Sunteți pe pagina 1din 47

&ri,r.r" 1nfrd#:r*

\--

9notto

JGtm,-Ttnnicri

.a.,

:a,_:.-.

+.

=t=l=

13.)a

JL.:L--a

Erffiffi

4"a,jXt-lra- {;^rptuX,rttt;, -

6e61g.***1

DAC-AS F!

indlid idrasi un bloc mare, cu multe etaie, in.ord-

5rrl nosrru. Doi copji stou peste drum. il pdves' li vorbesc

Se

f

intre ei:

"-"-

Vna caramizile cum se urcd sus, sus pe toboga-

- nul dla? Ehei

ce bine ar

fi sd fiu eu motorul care

mind toboganul,

sus

si

le urc

sus de tot. Vii, vii, vii!

Ba eu a5 uea sa fiu

mic ca dcesta'

un vagonet

care incarcd cimentul, Pie-

-

, '.u1 ti

n15ip, rl. $i sa merg

nF

pe lihe {ic-tic-tic! repede;

dari, poftiti

"Pohi1i,

repede'

melteri zi-

tencuiala, var, ce

qar-ED

doriri. Tic-tic-tic, dcumd idr6$! ma intorc fi dduc dlte md-

Tic-tic-tic! Eu sint mai voinic. $ilu, eh, cu bonda

teridie.

ta cu cdr6mizi!

Aqa

crezi tu! Atunci md loc un excavator 5i o

data

dacd

mdi muhe si

hap! ridic todte movilele de pierii li de pAmint, ii'

-

weau, te fidic ti Pe tine.

-

am sa fiu

El, eu atunci ma fac autocamion

mai grele. Sd vezi tul

Eu

-u"aro

pdntaloni, 9i

fi cdr materiale

Si cit e$i tu de camion,

te ridic sus, sus.

tot te prind in cirlig, de

-

- Ce, camionul are pantaloni? Eu dm roote ii fug. Ei vezi? Macaraua n-are!

-

-

-

-

-

-

-

-

Las6. Sliu eu ce ma fdc

C,e'l

Nu-[i spun cd te faci $ tu.

Hain spune-mi. Nu md fac.

Ba te faci, Ca te iei mceu duPa mine.

Ba nu. Pe avintul meu de Pionier.

Tu nu elti Pionier.

Dar e frate-meu Gica. L-a fdcut pionier, nu.$tiai?

- Bine. Atunci iti spun. Eu m6 fac ,om'. Omul de care ascultd toate maiinile, pi coe'i cel mai putemic, Uile-I, acela. de acolo, din casula de slicld Vezi nrdcarduo rum

sus!" - mdcardua i$i ridicd gilul

il dscultd? Spune el,

in sus. Spune, ,Pleac5-te!' -

dreapta!' La dreapta.

fac om, omul care conduce macaraua, Iar tu pali sd te

faci

"ln

'La

macaraud se pleacd.

stinga!'

La stinga. Gata, "La m6

ce-oi vrea. $i elicopter, cd tot omul e mai Putemic.

Tot el conduce

-

Te rog, lasd'md ii

pe mine sd md fac 'omn !

Ei; vezil

eu. lntotdeauna te iei dupd mine,

-

Tot ce vrepu

sd md fac eu, vrei g tu. Nu te las! Fdle

$tiam

dcavator, fa{e cdrdmlda

-

-

$ri

Cum?

Uite a5a I Tu apleci nacaraua

ddcd ma ld$i

om sd re fi

ajur.

ii prinzi un momdn

Vezi?

Eu stau sus, ca acela de pe rcheld. Flutur mina fi strig,

de scinduri legate. Le iei in cirlig, le urci sus 1i

-

Hei-rup! Altfel ce te-di face cu greutatea? Vrei sd srea

mereu prinsd de cirlig? Eu o descarq idr tu po(i sd iei altd.

Vezi? Eu ma fac zidar.

-

Bine. Aqa vreau.

Atunci sa ddm mina. Ne-am inleles.

-

 

Ne-am inleles!

-

?t

sT[, MAMA,,.

- $lii,

mam6, ce-dm invaldt noi

azi la grddinitd?

- Nu itiLr.

Vrei sd-(i spun?

v( J

- Da, spune-mi.

- Atunci lasd lucrul- Aiazd-te aici, linfld mine,

inchide ochii

inchiii. S.i nu-i deschizi, ca ne strici iocul. Acum ghiceqte. line palmele pe genunchii mei. Acum simtil Deflerele

cimpia verde <le pe mar-

ginea riului. Vine

fii atenta, vine, cine vine pe cimpie?

mele-s plcioru5e, palmele tdle-s

-

A;a, acum da-mi miinile tale. AFa. line ochii

Cine lop;ie-n

doud picioare, uite ala, lop! !op!

Vrbbiula !

- Ai ghicit! Dar acum. Ia ascultd, Cine merge cu

-

toatd ldbii pe cinrpie, bui! buf! buf! buf!

-

O fi lupul!

Nu!

- O fi vulpea!

- hvicj! Uite, pun toard mjna-n palma ta. Calc greu, buf! buf! $Fni place zmeura gi mierea. Buf! Buf!

Ursul!

-

ff-t**t *l'*x't:ffi:".'r''';i

Coaro ?

Nu, nu-i cioara. E cocostircul.

N-ai simlit cd am mai adus doud degete

-

*

-

;i

te

ciupeom. Adici era ciocul. Dar acum?! Acum

cetti! N-ai sd ghiceiti! Uite, toate degetele de Ia amindoud

miinile mele fopdie in palmele tale. Uite. Eu cint $i ele ioacd,

N-ai sd ghF

Tra, la, la, la, Ia,1a tra, Ia, la, Ia, Ia, Ia

-

-

-

-

-

-

-

-

lepuralii?

Nu!

Or fi cintezoii?

Ha! Ha! Ha! Nu. Nici cintezoii, mimico!

Sint flutudiii ?

Nuuu! N-ai sd ghice$ti. Sa-[ spun eu?

Da!

Asculta cum se ioaca, ascultd:

Tra, Ia, la,la,laaa tra, la, la, la, Iaaa

Sintem noi, copiii de la grddinitd. Jucdm hora

pe cimpia vqde. Yezi? N-ai ghicrt!

-

t{

t

BRADULET, BRADUT, BRADUT!

lncd nu i s-au lndesit ramuile,

nici virful nu i s-a

semetit destul. Brhdulelul de pe olmea dealului std stingher

in b6taia vimului. Stei6relul, prietenul s6u de-o vdrd intrea-

g5, idmd este intoldeaud pouc, lg leapdda frunzele cele

frumoase, ro$ii-ddmii

le$te,

$i, cum se-naspRlte

se culcd. Acum Steiarel dcme, iar pe Brddulel l-a cuprins ui-

wmea, amor-

? Cin-

ldtodrele au plecat. Aluni5ul loSnitor e acum un minunchi

de nuielu;e amorlite. Doame li dlunilul. Brazil cei falnici

sinl r6zletiti

in vale. In jurul

departe de codsta murttelui. Brddule( privefle

tul ztlelor lungi de iarnd. Cu cine sd mai sporovaiari

s6u, brazi mici, mici clt un lepura$ indlldt

in doud picioare. Slnt mici si cdm z$ibulili. Mai mae

ru$ined pentru

un brad! Insarea se apropie tipt4 tipul, co-

Ii e

borind dln virf de munte. Brddulel e trist si stinqhq.

dor ri e dor

de fognet de frunze

de p,is;rele, de ploaie,

dor de copii.

Vara toati rasunA pddurea de chiotele lor. Nici lru se to-

Deste bine zdpddd Si ei dreg ruiburile cintarr)drelor, dfldl;

in ramuri cdsule mici de lemn, inveseler padureo t u fl6- ,'druile rosii dle cravatelor de pionier, cu chiotele lor. Alearg6 reste tot co niste iezi $lbdtici. O data s-au rrprit chiar tn preaima Braduielului,

de luni11ei

fi

mdi dles de copii. Da. li e

De ai(i, de Ia Bradulelul asld, shigdr6 ei.

lnvilSlorul cumpdni, dpoi dete din cap, nlncepem".

inceput. $i-au dnindt in rdmunle Bradu-

lelului bdsmdlule colorate, fesuri

p()rnit sd sdpe de iur impreiwl Brddulelului, pe lingd ci' -

tiia{i, ii sd sadeascd puieli tineri de

Brddulelul ii aitepto

sdpat pdmintul in iurul Brddule[ului, i-au nuieluie lepoase, sd-i apere tulpina fra-

-

5i c.)piii au

;i

s(urteici uSodre fi s-du

turile vectri de copaci

brazi. Au venit li

mereu. Copiii au fdcut un gard de

qedd de salbaticiuni ;i fununi.

in alta zi li in alta

-

Hai, tsrddulel, brddu(, bradul, de-ocum n-ai s;

Biaduler drdg, ii spuse fi o ferit6, cind di s6 mdi

mai ffi singur, ii strigau copiii, li-am adus frdliori!

-

cre:ti,

bucuie, brddulelul hemdtd usor.

o sd onindm li.n ramurile tale cujh de cintdtoare

-

De

Au plecat copiii. Au plecat 5i zilele verii. Puielii du

mdi rdsdril , u o palmd vu chiar cu doud. Dar c(,piir ? Coprii

oerc ce-or fi facind? Stau, desigur, in ii citesc povelti. Stie el de la gaita cea

cdsd, lingi vatrd,

cu cravdtele ro$i,

rurioasd cum e pe acolo, prin sat.

itrserarea de idrnd l-a prins pe Br:dule1 cu gindul la

copii.

si-n diminelile reci fi

n)ohorite porc6 ii vine 5i lui cioar6 nedgrd rece croncdnind.

so se zqribulaascd. O

Vintul s-ar lua in hirjoana cu el, nunai cd bradului nu-i

orde de i nc5. El viseozd, viseazd c6-i inlre copii

Int-o bma dimimdld cu clopolei de chiciurd aninal

in ramuri, pe p()l€ca din'padse ucd un cird de copii. Peste

hdine $i coiodce fluturd crovalele rotii. Cu ei du li o sanie.

Uitdli Brddulelul nosbu!

ll - inconioard, tropdind veseli in iurul lui.

- EI e cel mai potrivit pentru pomul de iorni. Cei- Ia\i sint preo mari, su pre6 mici.

Te luim cu noi, Brddulel!

Brddule! - li recunossu. Sint prletenii lui din vard. Ce fericit e! Va fi cu eilNu-i pasd cd viala lui va li moi sartd, cd nu se va mai intoarce in pAdure. De drailul copiilor

Brd.lule! uit6 de todte.

tul Ia tulpind Br6duleluhri. Il

Copiii_incep sa sdpe de zor pamin-

desprind din adinc, u5urel.

Bini5or, bini$or il pun inir.un sc fi-l wftd in sdnie. Brddulelrrl cade intr-rrn fel de amo4edld. DupA o weme se trezeite. Ce

('ald e! I'rive$te in iur. Numai copii, copii gdtili de sArbatoare.

Gerul iemij bate in fereastrd, dar cine il ia in seam6 ? Brddu-

lelul e incdrcat de podoabe. Globuri lucitoare, ldnliqoare co- lorate, inelu;e de turtd dulce, flre de beteald

Ah, unde slnt ceilalti sa md vadd, gindelte el,

seme{indu-se

zipad6 de vati, Ce moole e zapada dsrd!

e umed,

-

[alnic.

Pe ramuri,

$i

. pamintul din

hirddul de lemn nu-i ingherar

caldul. Bradulelul li-a intins u;or raddcinile, ii a simtir ci

pdrcd-i primdvdrd! Stelele de pe cer scdpira dcum

ramurile lui. Ard luceferi cu codird de

sirmd ! Nu numai

$i

in

brodul cel bdtrin, d'n virf de munte, podrtd cileoddlS, sedrd,

in cre$tet, cununi de stele

,

Copiii l-au inconiurat. Ochii lor sinl plini de bucuie

!i incintare:

l0

- Brdduleg br6du5 bridul! cintA ei rotjnd hora in

iurul pomului de idrnd impodobit stralucitor!

S-a sfi4iit

serbarea. Fiecare copil a cdpdtat uo ddr

dcsprins rle pe crednga Brddulelului. Ce bucuros e pomul

de idnd! Copiii du plecat pe Ia casele lor. ln sal6 e LniSte.

A tecut o nodpte, o venit ziua. A becut

E cold pi blne.

ii ziud li

a venit noapted. $i iaraii o zi, ii

idr6li o noaple

Aford se cm fulgi albr de

zapadd. Pe Bradulel il cuprode

lnfiorarca.,. dorul de padure, de mirosul de'r6qind, de vintul

rece

l6nli-

prul argintiu. Un glob s-a sfarimat. In camerd e cdld, e

prea cald. Ce bine e acuma in pddue! Brddule[ paleite. S-a ddunat un strat de nea pe margin€a ferestrei. Pomul de

iarnd se ginde$te Ia pddurea lui dragd, la potecile troienite,

iepurdlilor. Dar brazii plerdli din pddure nu se

de brazii cei mici. Scutura din ramuri, zdpado de

$j

vdtd cade ios. Ce moliiee ii cdldd! S-a desprins

ld

lupailul

mdi rnlorc niciodald. AriG lucru ltie ii el. lncet iii pledcd

fruntea. Lacrimi de ra$ind I se preling pe cetind. Brddulelul plinge

Deoddtd hesare. Vin coprii. Tropote, risete, uta se

deschide in lSturi.

Hai, Br6dule[,

sd te ducem la tine in pddure!

li

Cr,piii - ii scor ultimele podoabe

il urca ulor pe sdnic.

Bradulelul idrdli

cdde intr-un lel de amorleold. Il rezepre

Copiii au plecot de

privesc cuioli- De sus se cern

intr-un tirziu aerul rece de pddure.

nrult. Brdzii cei mici il

intr-una stele de zapada.

Ninge, ninge, ninge

Crengile de brod se pledca u$or

sub

povora de omdt. Copiii nu sint ni( 6ied. $i Bradulel

la vard.

ar vrea sa le mullumearcd. Ii va intilni din nou,

:r\r,-: '-r7!--';("

7 ,t'-

.;(-

d

x, a.i,.Lf+

x I '+)^ .*

SPUr-E.llll, MAI!I.\, SptlNE-Nll, SPtll?

.1

It

I

vine sa rid, sa sdl sd bdt din palme, sd chiui? Cine md indedmnd,mamA, cine.' Primdvara Primdvara are mdmd? Cine i mamd ei ?

- O fi vreo stea, podte steaua aceea albas- 116 care strdluceste seard atit de blind.

Ar. tati primdvdra?

Cine-i tatdl ei, cine,

-

mdmd?

Poate soarele care inc6lzeste pamintul li

- finetele, f indulceite poamele, soarele e tatdl

coace

ei, fetitd dragd !

'

Si

"primavara cine-i, mamd ?

Cum e ?

-

Cu cine seamdnd la fdla?

Cu tine' draga m:mii!

- Cu mine? Dar eu nu pot sa infloresc co-

- sd inveplesc pdsdrelele, nici sd dau pulere

pacii ii

ierbii sa creascd, nici

nimic, mdmicd dragd !

Badd, fetila ma. Tu elti primdvara noastrdl

-

I

SAN IT AR Ut

Cred c6 nu e greu de aflat de ce Mihdild poarta

la mina

grupa mare, duldpiorul formaciei este plin

cu fel de fel de doctorii. Chidr fi pi(dturi pentro duruile

de burtd a ddus Mihdit6.

sting6 o banderold albd cu o cruce ro;ie. Mrhaild

este sanitar. i.

Darce emaiqrozavli

mai grozav e$e catalooql sanjtar'

ciorchine in iurul mesei pe care esle afe' nu se mdi qdlurd priv,ndu-I.

Catal.qrrl este un cdiet mdre. Pe prrma pagt rd e dese'

s. ris.,rlilpre de tipar, GRUPA MARE.

A scris sord mdi nrdrc d lui Mrhdi!6 t penlru ca. du; a

cite vd iDchipuili, el nu itie incd sd scrie. Nu stie sd scde,

e adevarat, ddr $ie sd deseneze foarle frumos.

Stau copiii zat caralonul !i

ndt; o cruce ronie,

>i-i

Foile din catalog sint impdrlile prin siruri lungi. Sirurile sint Si ele impdrlite

linii drepte, in

in par6{ele. Sus,

in

lrunted fi€cdrui lir, este scris ceva.

Ce scrie aici, Mihdilat

-

Aici scrie -numple . spune sanitarul. apd:ind cu

Petrica. Nu-i a$a?

-

deqelul in liecdre pdlrdricd unde se alld un desen, ,Av6-

nuf €ste

Da, da, sare vesel Petri('6. Eu sint. Pe dulapiorul

meu este desendt un avion. Aici sldu eu.

Barza este

Eul Barza-i a mear adica acolo inseamnd cd e

-

scris Lenula Pavelescu

t4

'-

Uhe Flutrrra;ul, dsra-i Opred Florin,

Tqi copiii vor sd-il vdda cdsula cu numele lor

7

Fiecare uea sA dting6 cu degetul desenul

Mihaild abia izbure;ri ,a ."-nJte pe virfuri, sd.si fdca

loc ih fd!,i

ld!,i

Si sa drdte,

fi

cu deqetul in

sa drdte, dpAsind cu deqetul in frecare Ddtrdrcd,

dpAsind

ftecare D6r;ar.i,

"boalaJ,

sus,

"a

re doore.

- Aici. in strul dsta o sd diseneu

iliti fi voi, scrie -boala' de care suferi. Adicd ce

Te doare capul. desenez un cdp bdnddidt. Te doare un

drnre sdu li-d (.dzut unul, desencz un dinle.

fiflrl de patra{ele. desenez ce trebuie sd-i dau

Dincoace, in

bolnavulur,

pdhdr

ddrcd

cu gdrllard.

gdr$drd.

"trdtdm?nrul"

dat garflara. desenez un

cu

l-am l-am dut d.t

l-am

qotnenol. desenez o sliclil6 cI

golnenol,

o sticlutd cu

gomenol

- -fuu

yt lrds cum pt imeste gomenol din pipera

"rezuhdtul'. $t aicl desenez

- Dd. Alaluri este scris

cum i-d sfirsit b"alo. Un capvesel

1;ra zqirieturA

nebandajat su o milA

-Aha!

E foarte frumos!

Ei, dar rrec zilele.

Und, doua

in caraloqul

de\en nu se vedc inscmndt

.

noud

ru ivh

sr

nicj

un

5anitdrulli_ D"o.

in c6su{er; '

li"l?,"or|i, ff!,"":';Jfl: in rerde

,|

-r"(

l_-.

@

Cind e vorba de bomboane de menla. iiecdre coDil ,W

sd dea cu iod p" o ,qi,i;_ \V*

b,,lnavluui fuo .tirli_

zi, e ca " .6nr'r',. pur cind e vorba

lura sdu sd prcure gomenol in nasul

Mare necaz pe bierul sanirar. Ceaba se roagd el'

Hai,

mai Radule, te rog \ lno sd_!i

bubit6

dau cu spft pe

_

- Nu weau, raspunde Radu.

Mai wi

tu s5-fi foc melc din plastelina !

- - N-dm nimic, zice Radu, e o intep6lur6. Mi.d Si

lds6. In liecare diminedtd inrreaba,

lrecut! Mrhdrla nu I

Eif Nu e nimeni bolnav? Nu vra nimeni jomenol

-

in nas?

lntr-o zi Mirela se apropie de sanitar. In mlnd tinea

o forfeo4d.

- Te rog, Mih6iF, vrei sA-mi aiuti sd.mi tai unghiile

pot li astdzi vine sro sd ne contrc-

Uite, m-am spdlat

cu misobi

la mina dreapt6? Eu nu

leze. Tu eyi sdnitd ii penft asta re rog

fi pe miini. (d sd nu intru in salS murdar6

Mihai(a ii diutA sd-!i laie unghiile. Esre opo de lericit!Acum clopotelul a sunat.

Radu intrd in sala de ioc, priftrit, nidullt ti cu bu-

zunarul de ld $o4ulel rupt. Dupd el, Nicupor vine in patru

labe, hamaind. Dar Ia uEa ,Grupei Mari', sanitarul st6 nemilcd!, ca

o statuie.

Nicqor, ia sd-[i vad mirnile!

Baiatul - se inal[6 in doud picioare ti intinde lui Mrhdit6 doud palme aproape negre de praf.

 

Spala-te pe miini. Nu

vezi -

-

A1, cum o sd fiu bblnav?

-

sint ,bolnave'!

Pdi dstd-i boala muddriei

A - doua zi, Iingd desemrl lui Petricd, adica lingd avion,

in catalogul enitar re afla o mind cu palma

neogri, a-

dicd ,boala' de care suferd Petricd. Mai tiEiu la ,rata.

desnat un sdpun $i un lighean. Iar dincolo,

ment{ a fost

pe cel6lalt 14 acum este desenata o mind alb6. Adica Radu

s-a vindecot. Mihdild e bucuros. Mwddria e o boald grea $i mai ales uritd. Bine cd a trecut! Grozav sanitar e Mihdta !

t6

CIRIPEL CEL LACOM

Ciripel e un wabioi rolofei, zburlit 5i lacom. Cit e

ziulica de mare, stolul de vrabii in care traielte Cfipel se

imprdstie pe drum, prin

dinfe vrdbii afld ceva de mincare, odata striga,

oqrdzi, dupa hran6. Cum una

"Cip,

ctuip! Venili, fiati ii surioare, c-am gdsil mincare!" Vrabiile

vin care de pe unde sint gi ciugulesc cu pldcere. latna e tare grea. De citeva zile s-a stirnit o vifor-

niro cumplnd. Bietele wdbiu(e nici grdi nu mai du sa ci'

ripeascd:

pe zdpada int6ritd, se strintJ una intr-alta,

pene, sA se mai dezmo4edw6, dar, degeaba!

se -infoidz6 in

lopdie

-

Of, greu e iama pentru udbii, piui Ciripel, ne-

guF

goala. De ieri D-am gisit bob

musculile, nici tu tir)l;rdfi, nici tu

Nlci tu

vai de capul nostru!

Cidpel,

pdrcd

ai fi o cu.c6

plouat;

fi

nicide(m

vlteaz, ii spuse o wabie mai bdtrind. lama e

multumit cd-{i simtea

de mincare,

mrrguri -

un vrdbioi

t7

mai greu de gdsit mincale, dar tot mai

mitui, mal sint copii care pun pe pryazul

d{li grdunle, fbi.

ferestrel res-

turi de mincare.

Copiil d$ia ne iubesc li ne aiuta sA he-

Cimii-ip!.- cirtpi vrdbia ca batrind.

cem iama mai utor.

- Ciffrii-ip! Destul am tot stat ld

taifas li ne-am vdicdrit. Vrdbii sln-

in zbor {i sa cdu-

tdm de mincae! Hdi sd veselim drumelii li copiii! Vrabiile se indltard stol, p roli.d sus, spre bolta ca o cupold de cleitar, dasuprd cdselor, ogrdzilor acoperite toate in strai alb de zdpadd.

tem su nis,te r6loi? Hai sA ne-ndl{6m

Ctipel s-a indltat

$i

el cu tot stolul deodatS, iar cind

li.a

rotit ochilorii ca

s-du imprdilidt in vizduh dupi hran6,

bobitele

de ienupar, li-a rotil caputorul cit o corcodula

c-a vazul ? Intr-un balcon, pe o mas6 de

ii ce qedeti

Iemn, era aqtemut un strat de mdldi {idmintat. Zviirl Ciripel

cas6, copiii se uitau la leredstra.

cel lacom zburb ocolo. Din

A venit o udbie, topti unul celuilaft, cu fereald,

ca sd nul sperie pe Ciripel. Acum vor veni mai multe.

Stai sd vezi, vr6biuF asta le da de

Ddr ti-ai gasir!

Ciripel cel lacom se gindi cd-i mult

;tire.

mai bine sA-li umple doar el gu6a 9i sd nu mai cheme

stolul. Cine !tie, poate cd atunci, cind or veni cu toate,

nu mai apucd el sd se sature. Pe cind aga

,

uite ce ospdll

Vr6biile. ld inceput, se nelinqira, "Unde-i Ciripell

L-o [i jumulit vreo pisicd? O fi degerar?" Dar Ciripel se

intorcea rololei.

Cip, cip, Ciripel, unde-ai fost?

-

El ipi pleca incet

capul cit corcoduqa li rdspundea

pocdit, am fost dupd mincare

dar n-am gdsit!

Si apa, irr fiecare zi pela prinz, Ciripel re desprindea

ciugulea,

dio stol, $i zvir!

ld cdsufa cu balcon. Ciugula,

l8

igi umpla guld

{l

dpoi se intorcea. Vrabiile il lntrebau:

- Ciripel, di gAsit?

N-m gasit!

- tdore Ciripel o burta cit un ghem de lina.

lntr-o zl ce sa vezi?

Nici n-apuc6 Ciripel sd inghita

5i 4i

bine un bulgdraq moale de milai de pe mdsula din bal-

con, cind

pisicdl Lui

cit o

Cbip€l ii statu inima in loc de flca. Cima, ca

hop!

clonf

{op!

o ciodd mdre gl n@$a

ia in plisc

o data

cioua, clonf

cit lua Ciripel in

c'ioc .de zece orl.

-

Cin!

cin

, du-te mal lncolo, obramicule, ii cron-

lupai

spdiat in latui. De frica Ei necaz nici cd mai putea ciuguli

cdni cioara. Nu vezi cd ma impiedic de tine? Ciripel

ceva. Parcal sta firimitua ln gll Pe cind cioara?

Clon1

Clon6. Ciocdnea o

pliwul ei tare ca uo ciocan ln lablio

msei. lar o ajus lingd Ciripel

Piet din calea mea

cd indati te iumulesc I

Clripet - ce si facd? S-a dat. inh-un coll Ei Ei< intins

cdpu$orul sa prlndd o firimtturd. Dor eioara, clont! i-o trap

de sub cloc.

,Of, ce ctoroi cumplit $i nesufqitn, gindi Ciripel. Dor

uno e sd spui ingind galtd e si spui tarel Ciripel de-

abia

plircul.

indrdzni sd spuna "cip" ca cioara il !i plesni iD cap cu

- $terge-o,

n-auzi? $i Cifipel zbufd, amSrit ca vai

wabiutele dau tare fldminde.

de el, la stolul sdu.

A doua zi

Dar, ce se aude ? Toate udbiile din vqin ili inalFrd

copul. Din dep6rtare re auz@ un ciripit iolnic, ,pip, pip, cip, cip!"

'

el? Ce sr fiel lntr-o

clipa uabiile-s acolo, la misu(a dtn balcon. $i ce vazud ?

Cine-i oare? Ciripel. Ce-i o

?

Ce sa vada? un udbioi lacom fl prostul, iumulit de-o cioard

neagrd li mare ca o pisicd.

iumulea cioug, de-i scdpardu fulgii luj Ciripel.

si-l scdmand

l'^t.-o chp6 rodte "uabi-rle' ryiirit deasupra ciorii$t da-i. qi

|'

I

:

$i mi {i-l

ru qh@rele, de-g vened sa-i plingi de mild.

smulge-i penele. pind cind

! ciupe5te.o, fi ciuguleite-o, $i

cioara a zburat. Gripel, ca vai de el, ame(it,

stdtea pe @l[ul mesei, e m6laiul libit pe cioc !i pe piept,

iumulit $i

smeritl

ft ageptd iudecata wdbiilor.

- Aqa flamlnzeai tu? Mergeai

"-"iii:'iiil

'lti;:,fi

'fll,;ff#

'i.i"

p"

singur sa ciugulefti?

{|

t

uu'

""

L:Hi:. uabia cea bdtrind'

'YL

-

Rdmii pi

ospdledzdte singu, fr69@rg fi de-o mai

vmi ci@ra, sd ne dai de ttire, s-o izgonim. PoftE bund !

Vrabioiul cel

Stolul se indlp in vazduhul plmbuiu.

lacom ram6e singur, stdpin pe toatd mds plin6 d

Dar ce folos, Fietenii lui il pErdsiprd!

o fdrlma,.dar n-a fost chtp. Parcii erd amar

toamea. Ifi ldsd pe spdre

m6ldi.

A dat sa lmbuce

pdrcd-i piqi*

capul cit o corcodu$d, tli roti

ochiiorli cit bobul de ienupSr si cercetii area intunecatd.

Deodatd, ln departare,

zdri stolul de vrabii ce se ldm pe

un acoperi$. Ciripel baru din aripi

grabit inrr-dcolo. ,,Luati-mA cu voi! Ludli-ma cu voi',, le

li se indrega ln zbo!

rugt

el.

.$i ce

s-a mai inrimplil ? Nu sriu, Ddr wabiulele-s

Dme fl lenatoare.

ffL

*-

*,

DATORIA

Of! lntotdeaura

did incel! L:te ora l.

cind altepti o bucurle. ceasul merge

opoi ,

ii

cirr i. fi

ze, e

Costel de nrrlt s-d deirepldt. De altfel r,,ti di.oser 5e

miFcA de colo pind colo, voioii. Pind ii bunicu[a cintd fi fr6- mirtd aluat pentru pldcintele cu nuci si miere, 5i brinzoarcele

dolofane, unse cu ou

zahir. Astazi vine tdta de pe San-

;i

tier. Vine cu trenul de zece! Tata va aduce o bici(.letd cu

e ziua lui

Costel. lmplineste 5ase ani. O sd fie pelrecere, nLl !1lum6!

dou6 rodte, cu far 5i cu bec ro;u sub ia. Astdzi

Vine li nenea care

prietenll li veri$orii lui.

ilie sd facA scamatoriir vin $i unchii,

Este oro opr fdrd un sfen

opt fdrA zece

Mama a

desfacut tdblid mesei ii d [6cur u masd mare ca deAnul nou. Din bucdtdrie se aude cum bunicd inchide si derhide. descfude 5i idr inchide u$ila cuptorului. Acum cintd Si mdma

cum s-d strecurdt in casd Gnvei. Misc6

cuprins li el de bucutid st.ipiniior.

5i bunica. Nu $iil

dir coad6, nerdbddtor,

Cosrcl ii icuturd labd, bdrb6telre,

Urivei, vine tatd, ftii?

Ciinele - il

nrivelte o clipd in ochi, d;:ui, dinlr-un sdll.

o tuleite

in cule, invineiindu-se irlr-o goan6 nebm6.

A inleles, ride mama.

-

E

ora opt si jumdtate.

dlbastru, iji in(l[de nasturii de la minecd.

_

lnfa

Coslel t:i imbraca in qrab,t sor(ul

ii bunica li o datd cu ed dromd dludtului copr,

OromA dulce, de vanilie

-

Unde mergi, Costele ? Asldzi nu-i grddinild ! Bar6-te

norocul s6 te bard! Ai uttat? E doar duminicd!

ffii r

*z

'-x *r

- Nu, n-am uitdt, buniculS, dar ast6zi mergem la munc6 volmtard. Ingrijim momintele ercllor. Vin ii pionierii.

Frumos, maic6, frumos, dar taman astdzi, de ziud

ld, clnd vine qi rotal l1i aduce bicicleta.

-

- stiu,

bunicd

Ce-ar fi sd stai frumulel ac6d, Costel? Bunico ili

Vin ii veri$orii tai, Tuli fi Ti-aduci dminte ce li'du farut

dduce

-

sd gu$ti ceva bun, bun

Pu.i, li Aftid-s niile sricdlori

drn trolinel,i ? A,pa

mina lor. Spui cb vin mulF copii Ia munca voluntdr6

{i-or foce ii cu bicicleld, de-o incdpea pe

Lipseite

$i tu o datat O diuu fi pe mdma.

Costel re Iasd cind pe un picior, cind pe dltul

li.$i

tot

frdmint6 cdciul{a in pumni. Prive$te cdtle mama. Mama

dlb $i pri\;efte tn zdre lucilea

5terge poharele cu un leruel

lor, o

ochii ei albdflri, buni. Ceasul a pomit sd se rot@scd parcd mai grdbit.

Noua far6 zece,

catre

Costel se uitd rugAtor cdtre mama sa:

- Mdmico, te rog

Ce uei

sa m6 !ogi, Costele ?

-

-

Sa ai tu griid de biciclet6, te rog

$E

dpoi clipind

bardn6, ii sbigd coborind in godna sc6rile:

Datoria,

bunlculd, nu fi matale supd!atd!

-

=tllo

o

o llt

=

LA CHI]RHANA

Aod mdrii !tralu(esre

de Ddrcd-i invelila in poleidld

*,,n,ll!?"ff

ed stdu ruprldli leasca cevd

oeJcdrului. Acerta este un b6rbdl nu Drea inalt, eu glrumaz

sop'

"o,i'iuno""'.J'""i"0,"

dor b6ieli.

Fard sa se

intre ei,

''il?::""J[?'.lTil:{q;

mrite.

lard sa

N

\\

\

.opiii iscodesc ljecdre mi5cdre d

puternic li umefli ldgi.

E imbracat ru un lricou de culoareo p

tirlIde sodre. \

v:linei,rdsucir pinE sub brale.cupieptulgol,

Are pantoloni largi, bine strln{i in chimir. fi-i inc6lldt cu

.izme scde, grodse, .e g aiunda adinc. 16 llqce pas. in 1

nr"ipul iildv de pe plai6. tasind urme mari.

(

I

L

f

>,;i

-tt"jt

)"".d

> +

_

ti,i*.

_

- :""?.

lsa

6)>*

Pescarul ipi vede de treaba, dczleglnd ni$te otgodne

grele, rasucite in iwl unui