Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Action Methods Improving Motivation and Quality in the Learning Environments Profesor pentru ciclul primar: Zestran Catalin

Cu sprijinul si bunavointa ANPCDEFP, (Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale) am participat in perioada 14-20.07.2013, in Portugalia, la cursul Comenius Action Methods: Improving Motivation and Quality in the Learning Environments (numar de referinta CZ-2011-072-010 - catalogul Grundtvig-Comenius). Participarea mea si a altor 9 cadre didactice a fost facilitata financiar in cadrul Programului de Invatare pe Parcursul Intregii Vieti // Comenius - Mobilitati individuale de formare continua. Ideea de baza a cursului a fost aceea de introduce participantii in lumea metodelor activ-participative cu scopul de a imbunatati motivatia celor care invata si de a crea un climat pozitiv in mediul educational. Cursul (la care au participat peste 30 de cadre didactice din mai multe tari europene) a fost unul deosebit iar organizarea a fost ireprosabila - de la programul zilnic al activitatilor pana la cazare, masa si intalnirile interculturale ce aveau loc seara. Programul a fost deosebit de dens, deloc redundant si datorita lui cei 30 de participanti au devenit un grup de 30 de prieteni care au inceput sa-si impartaseasca ideile, nedumeririle, punctele slabe sau cele tari. Am devenit un grup in care invatarea putea sa se desfasoare nestingherita. Poate ca in mod normal aceste aspecte nu sunt considerate esentiale in prezentarea unui curs, insa, in cazul de fata, ele sunt, randurile ce urmeaza incercand sa demonstreze acest lucru. Inainte insa de a trece la o scurta expunere a invatamintelor acumulate se cuvine a preciza ca intregul continut al prezentarii reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului si ca AN si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care continutul informatiei va fi folosit. Metodele active de motivare constituie o abordare a invatarii individuale si colective care se bazeaza pe generarea unei participari afective cat mai puternice a participantilor. Exercitiile active promoveaza o atmosfera placuta in grup, bazata pe deschidere, dialog si participare. Este foarte important ca toate acestea sa se petreaca intr-un mediu sigur, in care sa existe deschidere catre lucruri pozitive si incredere ca orice probleme sau conflicte vor fi adresate si rezolvate. Activitatile trebuie sa fie intotdeauna placute si sa nu afecteze increderea in sine a copiilor in mod negativ (competitia nu este incurajata in astfel de situatii). Este de asemenea foarte important sa existe o progresie a exercitiilor, de la cele mai simple la cele mai solicitante, pentru a mari increderea si entuziasmul participantilor. Fiecare exercitiu va fi insotit de o scurta discutie in care sunt evidentiate asteptarile, experientele si invatamintele acumulate de catre copii. (discutia nu trebuie sa aiba neaparat loc imediat pentru a nu se intrerupe elanul acumulat, dar nici dupa o perioada prea lunga, pentru a se pastra cat mai vii in memorie impresiile participantilor) Majoritatea metodelor active de abordare a unei situatii de invatare au la baza o filozofie comuna care poate fi extinsa in mult mai multe situatii decat cele ce vor fi prezentate mai jos. Sa luam un exemplu simplu: septembrie, clasa de inceput de ciclu scolar sau orice alta clasa in care au venit colegi noi, ceea ce necesita o serie de prezentari/introduceri. Abordarea clasica (Dragi copii, de astazi avem cativa noi colegi, ii rugam acum sa se prezinte!) pune o presiune destul de mare atat pe cei care se vad in postura de a se evidentia intr-un mediu necunoscut cat si pe cei care se vad nevoiti sa accepte in randul lor noi membrii.
1

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

O abordare tipica metodelor active ar fi urmatoarea: (daca este posibil accesul intr-o sala de sport/conferinte etc, toate exercitiile se pot face acolo, daca nu, se pot utiliza curtea scolii si sala de clasa) Salut din mers! Se delimiteaza un spatiu si toti copiii incep sa mearga ca si cum ar incerca sa ajunga la o intalnire si sunt in intarziere, incercand sa ocupe tot spatiul respectiv cat mai uniform si fara sa urmeze un traseu regulat. (nu vor merge in cerc sau numai pe margini) Dupa o perioada coordonatorul decide viteza de mers anuntand cate un numar de la 0 la 10, unde 5 inseamna mers normal. Dupa o alta perioada se da instructiunea de a privi in ochi ceilalti copii in timpul mersului, iar in momentul in care 2 copii se apropie suficient unul de celalalt, cei doi se vor saluta, isi vor spune numele si isi vor strange mainile apoi isi vor continua drumul. Salut de schimb! Se delimiteaza un spatiu si toti copiii incep sa mearga in el. La un moment dat incep sa isi stranga mainile doi cate doi, insa nu au voie sa isi dea drumul la maini pana nu gasesc o mana de schimb (dai mana dreapta cu cineva si nu poti sa ii dai drumul pana cand nu ai pe altcineva care sa iti stranga cealalta mana). Plimbarea impreuna Grupul se imparte in perechi in mod aleator si incep sa se plimbe in spatiul disponibil (exercitiul se poate face si cu colegul de banca, in clasa). Pentru cateva minute fiecare copil se prezinta partenerului fara a intra in detalii importante (Pentru cei mai mici este mai simpla instructiunea: spune 3 lucruri despre tine: activitati care iti plac, animale preferate etc este important sa nu dam prea multe sugestii fiindca copiii de varsta mica au tendinta de a le prelua direct si nu isi mai exprima propriile preferinte). Dupa aceea toata lumea se aseaza pe podea/in banci si incep sa isi deseneze partenerul pe o foaie de hartie pe care o tin pe cap. Dupa ce toata lumea a terminat, partenerii se prezinta unul pe celalalt: Acesta este . (spune numele partenerului si arata desenul realizat pe foaie) si el (spune ceea ce isi aduce aminte din prezentarea colegului) Care sunt caracteristicile acestei abordari? In primul rand se pleaca de la o interactiune fizica care nu implica nici o constrangere (mersul liber), se trece la un contact fizic minim (stransul mainilor), se introduce ideea de legatura (nevoia gasirii unui ajutor cea de-a treia mana) si incearca sa elimine presiunea asupra celui care vorbeste, deoarece nu mai vorbeste despre el. In al doilea rand elimina competitivitatea inutila/ frustrarea/ sentimentul de incapacitate: foarte multi atunci cand sunt rugati sa deseneze portretul cuiva cad in cateva capcane: se agata prea mult de detalii, devin frustrati din cauza ca desenul nu seamana, sau pur si simplu nu incearca fiindca eu nu pot desena oameni multe din aceste probleme dispar in momentul in care esti rugat sa tii foaia deasupra capului nimeni nu se asteapta la un desen realist, majoritatea nu au mai incercat aceasta tehnica deci nu stiu ca nu pot sa fac iar rezultatele (desenele in sine) nu pot sa fie decat comice, cu cat sunt mai nereusite cu atat sunt mai comice. Asa ca prezentarea celuilalt incepe cu o portie de ras iar datele efective pe care le vei afla despre ceilalti sunt mai putin importante: ai aflat numele lui, ai ras impreuna cu el, ati inceput sa faceti parte din acelasi grup! Acest aspect este foarte important in filosofia metodelor active: cata vreme colectivul nu este un grup, invatarea/interactiunea/evolutia copiilor nu poate fi optima. Primul demers necesar oricarui inceput este asadar formarea unui grup in clasa, bazat pe o idee simpla: Ne simtim si invatam bine impreuna! Ceea ce urmeaza este o mica parte din exercitiile si abordarile posibile care sparg gheata, favorizeaza eliminarea tensiunilor dintr-un colectiv si ajuta la descoperirea placerii participarii.
2

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Puternicul Paul Copii formeaza un cerc si fiecare se prezinta, asociindu-si numele cu un alt cuvant care incepe cu aceeasi litera si cu o actiune toti membrii grupului rostesc si ei numele+cuvantul si imita actiunea (de ex: Puternicul Paul + o saritura, Darnica Daria + gestul de a oferi o floare etc) Scena in miscare Copii se aliniaza pe o lungime a unui dreptunghi imaginar. Primul copil incepe sa mearga de-a lungul dreptunghiului si cand ajunge pe cealalta lungime incepe sa faca ceva o actiune (miscare), insotita de sunete, care sa il reprezinte. Dupa ce a ajuns din nou pe prima latura, randul avanseaza si alt copil pleaca sa se prezinte. Vin la tine! Copii formeaza un cerc si atunci cand sunt gata, cate unul, pe rand si fara o ordine impusa, pornesc spre centrul cercului spunand numele altui copil care, cand isi aude numele se va indrepta si el spre centru. Aici cei doi se vor saluta iar apoi se vor duce catre locul celuilalt (vor face schimb de locuri). Se poate ridica complexitatea prin strigarea a 2 sau 3 nume. Ma relaxez Grupul sta jos pe podea in cerc. Coordonatorul sta intr-o pozitie relexata si anunta: Aceasta este pozitia relaxata a lui (numele coordonatorului). Toata lumea imita pozitia si repeta: Aceasta este pozitia relaxata a lui . Fiecare copil, pe rand, prezinta/demonstreaza propria lui pozitie relaxata pe care ceilalti o imita si repeta Aceasta este pozitia relaxata a lui Jocul adjectivelor Fiecare copil primeste cate 4 jetoane pe care este scris cate un adjectiv; daca cele 4 adjective nu il caracterizeaza perfect, se poate face schimb cu alti parteneri. Timp de lucru: 5 minute. Apoi fiecare copil este invitat sa se prezinte folosind cele 4 adjective si justificand folosirea lor. Salata de fructe Grupul e asezat in forma de cerc pe scaune. Fiecare membru al grupului primeste cate un jeton cu un fruct desenat/scris, in total 4 fructe. Coordonatorul grupului sta in mijloc si numeste un fruct; copii care au un jeton cu fructul respectiv trebuie sa-si schimbe locurile, facand astfel cunostinta cu noii vecini. Fiindca coordonatorul va incerca sa se aseze si el, un copil va ramane fara scaun si va deveni coordonator. Timp: 12 minute, dupa care se striga un alt fruct. (din cand in cand se poate striga salata de fructe si atunci toti copii trebuie sa isi schimbe locurile) Pot sa te prezint? Toata lumea sta in cerc, pe scaune, fara mese in fata. Coordonatorul spune: Numele meu este...... (numele sau) si langa mine (arata in partea dreapta) sta (spune numele celui care sta langa el). Acesta spune: Numele meu este (isi spune numele), stau langa (Numele coordonatorului) si langa (Numele celui din dreapta lui). Acesta spune spune: Numele meu este.................... si langa mine stau (Numele coordonatorului) si (numele participantului din dreapta profesorului) iar in dreapta mea sta (Numele celui din dreapta) Acesta anunta si el numele coordonatorului si al tuturor celor dintre el si coordonator, se intoarce spre dreapta si spune iar in dreapta mea sta . (Numele celui din dreapta) Se continua pana la ultimul copil care ajunge sa spuna numele tuturor celorlalti participanti. Jocul se poate relua dupa o perioada modificandu-se pozitia participantilor. Jocul oglinzilor Grupul este impartit pe perechi; unul din parteneri e oglinda si trebuie sa reproduca miscarile celuilalt; exercitiul se desfasoara pe fond muzical.
3

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Jocul imaginilor Pe podea sunt rasfirate cateva imagini din natura. Fiecare copil isi alege o imagine. Apoi i se cere sa defineasca imaginea respectiva: a) printr-un singur cuvant; b) printr-o miscare; c) printr-un sunet. Panou autodescriptiv Pe o plansa, in centru se lipeste o fotografie a copilului pe care el o inconjoara apoi cu diverse imagini (flori, carti, diverse imagini din sport, etc.) care sa il defineasca. Se poate trece si la o auto-prezentare verbala cu ajutorul planselor insa numai dupa ce grupul a avut timp sa exploreze colajele. Doar o privire Se delimiteaza un spatiu si toti copiii incep sa mearga uitandu-se cand in jos cand in sus unii la ceilalti. Daca doi isi intalnesc privirile ies amandoi pe margine si incep sa discute despre un subiect predefinit pentru cateva minute apoi se reintorc. Daca as fi pe Se delimiteaza un spatiu si toti copiii incep sa mearga ca si cum ar fi pe luna, ar merge pe cioburi desculti, ar avea 110 ani, ar avea doi copii de mana etc Bomba si scutul Se delimiteaza un spatiu si toti copiii isi aleg (fara sa spuna cu voce tare) o alta persoana pe care o vor considera bomba. Fiecare incearca, fara sa fuga si fara sa se opreasca din mers, sa pastreze o distanta cat mai mare intre el si bomba! Dupa o perioada fiecare alege un alt copil care va avea rolul de scut si pe care vor incerca sa il tina pe cat posibil intre ei si bomba. La un moment dat coordonatorul striga bummm, toata lumea ingheata pe pozitii si sunt analizate axele persoana/scut/bomba. Lupii Jocul imbratisarilor Copiii stau in cerc si unul dintre ei, in mijloc, tine in mana o minge; la semnalul lupii! cel aflat in mijloc trebuie sa atinga un alt copil cu mingea pe spate; pentru a se proteja acestia vor incerca sa isi gaseasca o pereche si sa stea spate in spate. Cel care nu e suficient de rapid in a-si gasi o pereche si este atins cu mingea va fi noul lup. Batem din palme Copiii formeaza un cerc. Coordonatorul se intoarce catre un vecin de-al lui si amandoi bat o data din palme unul in fata celuilalt fara sa se atinga unul pe celalalt. Vecinul coordonatorului se intoarce apoi catre celalalt vecin al lui si amandoi bat din palme si tot asa pana cand miscarea face ocolul cercului. Dupa o perioada se trimit mai multe batai de palme in cerc, in aceeasi directie sau in sens opus. Sus-jos! Copii formeaza un cerc si incep sa prinda muste: cineva se lasa in jos iar vecinii lui se intorc catre el si bat din palme deasupra capului lui. Apoi vecinul din dreapta al primului se lasa in jos si prima persoana impreuna cu celalalt vecin al celui care s-a lasat in jos bat din palme Dupa ce miscarea a facut un cerc complet se mareste viteza de executie, progresiv, pana la (extenuare ) La cutie! Copiii formeaza un cerc, iar coordonatorul ramane in centru. La comanda jos cel caruia ii este adresata (e preferabila indicarea cu mana a celui vizat pentru a se evita confuziile) se lasa in jos iar vecinii, fara sa se intoarca cu fata catre el, isi ridica cate o mana deasupra lui (mana cea mai apropiata) si il inchid intr-o cutie imaginara. Jocul devine din ce in ce mai rapid iar cei care se incurca ies din joc pana cand ramane un singur jucator care devine coordonator pentru urmatoarea runda.
4

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Zip Zap Copiii formeaza un cerc, iar coordonatorul incepe sa trimita la stanga o bataie de palme. (mana dreapta loveste mana stanga care se misca la stanga este preluata din zbor de catre vecin care o trimite mai departe pieptul ramane mereu orientat catre centrul cercului se misca doar capul si mainile) Miscarea este insotita de pronuntarea cuvantului zip. Dupa cateva tururi de zip coordonatorul inverseaza miscarea catre dreapta si pronunta cuvantul zap. Din acest moment fiecare copil are 2 optiuni: sa trimita miscarea la stanga si sa pronunte zip sau sa o trimita la dreapta si sa pronunte zap. Dupa o perioada se adauga comanda bang care permite aruncarea bataii de palme catre altcineva in afara de vecini (bataia de palme se face in acest caz in fata mainile indicand persoana vizata) Se continua marind din ce in ce mai mult viteza de trimtere a bataii. Caut casa! Copiii sunt impartiti un grupuri de cate trei: doi cu mainile oblic ridicate in fata vor forma o casa (unul este zidul stang iar celalalt zidul drept) - cel de-al treilea va fi persoana care locuieste in casa. Coordonatorul poate striga 4 comenzi: zidul stang - toti cei care sunt zid stang (stanga si dreapta sunt decise de pozitia persoanei care locuieste in casa) trebuie sa isi paraseasca pozitia si sa gaseasca alta casa care are nevoie de zid stang; zidul drept (aceeasi actiune dar vor pleca cei care sunt zid drept), persoana(persoanele isi schimba casele) sau cutremur(toata lumea isi schimba rolul) Jocul este foarte interesant cand numarul participantilor este divizibil cu 3 coordonatorul va intra dupa prima tura si el in joc si astfel cineva va ramane pe afara si va deveni coordonator. Discutiile ulterioare pot sa includa intrebari referitoare la situatia oamenilor fara casa, fara prieteni etc. Padurea sunetelor Copiii formeaza un cerc. Unul dintre ei se intoarce catre dreapta si trimite mai departe urmatorului copil un sunet cand sunetul ajunge inapoi la el il transmite inca o data mai departe vecinului insa acesta il va schimba cu propriul lui sunet care va face si el inconjurul grupului pana cand fiecare copil va trimite un sunet. Statuia lipsa! Copiii formeaza un cerc. Doi dintre ei vin in mijloc si interactioneaza intr-un fel oarecare (de ex. se saluta) iar la un moment dat devin statui (ingheata intr-o postura). Unul dintre ei ramane nemiscat, celalalt se intoarce la loc si un al treilea vine si adopta o alta pozitie fata de primul copil. Restul copiilor incearca sa explice cum s-a modificat tabloul initial. Secretul statuilor Copiii sunt impartiti in grupuri de cate 5 si primesc un cuvant secret pe care trebuie sa il ilustreze intro compozitie de statui. Dupa ce fiecare grup si-a definitivat compozitia, si-o prezinta pe rand iar ceilalti incearca sa o decodifice: Intrebari ce pot ghida analiza: 1. Ce se observa dpdv fizic? 2. Ce credeti ca se intampla in compozitia prezentata? 3. Care este cuvantul reprezentat? (Fiecare copil care prezinta poate sa execute o singura miscare, (si sa o repete de cateva ori) iar apoi poate sa spuna o scurta propozitie care sa arate la ce se gandeste personajul pe care il reprezinta). Poveste cu statui Copiii sunt impartiti in grupuri de cate 5 si fiecare grup trebuie sa ilustreze o poveste celebra printr-o compozitie de statui. (grupul trebuie sa decida care este povestea/secventa care ar fi cel mai usor de recunoscut de catre ceilalti nu se primesc indicatii din afara) Se prezinta apoi scena iar daca nu este recunoscuta de ceilalati este refacuta. Pescarul, elefantul si painea prajita Copiii formeaza un cerc. Coordonatorul in mijloc arata catre un copil si poate sa ii atribuie unul dintre cele 3 roluri: elefant, pescar sau paine prajita. Elefantul trebuie sa isi miste o mana in fata ca si cum ar fi o
5

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

trompa, pescarul sa imite utilizarea unei undite iar painea prajita sa sara in sus (ca painea din prajitor). Orice ezitare in realizarea actiunii elimina participantul din joc (se aseaza jos pe podea) O varianta mai complexa implica si vecinii din stanga si din dreapta ai elefantului, pescarului sau painii prajite, care la randul lor vor trebui sa execute o actiune: sa adauge urechi elefantului (intorcandu-se catre el si formand urechile cu mainile), sa imite 2 salcii in jurul pescarului sau sa devina prajitorul (intorcandu-se catre el si formand prajitorul cu mainile intinse vertical in fata, in asa fel incat painea sa fie in prajitor. Oglinda ascunsa Copiii se raspandesc intr-un spatiu delimitat, isi aleg fara sa spuna cu voce tare o sursa (un alt copil) si incep sa ii copieze miscarile, expresiile, sunetele. La sfarsit se incearca ghicirea celui care te imita. Se cauta apoi lanturile: un copil care imita alt copil care la randul lui imita altul Interesante sunt lanturile inchise: un copil care imita alt copil care la randul lui imita primul copil. Nu neaparat! Copiii formeaza un cerc si in mijlocul lui se aseaza un obiect (de ex. un pantof). Copiii (fara o ordine anume si din proprie initiativa) se duc in centru si incep sa foloseasca obiectul respectiv ca si cum ar fi alt obiect acest nou obiect trebuie ghicit de catre grup (ex: pantoful folosit ca telefon, ciocan, crosa de golf etc, etc) Padurea de statui Copiii formeaza un cerc. Unul dintre ei merge in centrul cercului si adopta o postura pe care o pastreaza (devine statuie) Altcineva vine si se pozitioneaza fata de primul in asa fel incat sa completeze intrun fel oarecare postura primului, urmatorul adauga si el pana cand toti copiii fac parte din tablou. (se incearca apoi sa se desluseasca semnificatia acestuia) Desene fara semnificatie Copiii formeaza perechi pe baza unor criterii intamplatoare (culoarea parului, luna de nastere etc) Fiecare primeste o foaie de hartie mare (A3 +) Instructiunile initiale sunt: Deseneaza ceva simplu pe hartie, fara o semnificatie anume (fara sa incerce sa reprezinte un obiect/fiinta etc) Apoi fiecare copil va trebui sa schimbe foaia cu cea a partenerului si sa continue desenul in asa fel incat sa capete o semnificatie. La final din toate lucrarile se formeaza un desen/colaj mare pe podea. Noi si noi Copiii sunt impartiti in 4 grupuri si fiecarui grup i se cere sa isi aleaga un nume, sa isi elaboreze o constitutie, sa construiasca un steag si sa scrie/compuna un imn. Familia Ionescu Se aseaza doua randuri de scaune pozitionate fata in fata la o distanta de un metru intre randuri si jumatate de metru intre scaune. Copiii se aseaza pe scaune si devin membri a doua familii Ionescu. Primul copil de pe fiecare rand este tatal Ionescu, apoi mama, fiicele, fii, bunica, bunicul cainii si pisicile familiei Ionescu (se continua lista in functie de numarul de participanti). Instructiunile sunt urmatoarele: de fiecare data cand este mentionat numele vreunui membru al familiei Ionescu acestia trebuie sa se ridice si sa ocoleasca intreg randul de scaune, revenind apoi in pozitia initiala. Atunci cand este mentionata familia Ionescu toata lumea se ridica si face inconjurul randului lor de scaune (coordonatorul indica un sens de alergare) O posibila poveste care poate fi citita: Tatal Ionescu a decis ca familia Ionescu sa mearga in vacanta in India. Mama Ionescu a fost foarte incantata iar fata Ionescu a si inceput sa fredoneze melodii indiene. In schimb fiul Ionescu se gandea ca mai bine ar sta acasa sa aiba grija de cainele si pisica Ionescu si sa petreaca mai mult timp cu bunicul Ionescu si cu bunica Ionescu. Dar ce surpriza tatal Ionescu anunta ca
6

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

toata familia Ionescu va pleca in excursie impreuna: tatal, mama, fiicele, fii, bunica, bunicul chiar si cainele si pisica. Ce familie unita! (Exercitiul poate fi folositor in diverse situatii: de ex atunci cand se studiaza o litera in clasa pregatitoare sau I, numele familiei poate sa devina Popescu, Georgescu etc :) Harta corpului uman Se contureaza imaginar pe parchet corpului uman; apoi fiecare se aseaza in locul care ii place mai mult (cap, picior, piept, mana, etc) justificandu-si apoi alegerea. Harta scolii Se contureaza imaginea scolii, cu salile componente: sali de clasa, cancelarie, laboratoare, etc. Copii se aseaza pe rand in locul preferat si apoi in cel pe care il place mai putin, justificand apoi alegerea. Jocul vederilor/cartilor postale Toti copii stau in cerc. In mijloc, raspandite pe parchet, se afla multe carti postale, imagini si vederi. Fiecare copil isi alege o imagine care ii descrie starea psihica din acel moment, justificandu-si alegerea. Jocul Orb&Mut Se formeaza perechi de inaltime aproximativ egala. Unul din parteneri e orb (legat la ochi cu o esarfa) iar celalalt e mut. Perechile astfel formate trebuie sa strabata un traseu cu diverse obstacole in cale, orbul bazandu-se pe partenerul mut care il ghideaza doar prin atingere. Se schimba apoi rolurile. Zarul sentimentelor Grupul este impartit in echipe de cate 6 persoane. Fiecare echipa primeste cate un zar si un bilet pe care este scrisa o lista de 6 sentimente: 1. Bucurie 2. Ura 3. Tristete 4. Uimire 5. Teama 6. Iubire Se arunca pe rand cu zarul, numarul de pe zar indica un sentiment din lista data; copilul care a aruncat trebuie sa spuna cand si in ce imprejurare a simtit ultima data respectivul sentiment. Poveste Grupul e impartit in 5 echipe; pe podea se gaseste cate o fasie mare de panza colorata, fiecare echipa alegandu-si cate o culoare. Membrii echipei se intind pe podea, culcati, ascultand muzica de relaxare si apoi o poveste (sau un fragment dintr-o opera literara). Apoi fiecare echipa trebuie sa creeze o scurta reprezentatie scenica, inspirata din povestea ascultata. Reprezentatia consta in miscare: dans, mima, fara a scoate vreun cuvant. Se vizioneaza toate reprezentatiile artistice. Discutii pe baza povestii: Ce ai simtit? Ce ti-a placut mai mult? Care consideri tu ca a fost cel mai emotionant fragment din poveste? De ce? Din ce eveniment istoric a fost inspirata povestea? Ce altceva mai stii despre acel moment istoric? Care este autorul acestei povesti? Ce altceva ai mai citit de acest autor? etc.

Metode active de crestere a motivatiei pentru invatare si a calitatii procesului de invatare

Sunt unic Se formeaza doua echipe, fiecare echipa primeste cate o plansa si un cuvant dintr-un set de cuvinte (de ex: lup/caprioara; alb/negru, rapid/lent etc) Fiecare echipa trebuie sa scrie pe plansa ce face unic cuvantul

primit. Se dezbate in comun si pentru fiecare idee propusa de o echipa, cealalta echipa trebuie sa gaseasca argumente contra; daca nu gasesc, prima echipa primeste un punct. Puzzle Copiii sunt impartiti in grupuri mici. Jumatate din membrii grupului sunt orbi (vor fi legati la ochi cu o esarfa). Cei orbi vor rezolva un puzzle (cu parti cat mai mari) cu ajutorul indicatiilor verbale primite de la cei care pot vedea. Doar membrii care nu pot vedea pot sa atinga piesele de puzzle. Cand puzzle-ul este gata, membrii vor schimba rolurile intre ei, cei care au putut vedea inainte vor deveni ,,orbi si vor reconstitui puzzle-ul. Cafeneaua invatatilor Grupul este invitat intr-un spatiu unde sunt aranjate cateva mese cu scaune in jurul lor. Se propune un subiect de discutie care va fi impartit pe mai multe subteme - va fi alocata o subtema pentru fiecare masa. Copiii se aseaza in mod aleatoriu la mese si incep sa discute despre subtema mesei respective. Toate ideile se consemneaza pe hartia care tine loc de fata de masa. Dupa 10 minute se ridica si merg la alta masa insa unul dintre ei ramane ca gazda pentru a explica noilor veniti ceea ce s-a discutat deja. Dupa ce toata lumea a vizitat cat mai multe dintre mese, ultimii ramasi la masa trec la rezumarea ideilor adunate si la prezentarea lor restului grupului. La final se trag concluzii despre tema initiala. Pe tot parcursul exercitiului coordonatorul este pe post de barman si le serveste bauturi racoritoare participantilor doar cand acestia il solicita asa cum ar proceda intr-o cafenea. (Coordonatorul incearca sa nu intervina in desfasurarea activitatii dupa ce a dat instructiunile initiale). Exercitiile/activitatile prezentate mai sus sunt doar o parte din optiunile celui care isi asuma rolul de coordonator/invatator si doreste sa faciliteze formarea unui grup intr-o colectivitate de copii si nu numai. (intregul colectiv de profesori poate sa participe la cateva sesiuni de team building) Numarul lor este in realitate nelimitat deoarece noi idei sau variante apar de obicei spontan, tot timpul. Ceea ce este insa cu adevarat importat este pastrarea spiritul care inspira metodele active:

Ne simtim si invatam bine impreuna!

Profesor pentru ciclul primar: Zestran Catalin