Gerhard Armauer Hansen

Albert Neisser
n. 1841; 1866 absolvent la Oslo


1868 incepe studiul leprei cu Danielssen

n.1855, 1877 absolvent in Breslau
1872-73: descopera bacteria si anunta ca a identificat
cauza (un germen) dar nu poate lega etiologic bacilul de
boala

1879 descopera gonococul (Neisseria ghonorhoae)

1979: il roaga pe Albert Neisser sa il ajute cu
histopatologia produselor biologice recoltate de la
pacientii sai

1880 Neisser anunta singur descoperirea leprei prin
identificarea bacilului in produsele recoltate de Hansen

Dupa 1880: sub presiunea de a putea macar lega bacilul
de boala clinica contamineaza intentionat cativa subiecti
umani, femei, in speranta ca va demonstra legatura
cauzala: acestea insa nu fac boala si astfel nu obtine
demonstratia.
Este acuzat de incalcarea bunei conduite in cercetare.
Ordinul medicilor il condamna la ridicarea dreptului de
libera practica

1882 numit profesor extraordinar

1898 publica date despre seroterapia sa contra sifilisului;
pentru baza de cercetare si-a ales ca subiecti umani
prostituate: unele se imbolnavesc
Este acuzat de incalcarea bunei conduite in cercetare dar
ordinul medicilor il absolva de acuzatie, pacientele neputand
aduce dovezi ca s-au imbolnavit din seroterapia lui Neisser iar
nu de pe urma meseriei lor

Ramane in organizarea sistemului medical ca expert in
lepra, implementeaza primele masuri epidemiologice,
promoveaza legea cu privire la lepra si reduce nr. de
leprosi cu 2/3, Norvegia fiind tara cu cel mai bun control al
leprei: profilaxia norvegiana este preluata in toate tarile
Europei

Contribuie la diagnosticul sifilisului (lucreaza cu Wasserman),
la tratamentul sifilisului (Salvarsan, Paul Ehrlich) si la profilaxia
sifilisului

Moare in 1912 la 71 de ani de inima desi suferea de sifilis
de 50 de ani
Unul dintre marii infectionisti ai lumii, o legenda a
medicinii norvegiene
Moare in 1916 de septicemie la 61 de ani dupa 37 de practica
Unul dintre marii bacteriologi ai lumii
Al doilea RM
Experimente desfasurate asupra
prizonierilor, Shir Ishii, unitatea 731
(1935-1945): arme biologice si
toxice de lupta
http://en.wikipedia.org/wiki/
Unit_731

Valoare sociala si genetica redusa Valoare sociala si genetica ridicata
Indezirabili, raufacatori,
neasimilati, marginalizati,
care franeaza dezvoltarea
sociala generand prejudicii
si cheltuieli ce depasesc
Beneficiile comunitare
Limitati in cunoastere si
abilitati, prost platiti,
saraci ,
Clasa care munceste
si isi aduce onorabil
aportul la mersul
societatii
Posedand cunoastere,
abilitati sporite, expertiza
ridicata, capabili
sa-I invete pe altii, etc.
Profesionisti independenti,
antreprenori, generatori
de locuri de munca, de
capital, foarte
bine platiti
Indezirabili, raufacatori,
neasimilati, marginalizati
Francis Galton, 1883: eugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)
Lxper|mente desfasurate pe sub|ecn uman| |n |agare de concentrare
naz|ste |n a| do||ea kM
1. gemen| (Auschw|tz),
2. transp|ant de musch|]oase]nerv| (Dachau)
3. traumansme cran|o-cerebra|e (Dachau)
4. h|poterm|e (Dachau)
S. ma|ar|e (Dachau),
6. a|ntud|ne |na|ta (Dachau)
7. gaze |r|tante
8. su|fonam|da (|n trat. Streptococ|||or)
9. tetanos, gangrena gazoasa
10. apa de mare (exper. pe rom|),
11. ster|||zare (Auschw|tz, kavensbrck)
12. eugen|e, |g|ena ras|a|a (kavensbrck)
13. otravur| (8uchenwa|d)
14. bombe |ncend|are cu fosfor
hup://en.wlklpedla.org/wlkl/nazl_human_experlmenLauon
CODUL DE LA NUREMBERG (1949)

1. Consimmntul voluntar al participanilor ntr-un experiment este esenial.
2. Rezultatele care urmeaz s fie obinute din experiment trebuie s fie benefice
pentru societate, iar
aceste rezultate nu pot fi obinute prin alte mijloace.
3. Studiul trebuie s fie fundamentat pe rezultatele obinute din experimente pe
animalei cunotine privind istoria natural a bolii, astfel nct rezultatele
anticipate s justifice desfurarea experimentului.
4. Orice suferin sau lezare fizic sau psihic inutile trebuiesc evitate n timpul
desfurrii
experimentului.
5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dac exist indicii c acesta ar putea
duce la decesul sau lezarea participanilor, cu excepia situaiilor n care
cercettorul particip el nsui ca subiect n experiment.
6. Gradul de risc asupra subiecilor nu trebuie s depeasc importana umanitar
a problemei
cercetate n experiment.
7.Trebuie luate msuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanilor.
8. Experimentele trebuiesc conduse numai de ctre persoane cu
calificaretiinific.
9. Participanii au dreptul de a decide terminarea participrii ntr-o cercetare la
orice moment dac ei
consider c participarea nu mai poate fi continuat.
10. Cercettorul care conduce experimentul trebuie s fie pregtit s-l ncheie dac
el consider c continuarea experimentului va duce la producerea de leziuni,
dizabiliti sau decesul participanilor.
DECLARATIA DE LA HELSINKI (iunie 1964, amendata de 9 ori
ultima oara in 2008).
Principii etice pentru Cercetatrea Medicala pe subiecti
umani

! A.Introducere
! 1.WMA (Asociatia Medicala Internationala)a emis Declaratia de la Helsinki
ca pe o seama de principii etice pentru cercetarea medicala in care sunt
implicati subiecti umani,incluzand materiale si date umane identificabile.
! 2.Desi Declaratia se adreseaza in primul rand medicilor,WMA incurajeaza si
pe alti participanti la cercetarea medicala sa adopte aceste principii.
! 3.Este de datoria medicului de a promova si a avea grija de sanatatea
! pacientilor,inclusiv a celor care sunt implicati in cercetarea medicala.
Cunostintele medicului si constiinta sa sunt dedicate atingerii acestui scop.
! 4.Declaratia de la Geneva a Asociatiei Medicale Internationale leaga
medicul de cuvintele Sanatatea pacientului meu va fi principal mea
indatorire si Codul International al Eticii Medicale declara ca Un medic
trebuie sa actioneze pentru binele si in interesul pacientului sau atunci
cand furnizeaza ingrijire medicala .
DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL



1.Experimentele Vipeholm din Suedia: zahar si carii la copii retardati
(1950)

2.Willowbrook hs.(1963-1966): hep. B, Ygl

3. Ch Barnard 1967


! Termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie
cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor
! 1970: Van Rensselaer Potter, defineste primul bioetica in
intelesul medical ca pe "o nou disciplin care s combine
cunoaterea biologic cu cea a sistemului valorilor cultural
umane
Tuskagee, 1972, Jean Heller
! In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati
de culoare, Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat
efectele infectiei avansate cu sifilis, fara sa incerce sa-i vindece pe
pacientii despre care se stia ca sunt bolnavi.
! Oamenii de stiinta americani au vrut sa vada daca persoanele de
culoare sunt afectate de sifilis in mod diferit fata de cele albe si care sunt
formele evolutive ale sifilisului tertiar.
! Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai
mare parte analfabeti din cele mai sarace regiuni ale statului Alabama.
! La momentul desfasurarii proiectului, accesul afro-americanilor la servicii
medicale era aproape inexistent. Multi dintre participantii la experiment
nu mai fusesera consultati de catre doctori niciodata.
! Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese
gratuite, iar famiile acestora si-au dat in cele din urma acordul pentru
realizarea autopsiilor in schimbul unor ajutoare banesti pentru
inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee.
! Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei
nu i s-a spus ca fusese infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati sau li s-au oferit
doze de medicamente considerate insuficiente pentru a vindeca boala
respectiva. Li s-a spus in schimb ca sufereau de sange rau (bad blood).
! In cele din urma, sifilisul a determinat aparitia unor tumori sau unor boli de
inima in randul pacientilor sau le-a provocat orbirea, paralizia si chiar
moartea.
! In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost adusi la Casa
Alba, unde presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in
numele poporului american.
! 1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.00 USD, mostenitori 15.000 USD
"What was done
cannot be undone.
But we can end the
silence.
We can stop turning
our heads away. We
can look at you in
the eye and finally
say, on behalf of the
American people:
what the United
States government
did was shameful.
And I am sorry.
Bill Clinton, 1997
Karen Ann
Quinlan
! Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 11 iunie 1985) a fost
o persoanaimportanta in istoria controversata a dreptului
de a muri afirmat in numele persoanelor care nu se pot
exprima nefiind contitnte.
! 1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in
SVP. Dupa ce a fost men!inuta n via!a pe un ventilator
timp de cateva luni, f"r" ameliorare, p"rin!ii ei au solicitat
spitalului sa intrerupa ngrijirea activa #i, pentru a-i
permite sa moara. Conducerea spitalului a refuzat, #i
urmatoarele lupte n justi!ie au ajuns pe prima pagina a
ziarelor.
! Cazul este creditat cu dezvoltarea domeniului modern al
bioeticii.
! Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care
o tineau in viata, a mai supravietuit in stare de coma timp
de circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.
! Cazul Quinlan continua sa ridice ntreb"ri importante n
teologia moral", bioetica, eutanasie, tutore legal #i
drepturile civile. Cazul ei a afectat practica de medicina #i
de drept n ntreaga lume. Dou" rezultate semnificative
ale cazului au fost formarea comisiilor de etic" formala n
spitale, aziluri #i case de ngrijire, precum #i dezvoltarea
directivelor de s"n"tate in avans.
Bioetica - definitii

! W.T. Reich (1978, Kennedy Inst. of Biothics -1971), defineste bioetica
ca fiind studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor
vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor
morale (Encyclopedia of Bioethics).
! Bioetica medicala (in sens restrans): Studiul comportamentului
moral si al controverselor etice generate de progresele tehnologice
ale medicinii
! Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp
de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care
abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de
medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu
biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului,
Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO,
2005)
Cerintele etice ale unei cercetari
pe subiecti umani
! Raportul Belmont (1979)
! Respectul persoanei
! Beneficenta
! Justitie


Modificat dupa: http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm
Principiile bioeticii Imperative etice ale cercetarii Aplicatibilitatea principiului
1.Respectul persoanei (respectul
fata de fiinta umana)
1) Fiecare persoana este un
agent autonom
2) Orice persoana cu autonomie
diminuata (vulnerabila) are
dreptul la protectie
Consimtamantul informat:
informare, intelegerea
informatiei, voluntariat, decizie
2.Beneficenta 1) Subiectilor cercetarii sa nu li
se produca rau
2) Maximizarea beneficiilor si
minimizarea riscurilor
Evaluarea riscurilor si
beneficiilor: natura si scopul
trebuie sistematic evaluate.
Spre deosebire de actul
medical in care indicatia
profesionala trebuie sa
prevaleze corelat cu analiza
riscurilor, in cercetare
indicatia poate fi depasita dar
prin compensatie analiza
riscurilor si beneficiilor
prevaleaza
3.Justitie 1) Beneficiile si riscurile sa fie
distribuite echitabil
Selectia participantilor
Proceduri echitabile de
selectie a participantilor (atat a
celor care sunt inclusi cat si a
celor care nu sunt inclusi)
http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm
RESPECTUL FATA DE FIINTA UMANA
Respect: sentiment de stim, de considera!ie sau de pre!uire deosebit
fa!" de cineva (DEX)
! Presupune recunoasterea unicitatii, libertatii, independentei, valorii si
demnitatii, egale intre toti, a dreptului la autodeterminare (a decide asupra
propriei sale persoane), a dreptului de a fi informat
! Persoanele vulnerabile
! Formele de implinire:
! Autonomie (competenta si capacitate decizionala; persoane
vulnerabile)
! Consimtamant informat (competenta si voluntariat; informare corecta si
completa- si intelegere; decizie si autorizare).

CIOMS ghid: CI este C dat de o persoana competenta care (1) primeste
informatia, (2) intelege informatia, (3) decide in interesul propriei persoane fara
a fi subiectul coercitiului, intimidarii sau aflata intr-o stare de vulnerabilitate
http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf
(International Ethical Guidelines for Biomedical Research Involving Human
Subjects )
! Prepared by the Council for International Organizations of Medical
Sciences (CIOMS) in collaboration with the World Health Organization,
Geneva 2002
BENEFICENTA: a proteja binele fizic, psihic, social
! A reduce riscul la minim
! A aborda cercetarea si rezultatele stiintifice si din perspectiva
comunitara
! Presupune si implica deopotriva Non-maleficenta
! Maximizarea beneficiului si minimizarea riscurilor pt. cei inclusi
in cercetare
JUSTITIE

! Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor
! Recrutare echitabila a subiectilor
! Protectie speciala grupurilor vulnerabile
! Este echitate in cercetarea intreprinsa?
! Putem stii daca este echitate daca:
1. Aflam cine are beneficiile si cine are riscurile
2. Daca cercetarea realizeaza o distributie egala si echitabila a
riscurilor si beneficiilor
3. Cum se face inrolarea (sunt alese persoanele care beneficiaza
iar nu cele vulnerabile care risca pentru beneficiile altora)
Principiile bioeticii

1. Beneficenta
2. Nonmaleficenta
3. Autonomia
4. Justitia (dreptatea)
Beauchamps si Childress, 1979
! Barbat 30 de ani vine in Urgente cu sangerare GI. I se
monteaza 1 cateter vv de 22 g la UPU. Endoscopie: ulcer dd.
Se interneaza. Sangereaza pe timpul noptii. Accepta transfuzia
si semneaza CI pentru T care i se administreaza pana
dimineata. Se dispune pe sectie montarea unui cateter
periferic mai mare pentru a acoperi nevoile unei resangerari si I
se cere unui rezident sa o faca. Acesta esueaza dupa mai
multe incercari dificile pentru pacient. Rez. sugereaza
montarea unui cateter central. Obtine acordul medicului
coordonator. Revine la pacient si ii prezinta riscurile si beneficiile
spre a obtine CI. Pacientul refuza. Semneaza de refuz. Peste
noapte sangereaza din nou, Devine hTA si isi pierde cunostiinta.
I se monteaza in urgenta prin abord un cateter periferic
femural. Intra in SCR si este resuscitat. Se constata decesul.
Opinii ale personalului medical dupa
decesul pacientului
! Medicii sunt frustati si tristi pentru ca desi au manifestat
dorinta de a ajuta un bolnav tanar nu au putut ajunge la o
finalitate favorabila
! Pacientul a avut o alegere gresita;
! Medicii au respectat principiile practicii medicale si ale
bioeticii: beneficenta (toate analizele testele au fost
facute cu dorinta de a face bine) , non-maleficenta (cand
s-a constatat ca se poate produce rau spa suspendat
punctia) , autonomie (CI a fost semnat si nu s-a trecut la
cateterizarea jugularei fara un CI), justitie (toti pacientii
primesc acest tratament standardizat).
! Medicii si-au exercitat datoria cu responsabilitate;
! Moartea este o tragedie;
! Principiile bioeticii au fost respectate?
! DA/NU

! Ingrijirea medicala a respectat valorile morale
si principiile etice in practica medicala si relatia
medic-pacient?
! DA/NU
O POSIBILA ALTA VARIANTA A PACIENTULUI. Inca de la inceput totul a mers prost: nu am gasit loc
de parcare, se pare ca am comentat intrucat cel de la poarta brutal mi-a spus ca mai sunt si alti
bolnavi, ce ma plang; nu am gasit carucior si am mers pe jos tinandu-ma de burta pt. ca unicul lift
era mereu ocupat cu nevoile spitalului. Am stat pe banca 40 minute pana cand am fost chemat
inauntru.
Acolo am fost intrebat de un doctor cate ceva dar el fost chemat la o urgenta; apoi a venit un
altul care ma intreba in timp ce dicta ceva unei asistente. Dupa ce i-am spus cum am sangerat, a
spus sa astept putin, si a plecat. In timpul asta eram singur si ma uitam la usa care se deschidea si
mereu intrau sau ieseau brancarde cu oameni in stare grava.
Apoi apare un al treilea doctor, mai in varsta, care incepe din nou sa ma intrebe ce ma supara. Am
luat-o de la capat si apoi acesta spune ca trebuie un cateter si vorbeste despre o transfuzie si ca
trebuie sa ma internez. Cheama o asistenta ca sa puna cateterul.
Al doilea doctor, mai tanar, revine si imi face foaia de internare. Apoi ma duc la salon. Ma urca in
pat si imi spun sa ma imbrac cu pijamaua care e rupta. Imi monteaza o transfuzie de sange.
Dupa 30 minute apare un tanar medic, care imi spune ca trebuie sa imi monteze la brat un alt
cateter mai mare. Incearca vreo 10 minute, dar nu reuseste. Ma doare. II spun. Imi spune sa stau
nemiscat ca de asta nu poate sa imi prinda vena ceea ce nu e adevarat: ii spun, Domnule, nu ma
misc, nu vedeti? Se uita lung. Mi-e ciuda: nu m-am imbolnavit niciodata, acum e prima data; de
dimineata nu credeam sa ajung pe seara la spital. De dimineata controlam intreaga retea de
programatori si acum trebuie maine sa sun sa verific daca nu e iarasi vreo spargere in retea. Mai
e putin si se termina proiectul asta complicat care a dus insa bani atat de multi, peste 1 million in
institut; Acum ma simt trisat de corpul asta care nu ma mai asculta. E adevarat ca mananc putin si
rar dar si ce daca? Toti o fac la noi in institut! In loc sa ma aflu acasa cu castile pe urechi, uite sunt
aici in locul asta! Cat ghinion! .
Doctorul cel tanar se reintoarce si spune ceva de un nou cateter la gat. Il intreb: Pentru mine?
Da! ; Dar asta ce are? S-ar putea sa nu fie suficient daca trebuie mai multe lichide. Nu mi-e
sete! Nu e vorba de baut ci de o posibila sangerare, daca se mai repeat. Dumneata il pui?
Desigur! Ma gandesc de ce o fi asa de sigur? Ii spun: Atunci nu multumesc. Cum, nu vreti
cateterul la gat? V-am spus ca nu. Trebuie sa semnati daca refuzati. Bine.
Va sangera peste 50 minute si va intra in SCR in 60 minute. Se declara decesul la 90 minute de la
momentul discutiei cu medicul rezident.
! Exista obligatii morale ce decurg din cazul de mai sus
si care nu au fost asumate?
! Exista valori morale care nu au fost respectate?

! Exista o datorie neimplinita? O datorie de diligenta
neimplinita?
Obligatia morala Valori morale Valori corective Apelare in relatia medic-pacient
Suferinta Empatie,
compasiuneb
enevolentabe
neficenta
Regret,
compasiune,
incurajare,
respect

Ne pare rau (regret,
condoleante)
Cred ca va doare; stiu ca e
neplacut (compasiune).
Fiti curajos! Stiu ca doare, va
trece (incurajare)
Suntem alaturi! de dvs.
(Respect)

Greseala proprie

Reparatie,
a nu face rau,
" #"$% &'(%
Recunoastere,
a spune adevarul,
Iertare,
)%*")"+'%
Trebuie sa va spun ca/ exista
ceva ce trebuie sa
stiti (recunoastere)
Este prima data cand mi se
intampla/ nu mi s-a mai
intamplat / este prima data cand
incerc (a spune adevarul)
Ma scuzati/ma iertati (iertare)
Nu va speriati/impacientati voi
chema pe altcineva imediat/
exista posibilitatea de a corecta
si vom face Reparatie)
Promisiune

Fidelitate,
respect
Securizarea
increderii
Aveti increderevom corecta,
Ramanem cat va fi necesar,
Vom face ce este mai bine
pentru dvs, Nu veti ramane
cu nimic (Promisiune de
ingrijire/tratament si de
neabandon)
In acest caz:
! Etica virtutii obliga la empatie, dorinta de a face
bine, respect, responsabilitate, asumarea greselii,
compasiune, sa indrepte greselile proprii, etc.
! Etica datoriei obliga la a anunta esecul superiorului si
a aduce corectarile impuse de acesta
! Etica utilitariana cerea maximizarea beneficiului cu
minimizarea riscurilor ori asta insemna daca este
necesar interventia unui alt cadrul medical (consult,
trimitere, recomandare, transfer cofraternitate-)
! Principlismul nu este singura paradigma morala la
patul bolnavului

! Valorile morale, teoriile etice ale binelui, etica virtutii,
calitatea vointei, principiul kantian al universalitatii si
al valorii umanitatii, al fidelitatii (increderea),
reparatiei, etc. stau la baza actului medical si al
deontologiei deopotriva cu principiile bioeticii
! CDM Cap 1. Art. 5 Obligativitatea normelor profesionale si a celor
de conduita. Medicul trebuie sa depuna toate diligentele si sa se
asigure ca orice interventie cu caracter medical pe care o
executa sau decizie profesionala pe care o ia respecta normele si
obligatiile profesionale si regulile de conduita specifice cazului
respectiv.
! Art. 8 Obligatia diligentei de mijloace. Medicul si va dedica
ntreaga stiinta si pricepere interesului pacientului sau si va depune
toata diligenta pentru a se asigura ca decizia luata este corecta,
iar pacientul beneficiaza de maximum de garantii n raport de
conditiile concrete, astfel nct starea sa de sanatate sa nu aiba de
suferit.
! ART. 26 Diligenta de claritate. Medicul care a rapuns unei solicitari
cu caracter medical se va asigura ca persoana respectiva nteles
pe deplin prescriptia, recomandarea sau orice alta cerinta a
medicului, precum si cu privire la faptul ca pacientul este, dupa
caz, preluat de o alta unitate medicala ori n supravegherea altui
specialist n domeniu.
! ART. 43 Diligenta medicului. Medicul este dator sa depuna toata
diligenta si sa staruie pentru lamurirea tuturor mprejurarilor de fapt si
de drept atunci cnd este implicat ntr-o activitate de cercetare
medicala. n caz de nevoie, pentru lamurirea deplina, medicul este
dator sa solicite sprijinul organismelor profesiei medicale.
Un medic de medicina generala dintr-un spital mai mic este
contactat de un reprezentant al unei organizatii medicale importante
cunsocuta pentru echipamente si aparatura dar si cercetare
stiintifica. Reprezentantul ii solicita medicului sa participe intr-un trial
clinic privind un nou medicament antiinflamator nonsteriodian.
Medicul ar trebui sa prescrie noul medicament in locul
medicamentelor existente in fisele pacientilor, sa prescrie noul
medicament si sa tina o evidenta a administrarii. Pentru fiecare nou
pacient i se ofera 25 E. I se propune participarea la un congres
international cu acoperirea taxelor de participare si transport.
I se spune ca toate etapele de verificare a studiului au fost
respectate, studiul este aprobat si are avizele etice necesare.
Medicul isi intreaba colegii despre studiu: toti ii confirma ca ei au
acceptat deja oferta si le este destul de bine in plus, cu totii au deja
planuri pentru excursia ocazionata de participarea la congres.
Medicul se gandeste ce sa faca si alege sa accepte fara sa
chestioneze suplimentar cu speranta unui venit suplimentar si a unei
excursii la vara.
Un tanar specialist anestezist intr-un spital public mare este indignat de
comportamentul unui chirurg cu mare experienta, in varsta, in prag de
pensie care vorbeste direct, dur cu pacientii indiferent de sex glumind
mereu crud pe baza bolilor lor si moralizandu-i si care isi ridiculizeaza
colegii mai tineri atunci cand gresesc, indiferent de specialitate.
Este considerat un guru al spitalului, toate operatiile oricat de dificile ii
reusesc chiar si acum si nimeni nu indrazneste sa zica nimic. Totusi
tanarului medic i se pare imoral acest comportament fata de pacienti
si este nemultumit ca restul colegilor sunt toleranti si neimplicati desi
toata lumea este nemultumita de comportamentul medicului in
cauza.
Se gandeste daca nu cumva este mai bine sa il reclame la
administratia spitalului si apoi la Colegiul Medicilor. Spune unui coleg
tanar care ii zice sa se gandeasca bine pt. ca se fac reduceri de
personal si o astfel de reclamatie daca se dovedeste intemeiata ar
putea sa il scoata la pensie. Ce sa faca?
Dreptul la informare,
beneficenta, non-maleficenta
! Un pacient vine cu apendicita. Este informat
asupra naturii, scopului, beneficiilor, riscurilor,
evolutiei postoperatorii. Refuza operatia. Moare
inca in spital. Credeti ca a fost ceva in neregula?
Beneficenta, autonomia
! Polipectomie la 40 de ani. In operatia cu
anestezie generala obervati o tumora septala din
care luati un fragment care se dovedeste
extermporaneu ca e un cancer.
! Ce faceti, operati cancerul?
Consimtamant informat
! Are 42; are leucemie cu repetate cure de chimioterapie.
Este f. slabit, de abia vorbeste, eficienta s-a dovedit a fi
minima, in ultima vreme chiar deloc; va spune ca la
urmatoarea prabusire sa nu ii mai administrati
chimioterapicul. Va cere sa ii dati ca sa semneze.
Semneaza.

! Isi pierde cunostiinta. Mama lui care i-a fost alaturi tot
timpul va implora sa continuati sa ii faceti chimioterapicul
si sa nu il ascultati intrucat e doar deprimat dar ii va trece.
Ce faceti?
! 16 ani este adus de un coleg din curtea scolii unde i-a cazut un
lemn peste mana care e zdrobita prin comprimare si sangereaza
profuz abundent.
! Sunteti chirurg intr-un spital care nu e de urgenta. Puteti realiza
interventia chirurgicala si aveti mijloace la spital. Va ganditi ca
poate fi fracturata si o RX ar fi binevenita.
! Pacientul este socat dar constient.
! Nu sunt membrii ai familiei prin jur. Ce faceti, ce decizie luati?
1. ii cereti consimtamantul,
2. incepeti tratamentul fara consimtamant,
3. sunati in cautarea cuiva din familie pentru consimtamant si pana cand
nu ii gasiti nu tratati,
4. consultati un coleg, pentru sustinerea diagnosticului si semnatura pe
foaie alaturi de a dvs.,
5. transferati la o sectie de chirurgie plastica?
! Aflati ulterior ca este copilul unui coleg chirurg. Asta schimba
decizia?
Confidentialitate
! Pacient autonom care asteapta rezultatul ex.
histopatologic. Are 69 si e echilibrat pe aparate si sisteme.
! Va suna fiul care va spune sa ii spuneti lui rezultatul dar nu
si tatalui lui pentru ca se teme ca tatal sa nu devina
depresiv si sa doresca sa moara daca rezultatul e prost.
! E sincer in demersul lui si il stiti foarte preocupat de tatal lui.
! Ce faceti?
! Un politist vine sa ceara informatii despre un pacient
victima a unui accident. Il intrebati ce doreste sa afle. Va
spune ca doreste cat mai multe informatii despre pacient,
poate chiar sa va uitati impreuna pe foaie.
! Ce faceti?