentelor care acum ar fi !ndemnat"o la continuarea acestei apropieri, iar !n trecut la !ncetarea ei. %ac recuno,tin a ,i stima sunt temelii puternice pentru o dra&oste, sc)imbarea de sentiment a Eli(abet)ei nu va fi nici surprin(toare, nici criticabila. %ar, dac lucrurile stau altfel $ dac afec iunea pornind din asemenea i(voare este absurd sau nefireasc prin compara ie cu ceea ce a fost descris att de des ca ,nind la prima !ntlnire cu fiin a iubit, c)iar !nainte ca dou vorbe s fie sc)imbate $ atunci nimic nu poate fi spus !n aprarea ei, afar de faptul ca Eli(abet) fcuse oarecum o !ncercare cu cea de a doua metod, sim indu"se atras de 5ic+)am. ,i ca insuccesul acesteia o !ndrept ea, poate, s !ncerce prima metod, mai pu in interesant. Oricum o fi, ea !l v(u plecnd, cu prere de ru, ,i acest prim e6emplu al urmrilor pe care le"ar putea avea infamia /1diei !i oferi, reflectnd la !ntmplarea aceea nenorocit, !nc un motiv de durere. %up ce citise cea de"a doua scrisoare a Janei, ea nu nutrise nici un moment speran a ca 5ic+)am ar avea inten ia s se !nsoare cu /1dia. Nimeni, !n afar de Jane, credea ea, nu se putea am&i cu o astfel de nde#de. Surprinderea era cel mai ne!nsemnat dintre toate sim mintele pe care le !ncerca !n le&tur cu cele petrecute. Atta timp ct cunoscuse numai con inutul primei scrisori, fusese foarte mirat, foarte uimit. i se prea de ne!n eles ca 5ic+)am s se !nsoare cu o fat pe care era imposibil s"o ia pentru bani. ,i de ne!n eles ca /1dia reu,ise s"l atra&. Acum totul !i aprea din cale"afar de firesc. *entru o le&tur de acest fel, ea avea probabil destul farmec. ,i de,i era imposibil s",i !nc)ipuie ca /1dia se )otrse !n mod deliberat s fu& cu el, fr inten ia de a se cstori, nu"i era &reu s cread ca nici virtutea ,i nici #udecat nu o vor !mpiedica s cad u,or prada. Nu b&ase niciodat de seam, atta vreme ct re&imentul se aflase !n ?ertfords)ire, ca /1dia ar fi avut vreo preferin pentru el. era !ns convins ca /1dia n"avea nevoie dect de !ncura#are, pentru a se ata,a de oricine. Cnd unul, cnd altul dintre ofi eri fusese preferatul ei, dup
Page
cum o atr&eau aten iile lor. Afec iunile ei erau !n continu fluctua ie, dar niciodat fr obiect. *rostia de a o fi scpat din oc)i ,i &re,it !n&duin a fa de o astfel de fa $ vai2 Ct de viu le resim ea acum2 Era !nnebunit s a#un& mai repede acas, s aud, s vad, s fie la fa a locului, s !mpart cu Jane &ri#ile care cdeau acum !n !ntre&ime pe umerii ei, !ntr"o familie att de de(or&ani(at $ un tat absent, o mam incapabil de vreun efort ,i avnd tot timpul nevoie de aten iile cuiva. ,i, de,i era convins ca nu se putea face nimic pentru /1dia, interven ia unc)iului prea s fie de cea mai mare importan , ,i pn cnd acesta intr !n camer, nerbdarea o c)inui amarnic. %omnul ,i doamna 4ardiner se &rbiser s se !ntoarc, alarma i, presupunnd din spusele servitorilor ca nepoata lor se !mbolnvise subit. dar, lini,tindu"i imediat din acest punct de vedere, Eli(abet) le comunica nerbdtoare cau(a pentru care"i c)emase, citindu"le cele dou scrisori, cu &las tare, struind asupra post"scriptumului dintr"a dou cu o ener&ie plin de temeri, fiindc /1dia nu fusese niciodat una din preferatele lor. %omnul ,i doamna 4ardiner nu puteau fi dect adnc !ndurera i $ nu numai /1dia, ci ei to i erau amesteca i !n aceast poveste. ,i dup primele e6clama ii de surpri( ,i oroare, domnul 4ardiner promise din toat inima !ntre& a#utorul ce"i sttea !n putin . Eli(abet), de,i nu se a,teptase la altceva, !i mul umi cu lacrimi de recuno,tin . ,i to i trei fiind !nsufle i i de acela,i &nd, )otrr &rabnic totul pentru plecare. Urmau s plece ct mai curnd posibil. $ %ar ce facem cu vi(ita la *emberle1- Stri& doamna 4ardiner. Jo)n ne"a spus ca domnul %arc1 se afl aici cnd ai trimis dup noi. E adevrat$ %a. ,i i"am spus ca nu ne vom putea ine promisiunea. ucrul acesta este stabilit. $ Ce este stabilit- >epet mtu,a, !n timp ce fu&ea !n camera pentru a se pre&ti de drum. Sunt ei oare !n asemenea termeni !nct ea s"i spun tot adevrul- O)2 %ac a, ,ti cum s"au petrecut lucrurile2 %orin ele !ns erau (adarnice sau, !n ca(ul cel mai bun, puteau servi numai ca s"o amu(e !n (orul ,i vltoarea orei ce urm. %ac Eli(abet) ar fi avut r&a(ul s se destind, ar fi rmas convins ca cineva att de nenorocit ca ea nu mai era bun de nimic. dar a avut, ca ,i mtu,a, partea ei de treburi ,i, printre altele, trebuia s scrie tuturor prietenilor din /ambton scrisori cu scu(e nscocite pentru &rabnica lor plecare. Totu,i, !ntr"o or erau toate &ata. cum !ntre timp domnul 4ardiner pltise contul la )an, nu le mai rmnea nimic de fcut dect s plece. ,i Eli(abet), dup tot c)inul din diminea a aceea, se v(u, !ntr"un timp mai scurt dect ,i"ar fi putut !nc)ipui, instalat !n trsur ,i !n drum spre /on&bourn.
Capitolul C/=99
$ 0"am &ndit din nou la toate, Eli(abet), spuse unc)iul, pe cnd ie,eau afar din ora,, ,i, !ntr" adevr, dup o mtur &ndire, sunt mult mai !nclinat s #udec povestea a,a cum #udec sora dumitale mai mare. 0i se pare att de neverosimil ca un tnr s aib asemenea inten ii fa de o fat care nu este !n nici un ca( lipsit de protec ie sau sin&ura pe lume ,i care era !n momentul acela invitat so iei colonelului lui, !nct sunt foarte !nclinat s sper numai bine. S"ar putea el oare a,tepta ca familia ei s nu intervin- S"ar putea el oare a,tepta s mai aib loc !n re&iment dup un astfel de afront fcut colonelului 8orster- Tenta ia nu este pe msur riscului. $ Cre(i cu adevrat asta- E6clam Eli(abet), !nviorndu"se pentru o clip. $ *e cuvntul meu, interveni doamna 4ardiner, !ncep s fiu de prerea unc)iului dumitale. Este !ntr"adevr o prea mare !nclcare a decentei, a onoarei, a interesului ca el s se fac vinovat de a,a ceva. Nu pot avea o prere att de proast despre 5ic+)am. %ar tu, /i((1, !l po i oare desconsidera !ntr"att, !nct s"l cre(i !n stare de a,a ceva$ *oate ca nu !ntr"att, !nct s",i uite propriul lui interes. %ar de toate celelalte, pot s"l cred !n stare. %ac !ntr"adevr s"ar putea s fie a,a2 %ar nu !ndr(nesc s sper. %e ce nu ,i"au continuat drumul spre Sco ia, dac ar fi a,a$ 7n primul rnd, rspunse domnul 4ardiner, nu e6ist nici o dovad absolut ca n"au plecat !n Sco ia. $ O)2 %ar faptul ca au sc)imbat cupeul pe o trsur de pia constituie o dovad foarte serioas2 3i !n afar de asta, nu s"a dat de urma lor pe drumul ctre 'rne 2 $ Ei bine, atunci s presupunem ca sunt la /ondra. S"ar putea s se fi dus acolo numai
pentru a se ascunde $ nu cu vreun alt scop mai special. *robabil ca n"au cine ,tie ce bani nici unul, nici cellalt. ,i s"ar putea s li se par mai economic, de,i mai pu in e6peditiv, s se cstoreasc la /ondra, dect !n Sco ia. $ %ar de ce tot acest secret- %e ce team de a fi descoperi i- %e ce trebuie s se cstoreasc !n ascuns- O)2 Nu, nu, nu pare plau(ibil. *rietenul lui cel mai apropiat, se vede din relatarea Janei, era
Page
convins ca nu avea nici o inten ie s se !nsoare cu ea. 5ic+)am nu se va cstori niciodat cu o femeie fr avere. Nu ,i"o poate !n&dui. 3i ce calit i are /1dia, ce farmece !n afar de tinere e, sntate ,i o fire vesel, care s"l determine ca, de dra&ul ei, s piard ,ansa de a se cptui printr"o cstorie avanta#oas. Ct prive,te neplcerile de care s"ar putea teme pentru faptul ca re&imentul cunoa,te fu&a lui de(onorant cu ea, nu sunt !n stare s spun nimic pentru ca nu ,tiu nimic despre consecin ele ce le"ar avea un astfel de pas. %ar !n privin a celeilalte obiec ii a dumitale, m tem ca nici nu intra !n discu ie. /1dia nu are fra i care s intervin. ,i el ,i"ar putea !nc)ipui, din comportarea tatlui meu, din indolenta ,i lipsa de aten ie pe care prea !ntotdeauna s"o aib fa de cele ce se !ntmplau !n familia lui, ca d*nsul va face la fel de pu in ,i se va preocupa de toate astea la fel de pu in ca oricare alt tat. $ %ar po i s cre(i ca /1dia e att de desprins de toate, !n afar de dra&ostea ei pentru el, !nct s consimt s triasc cu el altfel dect mritat$ *are a fi ,i este !ntr"adevr ct se poate de revolttor, replic Eli(abet) cu oc)ii plini de lacrimi, s fii silit s ai !ndoieli asupra cinstei ,i decentei surorii tale, !n ce prive,te acest aspect. %ar !ntr"adevr nu ,tiu ce s spun. *oate ca nu sunt dreapta cu ea. Este !ns foarte tnr. n"a fost niciodat !nv at s se &ndeasc la lucruri serioase. ,i, !n ultimele ,ase luni $ nu, !n ultimul an de (ile $ nu s"a ocupat dect de distrac ii ,i frivolit i. 9 s"a !n&duit s",i foloseasc timpul la modul cel mai trndav ,i cel mai u,uratic cu putin ,i s",i !nsu,easc drept bun orice prere !i ie,ea !n cale. %e cnd re&imentul a fost !ncartiruit la 0er1ton, n"a mai avut !n minte altceva dect dra&ostea, flirtul ,i ofi erii. ) fcut tot ce i"a stat !n putin , vorbind ,i &ndindu"se numai la aceste lucruri, ca s dea $ cum s"i spun- $ o mai mare amploare pornirilor ei care sunt, !n mod firesc, destul de e6uberante. 3i ,tim cu to ii ca 5ic+)am are tot farmecul ,i toat dibcia care pot cuceri o femeie. $ =e(i !ns ca Jane, spuse mtu,a ei, nu are o prere att de rea despre 5ic+)am, !nct s"l cread !n stare de aceast tentativ. $ %espre cine crede Jane vreodat ceva ru- 3i pe cine oare $ oricare i"ar fi fost comportarea anterioar $ l"ar crede ea !n stare de o astfel de tentativ, pn la prob contrarie- Jane !ns ,tie, tot att de bine ca ,i mine, cine este 5ic+)am !n realitate. 3tim ,i ea ,i eu ca este un depravat, !n toate sensurile cuvntului. ca nu este nici inte&ru, nici om de onoare. ca este tot att de fals ,i de !n,eltor pe ct este de insinuant. $ 3i ,tii cu adevrat toate astea- 7ntreb doamna 4ardiner care ardea de curio(itate s afle sursa de informa ii a Eli(abet)ei. $ 3tiu si&ur, rspunse Eli(abet), ro,ind. @i"am povestit mai deun(i despre purtarea lui infama fa de domnul %arc1. ,i dumneata !ns i ai au(it, cnd ai fost ultima oar la /on&bourn, !n ce fel vorbea despre omul care s"a purtat cu el cu atta !n&duin a ,i &enero(itate. 3i mai sunt ,i alte lucruri pe care nu"mi pot !n&dui $ care nu merit s fie relatate. dar minciunile lui !n le&tur cu toat familia de la *emberle1 nu au sfr,it. %in cele ce"mi spusese despre domni,oara %arc1, eram pre&tit s vd o fat mndr, distan , de(a&reabil. Totu,i, el ,tia ca este tocmai contrariul. 3tia desi&ur ca este prietenoas ,i lipsit de preten ii, a,a cum am constatat noi. $ %ar /1dia nu ,tie nimic din toate astea- E cu neputin ca ea s nu cunoasc lucruri pe care dumneata ,i Jane le ,ti i att de bine. $ O)2 %a2 Acesta este lucrul cel mai ru dintre toate. *n la vi(ita mea !n ;ent, unde i"am v(ut att de des pe domnul %arc1 ,i rud lui, colonelul 8it(Gilliam, nu cuno,team nici eu adevrul, iar cnd m"am !ntors acas, re&imentul urma s plece din 0er1ton !ntr"o saptamina"doua. A,a stnd lucrurile, nici Jane, creia !i povestisem totul, nici eu nu am cre(ut ca era necesar s dm !n vilea& ceea ce ,tiam. cci cui i"ar fi putut fi de folos ca bun prere &eneral despre el s fie rsturnat- C)iar ,i atunci cnd s"a )otrt ca /1dia s plece cu doamna 8orster, nu mi s"a prut deloc necesar s"i desc)id oc)ii asupra lui. Ca ea s fie !n pericol pentru ca i"am ascuns adevrul, nu mi"ar fi trecut niciodat prin minte. Ca acest lucru s aib o asemenea consecin , va pute i !nc)ipui ca era destul de departe de &ndul meu. $ Cnd au plecat cu to ii la 'ri&)ton deci nu aveai nici un motiv, presupun, s cre(i ca se iubeau. $ Nici cel mai ne!nsemnat. Nu"mi pot aminti vreun semn de afec iune din partea unuia sau a celuilalt. ,i dac am fi b&at de seam a,a ceva, trebuie s ,tii ca familia noastr nu este dintre acelea care lsa s"i scape un asemenea prile#. Cnd 5ic+)am a intrat !n acest re&iment, /1dia a fost destul de dispus s"l admire. dar a,a am fost toate. Toate fetele din 0er1ton sau din !mpre#urimi !,i ie,iser din min i din cau(a lui, !n primele dou luni. el !ns nu i"a acordat /1diei nici o aten ie special. ,i, ca urmare, dup ce l"a admirat cu !nflcrare un timp, capriciul pentru el a slbit ,i al i ofi eri din re&iment, care i"au acordat mai mult aten ie, au devenit prefera ii ei. E u,or de !nc)ipuit ca orict de pu ine elemente noi se mai adu&au la temerile, speran ele ,i presupunerile lor, prin de(baterea acestui subiect pasionant, nici un altul nu le"a putut re ine mult
Page
vreme aten ia, tot timpul ct a durat cltoria. %in &ndurile Eii(abet)ei n"a disprut nici o clip. @intuit !n mintea ei de cei mai apri& dintre c)inuri $ !nvinuirile ce sin&ur ,i le aducea $ ea nu &si o clip de r&a( sau de uitare. Au cltorit ct s"a putut de repede. ,i, cu o noapte dormita pe drum, au a#uns la /on&boum a doua (i, pe la vremea mesei. Eli(abet) se mn&ia cu &ndul ca Jane nu obosise de prea lun& a,teptare. 0icu ii 4ardiner, atra,i de vederea unei trsuri, se aflau pe treptele casei, cnd aceasta a intrat pe alee. ,i cnd s"a oprit !n fa a u,ii principale, uimirea fericit care le"a iluminat c)ipurile ,i le"a cuprins toat fptura, manifestndu"se !n srituri ,i (ben&uieli, a fost primul semn de bucuros <bun venit<. Eli(abet) sri #os. ,i dup ce"i sruta !n &rab, (ori !nspre vestibul, unde o !ntmpin imediat Jane care, venind din camera mamei lor, coborse scrile !n &oan. Eli(abet) o !mbr i, cu dra&oste, oc)ii amndurora fiind plini da lacrimi, ,i"o !ntreb, fr s piard o clip, dac aflaser ceva despre fu&ari. $ Nu !nc, replic Jane, dar acum, ca scumpul meu unc)i a venit, sper ca totul va fi bine. $ Tata e la ora,$ %a, a plecat mar i, a,a cum i"am scris. $ 3i a i primit des ve,ti de la el$ Numai o sin&ur dat. 0i"a scris miercuri cteva rnduri ca s ne comunice ca a a#uns cu bine ,i s"mi spun ce msuri a luat, cci !i ru&asem !n mod special. A adu&at numai ca nu"mi va scrie pn ce nu va avea ceva important de anun at. $ 3i mama, ce face mama- Ce face i voi, toate$ 0ama este destul de bine, cred, de,i teribil de abtut. Este sus ,i se va bucura &ro(av s va vad. Nu iese !nc din camera ei. 0ar1 ,i ;itt1, slav cerului, sunt foarte bine, $ %ar tu- Ce faci tu- 7ntreb Eli(abet). E,ti palid. *rin cte trebuie s fi trecut2 Sora ei o asi&ur totu,i ca se sim ea foarte bine. ,i conversa ia, care avusese loc !n timp ce domnul ,i doamna 4ardiner se ocupau de copiii lor, lu sfr,it, cci se apropiau de ele to i ceilal i. Jane aler&a la unc)iul ,i mtu,a ei. le ura bun sosit ,i le mul umi printre (mbete ,i lacrimi. %up ce intrar cu to ii !n salon, !ntrebrile pe care Eli(abet) le pusese de#a au fost $ bine!n eles $ repetate de ceilal i ,i v(ur imediat ca Jane nu le putea da nici o ,tire. Totu,i, optimismul ei, !ntre inut de inima"i plin de bunvoin , nu o prsise !nc. a,tepta mereu s se sfr,easc totul cu bine ,i spera ca !n diminea a urmtoare va sosi o scrisoare, fie de la /1dia, fie de la tatl ei, care s"i informe(e despre felul cum mer&eau lucrurile ,i poate c)iar s le anun e cstoria. %oamna 'ennet, !n apartamentul creia se duser dup cteva minute de conversa ie, le primi a,a cum era de a,teptat. cu lacrimi, re&rete ,i lamenta ii, invective la adresa purtrii ticloase a lui 5ic+)am ,i pln&eri despre nedreptatea ,i suferin ele !ndurate de ea, acu(nd pe toat lumea, cu e6cep ia persoanei a crei de(astruoas indul&enta era cau(a principal a erorilor fiicei sale. $ %ac a, fi putut s"mi impun punctul de vedere, spuse ea, ,i s plec la 'ri&)ton cu toat familia, asta nu s"ar fi !ntmplat. dar scumpa ,i srmana /1dia nu a avut pe nimeni care s"i poarte de &ri#. %e ce au scpat"o 8orsterii din oc)i- Sunt convins ca a fost din partea lor o mare neb&are de seam, sau a,a ceva, pentru ca ea nu este &enul de fa care s fac una ca asta, dac ar fi fost bine p(it. Am fost tot timpul convins ca nu sunt deloc indica i s"o aib !n &ri#. dar, ca de obicei, nu s"a inut seama de mine. 'iata, dra& copil2 3i iat ca domnul 'ennet a plecat ,i ,tiu ca are s se bat !n duel cu 5ic+)am, pe unde l"o &si, ,i o s fie ucis, ,i ce"o s se"ntmple cu noi toate- 8amilia Collins o s ne dea afar, !nainte ca el s fi apucat s se rceasc bine !n &roap. ,i dac n"ai s fii bun cu noi, dra& frate, nu ,tiu ce"o s ne facem. To i protestara ve)ement !mpotriva unor idei att de !n&ro(itoare. iar domnul 4ardiner, dup ce o asi&ur cum putu mai bine de toat dra&ostea ce i"o purta ei ,i !ntre&ii familii, !i spuse ca avea de &nd s fie la /ondra c)iar a doua (i ,i c"l va a#uta pe domnul 'ennet !n toate !ncercrile de a o &si pe /1dia. $ Nu te lsa prad unor !n&ri#orri inutile, adu& el. Cu toate ca sunt motive s ne a,teptm la tot ce poate fi mai ru, nu este ca(ul s lum asta drept si&ur. N"a trecut nici o sptmn de cnd au plecat la 'ri&)ton.7n cteva (ile s"ar putea s cptm ceva ve,ti de la ei. ,i pn ce nu vom afla ca nu s"au cstorit ,i ca nu au de &nd s se cstoreasc, s nu socotim totul pierdut. Cum voi a#un&e !n ora,, m voi duce la cumnatul meu ,i"am s"l fac s vin cu mine acas, !n strad 4racec)urc), ,i pe urm ne vom sftui ce avem de fcut. $ O)2 %ra& frate2 >eplic doamna 'ennet. Asta e e6act ce am dorit din inim. 3i cnd ai s a#un&i la ora,, f orice ,i &se,te"i oriunde s"or fi aflnd ,i dac nu s"au cstorit !nc "-i s se cstoreasc. 9ar !n privin a trusoului, nu"i lsa s !ntr(ie pentru asta. spune"i /1diei ca o s capete
Page
c i bani o s vrea ca s ,i"l cumpere dup ce se vor cstori. 3i mai presus de toate, !mpiedic"l pe domnul 'ennet s se bat. Spune"i !n ce stare !n&ro(itoare m aflu $ ca mi"am ie,it din min i de spaim ,i ca simt a,a ni,te nelini,ti ,i tremurturi peste tot, a,a ni,te spasme !ntr"o parte ,i dureri de cap, ,i a,a ni,te bti de inim, !nct n"am pic de odi)n, nici noaptea ,i nici (iua. 3i spune"i dra&ei mele /1dia s nu ia nici o )otrre !n privin a trusoului pn ce nu ne"om vedea, pentru ca nu ,tie care sunt ma&a(inele cele mai bune. O)2 %ra& frate, ce bun e,ti2 3tiu ca ai s le aran#e(i pe toate. %omnul 4ardiner !ns, de,i o asi&ura din nou de toat &ri#a lui pentru cau(a !ncredin at, nu putu s n"o sftuiasc s fie cumptat !n speran ele ca ,i !n temerile ei. ,i dup ce tot vorbi cu ea !n felul acesta pn ce buc ele fur aduse la mas, o lsar s",i descarce nervii pe mena#er care se ocup de dnsa, cnd fiicele lipseau. %e,i fratele ,i cumnata ei erau convin,i ca nu era ca(ul ca dnsa s se i(ole(e astfel de restul familiei, nu !ncercar s se opun, fiindc ,tiau ca nu era destul de pruden pentru a nu vorbi !n fata servitorilor, !n timp ce ace,tia serveau la mas, ,i considerar ca era mai bine ca numai una dintre femeile de serviciu, ,i anume aceea !n care puteau avea mai mult !ncredere, s",i arate !n ele&erea pentru toate temerile ,i dorin ele ei, !n aceast c)estiune. Curnd intrar !n sufra&erie 0ar1 ,i ;itt1, care fuseser prea ocupate !n camerele lor pentru a",i face apari ia mai !nainte. Una venea de la cr ile ei ,i cealalt de la o&lind ei. C)ipurile amndurora erau totu,i destul de calme ,i la nici una dintre ele nu se vedea vreo sc)imbare, afar de faptul ca pierderea surorii preferate, ori furia ce"o resim ea din aceast cau(, pusese !n &lasul lui ;itt1 un timbru ceva mai ar &os dect de obicei. Ct despre 0ar1, era destul de stpna pe ea pentru a"i ,opti Eli(abet)"ei, cu un aer de &rav cu&etare, cnd se a,e(ar la mas: $ Aceasta este o !ntmplare ct se poate de nefericit ,i se va vorbi probabil mult despre ea. %ar trebuie s stvilim valul de rutate ,i s ne turnm una alteia balsamul mn&ierii de sor pe inimile noastre rnite. Apoi, cum nu remarc la Eli(abet) nici cea mai mica dorin de a"i da un rspuns, adu&: Orict de nenorocita ar fi aceast !ntmplare pentru /1dia, putem tra&e din ea urmtoarea lec ie folositoare: ca la o femeie, pierderea virtu ii este de nereparat, ca un pas &re,it o duce la de(onoare definitiv, ca reputa ia ei este un lucru tot att de fra&il pe ct este de frumos ,i ca nu se poate comporta niciodat !ndea#uns de prudent fa de cei nedemni, de se6 opus. Eli(abet) !,i ridic oc)ii la aer de uimire, dar era prea amrt pentru a da vreun rspuns. 0ar1 continua totu,i s se console(e sin&ur cu acest &en de !nv turi morale deduse din nenorocirea prin care treceau. 7n cursul dup"amie(ii, cele dou domni,oare 'ennet mai mari reu,ir s fie sin&ure timp de o #umtate de or ,i Eli(abet) profita imediat de aceast oca(ie pentru a pune !ntrebri la care Jane era tot att de nerbdtoare s rspund. %up ce deplnser !mpreun &roa(nicele urmri ale !ntmplrii, urmri pe care Eli(abet), ca to i ceilal i, le considera drept si&ure ,i despre care domni,oara 'ennet n"ar fi putut spune ca erau cu totul imposibile, cea dinti continu, ru&nd"o: $ %ar spune"mi absolut tot, tot ce n"am aflat !nc. %"mi ,i alte amnunte. Ce a (is colonelul 8orster- N"a avut nici un fel de bnuial !nainte ca fu&a lor s fi avut loc- Trebuie s"i fi v(ut mereu nedespr i i. $ Colonelul 8orster a recunoscut ca bnuise adesea ca e6ist o oarecare !nclina ie, !ndeosebi din partea /1diei. nimic !ns care s"l alarme(e. Sunt att de m)nit pentru el. *urtarea lui a fost e6trem de atent ,i amabil. 9nten iona s vin la noi pentru a ne asi&ura de simpatia sa, !nainte de a fi avut cea mai va& idee ca ei nu plecaser !n Sco ia. Cum a au(it acest (von s"a &rbit s vin !ncoace. $ 3i %enn1 era convins ca 5ic+)am nu avea de &nd s se !nsoare- Cuno,tea inten ia lor de a fu&i !mpreun.- Colonelul 8orster a vorbit c)iar el cu %enn1$ %a, dar !ntrebat fiind de d*nsul, %enn1 a ne&at ca ar fi ,tiut ceva despre planul lor ,i s"a ferit s",i spun prerea. Nu ,i"a reafirmat convin&erea ca ei nu se vor cstori ,i lucrul acesta m face s sper ca s"ar putea s fi fost !n eles &re,it, mai !nainte. $ 3i, pn la sosirea colonelului 8orster, nici unul dintre voi n"a avut vreo !ndoial !n privin a faptului ca se cstoriser cu adevrat$ Cum s"ar fi putut s ne treac prin minte a,a ceva- Am fost pu in !n&ri#orat, mi"a fost oarecum team pentru fericirea surorii mele ca so ie a lui 5ic+)am, pentru ca ,tiam ca purtarea lui nu fusese !ntotdeauna foarte corect. Tata ,i mama nu ,tiau nimic despre asta. sim eau numai ca aceast cstorie era o impruden . Apoi ;itt1 ne"a mrturisit, cu un sentiment firesc de triumf, fiindc ,tia mai mult dect noi ceilal i, ca !n ultima ei scrisoare /1dia o pre&tise ca va face acest pas. Ea ,tia, se pare, ca erau !ndr&osti i unul de altul, de cteva sptmni. $ %ar nu dinainte de a pleca la 'ri&)ton$ Nu, cred ca nu.
Page
$ Cre(i cumva ca ,i colonelul 8orster are o prere proast despre 5ic+)am- Cunoa,te adevratul lui caracter$ Trebuie s" i mrturisesc ca nu a mai vorbit despre 5ic+)am att de bine ca !n trecut. 7l crede imprudent ,i risipitor. 3i de cnd cu aceast trist !ntmplare, se spune ca a plecat din 0er1ton dator vndut. sper s nu fie !ns adevrat. $ O)2 Jane, dac n"am fi pstrat secretul, dac am fi spus ce ,tiam despre el, nu s"ar fi putut !ntmpla a,a ceva2 $ *oate ca ar fi fost mai bine, replic Jane. %ar a da !n vilea& vec)ile &re,eli ale cuiva, fr s ,tii care"i sunt &ndurile !n pre(ent, prea un lucru ne#ustificat. Noi am procedat astfel cu cele mai bune inten ii. $ ="a putut repeta colonelul 8orster amnunte din bile elul /1diei ctre so ia lui$ Ni l"a adus s"l vedem. 3i Jane !,i scoase pun&u a din bu(unar ,i !i ddu Eli(abet)ei biletul, care suna astfel:
Scumpa mea ?arriet, O s r(i cnd vei afla unde am plecat, ,i nu m pot stpni s nu rd eu !nsmi de surpri( voastr, mine diminea , cnd se va observa lipsa mea. *lec la 4retna 4reen ,i dac nu po i &)ici cu cine, am s cred ca e,ti o prostu , pentru ca e6ist un sin&ur om pe lume pe care"l iubesc, ,i el e un !n&er. 8r el n"a, putea fi fericit, a,a ca nu socoti plecarea mea drept o nenorocire. %ac nu" i place, nu e nevoie s le trimi i vorba la /on&bourn despre plecarea mea, fiindc surpri( o s fie ,i mai mare cnd am s le scriu ,i am s"mi pun semntura: /1dia 5ic+)am. Ce &lum &ro(av o s fie2 %e"abia pot s" i scriu de rs. Te ro&, scu("m fa de *ratt ca nu"mi pot ine f&duiala de a dansa cu el ast"sear. Spune"i ca nd#duiesc c"o s m scu(e cnd va afla totul ,i spune"i ca am s danse( cu el, cu cea mai mare plcere, la balul viitor la care ne vom !ntlni. Am s trimit dup lucrurile mele cnd am s a#un& la /on&bourn, dar a, dori s"i spui lui Sall1 s crpeasc o ruptur mare la roc)ia de muselina !nainte de a mi"o !mpac)eta. /a revedere. Transmite colonelului 8orster toat dra&ostea mea. Sper ca ve i ciocni un pa)ar pentru plcut noastr cltorie. *rietena ta afectuoas, /1dia 'ennet.
$ O)2 Dpcit, ce (pcit e2 Stri& Eli(abet), cnd sfr,i de citit. Asta e scrisoare s"o scrii !ntr"o asemenea clip2 'iletul dovede,te !ns ca, cel pu in ea, privea cu serio(itate scopul cltoriei. 9ndiferent de ce ar fi putut"o el convin&e dup aceea, !n ceea ce o prive,te na fost vorba de un plan ru,inos. 'ietul tat2 Ct l"o fi durut2 $ Nu am v(ut !n via a mea pe nimeni att de lovit. Timp de (ece minute n"a putut scoate o vorb. 0amei i s"a fcut ru, pe loc, ,i toat casa era !nnebunit. $ O)2 Jane, !ntreb Eli(abet), a mai rmas vreunul dintre servitori care s nu fi aflat !ntrea&a poveste, mai !nainte de cderea serii$ Nu ,tiu. sper ca a mai rmas. %ar !n asemenea !mpre#urare, este foarte &reu s te stpne,ti. 0ama a fcut o cri( de isterie ,i, de,i am !ncercat s"i dau tot a#utorul ce"mi sttea !n putere, m tem ca n"am fcut tot ce ar fi trebuit s fac. %ar &roa( de ceea ce se putea !ntmpla aproape c"mi luase min ile. $
7n&ri#irile pe care a trebuit s i le dai au fost prea mult pentru tine2 Nu ar i bine2 %ac a, fi fost cu tine2 Ai purtat sin&ura toat &ri# ,i nelini,tea. $ 0ar1 ,i ;itt1 au fost foarte dr&u e ,i sunt convins ca ar fi !mpr it cu mine toat oboseala, dar nu am cre(ut ca este bine, nici pentru una, nici pentru cealalt. ;itt1 este slbu ,i delicat, iar 0ar1 studia( att demult ca nu trebuie s i se ia din orele de odi)n. 0tu,a *)ilips a venit la /on&bourn mar i, dup plecarea tatii, ,i"a fost att de bun !nct a rmas cu mine pn #oi. Ne"a fost tuturor de mare folos ,i a#utor. 3i /ad1 /ucas a fost foarte dr&u . miercuri diminea a a venit pe #os pn aici ca s depln&, alturi de noi, cele !ntmplate ,i s",i ofere serviciile ei sau ale oricreia dintre fiicele sale, dac ne"ar fi putut fi de a#utor. $ 8cea mai bine s stea acas la ea stri& Eli(abet). *oate a fost bine inten ionat, dar !ntr"o nenorocire ca asta, e recomandabil s" i ve(i, ct mai pu in, vecinii. A#utorul este imposibil. mn&ierea, de nesuferit. /as"i s fie satisfcu i ,i s triumfe asupra noastr, de la distan . Eii(abet) continua apoi s se interese(e de msurile pe care tatl lor avea de &nd s le ia la ora,, pentru a o aduce !napoi pe fiica sa.
Page
$ Cred ca avea de &nd, rspunse Jane, s se duc la Epsom, unde au sc)imbat caii ultima oar, s"i &seasc pe suru&ii ,i s !ncerce s scoat ceva de la ei. =oia !n primul rnd s afle numrul trsurii de pia care i"a luat de la Clap)am. Aceasta sosise din /ondra cu un pasa&er. ,i cum dnsul !,i !nc)ipuie ca trecerea dintr"o trsur !ntr"alta a unui domn ,i a unei doamne poate fusese remarcat, avea de &nd s fac cercetri la Clap)am. %ac putea descoperi cumva unde !l lsase vi(itiul pe cltorul precedent, era )otrt s fac acolo cercetri ,i spera s nu fie imposibil s afle locul de sta ionare ,i numrul trsurii. Nu ,tiu s fi fcut alte planuri. dar era att de (orit s plece, ,i att de descumpnit, !nct de"abia am reu,it s aflu ,i att.
Capitolul C/=999 A doua (i de diminea , sperau, cu to ii s primeasc o scrisoare de la domnul 'ennet, dar posta sosi fr s aduc un sin&ur rnd din partea lui. Toat familia ,tia ca de obicei el era corespondentul cel mai ne&li#ent ,i cel mai lene,. dar !ntr"o astfel de !mpre#urare, nd#duiser ca va face un efort. Au fost sili i s tra& conclu(ia ca nu avea nici o veste plcut de comunicat, dar ar fi fost bucuro,i s fie si&uri c)iar ,i de asta. %omnul 4ardiner a,teptase numai posta pentru a porni la drum. %up plecarea lui, avur, cel pu in si&uran ca vor primi mereu ,tiri despre cele ce se petreceau. ,i la despr ire, unc)iul promisese s"l convin& pe domnul 'ennet s se !ntoarc la /on&bourn ct mai curnd va putea, spre marea u,urare a doamnei 'ennet care consider ca e sin&ura &aran ie pentru ca so ul ei s nu fie ucis !n duel. %oamna 4ardiner, fiind si&ur ca pre(en a ei ar putea fi de folos nepoatelor sale, urma s rmn !mpreun cu copiii, !nc vreo cteva (ile, la ?ertfords)ire. *articip la !n&ri#irile pe care fetele le ddeau doamnei 'ennet ,i, !n orele libere, era pentru ele o adevrat binecuvntare. Cealalt mtu,a le vi(ita ,i ea destul de des ,i !ntotdeauna, dup cum spunea, cu scopul de a le !mbrbta de,i, cum nu venea niciodat fr s le raporte(e vreun nou e6emplu de e6trava&anta sau incorectitudine a lui 5ic+)am, rareori pleca de acolo fr s le lase mai descura#ate dect le &sise. 7ntre&ul 0er1ton prea ca se strduie,te s"l pone&reasc pe acela care, cu trei luni mai !nainte, fusese, pentru ei, aproape ca un !n&er al luminii. Se sus inea ca avea datorii la to i ne&ustorii din localitate. ,i !,i e6tinsese intri&ile amoroase, onorate toate cu titlul de seduc ie, asupra fiecrei familii de ne&ustor. To i declarau ca era tnrul cel mai ticlos din lume. ,i to i !ncepur s descopere ca fuseser !ntotdeauna ne!ncre(tori !n aparen lui de om cumsecade. %e,i Eli(abet) nu acorda !ncredere la mai mult de #umtate din cele ce se spuneau, credea destul pentru ca prima ei convin&ere cu privire la nenorocirea /1diei s devin ,i mai certa. c)iar ,i Jane, care credea ,i mai pu in din cele ce au(ea, pierduse aproape orice nde#de, mai ales ca, dup toate probabilit ile, era timpul, dac ei s"ar fi dus !n Sco ia $ ceea ce ea nu !ncetase nici un moment s spere $ s fi primit ceva ve,ti de la ei. %omnul 4ardiner plecase din /on&bourn duminic. 0ar i, doamna 4ardiner primi o scrisoare de la el. 7i inform ca, imediat dup sosire, !l &sise pe cumnatul lui ,i"l convinsese s vin !n strad 4racec)urc). ca !nainte de sosirea lui, domnul 'ennet fusese la Epsom ,i Clap)am, fr a ob ine !ns vreo informa ie mul umitoare. ,i ca acum era )otrt s !ntrebe la toate )otelurile mai mari din ora,, deoarece domnul 'ennet credea ca fu&arii au tras poate la unul dintre ele, cum au a#uns la /ondra, !nainte de a &si o locuin . %omnul 4ardiner nu se a,tepta la vreun succes de pe urma acestei investi&a ii, inten iona !ns s"l a#ute, cumnatul lui fiind ferm )otrt s procede(e astfel. Adu& ca domnul 'ennet prea ca nici nu se &nde,te s prseasc !n acel moment /ondra, ,i promitea s scrie din nou, !n curnd. 0ai era ,i un post"scriptum, dup cum urmea(: 9"am scris colonelului 8orster, ru&ndu"l s afle, dac este posibil, de la vreunul dintre intimii tnrului, din re&iment, dac 5ic+)am are vreo rud sau cuno,tin care s ,tie !n ce parte a ora,ului s"ar putea ascunde acum. %ac s"ar &si cineva la care s apele(e pentru a afla vreun fir conductor de acest fel, ar fi de foarte mare a#utor. 7n momentul de fa , nu avem nici un fel de indicii. Colonelul 8orster, cred, va face tot ce"i va sta !n putin ca s ne a#ute !n aceast c)estiune. %ar dup ce m"am mai &ndit, poate ca /i((1 ne"ar putea spune, mai bine dect oricine altul, ce rude !n via a are el acum. Eli(abet)ei nu"i era &reu s !n elea& de unde venea acest respect pentru cele ce"ar fi ,tiut ea. dar nu"i era cu putin s dea vreo informa ie att de mul umitoare pe ct o merit acest oma&iu.
Page
Nu au(ise niciodat ca el s fi avut vreo rud, !n afar de tat ,i mama, ambii fiind mor i de ani de (ile. Era totu,i posibil ca vreunul dintre tovar,ii de re&iment s fie !n stare s dea mai multe informa ii. ,i, de,i ea nu era prea optimist, era o !ncercare ce merit s fie fcut. 8iecare (i la /on&bourn era acum plin de nelini,te. dar nelini,tea cre,tea la ma6imum !n #urul orei cnd trebuia s vin po,ta. Sosirea scrisorilor era primul mare motiv de nerbdare !n fiecare diminea . *rin scrisori urma s se comunice orice ar fi fost, bun sau ru, ,i se a,teptau ca fiecare (i s le aduc vreo veste importanta. %ar !nainte de a mai primi ceva de la domnul 4ardiner, sosi o scrisoare pentru domnul 'ennet dintr"alt parte $ de la domnul Collins. iar Jane, care primise dispo(i ia s desc)id toat coresponden a care ar sosi !n lipsa tatlui sau, o citi. Eli(abet), ,tiind ce ciud enie constituia !ntotdeauna o scrisoare a lui Collins, citi ,i ea peste umrul Janei cele ce urmea(: Scumpul meu domn, 0 simt c)emat, datorit le&turilor dintre noi, ,i po(i iei mele !n lume, s depln& alturi de dumneavoastr durerea de care a i fost lovit ,i despre care am fost informa i ieri, printr"o scrisoare din ?ertfords)ire. 8i i si&ur, scumpe domn, ca doamna Collins ,i cu mine personal va comptimim sincer, pe dumneavoastr ,i toat onorabila dumneavoastr familie, !n nenorocirea !n care va afla i ,i care este desi&ur una dintre cele mai amare, deoarece provine dintr"o cau( pe care timpul nu o poate repara. %in partea mea, nu vor lipsi nici una dintre acele dove(i care ar putea alina o nenorocire att de !n&ro(itoare, sau care v"ar putea mn&ia !ntr"o !mpre#urare ce trebuie s fie, dintre toate, cea mai !ntristtoare pentru sufletul unui printe. 0oartea fiicei dumneavoastr ar fi fost o binecuvntare !n compara ie cu aceasta. 3i este cu att mai re&retabil, cu ct sunt temeiuri de a presupune, dup cte m informea( scumpa mea C)arlotte, ca libertina#ul din purtrile fiicei dumneavoastr !,i are ori&inea !ntr"o vinovat indul&enta fa de ea de,i, !n acela,i timp, spre mn&ierea dumneavoastr ,i a doamnei 'ennet, sunt tentat s cred ca !nclina iile ei sunt rele de la natur, altfel nu s"ar fi putut face vinovat de o asemenea &ro(vie, la o vrst att de fra&ed. Oricare ar fi cau(a, sunte i !n mod #alnic demn de mil, prere la care se altura nu numai doamna Collins, ci ,i /ad1 Cat)erine ,i fiica sa, crora le"am povestit !ntmplarea. Ele sunt de acord cu mine ca acest pas &re,it, al uneia dintre fete, va fi nimicitor pentru norocul tuturor celorlalte. cci cine, a,a cum spune cu mare condescendenta /ad1 Cat)erine !ns,i, va mai vrea s intre !ntr"o asemenea familie- 3i aceasta considera ie m face s m &ndesc ,i mai mult, cu o mai mare satisfac ie, la un anumit eveniment din noiembrie trecut. cci dac ar fi fost altfel, ar fi trebuit s fiu amestecat !n toat #alea ,i de(onoarea dumneavoastr. %a i"mi voie deci s va sftuiesc, scumpul meu domn, s va consola i att ct este cu putin , s i(&oni i pe veci din inima dumneavoastr aceast fiic nedemn ,i s"o lsa i s culea& fructele oribilului sau pcat. >mn, scumpe domn etc. Etc. %omnul 4ardiner nu le mai scrise nimic !nainte de a primi un rspuns din partea colonelului 8orster, ,i nici atunci nu avu nimic bun de !mprt,it. Nu s"a &sit nici o sin&ur persoan cu care 5ic+)am s fi avut rela ii ,i era si&ur ca nu avea nici o rud mai apropiat !n via a. Avusese !nainte un cerc lar& de cuno,tin e. dar de cnd intrase !n mili ie, se prea ca nu le&ase nici o prietenie mai strns cu nimeni din re&iment. Nu e6ist deci nici o persoan la care s se poat apela pentru a ob ine vreo ,tire despre el. 3i, !n starea financiar nenorocit !n care se afla, avea toate motivele s se ascund cci, !n afar de team de a fi descoperit de rudele /1diei, mai transpirase ,i vestea ca ar fi lsat !n urma lui datorii de onoare, care se ridicau la o sum considerabil. Colonelul 8orster credea ca era nevoie de mai mult de o mie de lire pentru a se acoperi c)eltuielile lui de la 'ri&)ton. %atora o mul ime de bani !n ora,, dar datoriile lui de onoare erau ,i mai mari. %omnul 4ardiner nu !ncerca s ascund familiei din /on&bourn aceste detalii. Jane le au(i !n&ro(it: $ Un cartofor2 E6clam ea. /a asta nu m a,teptam. )abar n"am avut de acest lucru2 %omnul 4ardiner adu& !n scrisoare ca se puteau a,tepta s"l vad acas !n (iua urmtoare, adic smbta. %escura#at de nereu,it tuturor !ncercrilor fcute, cedase ru&min ii cumnatului sau de a se !ntoarce acas ,i de a"l lsa pe dnsul s fac, pentru continuarea urmririi, tot ceea ce !mpre#urrile vor cere. Cnd doamna 'ennet fu informat ca so ul ei se va !ntoarce nu se arta att de mul umit cum se a,teptau copiii #udecnd dup !n&ri#orarea pe care o avusese pentru via a lui. $ Cum- Se !ntoarce acas, fr biata mea /1dia- Stri& ea. Si&ur, n"o s plece din /ondra !nainte de a"i fi &sit. %ac se re!ntoarce, cine o s se bat cu 5ic+)am ,i cine o s"l fac s se !nsoare cu ea-
Page
Cum doamnei 4ardiner !ncepuse s"i fie dor de cminul ei, )otr! s plece !mpreun cu copiii la /ondra concomitent cu !ntoarcerea domnului 'ennet de acolo. Trsura se duse deci, !mpreun cu copiii, pn la prima etap a cltoriei ,i se !ntoarse !napoi la /on&bourn cu stpnul casei. %oamna 4ardiner pleca de la dn,ii cu totul nedumerit !n privin a Eli(abet)ei ,i a prietenului ei din %erb1s)ire, care se ocupase de ea prin acea parte a lumii. Nepoata ei nu"i pronun ase niciodat din proprie ini iativ numele !n fa a lor. iar licrul de nde#de pe care !l avusese doamna 4ardiner ca va veni o scrisoare din partea lui nu dusese la nimic. %e cnd se re!ntorsese, Eli(abet) nu primise nici una care s fi putut fi de la *emberle1. Starea nenorocit !n care se afla familia ei fcea inutil orice alt e6plica ie a faptului ca era abtut: din aceasta, deci, nu se putea deduce nimic. de,i Eli(abet), care",i cuno,tea acum destul de bine sentimentele, era perfect con,tient ca, dac n"ar fi ,tiut de e6isten a lui %arc1, ar fi putut !ndura ceva mai u,or &ro(via de(onoarei /1diei. Ar fi dispensat"o, !,i spunea, de o noapte nedormit din dou. Cnd domnul 'ennet sosi, avea aerul sau obi,nuit, de calm filo(ofic. 8u tot att de pu in vorbre ca de obicei, nu pomeni nimic de c)estiunea pentru care fusese plecat ,i trecu un timp pn ce fiicele sale avur cura#ul s vorbeasc despre acest lucru. Numai dup amia(, cnd veni ,i dnsul la ceai, se aventur Eli(abet) s atace subiectul. ,i atunci, cnd dnsa !,i e6prima, pe scurt, m)nirea pentru cele prin care desi&ur trecuse, el replica: $ Nu"mi vorbi despre asta. Cine altul trebuia s sufere dac nu eu- Eu sin&ur mi"am fcut"o ,i e drept s"o !ndur. $ Nu trebuie s fii prea aspru cu dumneata, replic Eli(abet). $ Este ,i ca(ul s m pui !n &ard !mpotriva acestui ru2 Natura omeneasc este att de !nclinat s fie aspr cu ea !ns,i2 Nu, /i((1, lasa ca mcar o dat !n via a mea s simt ct de condamnabil m"am purtat. Nu m tem ca voi fi (drobit de durere. =a trece destul de repede. $ Cre(i ca sunt la /ondra$ %a2 7n ce alt parte s"ar putea ascunde att de bine$ 3i /1dia voia mereu s se duc la /ondra, adu& ;itt1. $ E fericit atunci, replic tatl sau sec. iar ,ederea ei acolo va fi probabil de oarecare durat. Apoi, dup o scurt tcere, continu: /i((1, nu" i port pic pentru ca ai avut dreptate !n ce prive,te sfatul pe care mi l"ai dat !n luna mai. ,i, lund !n considera ie cele !ntmplate, aceasta dovede,te oarecare maturitate !n &ndire. 8ur !ntrerup i de domni,oara 'ennet care venise s ia ceaiul ,i s"l duc mamei sale. $ 9at o demonstra ie care are partea ei bun2 E6clam dnsul. da atta ele&anta nenorocirii2 7ntr"o (i voi face ,i eu la fel. voi sta !n bibliotec, cu tic)ia de noapte pe cap ,i !n )alat de cas, ,i va voi da de lucru ct voi putea mai mult. sau, a, putea amna pn ce va fu&i ,i ;itt1. $ N"am s fu&, papa, se repe(i ;itt1 ar &oas. %ac eu m voi duce vreodat la 'ri&)ton, am s m port mai bine dect /1dia. $ Dumneata, la 'ri&)ton2 Nu a, avea !ncredere s te las nici pn la Eastbourne. ,i nici pentru cinci(eci de lire2 Nu, ;itt1, am !nv at cel pu in s fiu cu oc)ii !n patru ,i"ai s sim i efectul. Nici un ofi er s nu mai intre vreodat !n casa mea ,i nici prin sat s nu mai treac. 'alurile vor fi cu totul inter(ise, afar doar dac vei mer&e cu una dintre surorile dumitale. 3i n"ai s te mai mi,ti afar din cas, pn ce nu vei putea dovedi ca ai petrecut cel pu in (ece minute pe (i !ntr"un mod ra ional. ;itt1, care lua toate aceste amenin ri !n serios, !ncepu s pln&. $ /asa, lasa, spuse el, nu fi amrt. %ac ai s fii cuminte !n urmtorii (ece ani, am s te iau la o parad militar, la sfr,itul acestui termen.
Capitolul C/9C /a dou (ile dup re!ntoarcerea domnului 'ennet, pe cnd Jane ,i Eli(abet) se plimbau !mpreun printre bosc)etele din spatele casei, o v(ur pe mena#er !ndreptndu"se ctre ele ,i, cre(nd ca venea s le c)eme din partea mamei lor, !i ie,ir !n !ntmpinare. dar !n loc de convocarea la care se a,teptau, cnd se apropiar, ea spuse domni,oarei 'ennet: $ =a cer iertare, domni,oar, ca va deran#e(, dar sperm ca ave i, poate, ceva ve,ti bune de la ora,, a,a ca am !ndr(nit s vin ,i s va !ntreb. $ Ce vrei s spui, ?ill- N"am primit nimic de la ora,. $ %ra& domni,oar, stri& doamna ?ill tare mirat, nu ,ti i ca a sosit din partea domnului 4ardiner un curier pentru stpnul meu- A sosit de o #umtate or ,i i"a adus stpnului meu o scrisoare.
Page
8etele o rupser la fu&, prea nerbdtoare s a#un& !n cas pentru a mai avea vreme de vorbit. Aler&ar prin vestibul spre sufra&eria mica. de acolo !n bibliotec. Tatl lor nu se afla nicieri. ,i erau tocmai pe punctul de a de a"l cuta sus, la mama lor, cnd se !ntlnir cu feciorul care le informa: $ %omni,oarelor, dac"l cuta i pe stpnul meu, a plecat s se plimbe !nspre crn&. Cnd aflar aceasta, strbtur din nou )olul ,i fu&ir peste pelu(, dup tatl lor, care" ,i urma )otrt drumul spre o pdurice pe o latur a aleii. Jane, care nu era nici a,a u,oar ,i nici nu avea, ca Eli(abet), obiceiul s aler&e, rmase !n urm, !n timp ce sora ei, &find, !l a#unse ,i"i stri& plin de nerbdare: $ O), papa, ce ve,ti- Ce ve,ti- Ai primit o scrisoare de la unc)iul$ %a, am primit o scrisoare de la dnsul, printr"un curier. $ Ei bine, ce ve,ti a adus- 'une sau rele$ /e ce bine te po i a,tepta- Spuse el, sco nd scrisoarea din bu(unar. %ar poate ai vrea s"o cite,ti. Eli(abet) i"o lu cu nerbdare din mn. Jane !i a#unse ,i ea. $ Cite,te"o tare, (ise tatl lor, pentru ca aproape nu ,tiu nici eu ce cuprinde. 4racec)urc) Street /uni, au&ust M Scumpul meu cumnat, *ot !n sfr,it s" i trimit unele ,tiri despre nepoata mea, ,tiri care, !n &eneral, sper ca te vor mul umi. Smbt, imediat dup plecarea dumitale, am avut norocul de a descoperi !n ce parte a /ondrei se aflau. Amnuntele le re(erv pentru cnd ne vom vedea. Este destul ca ,tim ca au fost descoperi i. 9"am v(ut pe amndoi... $ Atunci, este a,a cum am nd#duit mereu, stri& Jane. Sunt cstori i. Eli(abet) continua s citeasc: 9"am v(ut pe amndoi. Nu s"au cstorit ,i nici n"am avut impresia c"ar inten iona s"o fac. dar dac e,ti de acord s !ndepline,ti an&a#amentele pe care am !ndr(nit s le iau !n numele dumitale, sper ca nu va trece mult ,i se vor cstori. Tot ceea ce i se cere este s"i asi&uri fiicei dumitale, printr"o foaie dotala, partea care i se cuvine din cele cinci mii de lire ce revin fiicelor, la decesul dumitale ,i al surorii mele. ,i, !n plus, s" i iei an&a#amentul de a"i acorda, ct vei fi !n via a, una sut lire per annum. Acestea sunt condi iile pe care, lund totul !n considera ie, nu am ,ovit s le accept !n numele dumitale, att ct m"am sim it !ndrituit a o face. =oi trimite scrisoarea aceasta prin curier, pentru a nu se pierde deloc timpul cu rspunsul. *o i, prin urmare, !n ele&e din aceste date ca situa ia financiar a domnului 5ic+)am nu este att de disperat cum sa cre(ut !n &eneral. /umea s"a !n,elat !n privin a asta. ,i sunt fericit s spun ca vor mai rmne c iva bani, c)iar dup plat tuturor datoriilor, bani care s se adau&e la dota nepoatei mele. %ac, a,a cum cred ca va fi ca(ul, !mi vei trimite !mputernicirea de a ac iona !n numele dumitale !n toat acesta c)estiune, voi da imediat instruc iuni lui ?a&&erston s redacte(e foaia dotala cuvenit. Nu va fi deloc ca(ul s vii iar,i la ora,. rmi deci lini,tit la /on&bourn ,i contea( pe dili&en a ,i &ri#a mea. Trimite"mi rspuns ct po i mai repede ,i ai &ri# s scrii limpede. Am considerat ca cel mai bun lucru ar fi ca nepoata mea s se cstoreasc aici, la noi, ceea ce sper ca vei aproba. Ea va veni aici ast(i. 7 i voi scrie din nou, !ndat ce se va mai )otr! ceva. Al dumitale etc., EdG. 4ardiner
$ Este cu putin - Stri& Eli(abet), cnd sfr,i de citit. *oate fi adevrat ca vrea s"o ia de
so ie-
$ 5ic+)am nu este deci att de ru pe ct l"am cre(ut, spuse sora ei. %ra& tat, te felicit. $ Ai rspuns la scrisoare- 7ntreb Eli(abet). $ Nu, dar trebuie s rspund ct mai curnd.
7l implor, foarte struitor, s nu mai piard timp ,i s"o fac imediat. $ O)2 %ra& tat, stri& ea, !ntoarce"te ,i rspunde imediat. 4nde,te"te ct de important este fiecare clip !ntr"o asemenea !mpre#urare. $ %"mi voie s scriu eu !n locul dumitale, spuse Jane, dac ! i displace s"o faci.
Page
$ 7mi displace foarte mult, replic el, dar trebuie fcut. 3i, cu
aceste vorbe, porni cu ele !napoi ctre cas. $ A, putea s te !ntreb- Spuse Eli(abet)... %ar condi iile, presupun, trebuie acceptate. $ Acceptate2 0 simt ru,inat, numai, ca cere att de pu in. $ 3i ei trebuie s se cstoreasc2 Totu,i ,tim ce fel de om este. $ %a2 %a2 Trebuie s se cstoreasc. Nu este altceva de fcut. %ar sunt dou lucruri pe care doresc foarte mult s le ,tiu. Unul este c i bani a pus unc)iul #os pentru a reu,i acest lucru, ,i cellalt, cum am s"i pot ac)ita vreodat. $ 'ani2 Unc)iul meu2 E6clam Jane, ce vrei s spui, domnule$ =reau s spun ca nici un brbat cu mintea !ntrea& nu s"ar !nsura cu /1dia pentru o momeal att de ne!nsemnat ca o sut pe an, ct timp voi tri eu, ,i cinci(eci dup ce nu voi mai fi. $ Asta e foarte adevrat, spuse, Eli(abet), de,i nu mi"a trecut prin cap mai !nainte. S i se ac)ite datoriile ,i s mai rmn !nc ceva2 O)2 Unc)iul este, desi&ur, la mi#loc2 Ce om bun ,i &eneros2 0 tem ca s"a nenorocit. /ucrul acesta nu s"ar fi putut face cu o sum mica. $ Nu, !ncuviin tatl ei, 5ic+)am ar fi un prost dac ar lua"o cu un ban mai pu in dect (ece mii de lire. 0i"ar prea ru s"mi fac o prere att de proast despre el, c)iar de la !nceputul rela iilor noastre. $ Dece mii de lire2 %oamne fere,te2 Cum s !napoie(i mcar #umtate dintr"o asemenea sum%omnul 'ennet nu rspunse nimic. ,i continuar s mear& !n tcere, fiecare adncit !n propriile &nduri, pn ce au a#uns ln& cas. Tatl se duse !n bibliotec pentru a scrie, iar fetele intrar !n salona,. $ 3i se vor cstori cu adevrat2 E6clam Eli(abet) imediat ce au fost sin&ure. Ce ciudat2 3i pentru asta trebuie s fim ,i mul umite2 Suntem silite s ne bucurm ca se cstoresc, cu tot caracterul lui infam, cu toat ne!nsemnat ,ans de fericire pe care o au. O), /1dia2 $ 0 console( cu &ndul, replic Jane, ca dac n"ar ine cu adevrat la /1dia, cu si&uran ca n" ar lua"o. %e,i bunul nostru unc)i a fcut ceva ca s"l scape de datorii, nu pot s cred ca a avansat (ece mii de lire, sau a,a ceva. %nsul are copii ,i s"ar putea s mai aib. Cum s se dispense(e mcar de #umtate din suma asta$ %ac vom reu,i vreodat s aflm la ct s"au ridicat datoriile lui 5ic+)am, spuse Eli(abet), ,i ce sum s"a depus pe numele lui din partea surorii noastre, vom ,ti precis ct a fcut domnul 4ardiner pentru ei, cci 5ic+)am nu are nici cinci bani ai lui. Nu vom putea niciodat rsplti buntatea unc)iului ,i a mtu,ii noastre. A o lua acas la ei, a"i oferi protec ie ,i spri#inul lor personal !nseamn un sacrificiu att de mare fcut pentru ea, !nct ani !ntre&i de recuno,tin nu sunt de a#uns pentru a"i rsplti. 7n clipa asta, ea se afla la dn,ii. %ac atta buntate nu o va face s se simt nenorocit, nu",i va merita niciodat fericirea. Ce clip pentru ea cnd a dat oc)ii cu mtu,a2
Trebuie s uitm cele ce s"au petrecut ,i de"o parte ,i de cealalt, spuse Jane. Sper ,i sunt !ncredin at ca vor fi totu,i ferici i. Consim mntul lui de a se cstori cu /1dia, vreau s cred, este o dovad ca a a#uns s #udece cum se cuvine. %ra&ostea lor reciproc !i va face mai cumpni i. ,i !mi place s cred ca se vor instala att de ti)nit ,i vor tri att de cuminte !nct, cu timpul, se va uita, poate, nebunia lor din trecut. $ S"au purtat !n a,a fel, replic Eli(abet), !nct nici tu, nici eu, nici nimeni nu va putea s uite vreodat. Este inutil s mai vorbim despre asta. 8etele !,i aduser aminte ca, dup toate probabilit ile, mama lor nu aflase nimic despre cele !ntmplate. Se duser deci !n biblioteca ,i"l !ntrebar pe tatl lor dac nu dorea s"o anun e ele. %nsul scria ,i, fr s",i ridice capul, replic indifent: $ Cum dori i. $ *utem lua scrisoarea unc)iului ca s i"o citim$ /ua i ce vre i ,i pleca i de aici. Eli(abet) lua scrisoarea de pe birou ,i se duser sus !mpreun. 0ar1 ,i ;itt1 erau cu doamna 'ennet: o sin&ur comunicare deci a#un&ea pentru toate. %up ce o pre&tir pentru ve,ti bune, scrisoarea a fost citit cu &las tare. %oamna 'ennet de"abia putea s se stpneasc. 3i cnd Jane a#unse la pasa#ul !n care domnul 4ardiner !,i e6prim speran a ca /1dia se va cstori curnd, bucuria mamei sale i(bucni nestvilit ,i fiecare nou fra(a !i marea e6uberan . Era acum att de a&itat de !ncntare pe ct fusese mai !nainte de panic ,i indi&nare. 7i era de a#uns s ,tie ca /1dia s se va mrita. Nu se sim ea tulburat de vreo !n&ri#orare pentru fericirea ei, nici umilit de vreo amintire a relei ei purtri. $ Scumpa, scumpa mea /1dia2 Stri& ea, este !ntr"adevr !ncnttor. =a fi mritat2 Am s"o vd iar,i2 =a fi mritat la ,aispre(ece ani2 %ra&ul, bunul meu frate2 3tiam eu c"a,a o s se !ntmple $ ,tiam eu ca o s se aran#e(e totul2 Ce dor !mi este s"o vd ,i s"l vd ,i pe dra&ul de 5ic+)am2 %ar roc)iile, roc)iile de nunt2 Am s scriu imediat sora"mi 4ardiner despre asta. /i((1, dr&u a mea, fu&i
Page
#os la tata ,i !ntreab"l ct !i va da. Stai, stai. m duc eu sin&ur $ sun"o pe ?ill, ;itt1. 0 !mbrac !ntr" o clip $ scumpa, scumpa mea /1dia2 Ce fericite vom fi !mpreun, cnd ne vom re!ntlni2 8iica sa cea mai mare !ncerca s"i domoleasc e6plo(ia entu(iasmului, !ndreptndu"i &ndurile ctre obli&a iile pe care comportarea domnului 4ardiner le creease pentru ei to i. $ Cci datorm acest fericit sfr,it, adu& ea, !ntr"o mare msur bunt ii lui. Suntem convinse ca a &arantat personal c"l va a#uta pe domnul 5ic+)am cu bani. $ Ei bine, stri& mama ei, a,a ,i trebuia s fac. Cine altul s"o fi fcut dac nu propriul ei unc)i%ac nu ar fi avut propria lui familie, ,ti i ca to i banii lui trebuiau s"mi revin mie ,i copiilor mei. ,i este prima oar ca am primit ceva de la el, !n afar de cteva daruri. =ai2 Sunt att de fericit2 7n scurt timp voi avea o fat mritat. %oamna 5ic+)am2 Ce bine sun2 3i de"abia a !mplinit ,aispre(ece ani, !n iunie, anul asta. Scumpa mea Jane, sunt att de tulburat, !nct sunt si&ur ca nu pot s scriu. a,a ca am s dicte( ,i ai s scrii tu pentru mine. Aran#am noi cu tata !n privin a banilor, dup aceea. dar trusoul trebuie comandat imediat. *e urm, trecu !n revist toate amnuntele cu privire la pn(eturi, museline, batist ,i ar fi fost &ata s dicte(e imediat ni,te comen(i foarte copioase dac Jane, de,i cu oarecare &reutate, n"ar fi convins"o s a,tepte pn ce tata va avea r&a( pentru a fi consultat. <O (i de !ntr(iere, remarc ea, nu va avea importan <. 0ama ei era prea fericit pentru a se mai !ncp na ca de obicei. 3i"i mai trecur prin minte ,i alte planuri. $ Am s plec la 0er1ton, (ise ea, de !ndat ce voi fi !mbrcat, ,i"am s"i duc sora"mi *)ilips ve,tile bune, bune. 3i la !napoiere, voi mer&e !n vi(it la /ad1 /ucas ,i la doamna /on&. ;itt1, fu&i #os ,i comanda trsura. O plimbare la aer o s"mi fac &ro(av de bine. 8etelor, ave i vreun un comision pentru 0er1ton- O)2 Uite"o pe ?il2 %ra&a mea ?ill, ai au(it ve,tile bune- Se mrit domni,oara /1dia. ,i"ai s prime,ti o cup de punc+ ca s te vesele,ti, la nunt. %oamna ?ill !,i e6prim pe loc bucuria. Eli(abet) !i primi !mpreun cu ceilal i felicitrile ,i apoi, scrbit de aceast nebunie, se refu&ie !n camera ei pentru a se &ndi !n voie. Situa ia bietei /1dia era ne!ndoielnic, !n cel mai bun ca(, destul de proast. totu,i trebuia s fie recunosctoare ca nu era ,i mai proast. A,a sim ea ea. ,i de,i, cnd privea !n viitor nu se putea a,tepta, pe bun dreptate, ca sora ei s se bucure nici de fericire ,i nici de o situa ie social bun, cnd privea !napoi la ceea ce se temuser numai cu dou ore !n urm, era con,tient de toate avanta#ele c,ti&ate.
Capitolul / %omnul 'ennet dorise adesea, !nainte de aceast perioad a vie ii sale, ca !n loc s",i c)eltuiasc tot venitul, s pun anual deoparte o sum, pentru ca fiicele ,i so ia sa, dac aceasta i"ar supravie ui, s fie mai bine asi&urate. Acum o dorea mai mult dect !ntotdeauna. %ac ,i"ar fi !ndeplinit aceast obli&a ie, nu ar fi fost nevoie ca /1dia s rmn !ndatorat fa de unc)iul sau, pentru tot ce va fi dobndit drept &aran ie moral ori material. Satisfac ia de a fi cucerit ca so pe cel mai nevrednic dintre tinerii din 0area 'ritanie ar fi revenit atunci celui !n drept. Era adnc m)nit ca o c)estiune att de pu in avanta#oas pentru oricine trebuia s fie !nc)eiat numai pe c)eltuiala cumnatului sau. ,i era )otrt, dac va fi cu putin , s afle la ct se urc a#utorul acestuia ,i s onore(e obli&a ia ct va putea mai repede. /a !nceputul cstoriei domnului 'ennet, economia fusese considerat cu totul inutil, pentru ca, bine!n eles, urmau s aib un fiu. Acest fiu ar fi !nsemnat desfiin area clau(ei testamentare, imediat ce va fi atins ma#oratul, iar vduv ,i copiii mai mici ar fi fost, !n acest fel, asi&ura i. =enir pe lume cinci fiice, la rnd, dar fiul se ls !nc a,teptat. ,i mul i ani dup na,terea /1diei, doamna 'ennet fusese si&ur ca va veni. 7n cele din urm, au disperat tot a,teptnd, dar era prea tr(iu pentru a mai face economii. %oamna 'ennet n"avea nici un talent pentru a,a ceva ,i numai dra&ostea de independen a so ului sau !i !mpiedicase s dep,easc venitul ce"l aveau. *rintr"o foaie dotala se alocase doamnei 'ennet ,i copiilor si suma de cinci mii de lire. %ar propor ia !n care urma s fie atribuit copiilor fusese lsat la latitudinea prin ilor. Acest punct urma s fie stabilit acum, cel pu in !n privin a /1diei, iar domnul 'ennet nu putea s aib nici o ,oviala !n acceptarea propunerii pe care o avea !n fa a lui. 7n cuvinte de recunosctoare &ratitudine pentru buntatea cumnatului sau $ de,i e6primat ct se poate de concis $ el a,ternu pe )rtie total s aprobare pentru tot ceea ce fcuse ,i consim mntul de a onora an&a#amentele luate !n numele lui. Nu !,i !nc)ipuise niciodat mai !nainte ca, !n ca(ul cnd 5ic+)am s"ar fi lsat convins s se !nsoare cu fiica sa, s"ar fi putut face totul cu att de pu ine inconveniente pentru dnsul, ca prin aran#amentul de fa . Sut de lire pe care trebuia s le"o plteasc anual nu !nsemna pentru el dect o pierdere de vreo (ece lire, deoarece c)eltuielile /1diei, !nsumnd !ntre inerea, banii ei de bu(unar ,i darurile !n bani care a#un&eau la ea prin minile mamei sale, fuseser foarte pu in sub aceast cifr.
Page
O alt surpri( foarte binevenit era ca totul se fcea cu un efort minim din partea lui. cci sin&ura lui dorin , !n momentul de fa , era s se deran#e(e cu aceast treab ct se putea mai pu in. %up ce primele accese de furie provocate de cutarea /1diei se potoliser, el revenise !n mod firesc la indolenta din trecut. Scrisoarea a fost e6pediat repede cci, de,i lene, cnd trebuia s se apuce de un lucru, o dat ce"l !ncepea, era &rbit s"l termine. >u&a s i se comunice ,i alte amnunte !n privin a datoriei pe care o avea fa de cumnatul sau, dar era prea suprat pe /1dia pentru a"i trimite ,i ei vreun mesa#. =estea bun se !ntinse repede !n toat casa ,i, cu aceea,i rapiditate, printre vecini. Ace,tia din urm o primir cu o decenta filo(ofie. %esi&ur, comentariile ar fi putut fi mai interesante dac domni,oara /1dia 'ennet ar fi dus o via a u,uratic la ora, ori, !n cea mai fericit alternativ, ar fi fost i(olat de lume, la vreo ferm !ndeprtat. Totu,i erau multe de spus !n le&tur cu faptul ca o mritau. ,i binevoitoarele urri ca totul s se termine cu bine, e6primate mai !nainte de btrnele doamne veninoase din 0er1ton, pierdur prin aceast sc)imbare doar prea pu in din ardoarea de la !nceput, deoarece, cu un astfel de so , nefericirea era considerat drept si&ur. Trecuser dou sptmni de cnd doamna 'ennet nu mai coborse !n sufra&erie, dar !n aceast fericit (i !,i relu locul !n capul mesei, !ntr"o dispo(i ie cople,itor de bun. Nici un sim mnt de ru,ine nu"i umbri triumful. Cstoria uneia dintre fiice, primul obiectiv al dorin elor sale, de cnd Jane !mplinise ,aispre(ece ani, era acum pe punctul de a se !ndeplini, ,i toate &ndurile ,i vorbele se !nvrteau numai !n #urul acelor detalii ce in de ceremoniile nup iale ele&ante ca: muselinuri fine, cupeuri noi ,i servitori. Era ocupat cu cutarea unei locuin e convenabile pentru fiica sa, prin vecintate. ,i, fr s in seama sau s ,tie ce venituri aveau, respinse multe dintre ele drept nepotrivite ca dimensiuni ,i important. $ ?a1e *ar+ ar mer&e, spuse ea, dac famalia 4ouldin& s"ar muta, sau casa mare de la Sto+e, dac salonul ar fi mai spa ios. As)Gort) este prea departe. N"a, putea !ndura s"o am la (ece mile de mine. ,i ct prive,te *urvis /od&e, mansarda e oribil. So ul sau !i !n&dui s"i dea !nainte fr contenire, ct vreme slu#itorii fur de fa . %ar cnd ace,tia se retraser, !i spuse: $ %oamna 'ennet, !nainte de a lua vreuna din toate aceste case pentru fiica ,i &inerele dumitale, s #udecm lucrurile a,a cum trebuie. 7ntr"o anume casa de pe melea&urile acestea ei nu vor avea niciodat acces. Sunt )otrt s nu"i primesc la /on&bourn pentru a nu mai !ncura#a imprudenta cuiva. Aceast declara ie a fost urmat de o lun& disput, dar domnul 'ennet rmase ferm. 7n curnd, discu ia aceasta duse la o alta ,i doamna 'ennet afla cu uimire ,i &roa( ca so ul sau nu voia s avanse(e o sin&ur &uinee ca s cumpere trusoul fiicei sale. El declar ca, din partea lui, /1dia nu va primi cu acest prile# nici un fel de semn de afec iune. %oamna 'ennet putea cu &reu !n ele&e a,a ceva. Ca mnia lui s fie att de neierttoare, !nct s"i refu(e fiicei sale un privile&iu fr de care cstoria abia dac putea prea valabil, dep,ea tot ceea ce credea dnsa posibil. O c)inuia mai mult de(onoarea pe care lipsa unui trusou nou ar fi aruncat"o asupra ceremoniei nup iale, dect vreun sim mnt de ru,ine pentru ca /1dia fu&ise ,i trise cu 5ic+)am dou sptmni !nainte de celebrarea cununiei. Eli(abet) re&reta acum din toat inima ca disperarea din primul mpment o fcuse s vorbeasc domnului %arc1 despre temerile lor !n le&tur cu /1dia. de vreme ce cstoria urma s aduc, att de curnd, un sfr,it cuviincios fu&ii ei, ar fi putut spera s ascund !nceputul nefast tuturor celor care nu fuseser !n strict lor apropiere. Nu"i era deloc team ca dnsul va rspndi ceea ce"i destinuise. Erau pu ini aceia pe discre ia crora putea conta cu mai mult !ncredere. dar, !n acela,i timp, nu e6ist nimeni !n fa a cruia s se simt mai umilit de faptul ca u,urin surorii ei era cunoscut. Nu !ns de team vreunui de(avanta# ce s"ar fi putut rsfrn&e asupra ei !ns,i, cci !ntre dn,ii prea s e6iste oricum o prpastie de netrecut. C)iar dac s"ar fi fcut cstoria /1diei !n condi iile cele mai onorabile, tot nu se putea presupune ca domnul %arc1 ar fi vrut s intre !ntr"o familie creia, !n afar de toate celelalte obiec ii, i se mai imputa acum !nrudirea ,i rela ii dintre cele mai strnse cu omul pe care dnsul, pe bun dreptate, !l dispre uia. Nu s"ar fi mirat ca %arc1 s dea !napoi din fa a unei asemenea !nrudiri. %orin a de a se apropia de el $ ,i Eli(abet) era !ncredin at ca dnsul o sim ise cnd erau !n %erb1s)ire $ nu putea, !n mod ra ional, s supravie uiasc unei astfel de lovituri. Se sim ea umilit, !ndurerat. se cia, de,i abia dac ,tia de ce. >vnea la stima lui, acum cnd nu mai putea spera s se bucure de ea. %orea s aib ve,ti de la el, acum cnd prea s aib ,ansele cele mai mici de a le dobndi. Era convins ca ar fi putut fi fericit cu el, acum cnd nu prea probabil s se mai !ntlneasc vreodat. Ce triumf pentru el, se &ndea ades, dac ar fi ,tiut ca cererea !n cstorie creia, mndr, !i dduse cu piciorul numai cu patru luni mai !nainte, ar fi fost acum primit cu bucurie ,i recuno,tin a.
Page
Era &eneros $ nu se mai !ndoia $, unul dintre brba ii cei mai &enero,i. %ar pentru ca era totu,i un muritor, trebuia s se simt triumftor. 7ncepea acum s !n elea& ca el era tocmai brbatul care, prin temperament ,i !nsu,iri, i s"ar fi potrivit cel mai bine. Judecat ,i firea lui, de,i deosebite de"ale ei, ar fi corespuns !ntru totul dorin elor sale. Era o unire care ar fi fost spre profitul amndurora. prin firea ei vioaie ,i de&a#at, spiritul lui ar fi devenit mai lar&, manierele i s"ar fi ameliorat. ,i datorit ra iunii, faptului ca era un om instruit ,i cunoa,terii pe care o avea despre lume, dnsa ar fi dobndit desi&ur un c,ti& de o ,i mai mare !nsemntate. Acum !ns nu va mai avea loc o astfel de cstorie reu,it, care s !nve e mul imile pline de admira ie ce este adevrata fericire con#u&al. 7n familia lor urma s se reali(e(e o cstorie diferit ca perspectiv ,i care e6cludea posibilitatea celeilalte. Eli(abet) nu",i putea !nc)ipui cum vor i(buti s se !ntre in /1dia ,i 5ie+)am !ntr"o decenta independenta. %ar u,or !,i !nc)ipuia la ce scurt durat de fericire se puteau a,tepta doi oameni care se uniser numai pentru ca patim le era mai puternic dect virtutea. %omnul 4ardiner scrise !n curnd, din nou, cumnatului sau. >spundea pe scurt la mul umirile adresate de domnul 'ennet, asi&urndu"l ca era &ata oricnd s contribuie la binele oricrui membru al familiei ,i sfr,ea cu ru&mintea de a nu i se mai vorbi despre recuno,tin . Scopul principal al scrisorii era s le aduc la cuno,tin ca domnul 5ic+)am se )otrse s ias din mili ie. A fost !n mare parte dorin a mea s fac acest lucru, adu& dnsul, !ndat ce cstoria a fost )otrt. 3i cred ca ve i fi de acord cu mine !n a considera sc)imbarea lui din acea unitate ca foarte recomandabila, att pentru el, ct ,i pentru nepoata mea. %omnul 5ic+)am are inten ia s intre !n cadrele armatei active ,i, printre vec)ii si prieteni, sunt !nc unii care pot ,i doresc s"l a#ute mai departe !n carier. 9 s"a promis postul de ofi er ste&ar !n re&imentul &eneralului..., !ncartiruit acum !n nordul rii. Este un avanta# ca re&imentul se afla la o asemenea distan de partea aceasta a re&atului. El face promisiuni sincere, ,i sper ca printre strini, unde ,i unul ,i cellalt vor trebui s fac fa bun, vor fi mai pruden i. 9"am scris colonelului 8orster, pentru a"l informa de aran#amentele noastre pre(ente ,i pentru a"i cere s dea asi&urri tuturor creditorilor domnului 5ic+)am din 'ri&)ton ,i !mpre#urimi, ca vor fi &rabnic plti i, lundu"mi personal an&a#amente !n acest sens. =rei s fii bun ,i s dai acelea,i asi&urri creditorilor si din 0er1ton, a cror list, redactat dup informa iile lui, o ane6e(- Ne"a mrturisit toate datoriile. sper, cel pu in, ca nu ne"a indus !n eroare. ?a&&erston a primit indica ii din partea noastr ,i, !ntr"o sptmn, totul se va aran#a. =or pleca apoi la re&imentul lui, afar de ca(ul ca vor fi invita i !nti la /on&bourn. ,i am !n eles de la doamna 4ardiner ca nepoata mea dore,te mult s va vad pe to i !nainte de a pleca din sud. %nsa e bine ,i m roa& s transmit tatlui ,i marnei sale e6presia respectului sau filial. Al dumitale etc. %omnul 'ennet ,i fiicele sale v(ur tot att de limpede ca ,i domnul 4ardiner multiplele avanta#e ale mutrii lui 5ic+)am din vec)iul lui re&iment. %oamna 'ennet, !ns, nu era tot att de mul umit. 8aptul ca /1dia se instal !n nordul rii, tocmai cnd dnsa a,tepta s se mndreasc ,i s se bucure alturi de ea $ deoarece nu renun ase deloc la planul ca tinerii cstori i s se stabileasc !n ?ertfords)ire $ era o mare de(am&ire. ,i, !n plus, ce pcat ca /1dia era silit s se despart de un re&iment !n care se cuno,tea cu toat lumea ,i avea at ia favori i. $ O iube,te att de mult pe doamna 8orster, spuse doamna 'ennet. este scandalos ca trebuie s plece de acolo2 3i mai sunt ,i c iva tineri care !i plac foarte mult. S"ar putea ca ofi erii din re&imentul &eneralului... s nu fie att de simpatici. Cererea fiicei lui $ cci a,a putea fi considerat dorin a ei $ de a fi din nou primit !n mi#locul familiei, !nainte de a porni spre nord, primi la !nceput un rspuns absolut ne&ativ. Jane ,i Eli(abet) !ns, dorind amndou, de dra&ul surorii lor ,i pentru presti&iul ei, s se vad ca /1dia s"a cstorit cu consim mntul prin ilor, !l ru&ar pe domnul 'ennet att de insistent ,i totu,i att de re(onabil ,i cu atta blnde e s"i primeasc, pe ea ,i pe so ul ei, la /on&bourn, imediat ce se vor cstori, !nct !l convinser s &ndeasc ,i dnsul ca ele ,i s fac precum le era voia. 9ar mama lor avu satisfac ia de a afla ca va putea pre(enta vecinilor pe fiica ei mritat, !nainte ca ea s fie sur&)iunita !n nord. %eci, cnd domnul 'ennet scrise din nou cumnatului sau, le trimise vorba ca le !n&duie s vin acas. ,i se stabili ca imediat ce se va fi terminat ceremonia, s porneasc spre /on&bourn. Eli(abet) era totu,i surprins ca 5ic+)am putea fi de acord cu acest plan. ,i, dac ar fi inut seama numai de ceea ce sim ea ea, o !ntlnire cu dnsul ar fi fost ultimul lucru pe care l"ar fi dorit.
Page
Capitolul /9 Sosi ,i (iua nun ii surorii lor. Jane ,i Eli(abet) erau probabil mai impresionate dect mireasa !ns,i. Cupeul a fost trimis s"i ia de la... ,i urmau s se !ntoarc cu el, !nainte de ora mesei. Sosirea lor era a,teptat cu &roa( de cele dou domni,oare 'ennet mai mari, iar Jane, !n special, atribuind /1diei sim mintele pe care le"ar fi avut dac ea ar fi fost vinovat, era nenorocita &ndindu"se la ce trebuia s !ndure sora ei. =enir. 7ntrea&a familie se strnsese !n salona, pentru a"i primi. Cnd cupeul opri !n fa a intrrii, doamna 'ennet era toat numai (mbete. so ul ei avea un c)ip &rav, de neptruns. fiicele lor era alarmate, !n&ri#orate, stn#enite. Au(ir &lasul /1diei, !n vestibul. u,a fu (vrlit !n lturi ,i dnsa intra !n camera aler&nd. 0ama ei pa,i !nainte, o !mbr i, ,i !i ura, e6ta(iat, bun venit. !ntinse mna, cu un surs afectuos, lui 5ic+)am, care venea !n urma doamnei sale, ,i le fcu ambilor calde urri, cu o vioiciune care nu arata nici o !ndoial !n privin a fericirii lor. %omnul 'ennet, ctre care se !ntoarser apoi, nu le fcu o primire tot att de cordial. C)ipul lui deveni ,i mai sever ,i abia dac",i de(lipi bu(ele. U,uratic si&uran de sine a tinerei perec)i era !ntr" adevr de a#uns ca s"l irite. Eli(abet) era de(&ustat, pn ,i domni,oara 'ennet era revoltat. /1dia era tot /1dia, nepotolita, slbatic, nestin&)erit, (&omotoas, netemtoare. Trecu de la o sor la cealalt, pretin(ndu"le felicitri. ,i cnd, !n sfr,it, luar loc cu to ii, privi nerbdtoare !n #ur, ba&a de seam unele mici sc)imbri din camer ,i remarc, r(nd, ca trecuse o mul ime de timp de cnd nu mai intrase acolo. Nici 5ic+)am nu era mai nenorocit dect ea. dar purtrile lui erau totdeauna att de plcute !nct, dac firea, ,i cstoria lui ar fi fost !ntocmai ceea ce s"ar fi cuvenit s fie, (mbetele ,i naturale ea cu care solicit s fie considerat drept unul dintre ai lor i"ar fi !ncntat pe to i. Eli(abet) nu"l cre(use mai !nainte att de si&ur de el. lu loc, )otrnd !n sinea ei s nu mai cread, pe viitor, ca insolenta unui om insolent are limite. Ea ro,i, ,i Jane ro,i. dar obra#ii celor doi care strniser aceasta consternare nu suferir nici o sc)imbare de culoare. Conversa ia nu sta&na. 0ireasa ,i mama ei se !ntreceau vorbind. iar 5ic+)am, care se !ntmplase s ,ad ln& Eli(abet), !ncepu s"o !ntrebe despre cuno,tin ele lui din vecintate, cu o u,urin plin de bun dispo(i ie, pe care ea nu se sim i !n stare s"o e&ale(e !n rspunsurile ce le ddea. Amndoi so ii preau s aib amintirile cele mai fericite din lume. Nimic din trecut nu fu pomenit cu m)nire. iar /1dia ataca de bunvoie subiecte la care surorile ei nu ar fi fcut alu(ie pentru nimic !n lume. $ 4ndi i"v numai ca sunt trei luni, stri& ea, de cnd am plecat de aici2 =a mrturisesc ca parc au trecut numai dou sptmni. ,i totu,i, cte nu s"au !ntmplat !ntre timp2 %oamne sfinte2 Cnd am plecat, crede i"m, nici nu"mi trecea prin minte ca am s m mrit !nainte de a m !ntoarce, de,i credeam ca ar fi tare nostim dac s"ar !ntmpla a,a. Tatl ei !,i ridic oc)ii la cer, Jane se sim ea nenorocit, Eli(abet) privea semnificativ la /1dia, dar ea, care nu au(ea ,i nu vedea niciodat ceea ce nu voia, continua cu veselie: $ A), mama2 3tiu oamenii de pe aici ca m"am mritat a(i- 0i"a fost team ca nu ,tiu. l"am dep,it pe 5illiam 4ouldin& !n docarul lui ,i eram foarte )otrt s"o afle. a,a ca am cobort &eamul din dreptul lui ,i mi"am scos mnu,a ,i mi"am lsat mna s se spri#ine pe rama ferestrei, ca s"mi poat vedea inelul. ,i pe urm m"am !nclinat ,i i"am (mbit cu &ura pn la urec)i. Eli(abet) nu mai putea suporta. Se ridic ,i fu&i din camer ,i nu se mai !ntoarse pn ce nu"i au(i trecnd prin )ol !nspre sufra&erie. Atunci se altura &rupului lor, destul de devreme ca s o vad pe /1dia mer&nd, ca la parad, !n dreapta mamei lor ,i s o aud spunndu"i surorii sale mai mari: $ A), Jane, ! i iau acum locul, ,i tu trebuie s cobori !n ran&, pentru ca eu sunt femeie mritat. Nu era de presupus ca timpul !i va aduce /1diei acea re(erv de care fusese att de total lipsit de la !nceput. %e(involtur ,i buna ei dispo(i ie erau !n cre,tere. %orea s vad pe doamna *)ilips, pe cei din familia /ucas ,i pe to i ceilal i vecini ai lor ,i s se aud numit de fiecare dintre ei <doamna 5ic+)am<. ,i, !ntre timp, se duse dup masa s",i arate inelul ,i s se fleasc cu mriti,ul ei fa de doamna ?ill ,i cele dou fete !n cas. $ A,a, mam, spuse ea cnd se re!ntoarser cu to ii !n salona,, ,i ce cre(i de so ul meu- Nu e un brbat fermector- Sunt si&ur ca toate surorile mele m invidia(. Sper s aib ,i ele parte mcar de #umtate din norocul meu. Trebuie s se duc toate la 'ri&)ton. Acolo e locul unde se pot &si so i. Ce pcat, mam, ca nu ne"am dus cu toate acolo. $ 8oarte adevrat. dac era dup mine, ne"am fi dus. %ar, scumpa mea /1dia, nu"mi place deloc ca pleci att de departe. Trebuie neaprat-
Page
$ O), %oamne2 %a. dar asta nu"i nimic. O s"mi plac mai mult dect orice. %umneata, ,i tat, ,i surorile mele trebuie s veni i la noi s ne vede i. =om fi la NeGcastle toat iarn, ,i sunt si&ur ca vor fi ,i acolo ceva baluri, ,i am s am &ri# s fac rost de parteneri buni pentru toate. $ Asta mi"ar plcea mai mult dect orice2 Spuse mama. $ 3i, pe urm, cnd ai s te"ntorci acas, po i s la,i la mine una"dou dintre surorile mele. ,i !ndr(nesc s spun ca !nainte s treac iarna am s fac rost de so i ,i pentru ele. $ 7 i mul umesc pentru partea mea din favoarea ce vrei s ne faci, spuse Eli(abet), dar nu"mi place, !n mod deosebit, felul tu de a procura so i. Oaspe ii nu puteau rmne mai mult de (ece (ile. 7nainte de a pleca din /ondra, domnul 5ic+)am primise numirea ,i !n dou sptmni trebuia s se pre(inte la re&iment. 7n afar de doamna 'ennet, nimeni nu re&reta ca vor sta att de pu in. dnsa folosi cea mai mare parte din timp fcnd vi(ite cu fiica sa ,i or&ani(nd dese petreceri acas la ei. Aceste petreceri conveneau tuturor. a evita cercul strict familial era pentru cei cu #udecat un lucru ,i mai de dorit dect pentru cei fr #udecat. %ra&ostea lui 5ic+)am pentru /1dia nu era e&al cu cea a /1diei pentru el, adic !ntocmai a,a cum se a,teptase Eli(abet). N"avu nevoie de actualele ei observa ii ca s !n elea&, din desf,urarea lucrurilor, ca fu&a lor fusese determinat de dra&ostea /1diei mai curnd dect de a lui. ,i s"ar fi !ntrebat de ce, fr s"o iubeasc la nebunie, se )otrse s fu& cu ea, dac nu ar fi fost convins ca pentru el fu& devenise necesar din motive disperate. a,a stnd lucrurile, el nu era tnrul care s re(iste prile#ului ce i se oferea de a avea o companie.
/1dia era &ro(av de !ndr&ostit. El era cu orice prile# <dra&ul meu 5ic+)am<. nimeni nu putea fi comparat cu dnsul. El fcea totul ca nimeni altul. ,i era si&ur ca dnsul va !mpu,ca la !nti septembrie mai multe psri dect oricare altul din tot inutul. 7ntr"o diminea , curnd dup venirea lor, pe cnd se afla cu cele dou surori mai mari. /1dia se adres Eli(abet)ei: $ /i((1, &ie nu i"am povestit !nc niciodat despre nunt mea. Cnd le"am povestit mamei ,i celorlal i, nu erai de fa . Nu e,ti curioas s afli cum au fost aran#ate toate$ Nu, !ntr"adevr, replic Eli(abet). cred ca este un subiect despre care niciodat nu se va putea vorbi prea pu in. $ Na2 Ce ciudat e,ti2 %ar trebuie s" i spun cum a decurs totul. Ne"am cununat, ,tii, la biseric Sfntul Clement, pentru ca locuin a lui 5ic+)am era !n paro)ia aceea. 3i era )otrt s fim cu to ii acolo pe la ora unspre(ece. 0tu,a, unc)iul ,i cu mine trebuia s ne ducem !mpreun. iar ceilal i trebuiau s ne a,tepte la biseric. 'ine2 A venit ,i diminea de luni ,i eu eram !ntr"o a&ita ie2 Siii, mi" era o team &ro(av s nu se !ntmple ceva ,i s se amne, ca atunci a, fi !nnebunit, nu alta. 3i mai era ,i mtu,a care tot timpul ct m"am !mbrcat m"a morali(at ,i i"a turuit &ura de parc citea o predic. Oricum, eu tot n"am au(it mai mult de un cuvnt din (ece pentru ca m &ndeam, ! i !nc)ipui, la dra&ul meu 5ic+)am. Tare voiam s ,tiu dac o s vin la nunt !n tunica albastr.
'ine2 3i cum ! i spun, am luat &ustarea la ora (ece, ca de obicei. Credeam ca n"o s se mai sfr,easc. pentru ca, acum ca veni vorba, trebuie s" i spun ca unc)iul ,i mtu,a au fost oribil de de(a&reabili, tot timpul ct am stat la ei. %ac"ai s m cre(i, n"am ie,it o sin&ur dat afar din cas, de,i am stat la ei dou sptmni. Nici o petrecere, nici un aran#ament, nimic. >ecunosc, /ondra era aproape &oal. dar totu,i Teatrul 0ic era desc)is. 'ine... ,i a,a, tocmai cnd trsese cupeul la scar, unc)iul a fost c)emat pentru treburi de oroarea aia de domnul Stone. 3i apoi, !n ele&i, o dat ce sunt !mpreun, nu se mai termin cu discu iile. 'ine2 Eram att de speriat ca nu mai ,tiam ce s fac, fiindc unc)iul trebuia s m conduc la altar. ,i dac treceam peste ora stabilit, nu ne mai puteam cununa toat (iua. %ar, din fericire, !n (ece minute a fost !napoi ,i atunci am pornit cu to ii. Totu,i, mi" am amintit mai pe urm ca dac unc)iul ar "i "ost !mpiedicat s vin n"ar fi fost nevoie s se amne nunt, pentru ca putea foarte bine s"i in locul domnul %arc1. $ %omnul %arc12 >epet Eli(abet), total uluit.
Page
$ O)2 %a2 El trebuia s vin la nunta cu 5ic+)am, ,tii. %ar, vai de mine, am uitat de tot2 Nu trebuia s suflu un cuvnt despre asta. /e"am promis att de tare2 Ce"o s (ic 5ic+)am- Trebuia s fie un secret a,a de mare2 $ %ac trebuia s fie un secret, interveni Jane, nu mai spune nici un cuvnt. %in partea mea, po i fi lini,tit, ca nu voi !ncerca s aflu mai mult. $ O)2 %esi&ur, !ntri Eii(abet), de,i ardea de curio(itate. nu" i vom pune nici o !ntrebare. $ 0ul umesc, spuse /1dia, cci dac a i face"o v"a, povesti desi&ur totul ,i atunci 5ic+)am s"ar supra ru de tot. 7n fa a unui asemenea !ndemn de a pune !ntrebri, Eli(abet) se v(u nevoit s fu& pentru a re(ista ispitei. %ar s triasc fr s cunoasc asemenea detalii !i era cu neputin . ori, cel pu in, !i era imposibil s nu !ncerce s capete informa ii. %omnul %arc1 fusese la nunta surorii ei. Era e6act !mpre#urarea ,i e6act societatea !n care, dup toate aparen ele, el nu avea nici ce cuta ,i nici nu era tentat s mear&. 7i trecur ful&ertor ,i slbatic prin minte fel de fel de presupuneri, dar nu fu mul umit cu nici una. Cele care o satisfceau mai mult, pentru ca aruncau asupra conduitei lui o lumin ct se poate de favorabil, !i preau cu totul improbabile. Nu mai putu !ndura atta nesi&uran . ,i, lund !n &rab o foaie de )rtie, scrise mtu,ii sale o scurt scrisoare, cerndu"i s i se dea e6plica ii la ceea ce lsase /1dia s"i scape, dac lucrul acesta nu era incompatibil cu secretul pe care voiser s"l pstre(e.
7n ele&i, cred, adu& ea, ct de curioas sunt s ,tiu cum de s"a putut afla !n mi#locul dumneavoastr, la un asemenea eveniment, o persoan fr nici o le&tur cu vreunul dintre noi ,i oarecum strin de familie. Te ro& scrie"mi imediat ,i f"m s !n ele& acest lucru $ doar dac, din motive foarte serioase, nu trebuie s pstre(i secretul pe care /1dia pare s"l socoteasc necesar. atunci, va trebui s m mul umesc cu i&noran . <Ceea ce totu,i nu se va !ntmpla<, !,i spuse !n sinea ei, ,i sfr,i scrisoarea: 3i, scumpa mtu,ica, dac nu"mi vei spune totul, ca s aflu !n mod cinstit, voi fi desi&ur nevoit s u(e( de trucuri ,i strata&eme pentru a afla. %elicat ei concep ie despre cinste o !mpiedica pe Jane s"i vorbeasc Eli(abet)ei, !ntre patru oc)i, despre ceea ce lsase /1dia s"i scape. Eli(abet) era foarte mul umit de acest lucru. *n se va vedea dac !ntrebrile ei vor primi vreun rspuns, prefera s nu aib nici o confiden .
Capitolul /99 Eli(abet) avu satisfac ia de a cpta rspunsul a,teptat, ct s"a putut de repede. Cum primi scrisoarea, se pierdu !n mica pdurice unde cu &reu ar fi deran#at"o cineva, se a,e( pe o banc ,i se pre&ti s fie fericit. lun&imea scrisorii o convinsese ca nu cuprindea un refu(. Strada 4racec)urc) Septembrie N Scumpa mea nepoat, Am primit c)iar acum scrisoarea dumitale ,i voi consacra toat diminea a aceasta rspunsului, fiindc prevd ca o scrisoare mica nu va cuprinde ceea ce am a" i spune. Trebuie s" i mrturisesc ca ru&mintea pe care mi"ai fcut"o m surprinde. nu m"am a,teptat la ea din partea dumitale. Cu toate acestea, s nu cre(i ca sunt suprat. nu vreau s" i spun dect ca nu mi"am !nc)ipuit ca era necesar ca dumneata s"mi pui asemenea !ntrebri. %ar dac preferi s nu m !n ele&i, iart"mi impertinent. Unc)iul este tot att de surprins ct ,i mine ,i dac n"ar fi avut convin&erea ca e,ti parte interesat, nu ,i"ar fi !n&duit s procede(e a,a cum a fcut. %ar, dac !n c)estiunea aceasta e,ti !ntr"adevr inocent ,i ne,tiutoare, trebuie s fiu mai e6plicit. C)iar !n (iua !n care m"am !ntors de la /on&bourn unc)iul dumitale a primit o vi(it ct se poate de nea,teptat. A venit domnul %arc1 ,i au stat amndoi, !nc)i,i, timp de cteva ore. Totul se terminase !nainte de sosirea mea. !n acest fel, curio(itatea mea n"a fost att de !n&ro(itor de e6asperat ct pare s fi fost a dumitale. =enise s"i spun domnului 4ardiner ca descoperise locul unde se aflau sora dumitale ,i domnul 5ic+)am, ca !i v(use ,i vorbise cu amndoi $ cu 5ic+)am de repetate ori, cu /1dia o dat. %up cte am !n eles, plecase din %erb1s)ire numai o
Page
(i dup noi, ,i venise la ora, cu )otrrea de a"i urmri. 0otivul mrturisit era convin&erea ca, din vina lui, netrebnicia lui 5ic+)am nu fusese cunoscut att de bine, !nct s !mpiedice pe oricare tnra fat de caracter s se !ndr&osteasc sau s aib !ncredere !n el. %nsul a dat, cu &enero(itate, !ntrea&a vin pe &re,it s mndrie ,i a mrturisit ca !nainte considerase ca nu era de demnitatea lui s supun lumii !ntre&i problemele sale personale. 8irea lui 5ic+)am trebuia s &riasc de la sine. Considera deci ca avea datoria s intre !n ac iune ,i s !ncerce s remedie(e un ru provocat din vina lui. %ac a avut ,i vreun alt motiv, sunt convins ca nu e dect spre cinstea lui. Era de cteva (ile !n ora, cnd a reu,it s"i descopere. avea !ns un indiciu care l"a a#utat !n cercetri, ceea ce noi nu aveam, ,i acesta constituise un temei !n plus pentru )otrrea lui de a ne urma. Se pare ca e6ist o persoan, o anume doamna Joun&e, care a fost acum ctva timp &uvernanta domni,oarei %arc1, ,i pe care a concediat"o din cau(a unor nemul umiri, dar n"a spus de ce fel. Ea a luat, dup aceea, o cas mare !n strad EdGard ,i se !ntre ine, de atunci dnd camere cu c)irie. %omnul %arc1 ,tia ca aceast doamn Joun&e era o cuno,tin intim a domnului 5ic+)am ,i, cum a a#uns !n ora,, s"a dus la ea pentru informa ii. %ar au trecut dou"trei (ile pn a putut scoate de la dnsa ceea ce dorea. Ea a refu(at s trde(e secretul ce i se !ncredin ase, !nainte de a fi corupt cu bani, cci de fapt ,tia unde putea fi &sit prietenul ei. 5ic+)am, !ntr"adevr, se dusese la ea imediat, ce au sosit la /ondra. ,i dac ar fi avut loc, s"ar fi stabilit la ea. 7n cele din urm, buna noastr amica a procurat adresa dorit. Se aflau !n strad... %omnul %arc1 l"a v(ut pe 5ic+)am ,i apoi a insistat s"o vad ,i pe /1dia. Scopul lui, mrturisise dnsul, fusese s"o convin& s abandone(e situa ia de(onorant !n care se afla ,i s se re!ntoarc la familia ei, !ndat ce aceasta va fi fost convins s"o primeasc !napoi, oferindu"se s"o a#ute ct !i va sta !n puteri. *e /1dia a &sit"o !ns absolut )otrt s rmn pe loc. Nu"i pas de nici una dintre rudele ei. nu dorea nici un a#utor de la el. nici nu voia s aud s"l prseasc pe 5ic+)am. Era si&ur ca o dat ,i o dat se vor cstori ,i pentru ea n"avea importan cnd. Acestea fiindu"i sentimentele, nu mai rmnea, cre(use dnsul, dect s"i asi&ure ,i s &rbeasc o cstorie care, a,a cum aflase fr nici o &reutate la prima lui !ntrevedere cu 5ic+)am, nu fusese niciodat !n inten iile acestuia. 7i mai mrturisise ,i ca era silit s prseasc re&imentul din cau(a unor datorii de onoare foarte ur&ente ,i nu se sfiise s pun toate urmrile rele ale fu&ii numai pe seama nesbuin ei /1diei. Avea de &nd s" ,i dea imediat demisia. iar !n privin a situa iei lui !n viitor, nu !ntrevedea mare lucru. Trebuia s plece undeva, dar nu ,tia unde. ,tia !ns ca nu va avea din ce tri. %omnul %arc1 l"a !ntrebat de ce nu se !nsoar imediat eu sora dumitale. %e,i nu era de presupus ca domnul 'ennet s fie foarte avut, ar fi putut totu,i face ceva pentru el ,i situa ia lui s"ar fi !mbunt it treptat prin aceast cstorie. 5ic+)am i"a rspuns, !ns, ca mai nutrea speran a de a",i face efectiv o situa ie prin cstorie, !n vreun alt inut. Totu,i, date fiind !mpre#urrile prin care trecea, era mai mult ca si&ur ca n"ar fi re(istat ispitei unui aran#ament imediat. Sau !ntlnit de cteva ori, cci erau multe de discutat. 5ic+)am dorea, bine!n eles, mai mult dect putea cpta dar, pn la urm, a trebuit s fie re(onabil. %up ce au stabilit totul !ntre ei, pasul urmtor al domnului %arc1 a fost s"l pun la curent pe unc)iul dumitale ,i a venit atunci, pentru prima oar, !n strad 4racec)urc), cu o sear !nainte de a m !ntoarce eu acas. %ar nu l"a &sit pe domnul 4ardiner. ,i tot interesndu"se de el, domnul %arc1 afla ca tatl dumitale era !nc la dnsul, dar ca va pleca din ora, a doua (i de diminea . A socotit ca tatl dumitale nu era omul pe care s"l poat consulta cu acela,i succes ca pe unc)iul ,i, prin urmare, ,i"a amnat imediat vi(ita pn dup plecarea lui. Nu ,i"a lsat numele ,i pn a doua (i nu s"a ,tiut dect ca venise un domn pentru afaceri. Smbt a revenit. Tatl dumitale plecase, unc)iul era acas ,i, a,a cum am mai spus, au avut multe de vorbit. S"au !ntlnit din nou smbt ,i atunci l"am v(ut ,i eu. Abia luni s"a stabilit totul: imediat ce amnuntele au fost fi6ate, s"a trimis un curier la /on&bourn. %ar oaspetele nostru era foarte !ndrtnic. Cred, /i((1, ca pn la urma !ndrtnicia este adevratul defect al caracterului sau. A fost acu(at !n diferite rnduri de multe pcate, dar acesta este cel adevrat. N"a lsat pe nimeni s se ocupe de nimic ,i a fcut totul sin&ur, de,i sunt si&ur H,i n"o spun ca s primesc mul umiri, a,a ca nu vorbi despre acest lucruI ca unc)iul dumitale ar fi fcut totul, cu dra& inim. S"au r(boit !mpreun mult timp, ceea ce era mai mult dect o meritau att domnul ct ,i doamna interesa i !n c)estiunea aceasta. P*n la urm, !ns, unc)iul dumitale a fost silit s cede(e ,i, !n loc s i se !n&duie s fie de folos nepoatei sale, a fost silit s se !mpace numai cu meritul aparent de a fi fcut"o, ceea ce era un suprtor nonsens. cred !ntr"adevr ca scrisoarea dumitale de a(i"diminea l"a bucurat foarte mult, cci face necesar o e6plica ie care !i va rpi penele de !mprumut ,i va !ndrepta pre uirea ctre cine o merit. %ar, /i((1, acestea nu trebuie s treac dincolo de tine sau, cel mult, de Jane. 3tii prea bine, cred, ce s"a fcut pentru cei doi tineri. Trebuiau pltite datoriile lui care se urc, presupun, la mai mult de o mie de lire, mai trebuie adu&at o alt mie la cea acordat /1diei ca dota ,i ob inut brevetul lui de ofi er. 0otivul pentru care el sin&ur voia s fac totul i l"am e6pus mai sus. El purta vina. re(erva lui ,i modul &re,it !n care #udecase au fcut ca firea lui 5ic+)am s fie att de pu in !n eleas ,i, !n consecin , s fie primit ,i luat !n seam a,a cum
Page
fusese. *oate ca era un pic de adevr !n asta, totu,i, m !ntreb dac re(erva lui sau a oricui altcuiva putea fi fcut rspun(toare de o asemenea !ntmplare. %ar, !n pofida acestor vorbe frumoase, dra&a mea /i((1, po i fi absolut si&ur ca unc)iul dumitale nu ar fi cedat !n ruptul capului, dac n"am fi considerat ca domnul %arc1 mai are ,i un alt interes !n aceast c)estiune. %up ce s"a solu ionat totul, el s"a !ntors la prietenii si care se aflau !nc la *emberle1. dar a rmas stabilit ca va reveni la /ondra !nc o dat, pentru nunt, ,i atunci urmau s fie lic)idate toate problemele bne,ti. Acum, cred ca i"am povestit totul. Este o relatare care, dup cte spui, te va mira foarte mult. sper, cel pu in, ca nu te va nemul umi !n nici un fel. /1dia a venit la noi. lui 5ic+)am i s"a !n&duit s vin !n cas cnd dorea. (l s"a purtat !ntocmai ca atunci cnd l"am cunoscut !n ?ertfords)ire. nu i"a, spune ct de nemul umit am fost de purtare ei !n timpul ct a stat la noi dac n"a, fi b&at de seam, din scrisoarea Janei, de miercurea trecut, ca purtarea ei cnd a venit acas a fost la fel cu cea de aici ,i deci ceea ce ! i voi povesti acum nu ! i va provoca o nou m)nire. 9"am vorbit de nenumrate ori, !n modul cel mai serios, artndu"i toat imoralitatea comportrii ei ,i toat nefericirea pe care o adusese familiei sale. %ac m"a au(it cumva, a fost din !ntmplare, cci sunt si&ur ca nu m ascult. Am fost uneori de"a dreptul indi&nat. dar atunci !mi aminteam de scumpele mele Eli(abet) ,i Jane ,i de dra&ul lor am avut rbdare cu ea. %omnul %arc1 a revenit, punctual, ,i, a,a cum v"a spus /1dia, a participat la cununie. A doua (i a luat masa la noi ,i urma s plece iar,i din ora,, miercuri sau #oi. Ai s fii foarte suprat pe mine, scumpa mea /i((1, dac profit de acest prile# pentru a" i spune Hceea ce n"am !ndr(nit pn acum s" i spunI ct de mult !mi place- *urtarea lui fa de noi a fost, !n toate privin ele, tot att de !ncnttoare ca atunci cnd eram !n %erb1s)ire. Judecat ,i prerile lui, toate, m !ncnt. nu"i lipse,te nimic !n afar de pu in mai mult veselie ,i aceasta, dac se va !nsura #n mod #n&elept, ar putea"o !nv a de la so ia lui. /"am socotit foarte ,iret. de"abia dac i"a pomenit vreodat numele. %ar ,iretenia se pare ca este la mod. 9art"m, te ro&, dac am !ndr(nit prea mult, sau cel pu in nu m pedepsi att de ru, !nct s m e6clu(i de la *. Nu voi fi cu totul fericit pn ce nu voi fi fcut !ncon#urul parcului. Un docar scund cu o micu ,i dr&u perec)e de ponei ar fi tocmai ce se potrive,te. %ar trebuie s !nc)ei. de o #umtate de or m c)eam mereu copiii. A dumitale, cu toat dra&ostea, 0. 4ardiner Con inutul acestei scrisori o arunc pe Eli(abet) !ntr"o viitoare de sim minte !n care era &reu s )otrasc dac predomina bucuria sau durerea. =a&ile ,i incertele ei bnuieli, i(vorte din faptul ca nu ,tia e6act ce fcuse domnul %arc1 !n favoarea cstoriei surorii ei, bnuieli pe care se temuse s le !ncura#e(e, socotindu"le ca o dovad de prea mare buntate pentru a fi plau(ibile, ,i !n&ro(indu"se, !n acela,i timp, ca ar putea fi #uste, din cau(a dureroasei obli&a ii astfel create, se dovedeau adevrate, dep,ind c)iar orice !nc)ipuire. %nsul !i urmase inten ionat la ora,. luase asupra lui tot (buciumul ,i toat umilin a impuse de o astfel de cercetare, fiind obli&at s se roa&e de o femeie de care avea, desi&ur, oroare ,i pe care o dispre uia. trebuise s se !ntlneasc, s se !ntlneasc des, s ar&umente(e, s convin& ,i, !n sfr,it, s mituiasc omul pe care dorise !ntotdeauna ,i din toate puterile s"l evite, fiindc numai faptul de a"i pronun a numele era pentru el o pedeaps. 8cuse toate acestea pentru o fat fa de care nu putea avea nici considera ie, nici stim. 9nima !i ,optea ca o fcuse de dra&ul ei. %ar speran a !i fu repede !nbu,it de alte considerente ,i curnd !,i ddu seama ca !ntrea&a ei vanitate nu era suficient pentru a o face s cread !n dra&ostea lui pentru ea $ pentru o femeie care"l respinsese $ ,i ca, stpnit de aceast dra&oste, ar fi !n stare s",i !nbu,e un sim mnt att de firesc ca sil !n fa a unei !nrudiri cu 5ic+)am. Cumnatul lui 5ic+)am2 Orice fel de mndrie trebuia s se revolte !n fa a unei asemenea !nrudiri. %nsul fcuse neindoielnc mult $ !i era ru,ine cnd se &ndea ct de mult $ dar dduse interven iei lui un motiv care nu cerea un efort special pentru a fi cre(ut. Era firesc s simt ca &re,ise. era &eneros ,i dispunea de mi#loace s",i e6ercite &enero(itatea. ,i cu toate ca Eli"(abet) refu(a s se considere mobilul principal al ac iunilor lui, putea totu,i crede ca afec iunea ce" o mai avea pentru dnsa !l stimulase poate !n !ncercrile pe care le fcuse pentru o cau( !n care era substan ial vorba de lini,tea ei sufleteasc. Era dureros, nespus de dureros s ,tie ca erau obli&a i fa de o persoan care nu putea, !n nici un ca(, primi o desp&ubire. /ui !i datorau reabilitarea /1diei, numele ei, totul. O)2 Ct de ru !i prea de toate resentimentele !mpotriva lui, pe care ,i le !ncura#ase vreodat, de toate cuvintele urte pe care i le adresase2 7n sinea ei se sim ea umilit. dar era mndr de el $ mndr pentru ca, !ntr"o cau( !n care fusese vorba de compasiune ,i onoare, fusese !n stare s se !nvin& pe sine. >eciti laudele ce i le aducea mtu,a ei. Abia dac erau suficiente, dar !i fceau
Page
plcere. Sim i oarecare bucurie, de,i amestecat cu preri de ru, constatnd ct de convin,i erau ,i unc)iul ,i mtu,a ca !ntre domnul %arc1 ,i dnsa e6istau dra&oste ,i !ncredere. 8u tre(it din &nduri ,i &onita de pe locul ei de apropierea cuiva. ,i !nainte s apuce pe o alt potec, o a#unse din urm 5ic+)am. trebuie s fie suprtoare. $ 0i"ar prea foarte ru, dac ar fi. 'oi am fost !ntotdeauna prieteni buni, iar acum suntem mai mult dect att. $ 7ntr"adevr. 9es ,i ceilal i la plimbare$ Nu ,tiu. %oamna 'ennet ,i /1dia se duc la 0er1ton, cu cupeul. 3i a,a, scumpa sor, am aflat de la unc)iul ,i mtu,a ca a i vi(itat domeniul *emberle1. Eli(abet) rspunse afirmativ. $ Aproape ca te invidie( pentru plcerea avut. dar pentru mine, cred c"ar fi prea mult, cci altfel m"a, putea opri acolo, !n drum spre NeGcastle. 3i ai v(ut"o ,i pe btrna mena#er, !mi !nc)ipui- 'iata >e1nolds2 A inut !ntotdeauna foarte mult la mine. %ar, desi&ur, nu v"a pomenit de numele meu. $ 'a da. $ 3i ce"a spus$ Ca ai intrat !n armat, dar se teme ca... ai luat apucturi rele. /a o deprtare ca aceea, ! i !nc)ipui, lucrurile a#un& ciudat de denaturate. $ %esi&ur, replic el, mu,cndu",i bu(ele. Eli(abet) spera s"i fi !nc)is &ura. curnd dup aceea el spuse !ns: $ 0"am mirat v(ndu"l pe %arc1 !n ora,, luna trecut. Am trecut de cteva ori unul pe ln& cellalt. 0 !ntreb ce o fi fcnd acolo. $ *oate pre&tiri !n vederea cstoriei sale cu domni,oara de 'our&), rspunse Eli(abet). Trebuie s fie ceva special ca s se duc el acolo !n aceast perioad a anului. $ 8r !ndoial. /"a i v(ut !n timp ce va afla i la /ambton- Cred ca a,a am !n eles de la familia 4ardiner. $ %a. Ne"a pre(entat surorii lui. $ 3i v"a plcut$ 8oarte mult. $ Am au(it ca a c,ti&at !ntr"adevr neobi,nuit de mult !n ultimii doi ani. Cnd am v(ut"o pentru ultima oar, nu promitea prea mult. 0 bucur ca v"a plcut. Sper ca va deveni o fat foarte reu,it. $ Cred ca a,a va fi. a dep,it vrsta in&rat. $ A i trecut pe ln& satul ;1mpton$ Nu"mi amintesc s fi trecut. $ ="am pomenit de el pentru ca acolo este paro)ia pe care trebuia s"o capt eu. Un loc ct se poate de frumos2 O cas paro)iala splendid2 0i"ar fi convenit din toate punctele de vedere. $ ="ar fi plcut s ine i predici$ %eosebit de mult. A, fi considerat ca face parte din datoria mea ,i, curnd, efortul n"ar mai fi contat. Omul nu trebuie s se pln&. dar, la drept vorbind, ar fi !nsemnat att de mult pentru mine2 /ini,tea, i(olarea specifice acestui fel de via a ar fi corespuns tuturor idealurilor mele de fericire2 %ar n"a fost s fie. /"a i au(it pe %arc1 vorbind vreodat de acest lucru, cnd era i !n ;ent$ )m au$it, dintr"o surs pe care"o cred tot at*t de bun, ca v"a fost lsat numai condi ional, ,i !n func ie de )otrrea mo,tenitorului de a(i. $ A i au(it2 %a, este ceva !n asta; a,a v"am spus ,i eu de la !nceput, dac va aminti i. $ 3i"am mai au(it ca a fost o vreme cnd a ine predici nu era att de mult pe &ustul dumneavoastr, ct se pare ca este !n pre(ent. ca v"a i fi e6primat )otrt inten ia de a nu intra !n ordinul preo esc ,i ca s"a a#uns la un compromis, !n acord cu dorin a dumneavoastr. $ A i au(it2 3i nu este !n !ntre&ime ne!ntemeiat. Cred ca va aminti i ce v"am spus !n c)estiunea aceasta cnd am vorbit prima oar despre ea. Se aflau acum aproape de u,a casei, cci Eli(abet) mersese repede pentru a scpa de el. ,i, nedorind s"l supere, de dra&ul surorii ei, rspunse, cu un (mbet voios, doar att: $ ?aide, domnul 5ic+)am. suntem frate ,i sora, ,tii bine. S nu ne certm pentru trecut. *e viitor, sper s fim totdeauna de aceea,i prere. 7i !ntinse mna. el i"o srut cu o &alanterie afectuoas, de,i nu prea ,tia ce atitudine s ia, ,i intrar !n cas.
$ 0 tem ca ! i !ntrerup plimbarea solitar, scumpa sor, (ise el, apropiindu"se. $ C)iar a,a, replic Eli(abet) (mbind, dar asta nu !nseamn ca !ntreruperea
Page
Capitolul /999 %omnul 5ic+)am a fost att de mul umit de aceast conversa ie, !nct niciodat nu s"a mai nec#it nici el ,i nici n"a mai suprat"o pe dra& lui sor Eli(abet), desc)i(nd acest subiect. iar ea era !ncntat ca spusese destul ca s"l fi potolit. Diua plecrii lui ,i a /1diei veni curnd ,i doamna 'ennet fu silit s se supun unei despr iri care, din cau( ca so ul ei nu voia pentru nimic !n lume s accepte proiectul de a se duce cu to ii la NeGcastle, prea probabil s dure(e cel pu in un an de (ile. $ O)2 /1dia mea dra&, stri& ea, cnd ne vom vedea iar$ A)2 %oamne2 Nu ,tiu. *oate ca peste doi"trei ani. $ Scrie"mi foarte des, dra&a mea. $ Ct de des voi putea. %ar ,tii, femeile mritate n"au niciodat mult timp pentru scris. Surorile mele !ns pot s"mi scrie, n"au s aib nimic altceva de fcut. Urrile de bun rmas ale domnului 5ic+)am fur mult mai calde dect ale so iei sale. El (mbea, arat frumos ,i spuse multe lucruri dr&u e. $ E cel mai splendid cavaler pe care l"am v(ut vreodat, e6clam domnul 'ennet, imediat ce se !nc)ise u,a !n urma lui. Dmbre ,i i(menit ,i dr&stos cu noi to i. Sunt e6traordinar de mndru de el. %esfid c)iar ,i pe Sir 5illiam /ucas s poat produce un &inere mai valoros. %espr irea de fiica s o indispuse mult pe doamna 'ennet, timp de cteva (ile. $ 0 &ndesc mereu, spuse ea, ca nimic nu este mai ru dect s te despar i de cei dra&i. te sim i att de pierdut fr ei. $ =e(i, doamn, aceasta este consecin a cstoriei unei fiice, spuse Eli(abet). Trebuie s te fac s te sim i mai mul umit de faptul ca celelalte patru sunt celibatare. $ Nu este vorba de asta. /1dia nu m prse,te pentru ca s"a mritat, ci numai pentru ca s"a !ntmplat ca re&imentul so ului ei s fie att de departe. %ac ar fi fost mai aproape, nu ar fi plecat att de curnd. %ar starea de indispo(i ie !n care o aruncase acest eveniment nu dur mult ,i inima i se desc)ise pentru noi speran e, datorit unui (von cte !ncepuse tocmai, s circule. 0ena#era de la Net)erfield primise ordinul s fac pre&tiri !n vederea sosirii stpnului ei care, !n dou"trei (ile, urma s vin acolo la vntoare, pentru cteva sptmni. %oamna 'ennet sttea ca pe &)impi. O tot privea pe Jane, (mbea ,i",i cltin capul. $ 9a te uit, ia te uit2 %omnul 'in&le1 va veni din nou, sora dra& Hcci doamna *)ilips era prima care !i adusese vesteaI. Ei, cu att mai bine. Nu ca mi"ar psa. El nu !nseamn nimic pentru noi, !n ele&i, iar eu, ce s" i spun, nu vreau s mai dau oc)ii cu el. Totu,i, e foarte binevenit la Net)erfield, dac"i face plcere. 3i cine ,tie ce se mai poate !ntmpla2 %ar nu !nseamn nimic pentru noi. 3tii, sora dra&, ne"am !n eles de mult s nu mai spunem o vorb despre asta. 3i (i, e absolut si&ur c"o s vin$ *o i fi si&ur, replic cealalt, cci doamna Nic)ols a fost asear !n 0er1ton. Am v(ut"o trecnd ,i"am ie,it ,i eu, anume ca s aflu adevrul. ,i mi"a spus ca era absolut adevrat. =ine cel mai tr(iu #oi. mai curnd miercuri. Se ducea la mcelrie, mi"a spus, anume ca s comande ni,te carne pentru miercuri ,i luase trei perec)i de ra e, tocmai bune de tiat. Cnd au(i despre venirea lui, domni,oara 'ennet se sc)imb la fa . Erau multe luni de cnd nu"i mai rostise numele !n pre(en a Eli(abet)"ei. dar acum, imediat ce rmaser sin&ure, spuse: $ /i((1, am v(ut ca te uitai la mine ast(i, cnd mtu,a ne"a vorbit despre (vonul care circul, ,i ,tiu ca aveam un aer nenorocit. dar s nu" i !nc)ipui ca era din cine ,tie ce cau( prosteasc. 0"am sim it numai !ncurcat, timp de o clip, pentru ca ,tiam ca voi fi privit. Te asi&ur ca vestea nici nu m bucur, nici nu m !ntristea(. 7mi face plcere un sin&ur lucru ,i anume ca, venind sin&ur, !l vom vedea mai pu in. Nu ca m tem pentru mine #nsmi, dar am &roa( de comentariile celorlal i. Eli(abet) nu ,tia cum s interprete(e venirea lui. %ac nu l"ar fi v(ut la %erb1s)ire, ar fi putut presupune ca se re!ntorcea fr vreun alt scop dect cel mrturisit. dar ea tot !l mai credea !ndr&ostit de Jane ,i oscila !ntre presupunerea, mai probabil, ca el venea cu autori(a ia prietenului sau ,i cea ca era destul de !ndr(ne pentru a veni fr ea. <Este totu,i &reu, se &ndea ea uneori, ca bietul om nu poate veni !ntr"o cas pe care a !nc)iriat" o le&al, fr s dea na,tere la toate aceste supo(i ii2 Din partea mea, s fac a,a cum !i place<. 7n ciuda celor afirmate de Jane, convins fiind ca era e6act ceea ce sim ea cu prile#ul venirii lui 'in&le1, Eli(abet) !,i putea da u,or seama ca starea ei de spirit suferea din aceast cau(. Era mai tulburat, mai ine&al dect o v(use vreodat. Subiectul, care acum aproape un an fusese att de clduros discutat de prin ii lor, a fost din nou adus pe tapet. $ Cum o sosi domnul 'in&le1, dra&ul meu, ai s te duci, desi&ur, s"i faci o vi(it, declar doamna 'ennet.
Page
Nu, nu2 0"ai silit s"i fac o vi(it anul trecut ,i mi"ai promis ca dac m duc o s se !nsoare cu una dintre fiicele mele. %ar n"a fost a,a. ,i nu vreau s fiu trimis din nou, cu un mesa# prostesc. So ia s !i demonstra ct de necesar era o astfel de aten ie din partea tuturor domnilor din vecintate, la !ntoarcerea lui la Net)erfield. $ E o etic+et de care mi"e sil, rspunse domnul 'ennet. %ac el dore,te societatea noastr, n" are dect s"o caute. 3tie unde locuim. N"am s"mi irosesc eu timpul aler&nd dup vecinii mei de cte ori pleac ,i vin iar !napoi. $ Ei bine, tot ce ,tiu este ca o s fie o cumplit &rosolnie dac n"ai s te duci. Totu,i, asta n"o s m !mpiedice s"l poftesc s ia masa aici. sunt )otrt. Trebuie s"l poftim !n curnd ,i pe 4ouldin&i ,i pe doamna /on&. Asta face !mpreun cu noi treispre(ece, a,a ca va fi la masa tocmai bine un loc pentru el. 0n&indu"se cu aceast )otrre, i"a fost mai u,or s suporte lipsa de polite e a so ului. totu,i, era foarte suprtor s ,tie ca to i vecinii ei puteau, prin urmare, s"i vad pe domnul 'in&le1 !naintea lor. Cum (iua sosirii lui se apropia, Jane spuse surorii sale: $ 7ncepe s"mi par ru ca vine. Nu mi"ar fi &reu $ l"a, putea vedea cu toat indiferenta $ dar abia dac mai pot rbda s aud vorbindu"se fr !ncetare despre asta. 0ama are inten ii bune, dar nu ,tie $ nimeni nu poate ,ti $ ct sufr din cau(a celor ce spune. Ce fericit o s fiu cnd va pleca de la Net)erfield2 $ A, vrea s pot spune ceva care s te mn&ie, rspunse Eli(abet), dar este cu totul peste puterile mele. Trebuie s" i dai seama de asta. ,i satisfac ia obi,nuit de a recomanda rbdare unuia care sufer !mi este refu(at, pentru ca tu ai !ntotdeauna att de mult2 %omnul 'in&le1 sosi. *rin intermediul servitorilor, doamna 'ennet reu,i s fie !n,tiin ata !naintea tuturor, pentru ca timpul de nelini,te ,i a&ita ie s fie, pentru ea, ct mai lun& cu putin . Numr (ilele ce trebuiau s treac pn s"i poat trimite o invita ie, neavnd speran a de a"l vedea !nainte. %ar !n a treia diminea a de la sosirea lui !n ?ertfords)ire !l v(u, de la fereastr budoarului ei, intrnd pe alee ,i venind clare !nspre casa lor. 7,i c)ema imediat fiicele pentru a le !mprt,i aceast bucurie. Jane !,i pstra, )otrt, locul la mas. dar Eli(abet) se apropie de fereastr, pentru a"i face plcere mamei sale. *rivi: !l v(u pe domnul %arc1 !nso indu"l ,i se a,e( la loc ln& sora ei. $ E un domn cu el, mam, spuse ;itt1. cine poate s fie$ =reunul din cunoscu ii lui, presupun, dra&a mea. Nu ,tiu deloc cine e. $ 9a te uit2 Stri& ;itt1, parc ar fi domnul acela care era mereu cu el, mai !nainte. %omnul... cum !i (ice... omul acela !nalt ,i mndru. $ %umne(eule mare, domnul %arc12 A,a este, #ur. Ei bine, orice prieten de"al domnului 'in&le1 va fi, fr !ndoial, totdeauna binevenit la noi. dar altfel, trebuie s spun ca am oroare c)iar ,i de umbra lui. Jane se uit la Eli(abet), surprins ,i interesat. 3tia prea pu ine despre !ntlnirea lor din %erb1s)ire ,i de aceea o comptimea pe sora ei pentru stn#eneal pe care trebuia s"o simt acum, cnd !l vedea aproape pentru !ntia oar, dup scrisoarea lui e6plicativa. Ambele surori erau destul de stin&)erite. 8iecare se !nduio,a pentru cealalt ,i desi&ur ,i pentru ea !ns,i. iar mama lor continu s vorbeasc de antipatia ei pentru domnul %arc1 ,i de )otrrea de a fi politicoas cu el, numai pentru ca era prietenul domnului 'in&le1, fr ca vreuna dintre ele s"o aud. Eli(abet) avea !ns motive de stn#eneal care nu puteau fi bnuite de Jane, cci nu avusese pn atunci cura#ul s"i arate scrisoarea doamnei 4ardiner, sau s"i vorbeasc despre sc)imbarea propriilor ei sentimente fa de domnul %arc1. *entru Jane, el nu putea fi dect un brbat respins de sora ei ,i ale crui !nsu,iri ea le subapreciase. dar, dup toate informa iile primite de Eli(abet), el era omul fa de care !ntrea&a ei familie era !ndatorat, pentru cea mai mare binefacere posibil, omul pe care ea !ns,i !l privea cu un interes, dac nu tot att de cald, cel pu in tot att de !ndrept it ,i firesc ca acela pe care Jane !l avea pentru 'in&le1. Uimirea Eli(abet)ei la venirea lui la Net)erfield, la /on&bourn $ pentru a o cuta din nou, din proprie voin , era aproape tot att de mare ca ,i cea care o cuprinsese la %erb1s)ire cnd observase prima oar sc)imbarea din atitudinea lui. Sn&ele, dup ce !i fu&ise din obra#i, urca iar,i pentru o clip, cu o mai mare strlucire, ,i un surs de !ncntare !i lumin oc)ii, !n scurtul rstimp !n care se &ndi ca dra&ostea ,i n(uin ele lui trebuie s fi rmas neclintite: dar nu voia s",i !n&duie s fie si&ur. <0ai !nti trebuie s vd cum se va purta, !,i spuse ea. va fi atunci destul de devreme pentru a nd#dui<. Se concentra asupra broderiei, strduindu"se s fie calm, fr s !ndr(neasc s",i ridice oc)ii, pn ce o curio(itate plin de nelini,te !i !ndrepta privirile spre c)ipul surorii sale, !n timp ce servitoarea se apropie de u,. Jane arata ceva mai palid dect de obicei, dar mai lini,tit dect se a,teptase Eli(abet). /a intrarea domnilor, c)ipul i se rumeni. !i primi totu,i cu destul naturale e ,i cu
Page
o cuviin !n comportare, !n care nu se vedea nici un semn de resentiment sau de e6a&erat comple(en . Eli(abet) spuse ,i unuia ,i celuilalt numai att ct o cerea polite ea ,i se a,e( iar,i la lucru, cu o sr&uin pe care nu o avea deseori. Cute(ase s"i arunce lui %arc1 o sin&ur privire. Arata serios, ca de obicei, ,i, se &ndi ea, era mai mult a,a cum fusese tot timpul la ?ertfords)ire dect cum !l v(use ea la *emberle1. %ar, poate ca !n pre(en a mamei sale el nu putea fi ceea ce fusese fa de unc)iul ,i mtu,a ei. *resupunerea era dureroas, dar nu improbabil. *e 'in&le1 !l privise numai o clip, dar fu destul ca s vad ca arat ,i mul umit ,i stn#enit. %oamna 'ennet !l primi cu o polite e e6cesiv, care le fcu pe cele dou fiice ale sale s se simt ru,inate, mai ales din pricina contrastului cu polite ea rece ,i ceremonioas a reveren ei ,i cuvintelor adresate prietenului sau. Eli(abet), mai ales, care ,tia ca lui !i datora mama ei salvarea fiicei sale preferate de la o mare ,i iremediabil ru,ine, se sim i ve6ata ,i nenorocit !n cel mai !nalt &rad, din cau(a unei discriminri att de prost plasat. %up ce %arc1 !ntreb ce mai fceau domnul ,i doamna 4ardiner $ !ntrebare la care ea !i rspunse !ncurcat $ abia dac mai spuse ceva. Nu ,edea ln& dnsa $ poate aceasta era cau(a tcerii lui. dar !n %erb1s)ire nu fusese astfel. Acolo vorbise cu rudele ei cnd nu putuse vorbi cu ea. Acum !ns trecuser cteva minute fr s"i aud &lasul. ,i cnd, din !ntmplare, incapabil s",i stpneasc curio(itatea, !,i ridic oc)ii !nspre dnsul, !l vedea privind"o pe Jane tot att de des ct ,i pe ea ,i adesea nu se uita dect !n podea. Era, !n mod vdit, mai !n&ndurat ,i mai pu in dornic de"a face plcere dect fusese cnd se !ntlniser ultima oar. Eli(abet) era de(am&it ,i furioas pe ea !ns,i ca era astfel. <*uteam s m a,tept s fie altfel- Se !ntreb ea. Totu,i, de ce a venit-< Nu avea c)ef de conversa ie cu nimeni !n afar de dnsul, dar abia avea cura#ul s"i vorbeasc. 7ntreb de sora lui, dar mai mult nu putu. $ E mult, domnule 'in&le1, de cnd a i plecat de aici, spuse doamna 'ennet. 'in&le1 recunoscu acest lucru, cu promptitudine. $ 7ncepusem s m tem ca nu o s mai veni i niciodat !napoi. /umea a"irma ca de Sfntul 0i)ail ave i de &nd s pleca i definitiv. totu,i sper ca nu este adevrat. %e cnd a i plecat s"au !ntmplat o mul ime de sc)imbri prin vecini. %omni,oara /ucas s"a mritat ,i e la casa ei, ,i una dintre fetele mele, la fel. Cu si&uran ca trebuie s fi aflat din (iare. 3tiu ca a fost ,i !n T+e Times ,i !n T+e %ourier; de,i nu era pus a,a cum ar fi trebuit s fie. Scria numai <... %e curnd 4eor&e 5ic+)am, EsO.,... cu domni,oara /1dia 'ennet<, fr s scrie o vorbuli despre tatl ei, sau unde locuia, sau orice altceva. Unde mai pui c"a fost redactarea fratelui meu, 4ardiner, ,i m mir cum de s"a !ntmplat s fac a,a o blm#eal din treaba asta. A i v(ut anun ul'in&le1 !i rspunse ca da ,i !i pre(enta felicitri. Eli(abet) nu !ndr(nea s",i ridice oc)ii. N"ar fi putut deci spune ce e6presie avea domnul %arc1. $ Este minunat, desi&ur, s ai o fiic bine mritat, continu doamna 'ennet. dar, !n acela,i timp, mi"e foarte &reu, domnule 'in&le1, ca mi"a fost smuls de ln& mine. Au plecat tocmai la NeGcastle, o localitate destul de departe ctre nord, se pare, unde vor trebui s rmn nu ,tiu ct vreme. Acolo e re&imentul lui. bnuiesc ca a i au(it ca a ie,it din mili ie ,i a intrat !n armat activ. Slav %omnului2 Are el c iva prieteni, de,i poate nu at ia ct merit. Eli(abet), care ,tia ca inta acestui atac era domnul %arc1, era att de cople,it de ru,ine, !nct abia mai putea s stea locului. /ucrul acesta !i de(le&a !ns limba, ceea ce nimic nu reu,ise s"o fac pn atunci. ,i !l !ntreb pe 'in&le1 dac avea de &nd s rmn la ar pentru moment. Cteva sptmni, credea dnsul. $ %up ce ve i fi omort toate psrile dumneavoastr, domnule 'in&le1, spuse doamna 'ennet, va ro& pofti i ,i !mpu,ca i cte vre i pe domeniul domnului 'ennet. Nu m !ndoiesc ca va fi imens de fericit s va !ndatore(e ,i va re(erv, pentru dumneavoastr, stolurile cele mai bune. Eli(abet) se sim i ,i mai nefericit !n fa a unei amabilit i att de inutile, att de deplasate. %ac frumoasele pespective care !i m&uliser cu un an !n urma s"ar fi ivit din nou, era convins ca totul ar fi mers ctre acela,i sfr,it descumpnitor. 7n clipa aceea sim i ca ani !ntre&i de fericire nu le"ar putea rsplti, pe Jane ,i pe ea !ns,i, pentru asemenea clipe de dureroas consternare. <*rima dorin a inimii mele, !,i spusese ea, este s nu mai dau vreodat oc)ii cu nici unul dintre ei. Compania lor nu poate aduce nici o bucurie care s compense(e penibilul clipei de fa . %e nu i"a, mai vedea vreodat, nici pe unul, nici pe cellalt2<Totu,i penibilul pe care ani !ntre&i de fericire nu l"ar fi putut compensa se alina curnd, sim itor, cnd observ ca frumuse ea Janei reaprindea pasiunea fostului ei admirator. Cnd intrase !n camer, el !i vorbise doar pu in, dar cu fiecare minut ce trecea tnra fat pru ca !i atra&e tot mai mult aten ia. O &sea tot att de frumoas ca ,i anul trecut, tot att de bun ,i de natural, de,i nu c)iar att de vorbrea . Jane dorea mult s nu se observe la ea
Page
nici o sc)imbare, ,i era cu adevrat convins ca vorbea ca !ntotdeauna. dar mintea !i era prea preocupat ,i nu !,i ddea !ntotdeauna seama cnd tcea. %omnii se scular s plece ,i doamna 'ennet, obsedat de polite ea ei voit, !i pofti s vin s ia masa la /on&bourn, peste cteva (ile. $ 7mi sunte i dator o vi(it, domnule 'in&le1, adu& ea, pentru ca iarna trecut, cnd a i plecat la ora,, !mi promiseser i s lua i un prn( intim la noi !ndat ce va ve i !ntoarce. Nu am uitat, vede i bine. ,i va asi&ur ca am fost foarte de(am&it ca nu v"a i mai !napoiat s va ine i promisiunea. /a aceste cuvinte, 'in&le1 avu un aer pu in !ncurcat ,i spuse ceva despre re&retul lui de a fi fost !mpiedicat de treburi. Apoi plecar. %oamna 'ennet fusese &ata"&ata s"i pofteasc s rmn la de#un c)iar !n (iua aceea. dar, de,i avea !ntotdeauna o mas foarte bun, !,i !nc)ipuia ca mai pu in de dou feluri !nainte de friptur nu era destul de frumos pentru un om !n privin a cruia !,i fcuse planuri att de serioase, sau ca nu ar fi putut satisface apetitul ,i mndria cuiva care avea un venit de (ece mii pe an.
Capitolul /9= 9mediat dup plecarea lor, Eli(abet) ie,i din casa pentru a !ncerca s",i recapete dispo(i ia sau, cu alte cuvinte, pentru a strui fr contenire asupra unor teme care s i"o strice ,i mai ru. *urtarea domnului %arc1 o uimea ,i o contraria. <%e ce a mai venit oare, dac a venit numai pentru a sta mut, &rav ,i indiferent-< se tot !ntreba. Nu putu s",i rspund !n vreun fel care s"o mul umeasc. <A continuat s fie amabil, a&reabil cu unc)iul ,i mtu,a mea cnd era !n ora,. de ce nu ,i cu mine- %ac se teme de mine, de ce a venit aici- %ac nu"i pas de mine, de ce a stat tcut- Ce om scitor2 Scitor2 Nu vreau s m mai &ndesc la el<. 8r s vrea !,i respect )otrrea pu in timp pentru ca Jane, care venise dup ea, se apropia cu o privire vesel ce dovedea ca dnsa era mai mul umit dect Eli(abet) de musafirii lor. $ Acum, ca a trecut aceast prim !ntlnire, spuse ea, m simt perfect lini,tit. 7mi cunosc puterile ,i venirea lui nu m va mai stin&)eri niciodat. 0 bucur ca va lua masa la noi, mar i. Atunci se va vedea !n mod public ca, de ambele pr i, ne vedem numai ca ni,te cuno,tin e obi,nuite ,i indiferente. $ %a, foarte indiferente, !ntr"adevr, spuse Eli(abet) r(nd. O)2 Jane, ai &ri#2 $ Scumpa mea /i((1, nu m po i crede att de slab !nct s mai fiu, acum, !n pericol. $ Cred ca te afli !n marele pericol de a"l face s fie mai !ndr&ostit de tine dect oricnd. Nu i"au mai v(ut pe domni pn mar i. ,i, !n acest rstimp, doamna 'ennet lasa fru liber tuturor proiectelor de fericire pe care &entile ea ,i amabilitatea obi,nuite ale domnului 'in&le1 le re!nviaser !n cursul unei vi(ite de o #umtate de or. 0ar i se adunaser la /on&bourn foarte mul i invita i. ,i cei doi domni, care erau a,tepta i cu cea mai mare nerbdare, sosir, spre cinstea lor de sportivi, foarte e6act. Cnd se !ndreptar spre sufra&erie, Eli(abet) urmri nerbdtoare, s vad dac 'in&le1 se va a,e(a la locul care !i revenise !n toate petrecerile din trecut, ln& sora ei. 0ama sa, prudenta, stpnit de acelea,i &nduri, se ab inu s"l pofteasc s se a,e(e ln& dnsa. Cnd intrar !n camer, el pru s ,ovie. dar s"a !ntmplat ca Jane s priveasc !n #urul ei ,i s surd. ?otrrea fu luat. 'in&le1 se a,e( sin&ur ln& dnsa. Eli(abet) privi ctre prietenul lui cu un sentiment de triumf. %arc1 suporta cele petrecute cu o nobil indiferen . iar dnsa ar fi avut motive s",i !nc)ipuie ca 'in&le1 primise !ncuviin area lui de a fi fericit, dac nu l"ar fi v(ut !ntorcndu",i privirile !nspre domnul %arc1, cu o e6presie de panic pe #umtate r(toare. *urtarea lui fa de Jane, !n timpul prn(ului, era de natur s dovedeasc o admira ie care, de,i mai re(ervat dect !nainte, o convinse pe Eli(abet) de faptul ca, dac ar depinde numai de dnsul, fericirea Janei ,i a lui ar fi &rabnic reali(at. %e,i nu !ndr(nea !nc s conte(e pe urmri, se bucura totu,i observndu"i purtarea. Era sin&ura bucurie cu care se putea luda, cci nu era deloc !ntr"o bun dispo(i ie. %omnul %arc1 se afla departe de ea, la cellalt capt al mesei. 3edea ln& mama ei. 3tia ca aceast situa ie nu putea s le fac plcere nici unuia dintre ei ,i nici s"i pun !ntr"o lumin favorabil. Nu era destul de aproape pentru a au(i ceva din conversa ia lor. dar vedea ct de rar !,i vorbeau ,i ce rece ,i ceremonioas le era atitudinea, de cte ori o fceau. /ipsa de &entile e a mamei sale o fcea pe Eli(abet) s simt ,i mai dureros tot ce"i datorau. ,i uneori ar fi dat orice pe lume pentru privile&iul de a"i spune ca buntatea lui nu era nici necunoscut ,i nici neapreciata de to i membrii familiei sale.
Page
Spera ca !n seara aceea vor &si prile#ul s se apropie unul de altul. ca vi(it nu se va termina fr s",i poat spune ceva mai mult dect pu inele cuvinte pe care le rostise la sosire. 0omentele de nelini,te, penibile, petrecute !n salon !nainte de venirea domnilor, fur att de stupide ,i plicticoase, !nct deveni aproape nepoliticoas. A,tepta clipa cnd vor intra ca pe sin&ura ,ans de care depindea toat mul umirea ei din seara aceea. <%ac acum nu va veni ctre mine, !,i spunea Eli(abet), voi renun a la dnsul pentru totdeauna<. %omnii intrar. ,i el pru ca va rspunde a,teptrilor fetei, dar vai2 %oamnele se &rmdiser prea strns !n #urul mesei unde domni,oara 'ennet prepara ceaiul ,i Eli(abet) turna cafeaua, !nct ln& dnsa nu era un sin&ur loc !n care s poat !ncpea un scaun. 9ar cnd domnii se apropiar, una dintre fete se a,e( ,i mai lipit de ea ,i"i spuse !n ,oapt: $ N"am s las domnii s ne despart. sunt )otrt. N"avem nevoie de nici unul dintre ei, nu este a,a%arc1 se !ndrepta ctre un alt col al camerei. Eli(abet) !l urmri cu oc)ii, pi(mui pe to i acei crora le vorbea, abia avu rbdare s serveasc pe careva cu cafea ,i apoi se supr !n&ro(itor pe ea !ns,i pentru ea era att de stupid. <Un brbat care a fost respins o dat2 Cum am putut s fiu att de nebun !nct s a,tept ca dra&ostea lui s revin- E6ist oare vreun brbat care s nu se revolte !mpotriva unei astfel de slbiciuni cum ar fi a doua cerere !n cstorie adresat aceleia,i femei- Nu e6ist #i&nire mai oribil pentru sentimentele lor<. Se !nvior totu,i pu in cnd !l v(u aducndu",i sin&ur !napoi cea,c de cafea ,i se folosi de prile# pentru a"l !ntreba: $ Sora dumneavoastr !nc se afla la *emberle1$ %a. va rmne acolo pn la Crciun. $ 3i e sin&ura de tot- *rietenii domniei sale au plecat to i$ %oamna Annesle1 este cu dnsa. Ceilal i au plecat de trei sptmni la Scarborou&). Eli(abet) nu mai &si nimic de spus. dar dac el dorea s stea de vorb cu dnsa, poate ca ar avea mai mult succes. >mase totu,i cteva minute ln& ea, tcut. !n cele din urm, cum tnra de ln& Eli(abet) !ncepuse iar s"i ,opteasc ceva, se !ndeprta. %up ce s"a strns serviciul de ceai ,i s"au aran#at mesele de cr i, toate doamnele s"au ridicat ,i Eli(abet) spera din nou s"l vad apropiindu"se de ea, dar speran ele i"au fost toate rsturnate cnd !l v(u c(nd victima doamnei 'ennet, !n &oana ei dup #uctori de G)ist ,i, dup cteva clipe, a,e(at la masa de #oc. *ierdu orice speran de a mai avea vreo bucurie. Erau fi6a i pentru toat seara la mese de #oc diferite ,i nu mai avea nimic de nd#duit dect ca oc)ii lui s se !ndrepte att de des ctre col ul unde se afla dnsa, !nct s #oace tot att de prost ca ,i ea. %oamna 'ennet plnuise s"i opreasc pe cei doi domni din Net)erfield pentru cin. dar, din nefericire, trsura lor trsese la scar !naintea tuturor celorlalte ,i nu avu prile#ul s"i re in. $ Ei bine, fetelor, e6clam dnsa, cum rmaser !ntre ele, ce ave i de (is de (iua de a(i- Cred ca s"au petrecut toate ct se poate de bine, va asi&ur. *rn(ul s"a pre(entat cum n"am mai pomenit de mult. =natul a fost fript tocmai la anc ,i to i au spus ca n"au mai v(ut vreodat o pulp att de &ras. Supa a fost de cinci(eci de ori mai bun dect cea pe care au avut"o sptmna trecut la familia /ucas. c)iar ,i domnul %arc1 a recunoscut ca potrnic)ile erau remarcabil de bine pre&tite ,i !mi !nc)ipui ca el are cel pu in doi"trei buctari fran u#i. 3i Jane, dra&a mea, nu te"am v(ut niciodat mai frumoas. %oamna /on& spunea ,i ea la fel, fiindc am !ntrebat"o dac era adevrat sau nu. 3i ce cre(i ca a mai spus- <A)2 %oamna 'ennet, o s"o vedem la Net)erfield pn la urm2<. A,a a spus, !ntr"adevr. Sunt convins ca doamna /on& este una dintre cele mai bune fpturi care au e6istat vreodat. iar nepoatele ei sunt fete foarte binecrescute ,i deloc frumoase. 7mi plac enorm. *e scurt, doamna 'ennet era !ntr"o dispo(i ie e6traordinar. =(use !n purtarea lui 'in&le1 fa de Jane att ct s fie convins ca, pn la urm, fiica ei !l va lua. ,i cnd era bine dispus, speran ele pe care le nutrea pentru familia ei erau att de departe de orice ra iune, !nct se sim i de(am&it cnd nu"l v(u venind, !n (iua urmtoare, pentru a",i pre(enta cererea !n cstorie. $ A fost o (i tare plcut, spuse domni,oara 'ennet Eli(abet)"ei. 0usafirii preau s fie att de bine ale,i, att de potrivi i. Sper ca vom mai putea fi des !mpreun. Eli(abet) (mbi. $ /i((1, nu trebuie s faci asta. Nu trebuie s m bnuie,ti. Asta m umile,te. Te asi&ur ca m" am obi,nuit s m bucur de conversa ia lui ca de a unui tnr a&reabil ,i cu bun"sim , fr s mai doresc altceva !n afar de asta. Sunt perfect convins, din purtarea lui de acum, ca nu a avut niciodat inten ia s"mi solicite dra&ostea. Totul se datorea( numai faptului ca este binecuvntat cu atta amabilitate ,i ca e mai dornic de"a face plcere celor din #ur dect oricare alt om.
Page
$ E,ti foarte crud, !i rspunse Eli(abet), nu"mi dai voie s (mbesc, dar m provoci tot timpul
s"o fac.
$ Ct de &reu este s fii cre(uta uneori2 3i ct de imposibil, alteori2 %ar de ce"oi fi voind s m convin&i ca simt mai mult dec*t recunosc eu$ 9at o !ntrebare la care cu &reu a, ,ti cum s rspund. Tuturor ne face plcere s dm lec ii, cu toate ca nu"i putem !nv a pe ceilal i dect ceea ce nu merit s fie ,tiut. 9art"m. ,i dac strui !n indiferen ta, nu m lua pe mine drept confiden .
Capitolul /= /a cteva (ile dup aceast vi(it, domnul 'in&le1 veni din nou, dar sin&ur. 7n aceea,i diminea prietenul lui plecase la /ondra, dar urm s se re!ntoarc dup (ece (ile. >mase la ei mai mult de o or ,i era !ntr"o dispo(i ie e6celent. %oamna 'ennet !l invit s ia prn(ul la dn,ii. dar, cu mult prere de ru, el !i mrturisi ca era an&a#at !n alt parte. $ Cnd ve i mai veni rndul viitor, sper s avem mai mult noroc. El se va sim i deosebit de onorat oricnd... altdat... etc. Etc.: ,i dac domnia sa !i va !n&dui, va profita de primul prile# pentru a"i pre(enta oma&iile. $ *ute i veni mine%a. nu avea nici un fel de an&a#ament pentru (iua urmtoare. ,i invita ia a fost acceptat cu plcere. 'in&le1 a venit, ,i !nc att de devreme, !nct nici una dintre doamne nu era !mbrcat. %oamnp 'ennet fu&i, !n capot ,i cu prul pe #umtate pieptnat, la fiica sa ,i !i stri&: $ Scumpa mea Jane, &rbe,te"te ,i fu&i #os. A venit $ a venit domnul 'in&le1. A venit cu adevrat. 4rbe,te"te, &rbe,te"te. Ei2 Sara)2 =ino imediat la domni,oara 'ennet ,i a#ut"o s",i pun roc)ia. /as coafura domni,oarei /i((1. $ =om cobor! ct vom putea de repede, spuse Jane. dar ;itt1 cred ca este mai avansat dect oricare dintre noi pentru ca a urcat !n camera ei de o #umtate de or. $ O)2 /as"o !ncolo pe ;itt12 Ce le&tur are ea cu el- ?aide, mai iute, mai iute2 Unde ! i este e,arfa, dra&a meaCnd !ns mama s ie,i din camer, Jane nu se ls convins s coboare ne!nso ita de una dintre surori. Aceea,i &ri# de a"i lsa sin&uri se fcu din nou observat !n timpul serii. %up ceai, domnul 'ennet se retrase !n bibliotec, a,a cum !i era obiceiul, iar 0ar1 urc sus la pianul ei. %ou piedici din cinci fiind astfel !nlturate, doamna 'ennet sttu mult timp, uitndu"se la Eli(abet) ,i Cat)erine ,i fcndu"le semne din oc)i, dar fr s reu,easc s le impresione(e. Eli(abet) nu voia s"o !n elea&. ,i cnd !n cele din urm ;itt1 !i observ semnele, o !ntreb cu toat nevinov ia: $ Ce este, mama- %e ce"mi faci semne cu oc)iul- Ce trebuie s fac$ Nimic, feti o, nimic. Nu i"am fcut nici un semn. 0ai sttu atunci lini,tit cinci minute. dar, incapabil s lase s"i scape un prile# att de pre ios, se ridic brusc ,i, spunndu"i lui ;itt1: <=ino !ncoace, inimioara mea. vreau s" i spun ceva<, o scoase afar din camer. Jane !i arunc Eli(abet)ei imediat o privire !n care se citea toat disperarea ei !n fa a acestui vdit aran#ament ,i ru&mintea ca d*nsa s nu cede(e. 7n cteva minute, doamna 'ennet desc)ise u,a pe #umtate ,i o c)ema. $ /i((1, scumpa mea, vreau s" i vorbesc. Eli(abet) fu silit s ias. $ Am putea foarte bine s"i lsm ,i sin&uri, !n ele&i, !i spuse mama, !ndat ce a#unse !n )ol. ;itt1 ,i cu mine ne ducem sus !n camera mea.
Page
Eli(abet) nu fcu nici o !ncercare de a discuta cu maic"sa, dar rmase lini,tit !n )ol pn ce pleca !mpreun cu ;itt1. apoi se re!ntoarse !n salon. *lanurile doamnei 'ennet pentru (iua aceea rmaser infructuoase. 'in&le1 a fost tot ce se poate !nc)ipui mai fermector, !n afar de lo&odnic oficial al fiicei sale. %e&a#area ,i veselia lui fcur din el un partener e6trem de a&reabil pentru a petrece seara. ,i el a suportat aten iile deplasate ale mamei ,i i"a ascultat toate remarcile proste,ti, cu o rbdare ,i o stpnire de sine deosebit de a&reabile pentru fiica. Aproape ca nici nu a fost nevoie de o invita ie pentru ca s rmn la cin. ,i !nainte de a pleca, s"a stabilit ,i un aran#ament $ mai mult !ntre dnsul ,i doamna 'ennet $ ca s pofteasc a doua (i de diminea s vne(e !mpreun cu so ul ei. %up aceast (i, Jane nu mai pomeni nimic despre indiferen a ei. 7ntre surori nu se mai spuse nici un cuvnt despre 'in&le1. dar Eli(abet) se duse la culcare fericit pentru ca era !ncredin at ca totul trebuia s se desvr,easc !n curnd, cu condi ia ca domnul %arc1 s nu se !ntoarc !naintea termenului fi6at. %ar, !n fond, era aproape convins ca toate aveau, desi&ur, loc cu concursul acelui domn. 'in&le1 a fost punctual la !ntlnire. el ,i domnul 'ennet ,i"au petrecut diminea a !mpreun, a,a cum se stabilise. Tatl Janei era cu mult mai a&reabil dect se a,teptase tovar,ul lui de vntoare. Nu &si la 'in&le1 nici !nfumurare, nici lipsa de #udecat, ca s"i strneasc ironia sau s"l de(&uste ,i s"l fac tcut, ,i domnul 'ennet a fost mai comunicativ ,i mai pu in ciudat dect !l v(use cellalt vreodat. 'in&le1, bine!n eles, se !ntoarse cu el la mas. ,i seara, doamna 'ennet !,i folosi din nou inventivitatea cu scopul de a"i !nltura pe to i din prea#ma lui ,i a fiicei sale. Curnd dup ceai, Eli(abet) trecu !n salon, cci avea de scris o scrisoare. cum to i ceilal i urmau s se a,e(e la cr i, nu putea fi nevoie de ea pentru a contracara planurile mamei sale. %ar dup ce sfr,i scrisoarea ,i se re!ntoarse !n salon constat, spre nesfr,ita ei mirare, ca avea motive s cread ca mama ei fusese prea istea pentru ea. Cnd desc)ise u,a, v(u pe sora ei ,i pe 'in&le1 stnd !mpreun !n fa a cminului ,i avnd aerul s fie an&a#a i !ntr"o serioas conversa ie. ,i dac acest lucru nu ar fi iscat nici o bnuial, c)ipurile amndurora, cnd se !ntoarser, deprtndu" se !n &rab unul de altul, ar fi dovedit"o tuturor. Situa ia lor era destul de penibil. dar a ei personal, se &ndi Eli(abet), !nc ,i mai rea. Nici unul nu spuse un cuvnt ,i Eli(abet) era pe punctul de a se retra&e cnd 'in&le1, care se a,e(ase, ca ,i sora ei, se ridic deodat, !i ,opti Janei cteva cuvinte ,i fu&i afar din camer. Jane nu putea s aib re(erve fa de Eii(abet) cnd ,tia ca o mrturisire !i va face plcere. ,i, !mbr i,nd"o imediat, recunoscu, viu emo ionat, ca era fiin cea mai fericit din lume. $ E prea mult, adu& ea $ mult prea mult. Nu o merit2 O)2 %e ce nu este toat lumea att de fericitEii(abet) o felicit cu o sinceritate, o cldur ,i o !ncntare pentru care cuvintele sunt prea srace ca s le e6prime. 8iecare fra( afectuoas fu un proaspt i(vor de fericire pentru Jane. %ar nu" ,i !n&dui $ pentru moment $ s stea cu sora ei sau s"i povesteasc nici #umtate din ceea ce avea !ns de spus. $ Trebuie s fu& imediat la mama, stri& ea. Nu vreau, pentru nimic !n lume, s nesocotesc &ri#a ei plin de dra&oste sau s"o las s afle de la altcineva dect de la mine. El s"a ,i dus la tata. O)2 /i((1, s ,tii ca ceea ce ai de povestit va face atta plcere !ntre&ii tale familii2 Cum s !ndur atta fericireSe &rbi apoi s a#un& la maic"sa care sprsese, anume, partid de cr i ,i ,edea sus cu ;itt1. >mas sin&ur, Eli(abet) (mbi de rapiditatea ,i u,urin a cu care se re(olvase, !n sfr,it, un lucru ce le dduse attea luni de (ile de incertitudine ,i neca(uri. <3i acesta este, !,i spuse ea, re(ultatul circumspec iei pline de !n&ri#orare a prietenului sau, al falsit ii ,i uneltirilor surorii sale $ re(ultatul cel mai fericit, mai !n elept ,i mai lo&ic<. 'in&le1, a crui convorbire cu tatl ei fusese scurt ,i mersese la int, se re!ntoarse !n cteva minute. $ Unde este sora dumitale- O !ntreb &rbit !n timp ce desc)idea u,a, $ Cu mama, sus. =a cobor! !ntr"o clip, cred. El !nc)ise atunci usa ,i, apropiindu"se de dnsa, o ru& s"l felicite ,i s"i acorde afec iunea ei de sor. Eli(abet) !,i e6prim sincer ,i din toat inima !ncntarea fa de perspectivele lor de !nrudire. 7,i strnser minile cu mare cldur. ,i apoi, pn la re!ntoarcerea surorii ei, trebui s asculte tot ceea ce avea el de spus despre fericirea lui ,i despre perfec iunea Janei. ,i, !n ciuda faptului ca avea !n fa un !ndr&ostit, Eli(abet) era cu adevrat !ncredin at ca toate speran ele lui de fericire erau bine !ntemeiate, cci se ba(au pe mintea frumoas ,i caracterul mai mult dect frumos al Janei ,i, !n &eneral, pe o similitudine de sim minte ,i &usturi ale amndurora. A fost o sear de neobi,nuit !ncntare pentru to i. bucuria din sufletul domni,oarei 'ennet pusese pe c)ipul ei o strlucire att de dulce ,i de !nsufle it, !nct era mai frumoas dect oricnd.
Page
;itt1 surdea ,i (mbea proste,te ,i spera c"i va veni ,i ei repede rndul. %oamna 'ennet nu era !n stare s &seasc pentru consim mntul ,i aprobarea ei cuvinte destul de calde ca s",i poat e6prima a,a cum ar fi vrut sentimentele, de,i timp de o #umtate de or nu"i vorbi lui 'in&le1 despre nimic altceva. iar cnd domnul 'ennet se altura &rupului lor, la masa de sear, &lasul ,i comportarea lui artau limpede ct de fericit era !ntr"adevr. Totu,i, de pe bu(ele sale nu ie,i un sin&ur cuvnt !n le&tur cu evenimentul (ilei pn ce musafirul lor nu",i lua rmas bun pentru noapte. dar imediat ce acesta pleca se !ntoarse ctre fiica lui ,i"i spuse: $ Jane, te felicit. =ei fi o femeie foarte fericit. Jane se duse imediat la dnsul, !l srut ,i !i mul umi pentru toat dra&ostea ce i"o purta. $ E,ti o fat bun, replic el, ,i m bucur la &ndul ca tu vei face o cstorie att de fericit. N" am nici o !ndoial ca va ve i !n ele&e foarte bine. 8irile voastre nu se deosebesc deloc. Sunte i att de comple(en i amndoi, !nct tot cednd unul !n favoarea celuilalt, nu ve i putea lua niciodat o )otrre. att de creduli !nct to i servitorii va vor !n,ela ,i att de &enero,i, !nct va ve i dep,i !ntotdeauna veniturile. $ Sper ca nu. 9mprudenta ,i ne&li#en a !n materie de bani ar fi de neiertat din partea mea. $ S",i dep,easc veniturile2 %ra&ul meu 'ennet, e6clam so ia lui, ce tot spui- *i are patru sau cinci mii pe an, ,i poate c)iar mai mult. Apoi, adresndu"se fiicei sale: O), dra&a mea Jane, sunt att de fericit2 Sunt si&ur ca n"am s !nc)id oc)ii toat noaptea. 3tiam eu cum se vor !ntmpla lucrurile. 7ntotdeauna am spus ca, pn la urm, a,a va fi. Am fost si&ur ca nu de&eaba e,ti att de frumoas2 0i"aduc aminte ca !n clipa !n care l"am v(ut, anul trecut cnd a venit pentru prima oar !n ?ertfords)ire, m"am &ndit ca ave i toate ,ansele s va uni i. O)2 Este tnrul cel mai c)ipe, care a e6istat vreodat. 5ic+)am, /1dia fuseser uita i cu desvr,ire. Jane era, !n afar de orice competi ie, copilul ei preferat. 7n clipa aceea nu"i mai pas de nimeni altul. Surorile mai mici !ncepur s o priveasc cu interes pentru bucuriile pe care Jane va fi poate !n stare s le reverse asupra lor, !n viitor. 0ar1 se ru& pentru accesul la biblioteca de la Net)erfield, iar ;itt1, tare de tot, pentru cteva baluri acolo, !n fiecare iarna. %in acel moment, 'in&le1 deveni un ospe e de fiecare (i la /on&bourn, sosind adesea !nainte de micul de#un ,i rmnnd !ntotdeauna pn dup cin $ afar doar dac vreun barbar de vecin, pe care nu !l puteau detesta !ndea#uns, nu"l poftea pentru prn(, invita ie pe care dnsul se sim ea obli&at s"o primeasc. Eli(abet) nu mai avea acum dect foarte pu in timp pentru a sta de vorb cu sora ei cci, atta vreme ct 'in&le1 era la ei, Jane nu avea oc)i pentru nimeni altul. dar le era amndurora de mare folos, !n timpul orelor de despr ire, care trebuiau s intervin uneori. 7n absen a Janei, el era totdeauna ln& Eli(abet) pentru plcerea de a vorbi despre lo&odnica lui. iar cnd pleca 'in&le1, Jane cauta ,i ea acela,i mi#loc de alinare. $ Ce bine mi"a prut, mrturisi Jane !ntr"o sear, cnd mi"a spus ca nici n"a ,tiut ca eu am fost la /ondra, primvara trecut. N"a, fi cre(ut ca e posibil. $ Eu am bnuit ca a,a a fost, rspunse Eli(abet), dar ce #ustificare i"a dat$ Trebuie s fi fost manevrele surorilor lui. Ele nu vedeau cu oc)i buni apropierea noastr, ,i nu m mir, cci ar fi putut face o ale&ere cu mult mai bun, din multe puncte de vedere. Cnd !ns vor vedea, lucru de care sunt !ncredin at, ca fratele lor e fericit cu mine, vor !n ele&e ca este ca(ul s fie mul umite ,i vom fi iar,i !n termeni buni, de,i !ntre noi nimic nu va mai putea fi niciodat cum a fost !n trecut. $ Asta e cuvntarea cea mai neierttoare, spuse Eli(abet), pe care te"am au(it vreodat innd" o... 'ravo, fata2 7ntr"adevr, m"ar durea s te vd iar,i lsndu"te !n,elat de pretins afec iune a domni,oarei 'in&le1. $ Ai putea oare s cre(i, /i((1, ca !n noiembrie trecut, cnd a plecat la ora,, era cu adevrat !ndr&ostit de mine ,i ca, !n afar de convin&erea ca eu eram indiferent, nimic nu l"ar fi !mpiedicat s se !ntoarc$ A fcut o mica &re,eal, desi&ur, dar asta e o dovad de modestie din partea lui. Afirma ia aceasta a dus, fire,te, la un pane&iric din partea Janei asupra ne!ncrederii !n el !nsu,i ,i asupra pu inului pre pe care !l punea pe propriile lui !nsu,iri. Eli(abet) a fost mul umit s descopere ca dnsul nu trdase interven ia fcut de prietenul lui. cci, de,i Jane avea inim cea mai &eneroas ,i ierttoare din lume, ,tia ca acest lucru ar fi fcut"o s aib pre#udec i !mpotriva lui %arc1. $ Sunt cu si&uran fiin a cea mai fericit care a e6istat vreodat2 E6clam Jane. O)2 /i((1, de ce am fost aleas eu, sin&ura dintre to i ai mei, ,i binecuvntat mai presus dect to i ceilal i- %ac
Page
a, putea s te vd ,i pe tine tot att de fericit2 %ac ar e6ista, numai, !nc un asemenea brbat ,i pentru tine2 $ %ac mi"ai da patru(eci de asemenea brba i, n"a, putea fi, !n nici un ca(, att de fericit ct e,ti tu. Atta timp ct nu am firea ta, buntatea ta, nu voi putea avea niciodat fericirea ta. Nu2 Nu2 /as"m s m descurc sin&ur. ,i, dac voi avea foarte mult noroc, s"ar putea s mai dau de un alt domn Collins, !n timp util. %esf,urarea evenimentelor !n familia de la /on&bourn nu putea rmne mult vreme !n secret. %oamna 'ennet era bucuroas de privile&iul de a"l ,opti doamnei *)ilips care cute(a, fr nici o permisiune, s fac acela,i lucru la urec)ea tuturor vecinilor ei din 0er1ton. 8amilia 'ennet a fost ur&ent declarat cea mai norocoas familie din lume, de,i numai cu cteva sptmni !n urm, cnd /1dia fu&ise cu 5ic+)am, fusese fapt dovedit pentru to i ca ei erau sorti i nenorocirii.
Capitolul /=9 7ntr"o diminea , cam la o sptmn dup ce se )otrse lo&odna dintre 'in&le1 ,i Jane, !n timp ce el ,i doamnele din familia 'ennet se aflau !mpreun !n sufra&erie, clinc)etul unei trsuri le !ndrept aten ia spre fereastr ,i (rir un cupeu tras de patru cai, !naintnd !n lun&ul aleii. Era prea devreme pentru vi(ite ,i, !n afar de asta, ec)ipa#ul nu prea s fie al nici unuia dintre vecinii lor. Erau ci de po,t. ,i att cupeul, ct ,i livreaua servitorului care !l preceda clare, nu le erau cunoscute. Cum era totu,i si&ur ca venea cineva la ei, 'in&le1 o convinse pe domni,oara 'ennet s evite de a rmne sec)estra i de vreun musafir nepoftit ,i s se duc s se plimbe !mpreun prin &rdin. *lecar, iar celelalte trei doamne continuar s se !ntrebe cine putea fi, pn ce u,a fu dat !n lturi ,i musafirul intra. Era /ad1 Cat)erine de 'our&). %esi&ur ca se a,teptau la o surpri(. dar uimirea lor dep,i a,teptrile ,i, cea a doamnei 'ennet ,i a lui ;itt1, de,i musafirul le era cu totul necunoscut, a fost c)iar mai mica dect cea resim it de Eli(abet). 9ntrase !n camera cu un aer mai de(a&reabil dect de obicei, nu rspunsese la salutul Eli(abet)ei dect cu o imperceptibil !nclinare a capului ,i luase loc, fr s spun un cuvnt. /a intrarea senioriei sale, Eli(abet) !i men ionase numele ctre mama ei, de,i nu fusese e6primat nici o dorin de a se face pre(entri. %oamna 'ennet, toat numai uimire, totu,i m&ulit s aib un oaspete de o asemenea importan , a primit"o cu deosebit polite e. %up ce a stat cteva minute !n tcere, aceasta i se adres foarte eapn Eli(abet)ei: $ Sper ca e,ti bine, sntoas, domni,oara 'ennet. %oamna aceasta, presupun, este mama dumitale. Eli(abet) !i rspunse foarte scurt ca da. $ 3i aceasta, presupun, este una dintre surorile dumitale. $ %a, doamn, rspunse doamna 'ennet, !ncntat s vorbeasc cu o doamn ca /ad1 Cat)erine. Este, dintre fetele mele, penultima. Cea mai mica dintre toate s"a mritat de curnd, iar cea mai mare este undeva !n parc, plimbndu"se cu un tnr care cred ca va deveni, !n curnd, unul dintre membrii familiei noastre. $ Ave i un parc foarte mic aici, i"o !ntoarse /ad1 Cat)erine dup o mica tcere. $ E o nimica toat, cred, !n compara ie cu >osin&s, m/ lad/, dar va asi&ur ca este mult mai mare dect al lui Sir 5illiam /ucas. $ 7ncperea asta trebuie s fie foarte nepotrivit pentru serile de var. ferestrele dau dea dreptul spre apus. %oamna 'ennet o asi&ur ca nu rmneau niciodat acolo dup"amia( ,i adu&: $ *ot s"mi iau libertatea de a !ntreba pe senioria voastr dac domnul ,i doamna Collins sunt bine$ %a, foarte bine. 9"am v(ut alaltieri sear. Eli(abet) se a,tepta acum s"o vad sco nd o scrisoare de la C)arlotte, acesta prndu"i"se sin&urul motiv probabil al vi(itei sale. %ar nu apru nici o scrisoare ,i ea rmase foarte nedumerit. %oamna 'ennet adresa, cu o mare polite e, senioriei sale, ru&mintea de a lua o &ustare. dar /ad1 Cat)erine, foarte )otrt dar nu ,i foarte politicoas, refu(a s ia ceva, dup care, ridicndu"se, !i spuse Eli(abet)ei: $ %omni,oara 'ennet, pare s fie un col i,or slbatic, destul de dr&u , pe o latur a pelu(ei. 0"ar bucura s fac o plimbare acolo, dac mi"ai oferi compania dumitale.
Page
$ %u"te, dra&a mea, stri& doamna 'ennet, ,i condu pe senioria sa pe toate aleile. Cred ca !i va place col i,orul nostru retras. Eli(abet) ascult ,i fu&i !n camera ei pentru a",i lua umbrelu . apoi o conduse pe nobil doamn #os. 7n timp ce treceau prin )ol, /ad1 Cat)erine desc)ise u,ile de la sufra&erie ,i salon, declarnd, dup o scurt cercetare, ca erau camere cuviincioase, dup care !,i continu drumul. Cupeul rmase la u, ,i Eli(abet) v(u ca !nuntru se afla doamn de companie. *,ir tcute !n lun&ul aleii cu pietri,, care ducea spre pdurice. Eli(abet) era )otrt s nu fac nici un efort pentru a le&a o conversa ie cu o persoan care se purta mai de(a&reabil ,i mai insolent dect de obicei. <Cum de"am putut crede ca seamn cu nepotul sau-< !,i spuse privindu"i c)ipul. 9mediat ce intrar !n pdurice, /ad1 Cat)erine !ncepu !n felul urmtor: $ %esi&ur, nu" i vine deloc &reu, domni,oara 'ennet, s !n ele&i motivul cltoriei mele aici. *ropria dumitale con,tiin a trebuie s" i spun de ce am venit. Eli(abet) o privi cu neprefcut uimire. $ =a !n,ela i, doamn. nu sunt deloc !n stare s"mi dau seama care este prile#ul pentru care am cinstea de a va vedea aci. $ %omni,oara 'ennet, replic senioria sa pe un ton mnios, ar trebui s ,tii ca nu se &lume,te cu mine. %ar orict de lipsit de sinceritate ai )otrt dumneata s fii, pe mine n"ai s m &se,ti astfel. 8irea mea a fost totdeauna renumit pentru sinceritate ,i franc)e e ,i, !ntr"o c)estiune att de important ca aceasta, cu si&uran ca nu"mi voi sc)imba felul de a fi. Acum dou (ile mi"a a#uns la urec)e un (von ct se poate de alarmant. 0i s"a spus ca nu numai sora dumitale este pe punctul de"a face o cstorie foarte avanta#oas, ci ca dumneata, ca domni,oara Eli(abet) 'ennet, dup toate probabilit ile, se va uni curnd dup aceasta cu nepotul meu, cu propriul meu nepot, domnul %arc1. Cu toate ca tiu ca trebuie s fie o minciun sfruntat, cu toate ca lui nu"i pot face marea ofens de a presupune ca e posibil s fie adevrat, m"am )otrt s pornesc !ncoace pentru a" i face cunoscute sim mintele mele. $ %ac a i cre(ut ca este imposibil s fie adevrat, replic Eli(abet), !mbu#orndu"se de uimire ,i dispre , m mir ca v"a i deran#at s veni i att de departe. Ce ,i"ar fi putut propune senioria voastr cu acest demers$ S insist ca imediat un astfel de (von s fie contra(is !n mod public. $ =enirea dumneavoastr la /on&bourn, pentru a m vedea pe mine ,i familia mea, spuse Eli(abet) cu rceal, va constitui mai curnd o confirmare $ dac, !ntr"adevr, e6ist un astfel de (von. $ %ac2 *retin(i deci ca nu ai cuno,tin de el2 Nu a fost el lansat, !n mod struitor, c)iar de dumneata- Nu ai cuno,tin de rspndirea unui asemenea (von$ Nu am au(it niciodat ca ar circula. $ 3i po i declara de asemeni ca nu are nici un temei$ Nu am preten ia de a poseda o franc)e e e&al cu a senioriei voastre. %omnia voastr pute i pune !ntrebri la care eu a, putea s nu doresc s rspund. $ Asta nu se poate suporta. %omni,oara 'ennet, insist s mi se rspund. @i"a fcut el, i"a fcut nepotul meu o cerere !n cstorie$ Senioria voastr a declarat ca lucrul acesta este imposibil. $ A,a ar trebui s fie. trebuie s fie a,a, atta vreme ct are !nc u(ul ra iunii. %ar vicle,u&ul ,i ademenelile dumitale au putut s"l fac s uite, !ntr"un moment de rtcire, ce",i datorea( lui !nsu,i ,i !ntre&ii sale familii. /"ai fi putut !mpin&e la asta. $ %ac am fcut"o, a, fi ultima fptura care s"o marturisesca. $ %omni,oara 'ennet, dumneata ,tii cine sunt eu- N"am fost obi,nuit cu un asemenea limba#. Sunt cea mai apropiat rud pe care o are pe lume ,i am cderea s"i cunosc preocuprile cele mai intime. $ %ar nu ave i cderea s le cunoa,te i pe ale mele; ,i o purtare ca aceea de fa nu m va face, !n nici un ca(, s fiu mai e6plicit. $ %"mi voie s m fac bine !n eleas. Cstoria aceasta, la care ai !ndr(neala s aspiri, niciodat nu va avea loc $ nu, niciodat. %omnul %arc1 este lo&odit cu "iica mea. )cum, ce ai de spus$ Numai att $ ca dac este a,a, nu pute i avea nici un motiv s presupune i c"mi va face mie o cerere !n cstorie/ad1 Cat)erine ,ovi o clip ,i apoi replic: $ /o&odna dintre ei este de o natur foarte special. Au fost destina i unul altuia din copilrie. A fost dorin a special a mamei lui, ca ,i a mamei ei. Am fcut planuri pentru unirea lor, de cnd erau !n lea&n. ,i acum, cnd dorin a ambelor surori ar putea s se !mplineasc prin cstoria lor, acest lucru s fie !mpiedicat de o tnr fat inferioar prin na,tere, fr nici o &reutate !n societate ,i fr nici o
Page
le&tur cu familia2 Nu ai nici o considera ie pentru dorin a familiei sale $ pentru lo&odna s tacita cu domni,oara de 'our&)-- E,ti oare total lipsit de orice sim de bun"cuviin ,i pudoare- Nu m"ai au(it spunnd ca din primele ceasuri ale vie ii lui a fost sortit veri,oarei sale$ 'a am au(it. %ar ce m prive,te pe mine- %ac nu e6ist nici o alt piedica la cstoria mea cu nepotul domniei voastre, desi&ur ca nu m va re ine faptul ca mama ,i mtu,a lui au dorit ca dnsul s se !nsoare cu domni,oara de 'our&). A i fcut amndou att ct a i putut, plnuind aceast cstorie. >eali(area ei depinde de al ii. %ac domnul %arc1 nu este le&at de veri,oara s nici printr"o datorie de onoare, nici printr"o !nclina ie, de ce nu poate face o alt ale&ere- 3i dac eu sunt cea aleas, de ce s nu"mi fie !n&duit s"l accept$ %eoarece onoarea, etic)et, prudenta $ ba c)iar interesul o inter(ic. %a, domni,oara 'ennet, interesul: pentru ca s nu te a,tep i s fii luat !n seam de familia sau prietenii lui, dac, !n mod voit, lucre(i !mpotriva dorin elor tuturor. =ei fi criticata, dispre uita, i&norat de to i din #urul lui. Cstoria dumitale va constitui o ru,ine. numele nu va fi nici mcar pomenit vreodat de nici unul dintre noi. $ Acestea sunt mari nenorociri, replic Eli(abet). %ar so ia domnului %arc1 trebuie s aib motive att de e6traordinare de fericire, i(vorte !n mod firesc din situa ia ei !nct, lund totul !n considera ie, s nu aib da ce s se pln&. $ 8ata !ncp nat, !ndrtnic2 0i"e ru,ine pentru dumneata2 Asta i"e recuno,tin a pentru aten ia ce i"am artat, primvara trecut- Nu"mi datore(i nimic pentru acest lucru- S stm #os. Trebuie s !n ele&i, domni,oara 'ennet, ca am venit aici cu )otrrea neclintit de a"mi atin&e scopul. nu m voi lsa deci abtut de la reali(area lui. Nu sunt obi,nuit s m supun capriciilor nimnui. Nu obi,nuiesc s suport !nfrn&eri. $ )ceasta va face situa ia actual a senioriei voastre ,i mai #alnic. asupra mea !ns, nu va avea nici un efect. $ Nu permit s fiu !ntrerupt. Ascult"m !n tcere. 8iica ,i nepotul meu sunt fcu i unul pentru altul. Coboar, !n linie matern, din aceea,i vi nobil. iar de partea tatlui, din familii respectabile, onorabile ,i strvec)i, de,i fr titluri de noble e. Averea lor, de ambele pr i, este splendid. Sunt sorti i unul altuia prin &lasul fiecrui membru al caselor respective. ,i ce urmea( s"i despart- $ preten iile de parvenire ale unei tinere fete fr familie, fr rela ii sau avere2 Se poate suporta a,a ceva- %ar nu trebuie, nu va fi suportat2 %ac i"ai cunoa,te propriul dumitale interes, n"ar trebui s dore,ti s ie,i din sfera !n care ai fost crescut. $ *rin cstoria mea cu nepotul domniei voastre n"a, socoti ca ies din aceast sfer. %nsul este un &entilom, iar eu sunt fiica unui &entilom. pn aici suntem e&ali. $ Adevrat. (ti fiica unui &entilom. %ar ce a fost mama dumitale- Ce sunt unc)ii ,i mtu,ile dumitale- S nu" i ima&ine(i ca nu le cunosc situa ia. $ Orice ar fi rudele mele, replic Eli(abet), dac nepotul domniei voastre nu are nimic !mpotriva lor, ei nu va pot interesa pe dumneavoastr. $ Spune"mi, odat pentru totdeauna, e,ti lo&odit cu dnsulCu toate ca Eli(abet) n"ar fi rspuns la aceast !ntrebare, fie ,i numai pentru a nu o !ndatora pe /ad1 Cat)erine, ea nu putu rspunde, dup o clip de &ndire, dect: $ Nu sunt. /ad1 Cat)erine pru mul umit. $ 3i vrei s"mi promi i ca nu vei face niciodat un asemenea pas$ >efu( s fac o promisiune de acest fel. $ %omni,oara 'ennet, sunt revoltat ,i uimit. 0"am a,teptat s &sesc o tnr femeie mai re(onabil. %ar nu te am&i cu &ndul ca voi da vreodat !napoi. Nu voi pleca de aici pn ce nu"mi vei da asi&urarea pe care o pretind de la dumneata. $ 9ar eu, desi&ur, nu o voi da niciodat. Nimeni nu m va intimida !ntr"att, !nct s fac ceva ira ional. Senioria voastr dore,te ca domnul %arc1 s se cstoreasc cu fiica domniei voastre. dar dac v"a, da promisiunea dorit, lucrul acesta ar face oare cstoria lor mai probabil- *resupunnd ca dnsul tine la mine, refu(ul meu de a"l accepta l"ar face oare s doreasc s"o ia pe veri,oara lui7n&dui i"mi s va spun, /ad1 Cat)erine, ca ar&umentele pe care le"a i adus !n spri#inul acestei cereri e6traordinare au fost tot att de neserioase pe ct de nesocotita a fost ,i cererea. =a !n,ela i total asupra caracterului meu dac va ima&ina i ca pot fi influen at de insistente ca acestea. Ct de mult ar !ncuviin a nepotul domniei voastre acest amestec !n treburile sale, n"a, putea"o spune, dar nu ave i, cu si&uran , nici un drept s va amesteca i !ntr"ale mele. 0 vd deci silit s va ro& s nu mai fiu inoportunata pe aceast tem. $ Nu te pripi, te ro&. Nu am terminat !nc. /a obiec iunile asupra crora am insistat pn acum, mai am de adu&at !nc una. Nu"mi sunt necunoscute amnuntele fu&ii infame a celei mai mici dintre surorile dumitale. 3tiu totul. ,tiu ca mriti,ul ei a fost o afacere crpita, pe c)eltuiala tatlui ,i a
Page
unc)iului dumitale. 3i o ast"el de "a& s fie cumnata nepotului meu- 9ar so ul ei, care este fiul administratorului defunctului sau printe, s"i fie cumnat- Cerule mare2 Ce" i trece prin &nd- S"ar putea ca umbrele de la *emberle1 s fie astfel pn&rite$ )cum nu mai pute i avea nimic s"mi spune i, rspunse Eli(abet) plin de resentimente. 0"a i insultat !n toate felurile posibile. Trebuie s va ro& s"mi !n&dui i s m !ntorc !n cas. 3i cu aceste vorbe, se ridic. /ad1 Cat)erine se ridic ,i dnsa ,i revenir ctre cas. Senioria sa era e6trem de enervat. $ N"ai deci nici o considera ie pentru cinstea ,i reputa ia nepotului meu2 8ata e&oist ,i lipsit de sim ire2 Nu ii seama ca !nrudirea cu dumneata trebuie s"l de(onore(e !n oc)ii tuturor$ /ad1 Cat)erine, nu mai am nimic de spus. 7mi cunoa,te i sentimentele. $ E,ti )otrt deci s"l iei$ N"am spus deloc a,a ceva. Sunt )otrt numai s ac ione( a,a cum, dup prerea mea, voi putea fi fericit, fr a ine seama de dumneavoastr sau de oricare alt persoan att de total strin de mine. $ *rea bine. >efu(i deci s m !ndatore(i. >efu(i s ascul i de imperativele datoriei, onoarei ,i recuno,tin ei. E,ti )otrt s"l de(onore(i !n oc)ii tuturor prietenilor si ,i s faci din, el obiectul de dispre al lumii. $ Nici datoria, nici onoarea, nici recuno,tin , replic Eli(abet), nu au nimic a"mi impune !n ca(ul de fa . Nici un principiu de acest fel nu ar fi violat prin cstoria mea cu domnul %arc1. 9ar !n privin a resentimentelor familiei sale, sau a indi&nrii lumii !ntre&i: dac familia ar "i nemul umit de !nsurtoarea lui cu mine, acest lucru nu mi"ar produce nici un moment de suprare. ,i lumea, !n &eneral, va avea prea mult minte ca s participe la acest dispre . $ =a s (ic a,a &nde,ti dumneata2 Asta este )otrrea, dumitale definitiv2 8oarte bine. =oi ,ti acum ce trebuie s fac. S nu" i !nc)ipui, domni,oara 'ennet, ca ! i vei satisface vreodat ambi ia. Am venit s te !ncerc. Am sperat s te &sesc re(onabil. dar, fii si&ur, !mi voi urmri scopul. 7n felul acesta vorbi /ad1 Cat)erine pn ce a#unser ln& porti cupeului, unde, !ntorcndu"se &rabnic pe loc, adu&: $ Nu"mi iau rmas bun de la dumneata, domni,oara 'ennet. Nu !i trimit complimente mamei dumitale. Nu meri i astfel de aten ie. Sunt ct se poate de nemul umit. Eli(abet) nu rspunse nimic. ,i, fr s !ncerce s"o convin& pe senioria s s pofteasc !n cas, intra numai ea, lini,tit. 7n timp ce urc scrile, au(i cupeul deprtndu"se. 0ama ei o a,tepta la u,a budoarului, nerbdtoare s"o !ntrebe de ce /ad1 Cat)erine nu voise s vin iar,i !nuntru ,i s se odi)neasc. $ N"a dorit asta, rspunse fiica sa, a dorit s plece. $ E o femeie foarte fin. 3i faptul ca ne"a fcut o vi(it este fantastic de politicos, deoarece a venit, cred, ca s ne spun ca familia Collins este bine. Se duce undeva, probabil, ,i"a,a, trecnd prin 0er1ton, s"a &ndit s profite ,i s vin s te vad. *resupun ca nu a avut ceva anume s" i spun, /i((1. Aici, Eli(abet) fu silit s recur& la o mica minciun. cci !i era cu neputin s mrturiseasc ce discutase cu /ad1 Cat)erine.
Capitolul /=99 Aceast vi(it e6traordinar o (vrli pe Eli(abet) !ntr"o mare tulburare care nu putu fi u,or !nvins ,i, ore !n sir, nu fu !n stare s se &ndeasc la altceva. Se prea ca /ad1 Cat)erine !,i dduse !ntr"adevr osteneala de a veni de la >osin&s cu scopul unic de a rupe presupusa ei lo&odna cu domnul %arc1. *lanul fusese, cu si&uran , re(onabil. dar Eli(abet) nu",i putu !nc)ipui de unde pornise acest (von, pn ce nu",i aminti ca %arc1 era prietenul intim al lui 'in&le1 ,i ea, sora Janei, ceea ce fusese de a#uns pentru a su&era aceast idee, atunci cnd a,teptarea unei cstorii !i fcea pe to i nerbdtori s"o vad ,i pe a doua. Ea !ns,i nu uitase ca prin cstoria surorii sale ei urmau s fie mai des !mpreun. 3i vecinii de la /ucas /od&e deci Hcci prin comunicrile lor cu familia Collins, conc)ise ea, (vonul a#unsese la urec)ile /ad1"ei Cat)erineI nu fcuser dect s pre(inte drept lucru aproape cert ,i imediat ceea ce dnsa nd#duia s fie cu putin cndva, !n viitor. Cumpnind !ns cuvintele /ad1"ei Cat)erine, Eli(abet) nu se putu !mpiedica s nu se simt nelini,tit !n privin a consecin elor probabile, dac senioria se persevera !n interven ia ei. %in cele ce spusese !n le&tur cu )otrrea de a"i !mpiedic s se cstoreasc, Eli(abet) deduse ca dnsa inten iona, desi&ur, s se adrese(e nepotului. ,i cam cum ar lua el o asemenea e6punere a relelor
Page
le&ate de o cstorie cu dnsa. Eli(abet) nu !ndr(nea s prevad. Nu ,tia e6act ct inea la mtu,a lui ,i nici ct de mult se ls influen at de ra ionamentele ei, dar era firesc s presupun ca avea o prere mai !nalt despre senioria sa dect putea avea ea; ,i era si&ur ca, !n,irndu"i de(avanta#ele le&ate de o cstorie cu cineva ale crei rude apropiate erau att de nepotrivite cu propriile lui rude, mtu,a !i va atin&e coarda cea mai sim itoare. %at fiind ideea lui despre demnitate, va sim i probabil ca ar&umentele, care Eli(abet)"ei i se pruser slabe ,i ridicole, con ineau mult bun"sim ,i o #udecat sntoas. %ac !nainte el avusese ,ovieli !n privin a a ceea ce trebuie s fac, ,i probabil ca avusese deseori, sfatul ,i ru&mintea unei rude att de apropiate puteau s"i spulbere orice !ndoial ,i s"l )otrasc, pe loc, s fie fericit att ct !l putea face o demnitate fr pat.7n acest ca(, nu se va mai !ntoarce. S"ar putea ca /ad1 Cat)erine s"l vad !n trecerea ei prin ora,. iar promisiunea fcut lui 'in&le1 de a reveni la Net)erfield s nu mai fie respectat. <*rin urmare, dac prietenul lui va primi peste cteva (ile un cuvnt de scu( pentru ca nu",i poate ine promisiunea, !,i spuse Eli(abet), voi ,ti ce trebuie s !n ele&. =oi renun a atunci la orice nde#de, la orice dorin de statornicie din partea lui. %ac se mul ume,te numai s m re&rete, cnd ar fi putut ob ine iubirea ,i mna mea, voi !nceta repede de tot s"l re&ret<. 0are a fost surpri( celorlal i din familie cnd au au(it cine !i vi(itase. dar au trebuit s se mul umeasc cu acela,i fel de presupuneri care lini,tiser ,i curio(itatea doamnei 'ennet, iar Eli(abet) fu scutit de mult sciala pe aceast tem. A doua (i de diminea , pe cnd cobora, o !ntmpin tatl ei care ie,ise din biblioteca innd o scrisoare !n mn. $ /i((1, spuse el, voiam s te caut. =ino !n camer. Ea !l urm acolo. ,i curio(itatea de a afla ce avea dnsul s"i spun era mrita de presupunerea ca trebuia s fie ceva !n le&tur cu scrisoarea aceea. 7i ful&er prin minte &ndul ca putea fi de la /ad1 Cat)erine ,i reflect, plin de nelini,te, la toate e6plica iile pe care trebuia s le dea. 7l urm pe tatl ei pn ln& cmin, unde se a,e(ar. Atunci el spuse: $ A(i"diminea am primit o scrisoare care m"a uimit peste msur. Cum te prive,te mai ales pe tine, ar trebui s"i cuno,ti cuprinsul. N"am ,tiut ca am dou fete &ata s se mrite. %"mi voie s te felicit pentru o cucerire foarte important. Sn&ele nvli !n obra#ii Eli(abet)ei, fiind pe dat convins ca era o scrisoare de la nepot ,i nu de la mtu,a. ,i nu ,tia dac s fie foarte mul umit pentru faptul ca el se e6plic, sau #i&nit ca scrisoarea nu !i fusese adresat mai curnd ei, direct, cnd domnul 'ennet urm: $ *ari a ,ti despre ce e vorba. Tinerele fete au o mare perspicacitate !n c)estiuni de acest fel. cred !ns ca pot desfide c)iar ,i subtilitatea ta. n"ai s fii !n stare s descoperi numele adoratului tu. Scrisoarea este de la domnul Collins. $ %e la domnul Collins- 3i ce poate avea el de spus$ Ceva foarte potrivit, desi&ur. 7ncepe cu felicitrile pentru apropiata cununie a fiicei mele celei mai mari, de care a fost, se pare, informat de unul dintre bln(ii ,i brfitorii /ucas. N"am s m #oc cu nerbdarea ta, citindu" i ce spune, !n acest punct. Ceea ce te prive,te sun precum urmea(: %up ce v"am pre(entat sincere felicitri din partea doamnei Collins ,i a mea !nsumi, pentru acest fericit eveniment, da i"mi voie s adau& o mica lmurire pe tema altui eveniment de care am fost !ncuno,tin a i, din aceea,i surs. 8iica dumneavoastr Eli(abet), se presupune, nu va mai purta mult vreme numele de 'ennet, dup ce sora s mai mare va fi renun at la el. ,i partenerul ales de destin pentru dnsa poate fi privit, pe bun dreptate, ca una dintre cele mai ilustre personalit i din ara aceasta. $ *o i, /i((1, s &)ice,ti, la cine face alu(ieAcest tnr domn este druit, !ntr"un mod special, cu tot ceea ce o inim de muritor poate s doreasc mai mult $ splendide propriet i, neamuri de vi nobil si" o mare influen . Totu,i, !n ciuda tuturor acestor tenta ii, da i"mi voie s va atra& aten ia, att dumneavoastr ct ,i veri,oarei Eli(abet), asupra relelor la care va pute i e6pune printr"o acceptare pripit a cererii acestui domn, cerere de care a i fi desi&ur ispiti i s profita i imediat, $ Ai idee, /i((1, cine e acest domn- %ar iese ,i asta acum. 0otivul pentru care va pun !n &ard este precum urmea(: avem ra iuni s credem ca mtu,a sa, /ad1 Cat)erine de 'our&), nu prive,te aceast cstorie cu oc)i buni.
Page
$ Domnul Darc/, ve(i, el este omul2 ?ai, /i((1, cred ca e,ti !ntr"adevr surprins. Ar fi putut s pescuiasc el, sau /ucasii, !n cercul cuno,tin elor noastre, vreun brbat al crui nume s fac !n mod mai desvr,it dovada minciunii pe care o difu(ea(- %omnul %arc1, care nu se uit niciodat la vreo femeie, dect pentru a"i &si un cusur ,i care, probabil, nu s"a uitat !n via a lui la tine! E splendid2 Eli(abet) !ncerca s fac )a( !mpreun cu tatl ei, dar nu fu !n stare s sc)i e(e dect un surs foarte silnic. Niciodat umorul lui nu",i alesese o int mai pu in plcut pentru ea. $ Nu te amu($ O), da. Cite,te, te ro&, mai departe. %up ce, seara trecut, am pomenit senioriei sale de probabilitatea acestei cstorii, dnsa, !ndat, cu obi,nuita s condescenden , a spus ceea ce sim ea cu aceast oca(ie. ,i atunci s"a v(ut limpede ca, avnd unele obiec ii !mpotriva familiei veri,oarei mele, nu",i va da niciodat consim mntul la ceea ce domnia sa nume,te o cstorie att de de(onorant. Am considerat ca este de datoria mea s"o !ncuno,tin e( pe veri,oara mea, !n cea mai mare &rab, despre acest lucru, pentru ca dnsa ,i nobilul sau admirator s ,tie cum stau ,i s nu se pripeasc !n nici un ca( cu o cstorie care nu a primit !ncuviin area necesar. $ %omnul Collins mai adu&: 0 bucur sincer ca trist !ntmplare cu veri,oara mea /1dia a fost att de bine mu,amali(at ,i sunt m)nit numai ca faptul de a fi trit !mpreun, !nainte de cstorie, este att de &eneral cunoscut. Nu trebuie totu,i s trec peste !ndatoririle le&ate de po(i ia mea, sau s m ab in de a"mi mrturisi uimirea, aflnd ca a i primit tnra perec)e !n casa dumneavoastr, imediat dup ce s"au cstorit. A fost o !ncura#are la viciu. ,i dac eu a, fi vicar la /on&bourn, m"a, fi opus cu toat str,nicia la a,a ceva, !n calitate de cre,tin trebuia desi&ur s"i ierta i, dar nu s permite i s apar vreodat !n fa a dumneavoastr sau s se pomeneasc numele lor !n au(ul dumneavoastr.
$ Asta este ideea lui despre iertarea cre,tineasc2 >estul scrisorii este numai !n le&tur cu situa ia scumpei lui C)arlotte ,i cu speran ele pe care le are !n le&turi cu dobndirea unei tinere ramuri de mslin. %ar, /i((1, ar i de parc nu te"ai fi amu(at. Nu ai de &nd s "aci pe domnioara, sper, ,i s pretin(i ca e,ti #i&nit de un (von fr noim. *entru ce altceva trim dect s petrecem pe socoteala vecinilor ,i s rdem de ei, la rndul nostru$ O), e6clam Eli(abet). Sunt &ro(av de amu(at. %ar este att de ciudat2 $ %a, asta face totul att de amu(ant. %ac ar fi ales pe oricine altul, n"ar fi fost nimic. dar perfect lui indiferenta ,i antipatia ta acut face totul att de !ncnttor de absurd2 Orict oroare am de scris, n"a, renun a la coresponden a mea cu domnul Collins, pentru nimic !n lume. Nu, cnd citesc o scrisoare de"a lui nu m pot stpni s nu"l prefer c)iar ,i lui 5ic+)am, cu toat pre uirea ce"o am pentru insolenta ,i ipocri(ia &inerelui meu. 3i te ro&, /i((1, ce"a spus /ad1 Cat)erine despre acest (von- A venit ea s",i refu(e consim mntul/a aceast !ntrebare, fiica sa rspunse doar r(nd. ,i cum !ntrebarea fusese pus fr cea mai mica suspiciune, ea nu se sim i m)nit cnd dnsul o repet. Eli(abet) nu fusese niciodat mai !ncurcat dect acum, cnd !ncerca s",i disimule(e sentimentele. Trebuia s rd, cnd !i venea mai mult s pln&. Tatl ei o !ndurerase, !n modul cel mai crud, cu cele ce spusese despre indiferenta domnului %arc1. ,i nu putu dect s se mire de aceast lips de ptrundere din partea lui, sau s se team ca, poate, !n loc ca dnsul s fi observat prea pu&in, s nu",i fi !nc)ipuit ea prea mult.
Capitolul /=999 7n loc s primeasc vreo scrisoare de scu(e de la prietenul lui, a,a cum se cam a,teptase Eli(abet), 'in&le1, dimpotriv, veni la /on&bourn !nso it de %arc1, nu multe (ile dup vi(ita /ad1"ei Cat)erine. %omnii sosir devreme ,i, !nainte ca doamna 'ennet s aib timp s"i spun domnului %arc1 ca o v(user pe mtu,a lui, lucru de care fiica ei se !n&ro(ea, 'in&le1, dorind s rmn sin&ur cu Jane, propuse s ias cu to ii la plimbare. Toat lumea a fost de acord. %oamna 'ennet nu obi,nuia s mear& pe #os, 0ar1 nu putea niciodat s",i fac timp, dar ceilal i cinci pornir !mpreun. Totu,i 'in&le1 ,i Jane !i lsar pe to i s le"o ia !nainte. Ei rmaser !n urm !n timp ce Eli(abet), ;itt1 ,i %arc1 trebuir s se amu(e !ntre ei. Nu s"a vorbit !ns dect foarte pu in: ;itt1 era prea speriat de el pentru a vorbi. Eli(abet) lua !n secret o )otrre disperat ,i poate ca ,i dnsul fcea acela,i lucru.
Page
*ornir !nspre /ucas /od&e, deoarece ;itt1 dorea s"i fac o vi(it 0ariei. ,i, cum Eii(abet) nu credea ca este oportun s mear& cu to ii, cnd ;itt1 !i prsi, ea continua cu !ndr(neala s mear& mai departe, numai cu el. Acum venise momentul s",i pun !n aplicare )otrrea. ,i, profitnd de cura#ul pe care"l sim ea !n clipa aceea, spuse imediat: $ %omnule %arc1, sunt o fptur foarte e&oist ,i, de dra&ul de a"mi lini,ti propriile mele sim minte, nu in seama ct de mult le"a, putea rni pe ale dumneavoastr. Nu m pot opri s nu va mul umesc pentru buntatea fr precedent pe care a i avut"o pentru biata mea sor. C)iar din clipa cnd am aflat acest lucru, am dorit din tot sufletul s va mrturisesc toat recuno,tin a de care sunt !nsufle it. %ac ,i restul familiei mele ar cunoa,te adevrul, n"a, fi nevoit s va e6prim numai &ratitudinea mea. $ >e&ret, spuse %arc1 pe un ton surprins ,i emo ionat, re&ret nespus de mult ca a i fost !ncuno,tin ata despre un lucru care $ v(ut !ntr"o lumin &re,it $ v"a putut stn#eni. Nu am cre(ut ca se poate avea att de pu in !ncredere !n doamna 4ardiner. $ Nu trebuie s"o acu(a i pe mtu,a mea. O vorb necu&etata a /1diei m"a fcut, !nti, s aflu ca a i fost amestecat !n aceast c)estiune. ,i, desi&ur, n"am putut avea lini,te pn ce n"am cunoscut amnuntele. %a i"mi voie s va mul umesc din nou, !n numele !ntre&ii mele familii, pentru &eneroas !n ele&ere care v"a fcut s va da i atta osteneal ,i s !ndura i attea umilin e pentru a da de urma lor. $ %ac dori&i s"mi mul umi i, replic %arc1, s"o face i numai !n numele dumneavoastr. Nu voi !ncerca s ne& ca, la celelalte motive care m"au !ndemnat, s"a adu&at dorin a de a va ,ti fericit. %ar "amilia dumneavoastr nu"mi datorea( nimic. Orict de mult o respect, cred ca m"am &ndit numai la dumneavoastr. Eli(abet) era prea stn#enit pentru a spune ceva. %up o scurt pau(, tovar,ul ei de plimbare adu&: Sunte i prea &eneroas pentru a &lumi cu mine. %ac sentimentele dumneavoastr sunt !nc ceea ce erau !n aprilie trecut, spuneti"mi"o imediat. %ra&ostea ,i dorin ele mele sunt nesc)imbate. dar, un cuvnt din partea dumneavoastr m va reduce la tcere pe acest subiect, pentru totdeauna. Eli(abet), sim ind ct e de stn#enit ,i de nelini,tit, se strdui s vorbeasc ,i !i ddu a !n ele&e imediat, de,i nu prea cur&tor, ca sentimentele ei suferiser o sc)imbare att de substan ial, din perioad la care se referea dnsul, !nct o fceau s"i primeasc asi&urrile cu recuno,tin ,i bucurie. 8ericirea provocat de acest rspuns fu probabil ceva ce nu mai sim ise el niciodat pn atunci. ,i, cu acest prile#, se e6prima cu tot atta emo ie ,i cldur ca orice om !ndr&ostit nebune,te. %ac Eli(abet) ar fi fost !n stare s"i !ntlneasc privirea, ar fi putut vedea ct de bine !i ,edea e6presia de sincer !ncntare ce se rspndise pe c)ipul lui. dar, cu toate ca nu putea privi, putea asculta. ,i %arc1 !i vorbi despre sentimente care, demonstrndu"i ce !nsemna ea pentru el, fceau ca dra&ostea lui s fie clipa de clip mai pre ioas. Continuau s mear& fr s ,tie !ncotro. *rea erau multe de &ndit, multe de spus, multe de sim it pentru a mai putea fi aten i la altceva. Eli(abet) afla curnd ca !n ele&erea lor de acum se datora eforturilor mtu,ii lui. aceasta #ntr-adevr !i fcuse o vi(ita cnd trecuse prin /ondra ,i !i vorbise despre cltoria ei la /on&bourn, despre motivul acestei cltorii ,i despre convorbirea avut cu Eli(abet), struind cu emfa( asupra fiecrei e6presii a tinerei fete ce dovedea, dup concep ia senioriei sale $ !n mod special $ si&uran de sine ,i !ndrtnicie, avnd convin&erea ca o asemenea relatare trebuia s"o a#ute s ob in de la nepotul ei promisiunea pe care ea refu(ase s i"o dea. %ar, din nefericire pentru senioria sa, efectul fusese e6act contrar. $ 0"a !nv at s sper a,a cum nu"mi !n&duisem s sper vreodat pn acum, spuse %arc1. =a cuno,team firea de a#uns pentru a fi convins ca, dac a i fi fost absolut ,i irevocabil !mpotriva mea, i" a i fi spus"o mtu,ii mele desc)is, cu franc)e e. Eli(abet) !i rspunse !mbu#orndu"se ,i r(nd: $ %a, !mi cunoa,te i de a#uns franc)e ea pentru a m crede capabil de acest lucru. %up ce v" am #i&nit !n fat att de &roa(nic, nu puteam avea scrupule s va #i&nesc ,i fa de toate rudele dumneavoastr. $ Ce a i spus despre mine, care s nu fi meritat- Cci, de,i acu(a iile dumneavoastr erau &re,it !ntemeiate, pornind de la premise eronate, purtarea mea fa de dumneavoastr, la vremea aceea, merit cea mai sever do#an. Era de neiertat. Nu m pot &ndi la ea fr oroare. $ Nu ne vom certa pentru partea cea mai mare de vin din seara aceea, spuse Eli(abet). /a o cercetare atent, comportarea nici unuia dintre noi nu a fost irepro,abila, dar de atunci, sper ca am c,ti&at ambii !n polite e. $ Nu m pot !mpca att de u,or cu mine !nsumi. Amintirea celor ce"am spus atunci, a purtrii mele, a tonului, a e6presiilor folosite !n tot acel timp mi"a fost luni de (ile ,i !mi este ,i acum nespus de dureroas. Nu voi uita niciodat mustrarea dumneavoastr att de oportun: <%ac v"a i fi purtat ca un &entilom...<. Acestea au fost cuvintele dumneavoastr. Nu pute i ,ti, cu &reu dac va pute i
Page
!nc)ipui, ct m"au torturat. de,i, trebuie s"o mrturisesc, a trecut un timp pn ce am devenit destul de re(onabil pentru a recunoa,te ct de !ntemeiate erau. $ Eram, desi&ur, foarte departe de a m a,tepta ca vorbele mele s fac o impresie att de puternic. Nici un 0oment nu mi"am !nc)ipuit ca vor fi resim ite !n felul acesta. $ Nu"mi vine &reu s"o cred. Era i atunci convins ca sunt lipsit de orice fel de sentiment omenesc $ sunt si&ur ca a,a credea i. Nu voi uita niciodat e6presia pe care a i avut"o cnd mi"a i spus ca nu a, fi putut s m adrese( dumneavoastr !n vreun mod care s va fac s m accepta i. $ O), nu repeta i ceea ce am spus atunci2 Aceste amintiri nu"s deloc potrivite. =a asi&ur ca e mult de cnd m simt ru,inat pn !n adncul inimii din cau(a lor. %arc1 pomeni de scrisoarea lui. $ ="a fcut, !ntreb el, v"a fcut con inutul ei s va sc)imba i repede prerea despre mine- %up ce a i citit"o a i acordat vreo !ncredere celor cuprinse !n eaEli(abet) !i e6plic efectul ce"l avusese asupra ei ,i cum !i dispruser, treptat, toate pre#udec ile !mpotriva lui. $ 3tiam, spuse el, ca ceea ce"am scris trebuia s va m)neasc, dar era necesar s"o fac. Sper ca a i distrus scrisoarea. Era o parte, !n special !nceputul. m"a, !n&ro(i dac l"a i putea citi din nou. 7mi amintesc unele e6presii care ar putea, pe bun dreptate, s va fac s m ur i. $ Scrisoarea va fi desi&ur ars dac crede i ca este absolut esen ial pentru pstrarea stimei mele. dar, cu toate ca avem amndoi motive s credem ca prerile mele nu sunt total inalterabile, ele nu se sc)imb, sper, att de u,or cum vrea s insinue(e team dumneavoastr. $ Cnd am scris scrisoarea aceea, replic %arc1, credeam ca sunt calm ,i cu sn&e rece. dar de atunci m"am convins ca o scrisesem !ntr"o stare de spirit de &roa(nic !nver,unare. $ Scrisoarea a fost !nceput astfel, dar nu a fost terminat !n acela,i fel. 7nc)eierea ei este caritatea !ns,i. %ar nu va mai &ndi i la scrisoare. Sentimentele persoanei care a scris"o ,i ale aceleia care a primit"o sunt acum att de profund diferite de ceea ce erau atunci, !nct toate lucrurile neplcute !n le&tur cu ea trebuie uitate. Trebuie s !nv a i ni el din filo(ofia mea: <4nde,te"te la trecut numai !n msura !n care amintirea lui ! i aduce bucurie<. $ Nu pot s accept nici o filo(ofie de acest fel. Amintirile dumneavoastr trebuie s fie att de curate ,i fr repro,, !nct mul umirea ce i(vor,te din ele nu ine de filo(ofie ci, ceea ce este mult mai bine, dintr"o total i&norare a raului. Cu mine !ns nu e a,a. =in pe nepoftite amintiri dureroase care nu pot, nu trebuie s fie respinse. Am fost toat via a un e&oist $ !n practic, de,i nu !n principii. Cnd eram copil, am fost !nv at ce este drept, dar n"am fost !nv at s"mi !ndrept caracterul. 0i"au fost recomandate principii bune, dar am fost lsat s le aplic !ntr"un spirit plin de mndrie ,i !nfumurare. %in nenorocire, fiu unic Hani !ndelun&a i unicul copil2, am fost rsf at de prin ii mei care, de,i buni Htatl meu !n special, c)intesen a de bunvoin ,i amabilitateI, au !n&duit, au !ncura#at, aproape ca m"au !nv at s fiu e&oist ,i dominator, s nu"mi pese de nimeni !n afar de cercul meu familial, s am o prere mediocr despre tot restul lumii, s doresc, cel pu in, s am o prere mediocr despre inteli&en a ,i valoarea celorlal i, !n compara ie cu inteli&en a ,i valoarea mea. A,a am fost de la opt la dou(eci ,i opt de ani. ,i a,a a, fi putut s fiu !nc, dac nu a i fi fost dumneavoastr, prea scumpa ,i fermectoare Eli(abet)2 Ct de mult va datore(2 0i"a i dat o lec ie, la !nceput !ntr"adevr dur, dar ct de folositoare2 *rin dumneavoastr am !nv at s fiu modest. Am venit !n fa a dumneavoastr absolut convins ca voi fi acceptat. 0i"a i artat ct de ne!ndestultoare erau toate preten iile mele de a mul umi o femeie demn de a fi mul umit. $ Era i deci convins ca va voi accepta$ 7ntr"adevr, eram. Ce ve i crede despre vanitatea mea- Am cre(ut ca dori i, ca a,tepta i oma&iile mele. $ Comportarea mea trebuie s fi fost de vin, dar nu !n mod inten ionat, va asi&ur. N"am avut niciodat inten ia de a va decep iona, dar starea mea de spirit m poate face adesea s cad !n &re,eal. Ct trebuie s m fi urt dup seara aceea! $ S va ursc2 Am fost mnios probabil, !n primul moment. dar imediat mnia a !nceput s ia o alt direc ie. $ Aproape ca m tem s va !ntreb ce a i cre(ut despre mine cnd ne"am !ntlnit la *emberle1. 0"a i de(aprobat pentru ca venisem acolo$ Nu, cu adevrat nu. n"am fost dect surprins. $ Surpri( dumneavoastr nu o putea !ntrece pe a mea, cnd am v(ut ca !mi ddea i aten ie. Con,tiin a !mi spunea ca nu meritm s fi i prea politicos cu mine ,i mrturisesc ca nu m"am a,teptat s primesc mai mult dect mi se cuvenea.
Page
$ Scopul meu, atunci, rspunse %arc1, a fost s va art, prin orice amabilitate ce"mi sttea !n putere, ca nu eram att de mic la suflet !nct s fiu suprat pentru trecut. ,i speram s ob in iertarea dumneavoastr, s diminue( reaua impresie pe care v"o lsasem, dovedindu"v ca mustrrile dumneavoastr au avut efect. Ct de curnd se vor fi ivit ,i alte dorin e, cu &reu a, putea"o spune dar, presupun, cam la o #umtate de or dup ce v"am rev(ut.
9"a vorbit apoi despre !ncntarea 4eor&ianei, dup ce se cunoscuser, ,i despre de(am&irea ei din cau(a !ntreruperii bru,te a rela iilor lor. a#un&ndu"se astfel cu discu ia !n mod firesc la cau(a !ntreruperii. Eli(abet) afla atunci ca mai !nainte de a fi prsit )anul el se ,i )otrse s plece din %erb1s)ire, imediat dup ea, ca s"o caute pe /1dia, ,i ca dac fusese &rav ,i !n&ndurat asta se datora doar preocuprilor le&ate, inevitabil, de un asemenea scop. Eli(abet) !,i e6prim din nou recuno,tin , dar era un subiect prea dureros pentru amndoi ca s mai struie asupra lui. %up ce merser la voia !ntmplrii vreo cteva mile, prea ocupa i pentru a",i da seama de acest lucru, uitndu"se la ceas descoperir, !n sfr,it, ca era timpul s se !ntoarc acas. $ Ce"or fi devenit domnul 'in&le1 ,i Jane- 8u e6clama ia care aduse !n discu ie ca(ul lor. %arc1 era !ncntat de lo&odn lor. prietenul lui i"o adusese la cuno,tin a din primul moment. $ Trebuie s va !ntreb dac v"a surprins, spuse Eli(abet). $ Nicidecum. Cnd am plecat, sim isem ca era pe cale de a se !ntmpla curnd. $ Acesta e un fel de a spune ca primise !nvoirea dumneavoastr. Am &)icit acest lucru. 3i, de,i el avu o e6clama ie de protest la au(ul cuvntului folosit, ea era si&ur ca probabil a,a se petrecuse. $ 7n seara de dinaintea plecrii mele la /ondra, spuse el, i"am fcut o mrturisire pe care cred ca ar fi trebuit s i"o fi fcut cu mult !nainte. 9"am povestit despre toate cele !ntmplare, care au fcut ca amestecul meu !n treburile lui personale s fie o impertinenta ,i o absurditate. A fost uluit. Nu avusese niciodat nici cea mai slab bnuial. 9"am mai spus, !n plus, ca eram convins ca m !n,elasem presupunnd, a,a cum fcusem, ca sora dumneavoastr nu sim ea nimic pentru el. ,i cum am putut u,or s"mi dau seama ca dra&ostea lui pentru ea era nesc)imbat, nu am avut nici o !ndoial ca vor fi ferici i !mpreun. Eli(abet) nu",i putu stpni un surs constatnd u,urin a cu care !,i diri# prietenul. $ 9"a i vorbit din propria dumneavoastr convin&ere cnd i"a i spus ca sora mea !l iube,te, !l !ntreb ea, sau numai dup cele ce v"am relatat eu primvara trecut$ %in propria mea convin&ere. Am urmrit"o de aproape !n timpul celor dou vi(ite pe care le"am fcut acum !n urm aici ,i m"am convins de dra&ostea ei. $ 3i certitudinea dumneavoastr l"a convins imediat ,i pe el$ %a. 'in&le1 este, fr nici o afectare, modest. Ne!ncrederea !n sine l"a !mpiedicat s se ba(e(e pe propriul sau discernmnt !ntr"un ca( att de serios, iar !ncrederea !n #udecata mea a fcut totul mai u,or. 0"am sim it obli&at s"i mrturisesc un lucru care, pentru un timp, ,i nu fr dreptate, l"a ve6at. Nu mi"am putut !n&dui s"i ascund ca sora dumneavoastr fusese iarna trecut, timp de trei luni, la ora,, ca am ,tiut asta ,i nu i"am spus"o inten ionat. S"a !nfuriat, dar furia lui, sunt convins, nu a durat mai mult dect pn !n clipa cnd i"au pierit !ndoielile !n privin a sentimentelor surorii dumneavoastr. Acum m"a iertat din toat inima. Tare ar mai fi dorit Eli(abet) s remarce ca domnul 'in&le1 era un prieten dintre cei mai !ncnttori $ att de u,or de condus, !nct n"avea perec)e. dar se !nfrna. 7,i aminti ca el mai trebuia !nc s !nve e s se lase ironi(at, dar era cam prea devreme pentru a se face !nceputul. Comentnd anticipat fericirea lui 'in&le1 care, desi&ur, nu putea fi dep,it dect de propria lui fericire, %arc1 continua conversa ia pn ce au a#uns acas. 7n )ol s"au despr it.
Capitolul /9C $ %ra& /i((1, pe unde te"ai plimbat- O !ntreb Jane pe Eli(abet) !n clipa cnd aceasta intr !n camer. to i ceilal i !i puser aceea,i !ntrebare, cnd se a,e(ar la mas. Ea rspunse numai ca
Page
rtciser prin !mpre#urimi pn ce nu",i mai dduse nici ea seama unde se afla. Cnd vorbi se !nro,i. dar nici asta, nici altceva nu tre(i vreo bnuial !n privin a adevrului. Seara trecu !n lini,te, fr nimic deosebit. /o&odnicii recunoscu i vorbeau ,i rdeau. cei ne,tiu i !nc tceau. %arc1 nu era omul la care fericirea sa se reverse !n veselie. iar Eli(abet), tulburat ,i confu(, mai curnd ,tia dect sim ea ct este de fericit, cci, !n afar de stn#eneal de moment, mai avea de fcut fa ,i altor &reut i. Se !ntreb ce vor sim i cei din familie cnd situa ia ei va fi cunoscut. Era con,tient ca, !n afar de Jane, nimeni nu"l simpati(a ,i se temea c)iar ca la ceilal i era =orba de o antipatie pe care toat averea ,i importan a lui nu o vor putea ,ter&e. Noaptea !,i desc)ise inima ctre Jane. %e,i suspiciunea nu intra ct de ct !n firea domni,oarei 'ennet, ea nu putu !n ruptul capului crede cele ce au(ea. $ 4lume,ti, /i((1. Este eu neputin 2 /o&odit cu domnul %arc12 Nu, nu, n"ai s m po i pcli. ,tiu ca este imposibil. $ Ce !nceput nenorocit, !ntr"adevr2 Sin&urul meu spri#in erai tu ,i sunt si&ur ca dac tu nu m cre(i, nimeni altul nu m va crede. Totu,i, sunt cum nu se poate mai serioas. Nu spun dect adevrul. 0 iube,te !nc, ,i suntem lo&odi i. Jane o privi cu !ndoial. $ O)2 /i((1, nu e cu putin . 3tiu ct de nesuferit ! i e. $ Nu ,tii absolut nimic. )cestea toate trebuie uitate. *oate ca nu l"am iubit totdeauna ca acum. dar !n ca(uri de felul acesta, o memorie bun este de neiertat. E pentru ultima oar ca mi"o amintesc eu !nsmi. %omni,oara 'ennet tot nu",i revenise din uimire. Eli(abet) o asi&ura din nou, mai struitor, de adevrul celor spuse. $ Cerule mare2 Se poate s fie a,a, cu adevrat- Totu,i acum trebuie s te cred, stri& Jane. Scumpa, scumpa /i((1, a, vrea, vreau s te felicit. clar e,ti si&ur $ iart"mi !ntrebarea $ e,ti absolut si&ur ca ai s po i fi fericit cu el$ Nu !ncape nici o !ndoial. Este lucru &ata stabilit !ntre noi ca vom fi perec)ea cea mai fericit din lume. %ar e,ti bucuroas, Jane- O s" i plac s ai un astfel de cumnat$ 8oarte, foarte mult. Nimic nu ne"ar putea !ncnta mai mult att pe 'in&le1 ct ,i pe mine. %ar ne"am &ndit la asta, am vorbit despre asta ca despre o imposibilitate. 3i !l iube,ti cu adevrat destul de mult- O)2 /i((1, f orice mai curnd dect s te mri i fr s iube,ti. E,ti absolut si&ur ca sim i ceea ce ar trebui s sim i$ O)2 %a2 Cnd am s" i povestesc totul ai s &nde,ti c)iar ca simt mai mult dect trebuie. $ Ce vrei s spui$ Ei bine, trebuie s mrturisesc ca !l iubesc mai mult dect pe 'in&le1. 0 tem ca ai s te superi. $ Surioara mea dra&, fii serioas acum. =reau s vorbim foarte serios. Spune"mi tot ce trebuie s ,tiu, fr !ntr(iere. =reau s"mi spui de cnd !l iube,ti. $ 0"am !ndr&ostit att de treptat, !nct aproape ca nu ,tiu cnd a !nceput. dar cred ca ar trebui s iau ca data clipa !n care am v(ut pentru prima oar frumosul parc de la *emberle1. O nou ru&minte de a fi serioas produse totu,i efectul dorit ,i, declarndu"i solemn ca !l iubea, reu,i repede s"o mul umeasc pe Jane. Cnd se convinse de acest lucru, domni,oara 'ennet nu mai avut nimic de dorit. $ Acum sunt c)iar fericit, spuse ea, cci vei fi tot att de fericit ca ,i mine. 7ntotdeauna l"am apreciat. %ac nu ar fi pentru altceva dect pentru dra&ostea ce" i poart ,i trebuia s"l pre uiesc. dar acum, ca prieten al lui 'in&le1 ,i so al tu, numai 'in&le1 ,i tu !mi pute i fi mai dra&i dect el. %ar, /i((1, ai fost foarte ,ireat, foarte re(ervat cu mine. Ct de pu in mi"ai spus din tot ce s"a !ntmplat la *emberle1 ,i /ambton2 %atore( tot ce ,tiu !n privin a asta altuia ,i nu ie. Eli(abet) !i ddu motivele pentru care pstrase secretul. Nu dorise s aduc vorba despre 'in&le1, iar starea neclar a propriilor ei sentimente o fcuse s evite, tot att de mult, ,i numele prietenului lui. acum !ns nu mai voia s ascund rolul #ucat de el !n castoria /1diei. 7i !mprt,i totul ,i petrecur #umtate din noaptea aceea discutnd. $ %oamne %umne(eule, e6clam doamna 'ennet de la fereastr la care ,edea, a doua (i de diminea , pe cinstea mea dac nesuferitul acela de %arc1 nu vine din nou cu scumpul nostru 'in&le12 Ce"o fi vrnd de ne tot plictise,te venind mereu pe capul nostru- N"am idee, dar ar putea s se duc s vne(e, sau s fac una sau alta ,i s nu ne mai deran#e(e cu pre(en a lui. Ce s facem cu el/i((1, trebuie s"l iei din nou la plimbare ca s nu mai stea !n calea lui 'in&le1. Eli(abet) se stpni cu &reu s nu rd la au(ul unei propuneri att de !mbietoare, totu,i se sim ea cu adevrat #i&nit de epitetul pe care mama ei !l arunc mereu lui %arc1. Cum intrar, 'in&le1 o privi att de e6presiv ,i"i strnse mna cu atta cldur, !nct nu mai rmnea nici o !ndoial ca era bine informat. apoi spuse cu &las tare:
Page
%oamna 'ennet, nu mai ave i ,i alte poteci primpre#ur, pe unde /i((1 s se poat rtci ast(i, din nou$ Sftuiesc pe domnnul %arc1 ,i pe /i((1 ,i pe ;itt1, spuse doamna 'ennet, s fac ast(i o plimbare !nspre Oa+)am 0ount. Este o plimbare lun& ,i plcut ,i domnul %arc1 n"a v(ut !nc priveli,tea aceea. $ Este foarte potrivit pentru ceilal i, replic 'in&le1, dar sunt si&ur ca ar fi prea obositor pentru ;itt1. nu"i a,a, ;itt1;itt1 recunoscu ca ar prefera s rmn acas. %arc1 manifest o mare curio(itate s vad priveli,tea de la Oa+)am 0ount ,i Eli(abet) consim i !n tcere. *e cnd urca s se !mbrace, doamna 'ennet o urm, spunndu"i: $ 7mi pare foarte ru, /i((1, ca trebuie s rmi sin&ur de tot cu omul asta att de nesuferit. sper !ns ca n"ai s te superi. E numai de dra&ul Janei, !n ele&i. ,i nu e nevoie s vorbe,ti cu el dect din cnd !n cnd, a,a ca nu te amr!. 7n timpul plimbrii, )otrr ca !n cursul serii s se cear consim mntul domnului 'ennet. Eli(abet) !,i lu sarcina s"i vorbeasc mamei sale. Nu putea preci(a cum va lua doamna 'ennet lucrurile, !ntrebndu"se uneori dac !ntrea&a lui avere ,i &randoare vor fi de a#uns pentru a !nvin&e oroarea pe care i"o inspira acest om. dar, fie ca va fi e6trem de potrivnica acestei cstorii, fie ca va fi e6trem de !ncntat, un lucru era si&ur: atitudinea ei va fi la fel de nepotrivit, dovedind o total lips de #udecat. ,i Eli(abet) n"ar fi suportat ca domnul %arc1 s aud nici prima e6plo(ia a bucuriei, nici prima e6plo(ie a de(aprobrii sale. Seara, imediat ce domnul 'ennet se retrase !n bibliotec, ea"i v(u pe domnul %arc1 ridicndu" se ,i urmndu"l, ceea ce o tulbura nespus. Nu se temea de o !mpotrivire din partea tatlui ei, dar ,tia ca dnsul se va sim i nefericit. ,i ca lucrul acesta s se !ntmple din cau(a ei $ ca ea, fiica lui preferat, s"l m)neasc cu bun",tiin , s"l cople,easc de temeri ,i preri de ru cu )otrrile ei $ era pentru Eli(abet) un &nd dureros, ,i a,tept nenorocita pn cnd domnul %arc1 reapru. atunci, privindu"l, sursul lui !i aduse pu in lini,te. %up cteva minute el se apropie de mas la care dnsa ,edea cu ;itt1 ,i, prefcndu"se c"i admira lucrul, !i ,opti: $ %uce i"v la tatl dumneavoasta. va a,teapt !n bibliotec. Eli(abet) pleca !n aceasi clip. Tatl ei se plimba prin camer, avnd un aer &rav ,i nelini,tit. $ /i((1, e6clam el, ce faci- @i"ai ie,it din min i de"l accep i pe omul asta- Nu l"ai urt tu, !ntotdeaunaCt de mult dorea ea !n momentul acela ca prerile ei din trecut s fi fost mai cumpnite, e6presiile ei mai moderate2 Ar fi scutit"o de e6plica ii ,i mrturisiri care erau att de penibil de dat. acum !ns erau necesare ,i !i asi&ur, destul de !ncurcat, de ata,amentul ei pentru domnul %arc1. $ Ceea ce !nseamn, cu alte cuvinte, ca e,ti )otrt s"l iei. Este bo&at, ce s (ic, ,i"ai s po i avea mai multe toalete ele&ante ,i mai multe trsuri frumoase dect va avea Jane. Te vor face ele !ns fericit$ 0ai ai ,i alte obiec ii, !ntreb Eli(abet), !n afar de convin&erea c"mi este indiferent$ Nici una. 3tim cu to ii ca este un om mndru, de(a&reabil. dar asta nu ar fi nimic, dac !ntr" adevr ai ine la ei. $ @in, in la el, replic Eli(abet), cu lacrimi !n oc)i. 7i iubesc. 7ntr"adevr, n"are mndrii ne#ustificate. Este de o perfect &entile e. Nu"l cuno,ti cu adevrat. a,a ca, te ro&, nu m mai m)ni vorbind despre el !n astfel de termeni. $ /i((1, spuse domnul 'ennet, i"am dat consim mntul meu. Este !ntr"adevr omul cruia n"a, !ndr(ni niciodat s"i refu( ceva din ceea ce mi"ar face cinstea s"mi cear. Acum ! i dau &ie consim mntul, dac e,ti )otrt s"l iei de so . %ar las"m s te sftuiesc s te &nde,ti mai bine. /i((1, ! i cunosc firea ,i ,tiu ca nu te"ai putea sim i nici fericit ,i nici demn dac nu i"ai respecta cu adevrat so ul, dac nu l"ai privi ca fiindu" i superior. =ioiciunea min ii tale te"ar pune !ntr"un foarte mare pericol, !n ca(ul unei cstorii nepotrivite. Cu &reu ai putea evita ru,inea ,i suferin . Copila mea, nu"mi provoca m)nirea de a vedea ca ! i este cu neputin s" i respec i tovar,ul de via a. Nu" i dai seama ce faci. Eli(abet), !nc ,i mai emo ionat, !i rspunse solemn ,i &rav. ,i !n cele din urm, asi&urndu"l de repetate ori ca domnul %arc1 era cu adevrat alesul ei, e6plicndu"i sc)imbarea treptat prin care"i trecuse stim fa de dnsul, mrturisindu"i total convin&ere ca dra&ostea lui nu era lucru de o (i, ci ca re(istase la !ncercarea pe care o repre(entau multe luni de nesi&uran , ,i enumerndu"i cu ener&ie toate bunele lui !nsu,iri, !nvinse incredulitatea tatlui ,i"l fcu s se !mpace cu &ndul acestei cstorii. $ 'ine, dra&a mea, spuse el cnd Eli(abet) !nceta s vorbeasc. Nu mai am nimic de (is. %ac a,a stau lucrurile, te merit. Nu m"a, fi putut despr i de tine, /i((1 a mea, pentru cineva mai pu in valoros.
Page
*entru a completa frumoas pre(entare pe care i"o fcuse, dnsa !i povesti tot ceea ce domnul %arc1 !ntreprinsese, din proprie ini iativ, pentru /1dia. %omnul 'ennet o ascult uluit. $ Asta este seara minunilor, !ntr"adevr. *rin urmare %arc1 a fcut totul $ a aran#at cstoria, a dat banii, a pltit datoriile individului ,i a ob inut numirea pentru el2 Cu att mai bine. Asta m scute,te de un ocean de &ri#i ,i de economii. %ac unc)iul ar fi fost cel care a fcut"o, trebuia s"i restitui ,i i-a fi restituit totul. dar ace,ti tineri !ndr&osti i la nebunie fac numai dup capul lor. 0ine m voi oferi s"i dau !napoi totul. el va tun ,i ful&er despre dra&ostea lui pentru tine ,i astfel vom pune capt acestei c)estiuni. %nsul !,i aminti apoi de stn#eneala ei, cu cteva (ile mai !nainte, cnd !i citise scrisoarea domnului Collins. ,i dup ce o lu ni el !n rs, !i !n&dui !n sfr,it s plece, spunndu"i !n timp ce prsea camera: $ %ac mai vin ceva tineri pentru 0ar1 sau ;itt1, d"le drumul la mine, fiindc m simt foarte !n form. Eli(abet)"ei i se luase o piatr de pe inim. ,i dup o #umtate de or de &ndire lini,tit !n camera ei, fu !n stare s apar !n fa a celorlal i, destul de stpna pe ea. Totul era prea proaspt ca s poat fi vesel, dar seara se scurse calm. nu mai era nimic serios de care s se team ,i, cu timpul, va veni ,i balsamul ti)nei ,i al obi,nuin ei. Seara, cnd mama ei urc !n budoar, s se de(brace, Eli(abet) o urm ,i !i fcu importanta comunicare. Efectul a fost e6traordinar. cci au(ind vestea, doamna 'ennet rmase nemi,cat ,i incapabil s scoat o vorb. Numai dup multe, multe minute putu ea pricepe ceea ce au(ise de,i, !n &eneral, nu !ntr(ia s dea cre(are la tot ce era spre profitul fiicelor sale, sau cuiva care ar fi aprut !n c)ip de lo&odnic pentru vreuna dintre ele. *n la urma !ncepu s",i revin, s se foiasc pe scaun, s se ridice, s se a,e(e din nou, s se mire ,i s se binecuvnte(e. $ %oamne %umne(eule2 %oamne miluie,te"m2 9ma&ina i"v2 =ai de mine %omnul %arc12 Cine ar fi cre(ut- 3i e c)iar adevrat- /i((1, dulcea a mea, ce bo&at ,i ce doamna mare ai s fii2 Ce bani de bu(unar, ce bi#uterii, ce trsuri o s mai ai2 Jane nu e nimic !n compara ie cu toate astea $ absolut nimic. Sunt att de mul umit $ de fericit. Ce om fermector2 Att de c)ipe,, de !nalt2 O)2 Scumpa mea /i((12 Te ro&, scu("m c"mi displcea att de tare mai !nainte. Sper ca mi"o va trece cu vederea. Scumpa, scumpa /i((12 O cas la ora,2 Tot ce e mai minunat2 Trei fete mritate2 Dece mii pe an2 O), %oamne2 Ce"o s se !ntmple cu mine- Am s !nnebunesc. Acestea toate erau o dovad suficient ca !n privin a consim mntului ei nu !ncpea !ndoial. ,i Eli(abet), bucurndu"se ca asemenea efu(iuni fuseser numai pentru urec)ile ei, ie,i repede. %ar nici nu se afla de trei minute !n camera ei, ca maic"sa veni dup ea. $ Scumpa mea copil, nu m mai pot &ndi la altceva. Dece mii pe an ,i foarte probabil ,i mai mult. E ct un lord2 3i o autori(a ie special $ trebuie, ai s te mri i cu o autori(a ie special. %ar, scumpa mea iubit, spune"mi ce mncare !i place domnului %arc1 cel mai mult, ca s i"o pot servi mine. Aceasta era o proast prevestire despre atitudinea pe care o va putea avea mama ei fa de domnul %arc1. ,i Eli(abet) !,i ddu seama ca, de,i era si&ur de toat dra&ostea lui ,i nu avea nici o &ri# !n privin a consim mntului prin ilor, !i mai rmnea !nc ceva de dorit. %ar (iua urmtoare trecu mai bine dect se a,teptase. cci doamna 'ennet avea, din fericire, att venera ie pentru viitorul ei &inere, !nct nu cute(a s"i vorbeasc dect dac putea s aib vreo aten ie fa de el, sau s",i arate respectul pentru prerea lui. Eli(abet) avu plcerea de a",i vedea tatl strduindu"se s se apropie de lo&odnicul ei. ,i domnul 'ennet o asi&ur curnd ca %arc1 cre,tea !n stima lui cu fiecare ceas. $ Am o mare admira ie pentru cei trei &ineri ai mei, spuse el. 5ic+)am, poate, este favoritul meu. dar cred c"mi va plcea so ul tu tot ct ,i al Janei.
Capitolul /C Eli(abet), creia !i revenise repede bun dispo(i ie, dorea ca domnul %arc1 s"i spun motivele pentru care se !ndr&ostise de ea. $ Cum a i !nceput- 7l !ntreb. *ot s !n ele& ca, !nceputul odat fcut, a i mers ca fermecat !nainte. dar ce v"a putut strni, la !nceput$ Nu pot s stabilesc or, sau locul, sau privirea, sau cuvintele care au pus temelia. Este prea mult de atunci. Eram !n mie(ul lucrului !nainte de a ,ti ca m pornisem. $ /a !nceput a i fost ostil frumuse ii mele. ct despre maniere, purtarea mea fa de dumneavoastr a fost !ntotdeauna la mar&inea nepolite ii ,i nu v"am vorbit niciodat fr s nu doresc mai de&rab s va rnesc. 8i i sincer acum. m"a i plcut pentru impertinenta mea.
Page
$ *entru vioiciunea min ii dumneavoastr. $ A i putea foarte bine s"i spune i de"a dreptul impertinent. a fost doar un pic mai pu in
dect att. 7n realitate era i stul de polite e, deferenta, de aten ii inoportune. Era i de(&ustat de femeile care vorbeau ,i priveau ,i cu&etau mereu numai pentru a fi aprobate de dumneavoastr. =" am strnit ,i interesat pentru ca eram att de deosebit de ele. %ac nu a i fi fost !ntr"adevr bun, m" a i fi urt din cau(a aceasta. dar, !n ciuda ostenelii ce va ddea i ca s nu se vad, sentimentele dumneavoastr au fost totdeauna nobile ,i drepte, ,i !n adncul inimii !i dispre uia i total pe aceia care, cu atta asiduitate, va adulau. 9at2 ="am scutit de oboseal de a"mi spune motivele. ,i, !ntr" adevr, dac inem seama de toate, !ncep s cred ca este perfect lo&ic. /a drept vorbind, nu ,tia i nimic bun despre mine, dar nimeni nu se &nde,te la asta cnd se !ndr&oste,te. $ N"a fost nimic bun !n purtarea dumneavoastr afectuoas fa de Jane, cnd era bolnav la Net)erfield$ %ra&a de Jane2 Cine ar fi putut s nu fac ceea ce am fcut eu pentru ea- %ar, !n orice ca(, face i o virtute din asta. 'unele mele !nsu,iri sunt sub protec ia dumneavoastr ,i trebuie s le e6a&era i ct mai mult cu putin . mie, !n sc)imb, !mi revine sarcina s &sesc prile#uri pentru a va nec#i ,i a m certa cu dumneavoastr ct mai des posibil. ,i voi !ncepe imediat !ntrebndu"v ce v"a fcut att de !ndrtnic !n a mer&e drept la int, !n ultimul timp. Ce v"a fcut att de timid fa de mine cnd ne"a i fcut prima vi(it ,i apoi cnd a i luat masa aici- %e ce a i avut aerul, mai ales cnd a i venit s ne face i vi(it, ca nici nu va pas de mine$ *entru ca era i &rav ,i tcut ,i nu m"a i !ncura#at deloc. $ %ar m sim eam stn#enit. $ 3i eu la fel. $ 0i"a i fi putut vorbi mai mult, cnd a i venit la mas. $ Un om care ar fi sim it mai pu in ar fi putut. $ Ce nenorocire ca ave i un rspuns !n elept de dat ,i ca eu sunt att de !n eleapt !nct s"l accept2 0 !ntreb ct ar mai fi mers a,a dac am fi lsat totul pe seama dumneavoastr. 0 !ntreb c*nd a&i "i vorbit, dac nu v"a, fi !ntrebat eu. ?otrrea mea de a va mul umi pentru buntatea pe care a i avut"o fa de /1dia a avut desi&ur mare efect $ prea mare, m tem. cci ce se !ntmpl cu moral, dac fericirea noastr i(vor,te din clcarea unei promisiuni- 8iindc nu eram !ncuviin ata s atin& acest subiect. Asta nu se face niciodat. $ Nu trebuie s fi i m)nit. 0orala este perfect satisfcut. 7ncercrile de ne#ustificat fcute de /ad1 Cat)erine pentru a ne despr i au fost factorii care mi"au !nlturat toate !ndoielile. Nu datore( fericirea mea de a(i nerbdrii dumneavoastr de a va e6prima recuno,tin a. Nu aveam de &nd s a,tept s face i primul pas. Ceea ce"mi spusese mtu,a mea !mi dduse speran e ,i eram )otrt s aflu !ndat totul. $ /ad1 Cat)erine a fost de un infinit folos. ceea ce ar trebui s"o fericeasc, deoarece ador s fie de folos. %ar spune i"mi de ce a i venit la Net)erfield- Numai ca s clri i pn la /on&bourn ,i s va sim i i stn#enit- Ori avea i inten ii mai serioase$ Scopul meu real era s va vd ,i s !ncerc s"mi dau seama dac mai era vreo speran s va fac cndva s m iubi i. Scopul mrturisit sau ceea ce"mi mrturiseam mie !nsumi era s constat dac sora dumneavoastr mai inea !nc la 'in&le1 ,i, !n ca( afirmativ, s"i fac prietenului meu destinuirea pe care i"am ,i fcut"o. $ =e i avea vreodat cura#ul s"o !ncuno,tin a i pe /ad1 Cat)erine de ceea ce o a,teapt$ Se pare ca ceea ce"mi lipse,te este timpul, mai curnd dect cura#ul, Eli(abet). %ar lucrul acesta trebuie !nfptuit. ,i dac"mi dai o foaie de )rtie, va fi e6ecutat pe loc. $ 3i, dac n"a, avea ,i eu de scris o scrisoare, a, putea sta ln& dumneata pentru a" i admira rndurile drepte, precum a fcut"o cndva o alt domni,oar. %ar am ,i eu o mtu, pe care am cam ne&li#at"o. Eli(abet) nu rspunsese !nc la lun&a scrisoare a doamnei 4ardiner, fiindu"i neplcut s"i de(vluie !n ce msur supraestimase dnsa intimitatea dintre domnul %arc1 ,i ea. acum !ns, avnd de comunicat ceva ce ,tia c"i va bucura nespus, se sim ea aproape ru,inat, dndu",i seama ca unc)iul ,i mtu,a ei pierduser de#a trei (ile de fericire, ,i le scrise imediat precum urmea(: @i"a, fi mul umit mai de mult, scumpa mtu,a, a,a cum ar fi trebuit s fac, pentru lun&, amabil ,i satisfctoarea !n,iruire a amnuntelor. dar, ca s spun adevrul, am fost prea suprat pentru a scrie. *resupuneai mai mult dect era !n realitate. )cum !ns, presupune ct dore,ti. da fru liber fante(iei, las" i !nc)ipuirea s (boare cum !i va permite aceast tem ,i, afar de ca(ul ca m cre(i de#a mritat, nu po i &re,i cu mult. Trebuie s"mi scrii din nou, foarte curnd, ,i s"l lau(i cu mult mai mult dect !n ultima scrisoare. 7 i mul umesc iar ,i din suflet ca
Page
nu ne"am dus la /acuri. Cum de"am putut s fiu att de proast, !nct s"o fi dorit- 9deea dumitale cu poneii este !ncnttoare. =om !ncon#ura parcul, !n fiecare (i. Sunt fiin cea mai fericit din lume. *oate ca au mai spus"o ,i al ii !naintea mea, dar nimeni cu atta temei2 Sunt mai fericit c)iar dect Jane. ea surde numai. eu rd. %omnul %arc1 va trimite toat dra&ostea ce"i mai rmne disponibil de la mine. Trebuie s veni i cu to ii la *emberle1, de Crciun. A dumitale etc. Etc. Scrisoarea domnului %arc1 pentru /ad1 Cat)erine avea un stil diferit, dar ,i mai diferit !nc dect aceste dou scrisori a fost aceea trimis de domnul 'ennet domnului Collins, ca rspuns la ultima lui misiva. Scumpe domn, Trebuie s va deran#e( !nc o dat pentru felicitri. Eli(abet) va fi !n curnd so ia domnului %arc1. Consola i"o pe /ad1 Cat)erine cum ve i putea mai bine. %ar dac a, fi !n locul dumneavoastr, a, rmne de partea nepotului. Are mai mult de oferit. Al dumneavoastr sincer etc. Etc. 8elicitrile trimise de domni,oara 'in&le1 fratelui sau pentru apropiata lui cstorie au fost ct se poate de afectuoase ,i de nesincere. Cu acest prile# dnsa i"a scris c)iar ,i Janei, pentru a",i e6prima !ncntarea ,i pentru a"i re!nnoi toate mrturisirile de afec iune de mai !nainte. Jane nu s"a lsat !n,elat, dar a fost impresionat. ,i, de,i nu avea nici cea mai mica !ncredere !n ea, nu s"a putut !mpiedica s nu"i trimit un rspuns mult mai amabil dect ,tia ca merit. 'ucuria domni,oarei %arc1, cnd primi o veste similar, a fost tot att de sincer ca ,i a fratelui sau, cnd o trimise. *atru pa&ini de )rtie au fost ne!ndestultoare pentru a"i cuprinde toat bucuria, ca ,i dorin a e6presa de a fi iubit de cumnata ei. 7nainte s soseasc vreun rspuns de la domnul Collins sau felicitri pentru Eli(abet) din partea so iei acestuia, familia de la /on&bourn afla ca domnul ,i doamna Collins sosiser la /ucas /od&e. 0otivul acestei &rabnice cltorii deveni curnd cunoscut. /ad1 Cat)erine fusese att de furioas de con inutul scrisorii nepotului sau, !nct C)arlotte, sincer bucuroas de aceast cstorie, dorise s plece de acolo pn ce furtuna va fi trecut. =enirea prietenei sale !ntr"o astfel de clip era pentru Eli(abet) o adevrat plcere, de,i, !n cursul !ntlnirilor dintre ei, era silit s o considere scump pltit, v(ndu"l pe domnul %arc1 e6pus la toat polite ea ostentativ ,i solemn a so ului C)arlottei. El o suport totu,i cu un admirabil calm. 3i !l ascult cu un aer foarte decent c)iar ,i pe Sir 5illiam /ucas, cnd acesta !l complimenta, spunndu"i ca duce cu sine &iuvaerul cel mai de pre din inut ,i cnd !,i e6prim speran a ca se vor intimi adesea la palatul St. James. %ac ridic din umeri, nu o fcea !nainte ca Sir 5illiam s se fi !ndeprtat. =ul&aritatea doamnei *)ilips era o alt !ncercare ,i poate ,i mai mare pentru rbdarea lui ,i, de,i doamna *)ilips, ca ,i sora ei, era prea plin de respect pentru a i se adres lui %arc1 cu familiaritarea pe care o !ncura#a voio,ia lui 'in&le1, totu,i, ori de cte ori desc+idea gura, era fr e6cep ie vul&ar. 3i, de,i deferenta pe care o avea pentru el o fcea mai tcut, nu era deloc cu putin s"o fac mai distins. Eli(abet) se strduia din rsputeri s"l ocroteasc de aten iile asidue ale tuturor, fiind mereu dornic s"l pstre(e pentru ea ,i pentru acei membri ai familiei cu care putea sta de vorba fr s se simt umilit. dac sim mintele de(a&reabile provocate de aceste !mpre#urri rpeau perioadei de lo&odn multe dintre bucuriile ei fire,ti, Eli(abet) !,i punea mari speran e !n viitor. ,i a,tept cu !ncntare vremea cnd vor fi prsit societatea att de pu in plcut amndurora, pentru tot confortul ,i ele&anta cercului lor familial de la *emberle1. Capitolul /C9 8ericit a fost, pentru sentimentele sale materne, (iua !n care doamna 'ennet a scpat de cele dou fiice ale sale $ cele mai merituoase. Nu e &reu de &)icit cu ce mndrie plin de !ncntare o vi(it ea, mai apoi, pe doamna 'in&le1 ,i vorbea despre doamna %arc1. %e dra&ul familiei sale, a, dori s pot spune ca !mplinirea dorin ei ei celei mai fierbin i $ aceea de a",i vedea la casele lor trei dintre fiice $ a avut un efect att de fericit, !nct a fcut din dnsa o femeie cu #udecat, binevoitoare, bine informat pentru tot restul vie ii sale. de,i pentru so ul sau, care poate n"ar fi &ustat o fericire con#u&al de o form att de neobi,nuit, era un noroc ca dnsa continua s fie, oca(ional, nervoas ,i, invariabil, proast. %omnului 'ennet !i lipsea e6traordinar cea de a doua fiica. dra&ostea pentru ea !l &onea de acas, mai des dect orice altceva. Ador s se duc la *emberle1, mai ales cnd era cel mai pu in a,teptat. %omnul 'in&le1 ,i Jane rmaser la Net)erfield numai un an. O vecintate att de apropiat de mama ,i rudele lor de la 0er1ton nu era de dorit nici mcar pentru "irea lui !n&duitoare sau pentru
Page
inima ei afectuoas. %orin att de scumpa a surorilor lui a fost astfel satisfcut. 'in&le1 a cumprat o proprietate !ntr"un inut vecin cu %erb1s)ire. iar Jane ,i Eli(abet), !n completarea celorlalte i(voare de fericire, se aflau la trei(eci de mile una de alta. ;itt1, spre realul ei profit, !,i petrecea ma#oritatea timplui cu cele dou surori mai mari. 7ntr"o societate att de superioar celei pe care o cunoscuse !n &eneral, pro&resele ei erau apreciabile. Nu avea o fire att de nestpnit ca a /1diei. ,i, scoas de sub influen a e6emplului acesteia, ea deveni, datorit aten iei ,i !ndrumrilor potrivite, mai pu in iritabil, mai pu in i&noran ,i mai pu in insipid. Era, desi&ur, inut cu &ri# departe de compania duntoare a /1diei. ,i, de,i doamna 5ic+)am o poftea adesea s vin s stea cu dnsa, promi ndu"i baluri ,i tineri domni, tatl ei nu consim ea niciodat s"o lase s se duc. 0ar1, sin&ura dintre fete care rmsese acas, era inevitabil !mpiedicat s",i continue instruirea din cau( ca doamna 'ennet nu suport s stea sin&ur. 0ar1 era obli&at s vin mai mult !n contact cu lumea, dar putea !nc, dup fiecare vi(it din timpul dimine ii, s fac considera iuni morale. ,i cum nu se mai sim ea umilit de compara ii !ntre frumuse ea surorilor sale ,i a ei, domnul 'ennet bnuia ca se supunea sc)imbrii cu destul plcere. Ct despre 5ic+)am ,i /1dia, caracterele lor nu suferir sc)imbri radicale !n urma cstoriilor surorilor ei. El suporta filo(ofic convin&erea ca Eli(abet) cuno,tea acum, desi&ur, tot ceea ce !i rmsese mai !nainte necunoscut din in&ratitudinea ,i falsitatea lui ,i, !n pofida acestui fapt, nu pierduse de tot speran a ca %arc1 s"ar putea totu,i lasa convins s"i asi&ure o situa ie. Scrisoarea de felicitri pe care Eli(abet) o primise la nunt, de la /1dia, o lmurise ca, dac nu c)iar el, cel pu in so ia lui nutrea o astfel de speran . Scrisoarea era scris cu acest scop: Scumpa mea /i((1, 7 i doresc numai bucurii. %ac"l iube,ti pe domnul %arc1 pe #umtate ct !l iubesc eu pe dra&ul meu 5ic+)am, trebuie s fii foarte fericit. Este o mare mn&iere s te ,tim att de bo&at. ,i cnd nu vei avea altceva de fcut, sper ca ai s te &nde,ti la noi. Sunt convins ca lui 5ic+)am i"ar plcea enorm o slu#b la palat. ,i nu cred ca am avea destui bani pentru a o scoate la capt fr un oarecare a#utor. Orice post de apro6imativ trei"patru sute pe an ar mer&e: totu,i nu"i vorbi domnului %arc1 despre asta dac preferi s n"o faci. A ta etc. Etc. Cum s"a !ntmplat ca Eli(abet) s prefere s n"o fac, a !ncercat !n rspunsul ei s pun capt oricror ru&min i ,i speran e de acest fel. /e trimitea totu,i adeseori a#utoarele pe care ,i le putea !n&dui, fcnd, ceea ce s"ar putea numi, economii !n c)eltuielile ei personale. *entru dnsa fusese totdeauna evident ca un venit ca al lor, !n min a doi oameni cu dorin e att de e6trava&ante ,i fr &ri# pentru viitor, trebuia s fie cu totul insuficient pentru a se !ntre ine. ,i ori de cte ori sc)imbau &arni(oan, Jane sau ea erau si&ure ca vor fi solicitate s"i a#ute cu ceva ca s",i ac)ite datoriile. 8elul lor de tri, c)iar ,i atunci cnd !nc)eierea pcii i"a silit s se instale(e !ntr"un cmin al lor, era e6trem de nestabil. Se mutau din loc !n loc !n cutarea unei locuin e mai ieftine ,i c)eltuiau tot timpul mai mult dect ar fi trebuit. Afec iunea lui 5ic+)am pentru /1dia sc(u repede pn la indiferen . a ei dur ni el mai mult ,i, la ciuda tinere ii ,i apucturilor sale, !,i pstra toate preten iile la importan a pe care i"o dduse cstoria. %e,i pe 5ic+)am, %arc1 nu"l putea primi la *emberle1, totu,i, de dra&ul Eli(abet)ei, l"a a#utat mai departe !n carier. /1dia venea din cnd !n cnd acolo, cnd so ul ei era plecat s se amu(e la /ondra sau 'at). iar la familia 'in&le1 rmneau amndoi deseori att de !ndelun&, !nct !l e6asperau ,i pe 'in&le1 care, cu toat buna lui dispo(i ie, mer&ea att de departe, !nct spunea c"o s le su&ere(e s",i fac ba&a#ele. %omni,oara 'in&le1 era profund #i&nit de cstoria lui %arc1. dar cum credea ca e cuminte s",i pstre(e dreptul de a"i vi(ita la *emberle1, trecu peste orice resentiment, fu cu 4eor&iana mai dr&stoas dect oricnd ,i cu %arc1 tot att de atent ca ,i pn atunci. iar pe Eli(abet) o rsplti cu toate restantele ei de polite e. Cminul 4eor&ianei era acum la *emberle1. ,i dra&ostea dintre sora ,i cumnata era e6act ceea ce nd#duise %arc1. Ele s"au ata,at una de alt e6act a,a cum speraser. 4eor&iana avea despre Eli(abet) prerea cea mai bun cu putin . de,i, la !nceput, privea cu o mirare ce se apropia de panic felul ei desc)is, vioi de a vorbi cu fratele sau. *e el, care !i inspirase totdeauna un respect ce aproape dep,ea afec iunea, !l vedea acum obiect de &lum, pe fa . 0intea i se !mbo& ea de cuno,tin e ne!ntlnite !nc pn atunci. %atorit sfaturilor Eli(abet)ei, !ncepu s !n elea& ca o femeie poate s",i ia fata de so ul ei libert i pe care un frate nu le va !n&dui totdeauna unei surori cu (ece ani mai mica dect dnsul.
Page
/ad1 Cat)erine a fost cum nu se poate mai indi&nat de cstoria nepotului el. ,i cum dnsa ddu fru liber la !ntrea&a ,i !nnscut franc)e e a firii sale, rspunsul la scrisoarea ce !i anun a acest lucru !l scrise !ntr"un un timp, orice le&tur fu !ntrerupt !ntre ei. %ar, !n cele din urm, la insisten ele Eli(abet)ei, %arc1 se lsa convins s"i treac cu vederea #i&nirile ,i s caute o reconciliere. ,i, dup !nc pu in re(isten din partea mtu,ii sale, resentimentul ei ced, fie !n fa a dra&ostei ce"o avea pentru dnsul, fie a curio(it ii de a vedea cum se purta so ia lui. a,a ca binevoi s vin !n vi(it la *em"berle1, !n ciuda pn&ririi suferite de parcul de acolo, nu numai datorit pre(en ei unei astfel de stpne, ci ,i prin vi(itele unc)iului ,i mtu,ii ei de la ora,. Cu familia 4ardiner, rmaser !ntotdeauna !n termenii cei mai intimi. %arc1, ca ,i so ia lui, !i iubea cu adevrat. ,i erau mereu !nsufle i i de cea mai fierbinte recuno,tin a pentru aceia care, aducnd"o pe Eli(abet) la %erb1s)ire, fuseser mi#locul prin care ei se uniser. Sfr,it
Page

Jane Austen Mandrie Si Prejudecata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jane Austen Mandrie Si Prejudecata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JANE AUSTEN MNDRIE I PREJUDECAT

$ Ce !ncntat va fi domni,oara %arc1 s primeasc o astfel de scrisoare2

Eli(abet) nu",i putu stpni uimirea.

$ 3i nu va !n&dui i niciodat s va lsa i orbit de vreo pre#udecat$ Sper ca nu.

$ Nu, nu l"a v(ut niciodat pn acum cteva (ile, la 0er1ton.

$ /as asta s"o )otr,ti sin&ur, !i rspunse domnul 'ennet.

S-ar putea să vă placă și