DOCUMENTE SIMIL !

E
S"are on face#oo$S"are on t%itterS"are on emailS"are on printMore S"arin& Ser'ices0 Sistemul de racire TE!MOTE(NIC - DETE!MIN !E UMIDIT TII E!ULUI CU )UTO!UL *SI(!OMET!ULUI SSM N Cricul Telescopic Clasificarea pieselor pentru caroserii auto sam#larilor filetate - Filetul+ Elicea OLIM*I D , DISCI*LINE TE(NOLO-ICE C!ESTE!E MONOC!IST LELO! DIN TO*ITU! *!IN METOD C.OC(! LS/I Marimi caracteristice radiatiei termice TI*U!I DE TU!0INE SI CL SIFIC !E LO! Criterii de clasificare a tur#inelor sam#lari prin filet

TE!MENI importanti pentru acest document

comanda unui cilindru cu simplu efect 1 cilindrul cu simplu efect 1 actionarea pneumatica cilindru cu simplu efect 1 cilindru pnumatic cu impin&ere cu arc si re'enire cu aer 1 cilindru cu simplu efect 1

Cilindrii cu simplu efect Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic

Cilindrii cu simplu efect

Acesti cilindri pneumatici sunt alimentati cu aer comprimat numai pe la capatul psiston, cursa de revenire a tijei facandu-se prin forta de gravitatie sau cu arc mecanic, asa cum se arata schematic in fig 3.17 si 3.18. Deci cilindrii cu simplu efect nu executa un lucru mecanic decat intr-un singur sens. Constructia cilindrior cu simplu efect este aceeasi cu cea a cilindrilor cu du lu efect, singura deose ire constand in pre!enta arcului 1 si limitatorul de cursa din sarma " " #$%A$ 8&3-7'( si se acopera chimic in scpul protejarii sale la lungime. De asemenea in fig. 3.1& si 3.') se o serva ca la cilindrul cu simplu efect este nevoie numai de o singura garniture de etandare 3 pentru ca presiunea va actiona asupra pistonului dintr-un singur sens. "andamentul static se considera ca si la cilindri cu du lu effect*

+n acest ca!, insa, forta utila este data de relatia ,aloarea lui "#a( nu este constanta la variatia cursei pistonului- forta "#a( va depinde de gradul de comprimare a arcului, deci va fi proportionala cu cursa pistonului. %a elul 3.. %inand cont ca aerul este pretensionat de la montarea lui in cilindru "#a( va varia de la valoarea minima #carespun!atoare cursei !ero a pistonului( la valoarea maxima #la cursa totala(. +n ta elul 3... se dau valorile medii ale lui "#a( adoptate de o icei la cilindrii mai des utili!ati. %re uie montate arcuri mai puternice, in ca!ul in care cilindrul cu simplu efect va tre ui sa invinga re!istentele de frecare mari in mecanismele actionate sau mici sarcini in fa!a de retragere a tijei. Din cau!a pre!entei arcului, cilindrii cu simplu efect nu se construiesc cu diametre mai mari de ')) mm cu cca. 3)/ mai lung decat cilindrul cu du la actiune 0tili!area cilindrilor cu simplu efect. Cilindrul cu simplu efect pre!inta diverse de!avantaje fata de cel cu du lu efect, cum ar fi* dificultate mai mare de a regal vite!a cursei in am ele senseuri, frecventa mai mica a actionarilor #vite!a imprimata pistonului de arc la cursa de revenire este inferioara celei imprimate de aerul comprimat(, limitari ale dimensiunilor sale, posi ilitatea intrarii de corpuri strainein interior etc. Cu toate aceste inconveniente, cilindrul cu simplu efect gaseste multe aplicatii in practica mai ales pentru faptul ca el are o comanda mai simpla decat a celui cu du lu efect #distri uitoare cu 3 cai in loc de 1 cai(. +n ca!ul cand sunt utili!ati in medii de praf #turnatorii, prelucrarea pietrei si a marmurei etc.(, este necesar ca pe orificiul de atmosferasa se monte!e un mic filtru care sa impiedice aspirarea in interiorul cilindrului a pul erii a ra!ive. Cilindrii cu simplu efect isi gasesc o una utili!are la operatiile de stantare, nituire, stocare, menghine pneumatice, attain liniile tehnologice complexe cat si in atelierele mecanice. Cilindrul cu simplu efect, cu retragerea tijei prin efectul fortei gravitationale sau prin actiune mecanica externa, nu pre!inta limitari ale dimensiunilor constructive, si este utili!at cand sunt ca la inceputul miscarii pistonului pe o anumita lungime de cursa, cilindrul pneumatic nu poate de!volta intreaga sa forta datorita strangularii aerului in re!istenta de franare. 2entru inlaturarea neajunsului aratat, este montat in capac, paralel cu circuitul re!istentei de franare, o supapa de sens # ila 7(, care impiedica trecerea acestuia prin ocolirea re!istentei, la pornirea in cursa.

3ig 3.''. Constructiv, ale!ajul ucseide franare se executa in general in jurul valorii* d#f(4),5D, iar lungimile de franare este cuprinsa, de o icei in limitele* l#f(4#),76),8(D, unde* D este diametrul interior al cilindrului. 7a cilindrii care functionea!a cu mase mari sau cu vite!e de deplasare mari, efectul de franare dorit se poate o tine prin marirea corespun!atoare a volumelor spatiilor de franare, adica prin marimea fractiunii de cursa in care are loc franarea. Astfel de cilindri, numiti cu fran!are du la, se o tin prin introducerea unor capace intermediare 1 si ucse speciale ', asa cum se arata in fig. 3.'3. Cilindrii pneumatici se pot construi cu franare numai la un singur capac al cursei, dupa conditiile, dupa conditiile functionale impuse. "eglajul fran!arii se face, chiar in instalatia sau pe masina in schema careia s-a inclus cilindrul pneumatic. Acest tip de fixare permite de!axari intre directia de miscare a pistonului cilindrului si aceea a organului actionat, de!axarea facandu-se in acelasi plan. 3ig. 3.'.. 3ig. 3.'5. 3ig. 3.'7.

c( Cu articulatie sferica. Articulatia sferica, fig. 3.'., permite de!axarea in orice plan din spatiu. Aceste de!axari pot fi cuprinse intre 1 si 5. d( +n ca!ul cand mecanismul de actionat tre uie sa i se imprime o miscare de rotatie alternative, capatul tijei este asam lat cu o cremaliera ce angrenea!a cu o roata dintata. 0nghiul maxim de rotatie u!itat este de 3)). 3ig. 3.'8. +n ceea ce priveste fixarea corpului cilindrului, se disting urmatoarele tipuri*

a(Cu filet pe capatul tija. 3iletul practicat pe capatul tija permite insuru area directa fig. 3.'7. 8ste recomanda il de a se asigura aceasta fixare cu o contrapiulita in scopul evitarii desuru arii datorita vi ratiilor in timpul functionarii. 3ig. 3.'&. +n aceste conditii,garniture pistonului si ghidajul tijei vor fi supuse unei u!uri nedorite. 2entru a evita acest inconvenient in ca!ul necesitatii preluarii unor eforturi eforturi laterale, se vor utili!e cilindrii cu tija ilaterala a caror schema se pre!inta in fig. 3.33. 7a aceata constructie este mult micsorata solicitarea in ghidajul tijei si prin aceasta u!ura garniturii pistonului chiar si in ca!ul preluarii unor eforturi laterale transmise de mecanismul actionat. Cilindrul cu tija ilaterala este utili!at si acolo unde tre uie ca forta de impingere a cilindrului sa fie egala cu forta de tractiune sau in ca!ul cand se actionea!a simultatn doua mecanisme situate de o parte si de alta a cilindrului. +n fig. 3.31 se pre!inta schita constructiei unui cilindru cu tija ilaterala. Cilindrii cu doua pistoane active-tandem se utili!ea!a acolo unde sunt necesare forte relative mari cu un cilindru de ale!aj redus. Cilindrul este construit in principal dintr-o camera impartita de un perete 1 in care se misca doua pistoane ' si 3 legate rigid intre ele, fig. 3.35.

3.1... Cilindrii cu franare la capat de cursa

Atunci cand vite!a pistonului capata valori ridicate si cand masa elementelor legate de tija pistonului poate sa dea nastere la forte de inertie mari, socurile care au loc pe capetele cilindrului pot cau!a stricaciuni cilindrului si masinii pe care este montat sau pot periclita siguranta desfasurarii procesului tehnologic. "e!ulta deci necisitatea franarii miscarii pistonului catre sfarsitul cursei. 3ranarea se o tine introducand in capetele cilindrului dispo!itive de amorti!are care reduc cantitatea de aer descarcat pe ultima parte a cursei pistonului. $e creea!a o perna de aer de presiune ridicata# chiar pana la 3)61) da9:cm'(, care actionea!a in senseul opunerii la miscarea pistonului. +n fig. 3.'1 si 3.'' esterepre!entata o sectiune printru-un cilindru cu franare la am ele capete. +n momentul in care manseta de franare 1 fig. 3.'1 intra in ucsa de franare ', o anumita cantitate de aer ramane locata intre garniture de lucru 3 si capatul tija 1. Acest aer, pentru a fi descarcat, tre uie sa treaca printr-un orificiu mic 5, printr-o re!istenta

regla ila ., si apoi in atmosfera. Cu cat re!istenta va fi mai mare #sectiunea de trecere mai mica( cu atat va fi mai mare contrapresiunea care se opune miscarii cilindrului si astfel, efectul amorti!arii va fi mai mare. Daca re!istenta este deschisa partial, fenomenul descris are loc in masura mai redusa, pentru ca o parte din aerul din spatiul de franare iese in atmosfera si presiunea finala in acest spatiu este mai mica. Deschi!and in continuare re!istenta, se ajunge la situatia cand pistonl nu mai poate fi impins inapoi si ramane oprit la capatul cursei. Daca se deschide in continuare re!istenta, efectul de franare se reduce si oprirea pistonului are loc cu un anumit soc, a carui intensitate depinde de gradul de strangulare al re!istentei.7a deschiderea completa a re!istentei, efectul de franare devine nul. Din cele aratate se constata ca actiunea de franare a pistonului poate fi reglata in limite largi, dupa necesitate. 7a cilindrii cu functionare intermitenta reglajul se face astfel incat pistonul sa se opreasca la capatul cursei. 7a cilindrii cu functionare continua re!istenta se reglea!a , in asa fel, incat la capatul cursei pistonul sa porneasca in cursa inverse cu putin timp inainte ca distri uitorul care dirijea!a functionarea sa trimita aer comprimat pentru efectuarea acestei curse. +n felul acesta, se o tine o inversare elastica, fara socuri si rapida, a miscarii pistonului si un consum de aer mai redus.

3.1.7 ;ontarea cilindrlor pneumatici in instalatie

;ontarea cilindrilor pneumatici in instalatie se face prin asam alarea tijei pistonului de organul ce tre uie actionat si fixarea cilindrului propriu-!is pe un suport. 7egarea tijei de organul care tre uie actionat, se poate reali!a in mai multe feluri, in functie de caracteristicile cinematice ale acestuia* a( Cu filet* %ija cilindrului este insuru ata direct in organul actinat prin intermediul partii filetate fig. 3.'1. 8ste tipul cel mai comun de fixare. De o icei tija este filetata pentru ca aceasta sa serveasca drept suport si pentru celelalte tipuri de fixare. ( Cu furca* <rganul actionat este legat de cilindru printr-o im inare cu articulatie cilindrica de o furca insuru ata pe tija cilindrului, fig. 3.'5. c( Cu flansa pe capatul pistonului* 3ixarea se face pe o placa perpendiculara pe axa cilindrului si este utili!ata mai ales pentru montarea verticala a cilindrului tre uie plasat deasupra organului actionat, fig. 3.'&. d( Cu flansa pe capatul tija, fig. 3.3) $e utili!ea!a mai ales pentru ca!urile cand cilindrul tre uie montat vertical deasupra organulu actionat.

e( Cu articulatie la capatul pistonului* 8ste indispensa il acolo unde axa tijei tre uie sa fie inclinata varia il fata de un plan de referinta fig. 3.31. Directiile varia ile ale axei tijei sunt toate continute in acelasi plan #perpendicular pe cel de referinta(.

3.1.8. Cilindri speciali

Cilindrii cu tija ilaterala sunt indicati a fi utili!ati in ca!ul unor solicitari mari, perpendiculare pe axa cilindrului. $a consideram un cilindru normal, aflat in po!itia punctului mort superior si incarcat cu o forta 3#s( perpendiculara pe axa tijei, fig. 3.3'.