Ştiinţa şi tehnica în perioada

contemporană
a) Caracteristici ale dezvoltării ştiinţei şi
tehnicii
b) Cucerirea spaţiului
c) Tehnologia şi viaţa cotidiană
d) Tehnologia şi mediul înconjurător
e) Noile tehnologii şi timpul liber
f) Contribuţii româneşti la dezvoltarea
ştiinţei şi tehnicii
 La sfârşitul lecţiei elevii
vor şti:
• Să prezinte principalele descoperiri
ştiinţifice şi tehnice din secolul al XX-
lea;
• Să evalueze impactul ştiinţei şi al
tehnicii asupra mediului şi vieţii
cotidiene;
• Să precizeze consecinţele introducerii
noilor tehnologii asupra comunicării
dintre oameni şi a alocării timpului liber;
• Să menţioneze personalităţi româneşti
care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei
şi tehnicii în perioada contempoarnă;
 a) Caracteristici ale dezvoltării
ştiinţei şi tehnicii
- accelerarea descoperirilor ştiinţifice ( ritmul descoperirilor este
uluitor );

- apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica );

- mobilitatea oamenilor de ştiinţă;

- ştiinţele au devenit interdisciplinare;

- scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a

acesteia;

- creşterea costurilor cercetării ştiinţifice;

- implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii

ştiinţifice;
 Date importante

1901 – Guglielmo Marconi

realizează prima
transmisiune fără fir între
Europa şi America ( Marconi
este un fizician şi inginer
italian care a inventat
telegrafia fără fir; laureat al
Premiului Nobel pentru Fizică
în 1909 )
 1916 – Albert Einstein publică “bazele teoriei
relativităţii generalizate”
• Albert Einstein ( 1879 – 1955 ) a fost un fizician
german care în anul 1933 a emigrat în SUA.
• Celebritatea sa se datorează în special formulării
teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul
Nobel pentru Fizică.
• Una din formulele sale celebre este E=mc², care
cuantifică energia disponibilă a materiei.
• Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct
aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi
la evoluţia studiului energiei nucleare.
• În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99
în sistemul periodic al elementelor a fost numit
Einsteiniu. Deasemenea, un crater lunar îi poartă
numele. Einstein a fost considerat omul secolului
XX, iar numele său este asociat, în cultura
comună, cu ideea de geniu.
• La cererea sa, creierul său este donat în scopuri
ştiinţifice, iar restul rămăşiţelor pământeşti sunt
incinerate şi aruncate într-un râu.
 1928 – descoperirea penicilinei
• Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de
Alexander Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a
participat la primul Război Mondial ca medic,
cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări
pentru descoperirea unor agenţi antibacterieni.

• Întâmplător, în 1928, Fleming, a constatat acţiunea

bacteriostatică a ciupercii penicillium, din care
biochimisul Howard Florey ( 1898 – 1968 ) a extras
Penicilina sub formă pură, iniţiind astfel era
antibioticelor.

• Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la

antibiotice.

• Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi

omeneşti, Alexander Fleming, Howard Florey şi
Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări,
au primit Premiul Nobel în anul 1945.
 1945 – armele nucleare

O armă nucleară, numită şi

bombă atomică, este o armă
tehnicizată extrem de distrugătoare
care se bazează pe energia eliberată
prin următoarele procese fizice:
• la prima generaţie de bombe
nucleare: prin fisiune nucleară ;
• la a doua generaţie (bomba cu
hidrogen): prin fisiune, urmată de
fuziune nucleară.

• Armele nucleare s-au folosit împotriva

oamenilor doar de două ori, şi anume
în jurul încheierii celui de-al doilea
război mondial , când SUA au aruncat
câte o singură bombă atomică cu
fisiune asupra oraşelor japoneze
Hiroshima şi Nagasaki.
 1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator
and Calculator ), primul calculator electronic, este
pus în funcţiune în SUA
1953 – este descoperită structura ADN
• Grupul de majuscule ADN este binecunoscutul
acronim pentru acidul dezoxiribonucleic.

• În 1944, cercetătorii americani demonstrează

că materialul genetic al fiinţelor vii este
conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ).

• Americanul James D. Watsonşi britanicul

Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au
descrifrat primii structura de dublă spirală a
ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba
engleză).

• Conform propriilor afirmaţii, saltul calitativ al

descrifrării "secretului vieţii," s-ar fi produs în
ziua de 23 februarie 1953.
 1967 – primul transplant de inimă

• În domeniul chirurgiei, transplanturile de organe

dau speranţe de supravieţuire multor bolnavi,
altfel incurabili.

• În 1967, chirurgul sud-african Christian Barnard a

efectuat primul transplant de inimă cu o echipă de
31 de specialişti la Clinica Groote Schuur din Cape
Town, Africa de Sud.
 1975 – înfiinţarea companiei MICROSOFT

• Microsoft Corp. este o companie

americană cea mai mare producătoare
de software din lume, cu peste 50.000
de angajaţi în mai multe ţări.

• Deseori numele firmei se prescurtează

"MS". Are sediul în Redmond,
Washington, SUA.

• Compania a fost fondată în 1975 de

către Bill Gates şi Paul Allen, după ce, cu
3 ani în urmă, aceiaşi înfiinţaseră
compania Traf-O-Data, cu care însă
nu au avut succesul scontat.
 1978 – primul copil conceput în “eprubetă”
• Britanica Louise Brown, primul bebelus conceput in eprubeta, s-a nascut
pe 25 iulie 1978 iar astazi este casatorita, are un baietel de 2 ani.

• Dupa ce timp de 9 ani a incercat fara succes sa ramana insarcinata,

Lesley Brown l-a convins pe sotul ei, John, sa accepte propunerea
specialistilor de la Universitatea Cambridge, printre care psihologul
Robert Edwards si ginecologul Patrick Steptoe, care tocmai pusesera la
punct, dupa zece ani de cercetari, tehnica fecundarii in vitro.

• Revolutionara metoda, perfectionata pe parcursul anilor care au trecut,

a permis multor milioane de cupluri cu probleme de fertilitate din
intreaga lume sa se bucure de nasterea copiilor lor.
 1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer
• 5 iulie 1996. Este data la care a avut loc prima
clonare reusita a unui mamifer, adica "formarea"
unui viitor pui dupa modelul genetic al celulelor
unui exemplar matur.

• Nasterea micutei oi Dolly a fost anuntata pe 22 februarie 1997, ca o mare

reusita a echipei de oameni de stiinta conduse de Ian Wilmut, de la
Institutul Roslin, din Scotia. Numita mai intai cu codul "6LL3", prima oaie
clonata a fost botezata apoi cu prenumele cantaretei si actritei Dolly
Parton, la sugestia crescatorilor de ovine care au sprijinit acest proiect.

• Dar clonarea a avut sustinatori doar cat a fost prezentata ca un

experiment genetic si atat timp cat nu s-a pus problema de a se face
acelasi lucru si in cazul oamenilor. Imediat cum cei mai curajosi dintre
geneticieni au adus in discutie clonarea umana, numarul oponentilor a
crescut continuu, iar guvernele mai multor state chiar au interzis prin lege
aceasta posibila incercare.
Oaia Dolly a trait doar sase ani, pana la 14 februarie 2003, fiind apoi
impaiata si expusa la Muzeul Regal Edinburgh.
 Repere cronologice din istoria
computerului
• 1947 – tranzistorul; Tranzistorul a
fost inventat la Bell Telephone
Laboratories din New Jersey în
decembrie 1947 de John Bardeen,
Walter Houser Brattain, şi William
Bradfor Shockley . Descoperirea
tranzistorului a determinat
dezvoltarea electronicii fiind
considerat una din cele mai mari
descoperiri ale erei moderne.

• 1955 – Hard disk-drive ( HDD )

• 1963 – mouse; Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford
Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate.
Dispozitivul a fost denumit şi bug (în engleză, ceea ce înseamnă
gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de maus (mouse).

• 1971 – e-mailul sau poşta electronică;

1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD );
• 1971 – microprocesorul;

• 1973 – PC-ul;

• 1980 – CD –ul;

• 1983 – Internetul; Cuvântul "Internet" provine din împreunarea

artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected =
interconectat şi network = reţea.

• 1990 - World Wide Web

 b) Cucerirea spaţiului

• 12 aprilie 1961 – URSS

lansează pe orbită în jurul
Pământului prima navă
cosmică-satelit din lume,
având un om la bord, pe
IURI GAGARIN. Cu nava
“Vostok”, Iuri gagarin a
înconjurat o singură dată
planeta, în 108 minute.
 • 1961 – primul zbor în cosmos cu o
durată mai mare de o zi; ( Gherman
Titov, cu nava “Vostok 2”;

• 1962 - primul zbor spaţial al unui

astronaut american, anume John Glenn;

• 1962 - primul zbor în grup a două nave

sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 )

• 1963 – prima femeie în cosmos,

Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok
6”; Tereşkova, care avea la acea vreme
26 de ani, a înconjurat de 48 de ori
planeta într-o navă spaţială incomodă, în
care abia se putea mişca. S-a întors pe
pământ după 71 de ore.
• 1968 – primul zbor pe orbită
în jurul Lunii a fost realizat
de americanii Frank Borman,
james Lowell şi William
Anders; au fost efectuate
10 revoluţii în jurul
satelitului natural al
Pământului şi au fost
transmise imagini televizate
ale suprafeţei terestre;

• 20 iulie 1969 – americanul

Louis Neil Armstrong devine
primul om care pune piciorul
pe Lună; acesta a fost
punctul terminus al
ambiţiosului program
american Apollo.
 c) Tehnologia şi viaţa cotidiană

Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru

viaţa cotidiană ( sănătate, uşurarea comunicării,
accesul la informaţie etc ).

Aplicaţii electronice:
• e-learning;
• e-working;
• e-commerce;
• e-banking;
• e-health;
 Tehnologia în slujba sănătăţii
• În domeniul sănătăţii, tehnologia ocupă un loc atât de
important, încât azi este aproape imposibilă stabilirea unui
diagnostic fără datele oferite de aparatura tot mai
performantă.
• Secolul XX a debutat cu descoperirea capacităţii razelor X
de a oferi imagini ale creierului sau ale inimii ( angiografie ).
• Utilizarea computerului pentru prelucrarea imaginilor
obţinute cu ajutorul razelor X a mărit precizia acestora. Cele
mai cunoscute tehnici de scanare cu ajutorul computerului
sunt:
- tomografia computerizată;
- chirurgia cu laser;
- ecografia ( care utilizează ultrasunete );
- endoscopia, bazată pe fibre optice;
 Completaţi schema de mai jos, indicând şi alte domenii care
utilizează computerul, precum şi moduri de utilizare în fiecare
domeniu menţionat.
 d) Tehnologia şi mediul înconjurător

Industrializarea şi noile
tehnologii are efecte
negative asupra mediului
înconjurător:

• poluarea aerului, apei, solului;

• efectul de seră ( 1967 );
• gaura din stratul de ozon
( 1985 );
• epuizarea resurselor;
În condiţţile poluării accentuate multe state
au optat pentru surse alternative de energie,
precum:

• energia eoliană
• energia solară
• energia apei
– energia hidraulică
– energia mareelor
• energia geotermică
• energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz
 Cele mai mari emisii de CO2 le au Statele Unite ale Americii, urmate de
China, Indonezia, Rusia, India şi Brazilia. Emisiile de CO2 ale SUA se
datorează economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei şi
Rusiei industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor.
 Efecte ale încălzirii globale
• Efectele asupra atmosferei se
manifestă prin creşterea
vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a
numărului furtunilor.
• Creşterea precipitaţiilor poate duce
la intensificarea eroziunii în unele
zone, de exemplu în Africa , ceea de
poate duce chiar la deşertificare,
sau la favorizarea creşterii
vegetaţiei în zonele aride.
• În general uraganele apăreau doar în
Atlanticul de Nord. Totuşi, în 2004 a
apărut primul ciclon în Atlanticul de
sud, ciclonul Catarina, care a afectat
Brazilia.
 Efectele încălzirii globale asupra
hidrosferei
• Topirea calotelor polare;

• Retragerea şi dispariţia
gheţarilor, topirea
zăpezilor (Kilimandjaro a
pierdut în secolul al XX-
lea 82 % din gheţarii săi,
care se estimează că vor
dispărea complet în jurul
anului 2020 );

• Creşterea nivelului
mărilor;
 Efecte asupra litosferei şi
biosferei
• Încălzirea globală
determină ridicarea
temperaturii solului,
ceea ce duce la uscarea
lui, favorizând
incendiile de pădure;

• Desincronizarea
anotimpurilor faţă de
prevederile
astronomice;
 Ce este ozonul ?
• Ozonul- componentă naturală a atmosferei este prezent la o
altitudine între 15 şi 50 km şi se dispune într-un înveliş protector
pentru planeta Pământ, fiind o componentă foarte rară în
atmosfera Pamântului, la 10 milioane molecule de aer doar 3 sunt
de ozon;

• Cea mai mare cantitate de ozon, aproximativ 90%, se află în

stratul cuprins între 8 şi 18 km care este numit stratul de ozon.
Ozonul cuprins în acest strat - foarte fragil, fiind concentrat ar
forma o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului.

• Acest filtru foarte fin reţine aproape în totalitate radiaţia

ultravioletă biologic nocivă care se îndreaptă spre suprafaţa
Terrei, reglând temperatura din stratosferă cu implicaţii
deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a climei
globului terestru, protejând toate formele de viaţă de pe Pământ.
 Gaura din stratul de ozon

• Oamenii de ştiinţă de la British

Antarctic Survey au fost primii
care au descoperit în 1985 că
nivelul de ozon este în declin şi
că deasupra Antarcticii a apărut
o gaură.

• Gaura din stratul de ozon a

crescut de la 25 de milioane de
kilometri patrati, cat avea in
2007, la 27 de milioane de
kilometri patrati ( septembrie
2008 )
 Deteriorarea stratului de
ozon
• Există numeroase substanţe care contribuie la deteriorarea
stratului de ozon, cele mai nocive sunt C.F.C.-urile (cloro-
fluoro-carburile) şi halonii (care conţin brom);

• C.F.C.-urile sunt folosite la fabricarea frigiderelor, spray-

urilor, spumei care sting incendiile, instalaţilor de aer
condiţionat sau ca solvent de curăţire în fabricile de circuite
electronice; acestea nu sunt uşor degradabile, persistând în
atmosferă 20 şi 150 de ani;

• Erupţiile vulcanice puternice, au un efect indirect asupra

stratului de ozon, din cauza cantităţii mari şi eterogene de
aerosoli care pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea
eficienţei clorului în distrugerea atomilor de ozon;
 Care sunt efectele negative ale
subţierii stratului de ozon ?

• scăderea eficienţei sistemului imunitar, cu apariţia

infecţiilor, a cancerului de piele, a cataractei şi orbirii;

• arsuri grave a zonelor expuse la soare;

• este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor

agricole, precum şi viaţa acvatică;

• degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în

construcţii, vopsele, ambalaje;
CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE
NOI ?
• folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletei, mersul pe
jos;

• reducerea folosirii aerului condiţionat cât se poate de mult;

• înlocuirea cărbunilor sau a păcurii cu alţi carburanţi;

• înlocuirea îngrăşămintelor agricole poluante cu altele mai puţin

poluante;

• înlocuirea gazelor cu conţinut de clor şi brom ( freonii şi halonii) cu

hidrocarburi;

• înlocuirea tehnologiilor poluante cu altele alternative, care să reducă

sau să elimine emisiile de substanţe care pot provoca efecte adverse
ale stratului de ozon.
 Măsuri privind protecţia
mediului
Agenda 21 ( 1992 )
În 1992, în Brazilia, s-a desfăşurat Conferinţa ONU pentru
mediu şi dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21”
prin care statele semnatare îşi propuneau să lupte pentru:
• eradicarea sărăciei;
• protecţia mediului înconjurător;
• dezvoltarea durabilă;
 Preambulul Agendei 21
“Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei
sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între
popoare şi, în cadrul acestora, cu o creştere a
sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli
şi tot mai mulţi analfabeţi, precum şi cu o
deteriorare continuă a ecosistemelor de care
depinde bunăstareanoastră. Prin integrarea şi
respectarea sporită a intereselor cu privire la
mediu şi dezvoltare, vom reuşi să facem posibilă
îndeplinirea necesităţilor de bază, ameliorarea
nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecţie
sporită şi o mai bună administrare a ecosistemelor
şi un viitor mai sigur şi mai prosper. Nici o naţiune
nu poate face lucru de una singură. Dar împreună
 Măsuri privind protecţia
mediului: Protocolul de la
•
Kyoto
În anul 1997, 160 de state au semnat un acord internaţional
privind mediul, cunoscut sub numele de Protocolul de la Kyoto.
Acordul prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a
emisiilor poluante cu 5,2 % în perioada 2008 – 2012, în
comparaţie cu cele din 1990.

• În noiembrie 2004 ţările participante erau în număr de 127

inclusiv Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, cei
25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România şi
Bulgaria, precum şi Republica Moldova.

• Printre ţările care nu au ratificat acest protocol se află Statele

Unite responsabilă pentru 36 % din totalul emisiilor de gaze de
seră.
 e) Noile tehnologii şi timpul liber
• Timpul liber este o valoare importantă a lumii contemporane, este
accesibil oricui şi, datorită noilor tehnologii, poate fi petrecut în
moduri diferite;

• Dezvoltarea mijloacelor de transport, în mod special a aviaţiei, a

dus la schimbarea destinaţiilor de vacanţă;

• Televiziunea, prin programele sale variate, ocupă o parte importantă

a timpului liber; totodată, naşte dependenţă şi are efecte neplăcute
asupra limbajului, intelectului şi comportamentului;

• Internetul a dezvoltat o multitudine de mijloace de interacţiune

umană: e+mail, forumuri, chat, blog etc;

• Jocurile pe calculator concurează televiziunea în privinţa petrecerii

timpului liber. Şi în cazul lor, se poate vorbi de efecte duble asupra
persoanelor;
Evoluţie sau involuţie ?
 f) Contribuţii româneşti la
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

Matematică:
- Gheorghe Ţiţeica;
- Traian Lalescu;
- Dimitrie Pompeiu;
 Gheorghe Ţiţeica ( 1873 – 1939 )
• matematician şi pedagog român;
• profesor la Universitatea din
Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din
Bucureşti;
• membru al Academiei Române şi al mai
multor academii straine, doctor
honoris causa al Universităţii din
Varşovia;
• a creat unele capitole din geometria
diferenţială proiectivă şi afină, unde a
introdus noi clase de suprafeţe, curbe
şi reţele care îi poartă numele;
• împreună cu Ion Ionescu, A.
Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat
revista „Gazeta matematică”;
 CHIMIE

• COSTIN D. NENIŢESCU
• GHEORGHE SPACU
• ALEXANDRU T. BALABAN
 COSTIN D. NENIŢESCU ( 1902 – 1970 )

• este ales ca membru al Academiei

Române şi al altor academii din
străinătate (Germania,
Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia).
Primeşte numeroase premii, dintre
care medalia “A.W.von Hofmann“,
una dintre cele mai prestigioase
medalii ştiinţifice.
• rezultatele muncii lui Costin
Neniţescu se văd în cele 262 de
articole originale şi 21 de brevete.
• în onoarea sa, Facultatea de Chimie
Industrială organizează în fiecare
an Concursul Naţional de Chimie
"C.D. Nenitescu"
 MEDICINĂ

• VICTOR BABEŞ – microbiologie;

• ION CANTACUZINO – imunologie;
• GHEORGHE MARINESCU – neurologie;
• CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie;
• NICOLAE PAULESCU – fiziologie;
• ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie;
• ANA ASLAN – gerontologie;
• GEORGE EMIL PALADE – biologie;
 VICTOR BABEŞ ( 1854 – 1926 )

• a fost un bacteriolog şi morfopatolog

român, fondator al şcolii româneşti de
microbiologie, membru al Academiei
Române din 1893.
• a pus un accent deosebit în problemele
de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-
rabică şi seroterapie anti-difterică.
• a demonstrat prezenţa bacililor
tuberculozei în urina persoanelor
bolnave şi a pus în evidenţă peste 40
de microorganisme patogene.
GHEORGHE MARINESCU ( 1863 – 1938 )

A fost un medic neurolog

român, profesor la
Facultatea de Medicină
din Bucureşti, membru al
Academiei Române,
fondatorul Şcolii
Româneşti de Neurologie.
 CONSTANTIN I. PARHON ( 1874 – 1969 )

• a fost un medic endocrinolog şi

neuropsihiatru român;

• în anul 1928, este ales ca membru

corespondent al Academiei
Române, apoi în anul 1939 devine
membru titular şi preşedinte de
onoare al acestui prestigios for
ştiinţific;

• în 1946, Regele Mihai I fondează

Institutul de Endocrinologie, sub
numele de “C.I.Parhon”;
 NICOLAE PAULESCU ( 1869 – 1931 )
• om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la
Facultatea de Medicină din Bucureşti, a descoperit
hormonul antidiabetic elaborat de pancreas, numit
mai târziu Insulină.

• în iulie 1921 prezintă în patru communicate

rezultatele cercetărilor sale privind acţiunea
extractului pancreatic în cazurile de diabet;

• deşi peste 8-10 luni, Fr. Grant Banting şi Ch.

Herbert Best din Canada au anunţat descoperirea
insulinei, Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină
din 1923 a fost acordat cercetătorilor canadieni;

• răspunzând campaniei internaţionale de restabilire

a adevărului iniţiată de fiziologul scoţian Ian
Murray, Comitetul Nobel recunoaşte în 1969
meritele şi prioritatea lui Nicolae Paulescu în
descoperirea tratamentului antidiabetic.
 GEORGE EMIL PALADE ( 1912 – 2008 )
• a fost un medic şi om de ştiinţă american
de origine română, specialist în domeniul
biologiei celulare;

• a lucrat în cadrul Departamentului de

patologie celulară de la Institutul
Rockefeller din SUA;

• cel mai important element al cercetărilor

sale a fost explicarea mecanismului
celular al producţiei de proteine;

• laureat al Premiului Nobel pentru

Fiziologie şi Medicină în anul 1974,
împreună cu Albert Claude şi Christian
Claude;
ŞTEFAN ODOBLEJA ( 1902 – 1978 )

• a fost un academician, autor,

filozof, medic militar român;

• este unul dintre fondatorii

ciberneticii şi creatorul unei
ramuri a acesteia,
psihocibernetica;
 ANA ASLAN ( 1897 – 1988 )
• a fost medic român specialist în gerontologie
( ştiinţă care studiază legităţile procesului
de îmbătrânire );

• în 1952 a înfiinţat Institutul de Geriatrie

Bucureşti, primul institut de acest tip din
lume ( geriatrie =ramură a medicinii care se
ocupă cu studiul bolilor bătrâneşti );

• în 1952, a preparat produsul farmaceutic

Gerovital H3, cu acţiune în tratamentul
fenomenului de îmbătrânire, precum şi în
bolile bătrâneţii, în ateroscleroză, vitiligo,
sclerodermie etc; în 1958, a început
prepararea produsului pe scară largă şi
introducerea sa în circuitul farmaceutic;

• în 1980, a inventat, împreună cu Elena

Polovrăgeanu. Aslavital, un nou produs
geriatric;
 ŞTIINŢELE TEHNICE

• HENRI COANDĂ
• TRAIAN VUIA
• HERMANN OBERTH
• AUREL VLAICU
• GOGU CONSTANTINESCU
 TRAIAN VUIA ( 1872 – 1950 )
• a fost un inventator român, pionier al
aviaţiei;
• în 1906 a realizat primul zbor
autopropulsat (fără catapulte sau alte
mijloace exterioare) cu un aparat mai
greu decât aerul;
• pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă
Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru
prima dată. După o acceleraţie pe o
distanţă de 50 de metri, aparatul s-a
ridicat la o înălţime de aproape un
metru, pe o distanţă de 12 m, după
care elicele s-au oprit şi avionul a
aterizat;
 HENRI COANDĂ ( 1886 – 1972 )
• a fost un academician şi inginer
român, pionier al aviaţiei,
fizician, inventator, inventator al
motorului cu reacţie ( 1907 –
1910 ) şi descoperitor al
efectului care îi poartă numele;

• la 16 decembrie 1910, el a
efectuat cu avionul său primul
zbor cu propulsie reactivă; cu
această ocazie, a observat
tendinţa jeturilor de gaze de a
se lipi de fuselajul avionului
( efectul Coandă );
 GEORGE ( GOGU ) CONSTANTINESCU
( 1881 – 1965 )
• a fost un om de ştiinţă şi inginer român, deseori
considerat a fi unul dintre cei mai importanţi
ingineri români;
• a creat un nou domeniu al mecanicii, numit
sonicitate, care descrie transmiterea energiei
prin vibraţii în corpurile fluide sau solide ( în
1918, a publicat cartea “Teoria sonicităţii” );
• a aplicat noua teorie în numeroase invenţii:
motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic şi
altele. Printre alte realizări ale sale se mai
numără şi primul schimbător de viteze automat.
• a participat activ la construcţia de avioane
engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în
Anglia.
• a fost primul care a folosit betonul-armat in
constructia cladirilor in Romania - printre
cladirile construite de acesta: Palatul
Patriarhiei, Hotelul Athenee Palace, Marea
Moschee din Constanta ( Moscheea Carol I ).
 HERMANN OBERTH ( 1894 – 1989 )
• a fost unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi
astronauticii;
• încă de la vârsta copilăriei (la aproximativ 11 ani),
Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cărţile
lui Jules Verne, în special De la Pământ la Lună şi
Călătorie în jurul Lunii pe prima mărturisind că a
citind-o de nenumărate ori, până a ajuns aproape să o
ştie pe dinafară. În urma influenţei acestor cărţi şi
concluziei personale că ideile prezentate de Jules
Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann a
construit primul model de rachetă încă din şcoala
generală, în jur de 14 ani;
• în 1922, lucrarea sa de doctorat despre ştiinţa
rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică.
Lucrarea a fost totuşi tipărită folosind fonduri
private şi a produs controverse în presă;
• în 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă
cu combustibil lichid; aceasta a fost testată în 1931;
 FIZICĂ

• ŞTEFAN PROCOPIU
• HORIA HULUBEI
• DRAGOMIR HURMUZESCU
 ŞTEFAN PROCOPIU ( 1890 – 1972 )
• a fost un fizician, profesor universitar şi
inventator român; a descoperit Efectul
Procopiu de depolarizare a luminii;
• în 1912 – 1913, Ştefan Procopiu descoperea
teoretic existenţa magnetonului. Va publica,
în acest sens, o notă în revista “Analele
ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi”, puţin
cunoscută peste hotare. În 1915, Niles Bohr
ajungea la acelaşi rezultat cu Procopiu şi va
primi Premiul Nobel în 1919 pentru
descoperirea magnetonului ( unitate de
măsură pentru magnetismul electronului ).
• astăzi, după ce s-a demonstrat că articolul lui
Procopiu apăruse înaintea comunicării lui
Bohr, multe tratate folosesc denumirea de
magnetonul Bohr-Procopiu;
 HORIA HULUBEI ( 1896 – 1972 )
• a fost un academician român,
fizician, membru titular (1946) al
Academiei Române;
• a elaborat metoda difracţiei razelor
X în cristale curbe, obţinând pentru
prima dată spectre de raze X în
gaze, pe care le-a folosit la studiul
gazelor nobile;
• a adus contribuţii în fizica nucleară
în domeniile particulelor elementare,
spectroscopiei nucleare,
interacţiilor la energii joase, medii şi
înalte;
 BIOLOGIE
• EMIL RACOVIŢĂ – biospeologie ( ştiinţa care
studiază vieţuitoarele din peşteri);

• ION BORCEA – hidrobiologie

• (ramură a biologiei care studiază viaţa animală şi vegetală din
mediul acvatic, precum şi toate procesele care au loc în apă )

• DIMITRIE VOINOV – citologie

• ( disciplina care studiază structura, dezvoltarea şi funcţiile
celulelor );

• GRIGORE ANTIPA – biologie

 EMIL RACOVIŢĂ ( 1868 – 1947 )
• a fost un savant, explorator, speolog şi biolog
român, considerat fondatorul biospeologiei;

• a participat ca naturalist al Expediţiei antarctice

belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica;

•în perioada când „Belgica ” a fost prizoniera

gheţurilor (martie 1898 - februarie 1899 )
naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni
de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi
cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit
obiectul unui număr de 60 volume publicate,
reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare
decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare
luate la un loc.
• a înfiinţat primul Institut de Speologie din lume
( Cluj, 1912 )
 GRIGORE ANTIPA ( 1867 – 1944 )

• a fost un biolog, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog

şi profesor universitar român; a întemeiat şcoala
românească de hidrobiologie şi ihtiologie.
• cele mai semnificative rezultate au fost obţinute în
domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un
precursor, în acest domeniu, atât în ştiinţa
românească, cât şi în cea mondială;
• a fondat Muzeul de Istorie Naturală din Bucureşti;
• a inventat diorama ( reprezentare spaţială a unei
porţiuni de peisaj, în care se expun, în muzee,
animale împăiate );
• principiile şi inovaţiile sale muzeologice au stârnit
interesul specialiştilor străini, fiind solicitat de
numeroase muzee europene şi americane;
 Priorităţi româneşti în
domeniul ştiinţei şi tehnicii
• descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu );
• descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu );
• descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu );
• întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă );
• întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I. Parhon );
• întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja );
• inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă );
• primul zbor mecanic ( Traian Vuia );
Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi
tehnicii în perioada contemporană
Test grilă pentru verificarea cunoştinţelor

1. A înfiinţat revista
“Gazeta de
matematică”:
c) Gheorghe Ţiţeica;
b) Gheorghe Asachi;
c) Traian Lalescu;
d) Dimitrie Pompeiu;
2. Fondator al şcolii
româneşti de
microbiologie:
c) Victor Babeş;
b) Ion Cantacuzino;
c) Ana Aslan;
d) Ştefan Odobleja;
 3. A descoperit
insulina:
• a) Ştefan Odobleja;
• b) Nicolae Paulescu;
• c) Emil Racoviţă;
• d) Constantin I.
Parhon;
 4. Laureat al Premiului
Nobel pentru
Fiziologie şi Medicină
în 1974:
• a) George Emil Palade;

• b) Nicolae Paulescu;

• c) Grigore Antipa;
• d) Ana Aslan;
 5. A înfiinţat primul
Institut de Geriatrie
din Bucureşti:
• a) Ana Aslan;
• b) Nicolae Paulescu;
• c) Emil Racoviţă;
• d) Ion Cantacuzino;
 6. A realizat primul
zbor cu un aparat
mai greu decât aerul:
• a) Aurel Vlaicu;
• b) Traian Vuia;
• c) Ştefan Odobleja;

• d) Henri Coandă;
 7. Inventatorul
motorului cu reacţie
este:
• a) Ion Cantacuzino;
• b) Traian Vuia;
• c) Aurel Vlaicu;
• d) Henri Coandă;
 8. Creatorul
sonicităţii, un nou
domeniu al mecanicii:
• a) Gogu
Constantinescu;
• b) Ion Cantacuzino;
• c) Emil Racoviţă;
• d) Aurel Vlaicu;
 9. Unul dintre părinţii
fondatori ai rachetei
este:
• a) Hermann Oberth;
• b) Ştefan Procopiu;
• c) Horia Hulubei;
• d) Dragomir
Hurmuzescu;
10. A întemeiat şcoala
românească de
hidrologie şi
ihtiologie:
• a) Grigore Antipa;
• b) Emil Racoviţă;
• c) Ion Borcea;
• d) Dimitrie Voinov;
Răspunsurile corecte:

• 1–a
• 2–a
• 3–b
• 4–a
• 5–a
• 6–b
• 7–d
• 8–a
• 9–a
• 10 - a
 Bibliografie selectivă

• Ioan Scurtu, Marian Curculescu, Constantin Dincă, Aurel

Constantin Soare, Istorie. Clasa a XI-a, ed. Economică, 2006
• Felicia Adăscăliţei, Adrian Liga, Liviu Lazăr, Alina Bratu,
Viorel Lupu, Istorie. Clasa a XI-a, ed. Corvin, 2006
• Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Octavian
Osanu, Gheorghe Dondorici, Elena Emilia Lica, Emil Poamă,
Istorie. Manual pentru clasa a XI-a, ed. Gimnazium, 2006
• Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a
Xi-a, ed. Niculescu, 2006
• www.wikipedia.ro