Motivul alegerii temei .pag. 3 Structura aplicatiei ...................pag. 4 Aplicatii folosite .......................pag.5 Codul Sursa ..............................pag.

10 Despre HTML .........................pag.25 Resurse de hard si soft .............pag.31

2

Bibliografie .............................

Pasiunea pentru calatorii m-a indemnat sa imi aleg ca tema pentru lucrare de atestarea competentelor profesionale Turul Europei. In aceasta lucrare am incercat sa tratez toate punctele importante pentru a descrie cat mai bine acest continent. Veti gasi in lucrarea mea atractiile turistice cele mai importante, o galerie foto ce include locuri de vis.

!ucrarea este compusa din "" legaturi#lin$-uri% ce descriu in detaliu tema principala. Pagina de Inde& este compusa dintr-un 'E!()* +(,EE-, realizat in .dobe P/otos/op (+2. Template-ul paginii este realizat deasemenea in .dobe P/otos/op (+2 iar te&tul animat este introdus din editorul de /tml. Inde& -0 ) pagina de 1un venit de prezinta un buton principal Intra, ce face trimiterea catre cuprinsul principal al site-ului. 2ome-0 Pagina este compusa din lin$-urile ce fac trimiterea catre subdiviziunile proiectului. 3alerie-0 ,amura a paginii ce prezinta o 3alerie 4oto 4las/. (ontact-0.ceasta pagina ofera detalii despre autor cat si scopul lucrarii. 5emografie-0Prezinta studiul dinamicii populatiei din Europa. Istorie-0 Prezinta cele mai semnificative lucruri intamplate odata cu trecerea anilor 3eografie-0 Prezinta structura geografica si intinderea continentului. !imbi-0 Prezinta limbile folosite pe teritoriul continentului cat si originea lor.

 .tractii Turistice-0 Prezinta cele mai importante .tractii Turistice de pe teritoriul europei. Tari-0 Prezinta tarile ce se regasesc in Europa. *itologie-0 In aceasta subramura puteti descoperii mitologia europei.

In realizarea paginii s-au folosit urmatoarele pachete de programe: Web Page Maker Adobe Photshop CS2 Microsoft ffice

WEB PAGE MAKER

Web Page Maker este un program foarte usor de design pentru pagini Web!care iti permite sa lansezi o pagina Web in cate"a minute! fara a a"ea cunostinte #$M%& Cum creati o pagina W'( daca nu trebuie sa a"eti cunostinte #$M%)* Simplu! luati obictele+poze! te,te etc- si le lasati pe pagina! apoi le puteti aseza dupa bunul plac& Cerinte programului sunt foarte mici si sunt urmatoarele: Pentium Class CP. +/00 M#z sau mai bun-& Memorie de 1/ 2AM sau mai buna& 3ispla4 de 51 bit +recomandat 2/7

50 M( liberi pe #33 Interner ',plorer 1&0 sau mai bun&

MICROSOFT OFFICE
Microsoft Word Procesorul de te,te W 23 este un program foarte puternic pentru prelucrarea te,telor! care tinde sa de"ina un procesor de publicatii asigur6nd pe l6nga operatiile clasice de prelucrare a te,telor si organizarea lor sub forma de tiparitura: brosuri! ziar! carte& Aplicatia W 23 din pachetul Microsoft facilitati: crearea si corectarea documentelor7 lucrul cu mai multe documente7 tiparirea documentelor7 operatii cu blocuri de te,te7 operatii de cautare si 8nlocuire7 formatarea documentului la ni"el de caracter si paragraf si administrarea unor stiluri de formatare predefinite sau definite de utilizator7 ffice ofera urmatoarele

formatarea documentului la ni"el de pagina +stabilirea marginilor si a modului de aran9are a te,tului 8n pagina! numerotarea paginilor! crearea antetelor si a subsolurilor de pagina! crearea notelor de subsol si de sf6rsit7 8nscrierea tabelelor 8n document si administrarea lor +creare! modificare! formatare-7 crearea unor liste marcate sau numerotate7 aran9area te,tului 8n coloane7 8nserarea obiectelor 8n document +imagini! sunete! ecuatii! diagrame-7 administrarea corespondentei +scrisori si etichete postale-& Meniurile procesorului de te,te sunt: :ile ; contine optiuni pentru lucrul cu fisiere document pe care le creeaza si le actualizeaza W 23& 'le pot fi documente +&doc- sau sabloane de documente +&dot'dit ; contine optiuni pentru operatii de editare +de modificare a documentelor-& <ie= ; contine optiuni pentru a stabili modul de afisare 8n fereastra aplicatiei& Insert ; contine optiuni pentru 8nserarea 8n documentul acti"! 8n pozitia cursorului! a diferitelor entitati& :ormat ; contine optiuni pentru formatarea te,telor si a obiectelor 8nserate 8n te,te& $ools ; contine optiuni pentru 8ntretinerea documentului&

$able ; contine optiuni pentru administrarea tabelelor 8nserate 8ntr-un document& Windo=s ; contine optiuni pentru organizarea ferestrelor document ale aplicatiei&

ADOBE PHOTOSHOP CS5

Adobe Photoshop este un foarte comple, editor atat pentru imagini cat si pentru animatii& >oua "ersiune cotine Adobe (ridge! <anishing Point! Multiple %a4er Control! Smart b9ects! Multiimage 2a= Processing! Image Warp! Ad"anced >oise 2eduction! ?2bit #igh 34namic 2ange Support! Customizable Workspaces si Menus! Spot #ealing (rush& :unctii: @oom si panoramare lina 2otire fluida a cana"alelor +can"as :iltre inteligente .nelte pentru selectie rapida si rafinarea marginilor Interfata imbunatatita mai buna procesare a imaginilor brute <anishing Point Suport pentru ?2-bit #32 Performanta ridicata Con"ersie alb-negru >outati si imbunatatiri: Combinare automata a imaginilor
:

Panel pentru a9ustari Panel pentru masti Scalare sensibila la continut Aliniere automata a straturilor Management eficient al fisierelor folosind Adobe (ridge CS/ Combinare automata a imaginilor :lu, de lucru imbunatatit prin integrarea dintre Adobe Photoshop Lightroo si Adobe Photoshop CSA Corectie a culorilor imbunatatita ptiuni imbunatatite pentru tiparire

Wi!do"s Procesor 5&B C#z sau mai bun MicrosoftD Windo=sD EP Ser"ice Pack 2 +Ser"ice Pack ? recomandat- sau Windo=s <istaD #ome Premium! (usiness! .ltimate! sau 'nterprise cu Ser"ice Pack 5 +certificat pentru Windo=s EP ?2-bit si Windo=s <ista ?2-bit si 1/-bit A52M( 2AM +5C( recomandat .nele functii accelerate de procesor grafic necesita suport pentru Shader Model ?&0 si penC% 2&0 5C( hard-disk 3<3-2 M Fuick$ime G&2 pentru functii multimedia Internet pentru acti"area produsului (roadband Internet pentru ser"icii online

<=5)(T>PE 2T*! P?1!I( @-AA' (AA5T5 2T*! 6.B" TransitionalAAE-@0 </tml0 </ead0 <title0?ntitled<Atitle0 <meta nameC@generator@ contentC@'eb Page *a$er@0 <stDle tDpeC@te&tAcss@0 AE----------Te&t +tDles----------EA .Fs8 Gfont-sizeH :p&IJ .Fs9 Gfont-sizeH ;. p&IJ .Fs: Gfont-sizeH ""p&IJ .Fs; Gfont-sizeH "2p&IJ .Fs"B Gfont-sizeH " p&IJ .Fs"" Gfont-sizeH "7p&IJ .Fs"2 Gfont-sizeH "8p&IJ .Fs"6 Gfont-sizeH ";p&IJ .Fs"8 Gfont-sizeH 2"p&IJ .Fs": Gfont-sizeH 26p&IJ .Fs2B Gfont-sizeH 29p&IJ .Fs22 Gfont-sizeH 2;p&IJ .Fs26 Gfont-sizeH 2p&IJ .Fs28 Gfont-sizeH 7p&IJ

"B

.Fs2: Gfont-sizeH 9p&IJ .Fs 8 Gfont-sizeH 6:p&IJ .Fs6: Gfont-sizeH 86p&IJ .Fs92 Gfont-sizeH ;8p&IJ .Fpmd Gfont-sizeH " p&Ifont-familDH .rial,2elvetica,+ans-+erifIfont-stDleH normalIfontFeig/tH normalIJ AE----------Para +tDles----------EA 5IV,?!,)! AE !eft EA G margin-topH Bp&I margin-bottomH Bp&I J <AstDle0 <script languageC@Kava+cript".6@ tDpeC@te&tALavascript@0 <=-function LsPlaD#soundobL% G var t/issoundC eval#@document.@MsoundobL%I trD G t/issound.PlaD#%I J catc/ #e% G t/issound.5oPlaD#%I J J AA--0 <Ascript0 <script languageC@Lavascript@ tDpeC@te&tALavascript@0 <=-function **NsFapImg,estore#% G var i,&,aCdocument.**NsrI for#iCBIaOOi<a.lengt/OO#&CaPiQ%OO&.o+rcIiMM% &.srcC&.o+rcI J function **NpreloadImages#% G var dCdocumentI if#d.images%G if#=d.**Np% d.**NpCneF .rraD#%I var i,LCd.**Np.lengt/,aC**NpreloadImages.argumentsI for#iCBI i<a.lengt/I iMM% if #aPiQ.inde&)f#@R@%=CB%G d.**NpPLQCneF ImageI d.**NpPLMMQ.srcCaPiQIJJ J

""

function **Nfind)bL#n, d% G var p,i,&I if#=d% dCdocumentI if##pCn.inde&)f#@S@%%0BOOparent.frames.lengt/% G dCparent.framesPn.substring#pM"%Q.documentI nCn.substring#B,p%IJ if#=#&CdPnQ%OOd.all% &Cd.allPnQI for #iCBI=&OOi<d.forms.lengt/IiMM% &Cd.formsPiQPnQI for#iCBI=&OOd.laDersOOi<d.laDers.lengt/IiMM% &C**Nfind)bL#n,d.laDersPiQ.document%I if#=& OO d.getElement1DId% &Cd.getElement1DId#n%I return &I J function **NsFapImage#% G var i,LCB,&,aC**NsFapImage.argumentsI document.**NsrCneF .rraDI for#iCBIi<#a.lengt/-2%IiMC % if ##&C**Nfind)bL#aPiQ%%=Cnull%Gdocument.**NsrPLMMQC&I if#=&.o+rc% &.o+rcC&.srcI &.srcCaPiM2QIJ J AA--0 <Ascript0 <stDle tDpeC@te&tAcss@0 divRcontainer G positionHrelativeI Fidt/H ""62p&I margin-topH Bp&I margin-leftH autoI margin-rig/tH autoI te&t-alignHleftI J bodD Gte&t-alignHcenterImarginHBJ <AstDle0 <A/ead0 <bodD Te&tC@R(B(B(B@ bg(olorC@R1;19(.@0 <div idC@container@0 <div idC@image"@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftHBp&I topHBp&I Fidt/H""62p&I /eig/tH"B9"p&I z-inde&HB@0<img srcC@fileHAAA5HA!ucruA.testateATurul EuropeiAtemplate copD.Lpg@ altC@@ titleC@@ borderCB Fidt/C""62 /eig/tC"B9"0<Adiv0 <div idC@te&t"@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH66:p&I topH6:Bp&I Fidt/H"7Bp&I /eig/tH2;p&I z-inde&H"@0 <div classC@Fpmd@0

"2

<div0<font colorC@R:B:B:B@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs"8@0Istorie<Afont0<Adiv0 <Adiv0<Adiv0 <div idC@marTuee2@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH66:p&I topH7"Bp&I Fidt/H2:7p&I /eig/tH 8p&I z-inde&H2@0 <marTuee Fidt/C@2:7@ /eig/tC@ 8@ directionC@?p@ scrolldelaDC@27B@0 <div classC@Fpmd@0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10!a sfarsitul epocii bronzului din civilizatiile precedente se naste cea greaca. +tructura acesteia era de orase-state #dintre care amintim .tena si +parta%, e&trem de diferite in termeni de cultura si organizare politico-economica. E&pansiunea teritoriala prin coloniile grecesti e&tind cultura elena in intreaga *editerana si .sia *ica.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10In secolul IV i.2r., disputa dintre orasele state, referitoare la teritoriile lor, faciliteaza ocuparea peninsulei elene de catre regele macedon 4ilip al II-lea. (ampania fiului sau .le&andru cel *are raspandeste cultura elena in cea mai mare parte a .siei si a .fricii nordice.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105acia<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10+-a nascut din ramura de nord a Traciei.5etinea epoca de fier.Intre anii :2-66i.2r. regele 1urebista cucereste tot teritoriul dac, devenind rege.5upa *oartea lui,regatul dac se destrama, fiind refacut de catre regele 5ecebal.In anul "B8 d.2r , este cucerita de catre romani, sub imparatul roman Traian.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,oma antica<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<103recia capituleaza in fata nou-nascutei civilizatii romane, care s-a e&tins initial doar in peninsula italica, iar mai apoi in toata Europa. In perioada e&pansiunii sale, ,oma a intalnit cea mai mare rezistenta din partea coloniilor feniciene din (artagina, invinse doar la finalul secolului III i.2r.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<103uvernul de

"

la ,oma a fost initial condus de o serie de regi, pentru ca apoi sa treaca la un guvern republican, apoi in dictatura lui +ulla si Iulius (ezar si sa sfarseasca printr-un imperiu, condus de .ugustus in secolul I i.2r. (el mai mare teritoriu roman s-a inregistrat in secolul II d.2r., in timpul imparatului Traian, cand imperiul se intindea pana la coastele *editeranei in sud, si toata Europa pana la ,in si 5unare in nord #moment in care continea si provincia 5acia%.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10(ivilizatia romana a aLuns la un grad mare de civilizatie pana la sfarsitul secolului III d.2r., cand o serie de razboaie civile au dat startul unui lent declin. In secolul IV, imparatii 5iocletian si (onstantin cel *are au impartit teritoriul roman in Imperiul ,oman de .pus si Imperiul ,oman de ,asarit, pentru a simplifica metoda de guvernare.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Evul mediu<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Incepand cu secolul V, Imperiul ,oman de .pus a fost obiectul unei serii de invazii barbare care au dus la divizarea continua si indepartarea de Imperiul 1izantin, care va supravietui inca un mileniu.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10In secolul VII are loc e&pansiunea arabilor pe coastele *editeranei, inclusiv in +icilia si +pania. +imultan, Europa fostului Imperiu ,oman al .pus isi continua involutia, impartindu-se in mici entitati locale cu o economie bazata pe agricultura #feudalism%. In )ccident, singura autoritate cu o organizare centralizata era 1iserica (atolica, ce avea o influenta temporara din ce in ce mai mare si un rol de continuitate privind cultura latina.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10) prima reunificare se face prin +fantul Imperiu ,oman, care apare in Lurul anului :BB, cand (arol cel *are, rege al francilor isi e&tinde domnia din 4ranta in partea occidentala a 3ermaniei si in partea nordica a Italiei. In partea centrala a Italiei prinde viata un stat ecleziastic sub conducere papala.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Papa isi va arata puterea sa politica impresionanta pe care o avea prin declansarea cruciadelor . Tot prin acordul papilor s-au creat si ordinele militar-religioase.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 "6

<div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10(avalerii Ioaniti<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10In Evul *ediu tarziu apar semnalele unei renasteri culturale si comerciale in Europa occidentala, odata cu afirmarea unor importante orase-stat #ca Venetia si 4lorenta in secolul UI%. In acelasi timp incep sa se formeze primele state nationale #dintre care 4ranta, .nglia, +pania si Portugalia%.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Pe de alta parte, +fantul Imperiu ,oman isi continua fragmentarea intr-o serie de feude italiene si germane, sub autoritatea formala a imparatului.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105egradarea conditiile de viata in Europa a facut posibila in secolul UIV epidemia de ciuma ce a redus cu o treime populatia in unele tari occidentale.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10?nii istorici considera sfarsitul Evului *ediu ca fiind caderea (onstantinopolului si a Imperiului 1izantin, in "67 pe mana turcilor. .cestia vor pastra orasul, redenumit Istanbul, capitala a Imperiului )toman, ce va dura pana in ";"; si care va cuprinde c/iar si Egiptul, +iria si mare parte din 1alcani.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,enasterea, ,eforma protestanta<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10+tatele care s-au format la finele secolului UV continua sa-si mareasca puterea, in timp ce 1iserica, din cauza coruptiei si a conflictelor interne, pierde din ce in ce mai multa putere. 5upa ,eforma protestanta a lui *artin !ut/er din "7"9, Europa a fost traversata de o serie de curente, prin care motivele religioase Lustificau deciziile politice.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10In acelasi timp, natiunile europene #+pania si Portugalia, urmate de 4ranta, .nglia si )landa% incep o e&pansiune coloniala in .sia, .frica si .merica, aceasta din urma dupa a fost descoperita de (ristofor (olumb in "6;2.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Vona *area 1altica este teatrul unor lupte intre +uedia, Polonia si ,usia, ce reuseste sa-si ane&eze

"7

4inlanda si partea orientala a Poloniei.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,evolutia 4ranceza si epoca napoleoniana<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,efuzul lui !udovic UVI de a-si imparti puterile cu asa-numita a treia stare a dus in "9:; la izbucnirea ,evolutiei 4ranceze, ceea ce va marca sfarsitul monar/iei franceze si instaurarea republicii in "9;".<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10.firmarea principiilor guvernului democratic si reactia puterilor europene la preluarea puterii de catre generalul -apoleon 1onaparte, care a intreprins o serie de campanii militare victorioase in .ustria, ,usia, Prusia si .nglia. Primul imperiu francez este abolit in ":"7 dupa infrangerea lui -apolean la 'aterloo.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,estauratia formelor puterii anterioare revolutiei franceze nu a dispersat aspiratiile liberale ale popoarelor europene. !a asta se adauga fie transformarile sociale legate de ,evolutia industriala, fie renasterea miscarilor nationale. (onsecinta a acestui fapt, perioada dintre ":"7 si ":9" a fost marcata de o serie de motiuni revolutionare si razboaie de independenta care au dat nastere unor state nationale, ca Italia si 3ermania.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10+ecolul UU<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105upa perioada relativ pacifica, tensiunile dintre puterile europene vor duce in ";"6 la Primul ,azboi *ondial. Pe de-o parte se aliaza Puterile (entrale -3ermania si .ustro-?ngaria aliate si cu 1ulgaria si Imperiul )toman, iar pe de alta parte .ntanta -4ranta, ,egatul ?nit si ,usia, apoi aliate cu +erbia, la care s-au adaugat in ";"7 Italia, in ";"8 ,omania, iar in ";"9 +tatele ?nite. ,usia s-a retras din cauza ,evolutiei ruse. .ntanta invinge in toamna lui ";":.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Tratatul de la

"8

Versailles din ";"; impunea conditii severe 3ermaniei. Prin desfacerea imperiilor german, austro-ungar si rus, s-au format noi state ca Polonia, (e/oslovacia si Iugoslavia. .nii urmatori au adus grave probleme economice, lucru care va duce la marea criza din ";2;- . Tensiunile care au derivat din aceasta criza au dat adus la putere la miscari e&tremist-nationaliste ca fascismul in Italia #";22% si nazismul in 3ermania #"; %.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105upa semnarea unui Pactul de )tel cu Italia si a unui pact de non-agresiune cu ?niunea +ovietica, 3ermania da startul in septembrie "; ; celui de .l 5oilea ,azboi *ondial prin invadarea si infrangerea Poloniei, 4rantei, Iugoslaviei si 3reciei.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,omania si ?ngaria se alatura 3ermaniei si Italiei.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105upa aceste succese initiale, 3ermania a atacat in ";6" ,usia, invazie care se opreste langa *oscova in decembrie ";6". Kaponia ataca +tatele ?nite la 9 decembrie ";6".<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <Adiv0<AmarTuee0 <Adiv0 <div idC@te&t2@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH987p&I topH69:p&I Fidt/H2B7p&I /eig/tH2;p&I z-inde&H @0 <div classC@Fpmd@0 <div0<font colorC@R:B:B:B@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs"8@03eografieOampIIntindere<Afont0<Adiv0 <Adiv0<Adiv0 <div idC@te&t @ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH"""p&I topH9B:p&I Fidt/H"7Bp&I /eig/tH2;p&I z-inde&H6@0 <div classC@Fpmd@0 <div0<font colorC@R:B:B:B@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs"8@05emografie<Afont0<Adiv0 <Adiv0<Adiv0 <div idC@marTuee @ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH989p&I topH7B:p&I Fidt/H2:7p&I /eig/tH 8p&I z-inde&H7@0 <marTuee Fidt/C@2:7@ /eig/tC@ 8@ directionC@?p@ scrolldelaDC@27B@0 <div classC@Fpmd@0

"9

<div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105in punct de vedere al geografiei fizice, Europa reprezinta o peninsula, partea nord-vestica a Eurasiei sau a .fro-EurasieiH .sia ocupa partea estic a acestei mase continentale si toate Wmpart un platou continental comun.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10 <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105elimitari <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10 <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<103raniSa de est a Europei este, Wn mod obisnuit, definita de *untii ?ral, Wn ,usia. Primul geograf al secolului I d.2r., +trabon, credea ca, de fapt, ,Xul TanaYs reprezinta aceasti granita, asa cum si primele surse iudaice precizau. 4rontiera de sud-est cu .sia nu este definits cu precizie. (el mai adesea, ?ralul sau, alternativ, ,Xul Emba sunt luate ca posibile delimitari. 3ranita continua catre *area (aspica, *untii (aucaz sau, alternativ, ,Xul Zura din (aucaz, si aLunge la *area -eagraI apoi, +trXmtoarea 1osfor, *area *armara, +trXmtoarea 5ardanele si *area Egee completeaza graniSa cu .sia. *area *editeranS din sud separS Europa de .frica, Wn timp ce vecinul din vest este )ceanul .tlanticI Islanda, deSi mai aproape de 3roenlanda #.merica de -ord% decXt de Europa, face, totuS i, parte din cadrul acestui continent.Europa este delimitata la sud de .sia, un continent puternic si renumit pentru populatia si peisaLele ei.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105atorita diferentelor culturale si socio-politice, e&ista multe variante de delimitari ale EuropeiI Wn unele surse, anumite teritorii nu sunt incluse Wn Europa, Wn timp ce alte surse le includ. 5e e&emplu, geografii din ,usia si alte state post-sovietice includ, Wn general, *untii ?ral Wn Europa, dar (aucazul Wl atribuie .siei. [n mod similar, unele /arti includ Wn Europa 3eorgia, .rmenia si .zerbaidLanul, Wn timp ce altele le e&clud. Tot Wn acelasi mod, Wn ciuda faptului ca insulele (ipru si *alta sunt mai apropiate de .sia si .frica, adesea sunt redate ca apartinXnd continentului european, mai ales de cXnd au devenit membre cu drepturi depline ale ?niunii Europene. .celasi lucru se petrece cu Insulele (anare ale +paniei si cu teritoriile engleze si franceze situate Wn sau dincolo de )ceanul .tlantic sau Wn )ceanul Indian.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10(lima<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10 <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10(lima ":

EuropeiEuropa se afla Wn miLlocul zonei temperate de nord, cea mai mare parte a continentului fiind cuprinsa Wntre 7\ Si 8B\ latitudine nordica ai Wntre ;\ si 87\ longitudine vestica, WntinzXndu-se pe mai bine de 6 BBB $m Wntre (apul -ordului, unde temperatura medie anuala este de 27 ](, si insula (reta unde temperatura medie anuala este de ": ](.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10(entrul si rasaritul continentului au o clima continentala contrastata, cu ierni reci si veri foarte calde #mai ales Wn ultimele decenii si cu precadere Wn orasele moderne dominate de asfalt, ciment, beton si sticla%, dar Wn apus si la miazazi se manifesta respectiv influentele atlantice si mediteranene care modereaza contrastele termice. 5inspre .tlantic vin vXnturile de apus care aduc umezeala tot anul si mentin temperaturile deasupra mediei mondiale la latitudinile corespunzatoare, multumita apelor calde aduse de curentul -ord.tlantic zis si @(urentul 3olfului@ #este vorba de 3olful *e&icH acest curent este numit 3ulf +tream Wn limba engleza si (orriente del 3olfo Wn spaniola%.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10+pre rsssrit, marile presiuni de iarna formeaza bariere de aer rece Wn calea flu&ului de apus de aer oceanic, provocXnd ninsori mari acolo unde cele doua mase de aer se WntXlnesc sau geruri uscate mai la rasarit. *untii norvegieni constituie de asemenea o bariera, astfel ca +candinavia are o clima continentala rece.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10+pre sud, clima mediteraneana se caracterizeaza prin ierni calduroase si ploioase si prin veri calde, uscate si Wnsorite, astfel WncXt aceasta clima a fost definita ca fiind @temperata iarna si subtropicala vara@.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10.cesti factori e&plica repartizarea climelor Europei aaa cum apar pe /arta alaturata.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<103eografie fizica Europei <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,eliefulOnbspIOnbspI <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Europei este foarte variat pe zone relativ mici. [n regiunile sudice predominS caracterul muntos, Wn

";

timp ce mergXnd spre nord, terenul coboara dinspre .lpi, Pirinei si (arpati, prin teritoriile deluroase, si continua catre cXmpiile Loase din nord si est. .ceste sesuri prelungite sunt cunoscute sub numele de *area (Xmpie Europeana, iar Wn miLlociul lor se Wntinde (Xmpia -ord-Europeana. ?n arc format din zone mai Wnalte, de asemenea, se desfasoara de-a lungul tarmului nord-vestic, care Wncepe Wn vestul insulelor britanice si Irlandei si continua pXna la tarmul articulat si plin de fiorduri al -orvegiei.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10OnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnb spIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspIOnbspI <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10OnbspIOnbspIOnbspI <A10<Afont0<Adiv0 <Adiv0<AmarTuee0 <Adiv0 <div idC@marTuee6@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH""2p&I topH9 7p&I Fidt/H2:7p&I /eig/tH" 2p&I z-inde&H8@0 <marTuee Fidt/C@2:7@ /eig/tC@" 2@ directionC@?p@ scrolldelaDC@27B@0 <div classC@Fpmd@0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10 Europa a avut o influenta maLora Wn cultura, economia si miscarile sociale din Wntreaga lume. (ele mai importante inventii Wsi au originea, Wn principal, Wn Europa si +tatele ?nite. 5emografia Europei e importanta nu numai din punct de vedere istoric, cXt mai ales din cel al Wntelegerii actualelor relatii internationale si probleme de ordin socialeconomic.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10 <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10,egiuni Wn Europa.?nele probleme curente si din trecut legate de demografie au inclus emigratia religioasa, relatiile inter-rasiale, imigratia economica, un declin al natalitatii si WmbatrXnirea populatiei. [n unele tari maLoritar catolice, precum Irlanda si Polonia, accesul la avort este, Wn prezent, limitatI Wn trecut, asemenea restrictii privind nasterile controlate artificial erau comune Wn Europa.OnbspI <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10.vortul a ramas ilegal Wn insula *alta, unde religia de stat este cea catolica. 5e asemenea, este de mentionat si faptul ca tari europene #)landa, 1elgia si Elvetia% si comunitatea autonoma a .ndaluziei #+pania% au permis forma limitata a eutanasiei voluntare pentru persoanele bolnave Wn stare terminala.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@

2B

classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10[n 2BB7 populatia Europei a fost estimata la 9 " de milioane de locuitori de catre -atiunile ?nite, care reprezinta putin peste a noua parte din populatia lumii. (u un secol Wn urma, Europa adapostea aproape un sfert din populatia lumii. Populatia Europei a crescut Wn ultimul secol, dar Wn alte zone ale lumii #Wn special Wn .frica ai .sia% populatia lumii a crescut Wntr-un ritm mult mai alert. Potrivit proiectiei populatiei realizata de )-? , populatia Europei va suferi un declin pXna la 9^ din populatia planetei Wn 2B7B, sau 87 de milioane de locuitori #varianta medie, variantele cele mai ridicate siOnbspI scazute fiind de 999 de milioane, respectiv, 778 de milioane%. [n acest conte&t, discordante importante e&ista Wntre regiuni privind rata fertilitatii. <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <Adiv0<AmarTuee0 <Adiv0 <div idC@gNroundrect @ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH8B7p&I topH2:"p&I Fidt/H"69p&I /eig/tH" 6p&I z-inde&H9@0<a /refC@2ome./tml@0<img borderCB Fidt/C@"BB^@ /eig/tC@"BB^@ altC@@ srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?As/ape,EI21.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNroundrect2@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH;";p&I topH2:"p&I Fidt/H"69p&I /eig/tH" 6p&I z-inde&H:@0<a /refC@(ontact./tml@0<img borderCB Fidt/C@"BB^@ /eig/tC@"BB^@ altC@@ srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?As/apeI +V4.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNroundrect"@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH982p&I topH2:"p&I Fidt/H"69p&I /eig/tH" 6p&I z-inde&H;@0<a /refC@3alerie./tml@0<img borderCB Fidt/C@"BB^@ /eig/tC@"BB^@ altC@@ srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?As/ape`8`::.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@nav"Bd@ stDleC@positionHabsoluteI leftH26;p&I topH:8:p&I z-inde&H"B@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#anav"Ba,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATe mpA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av85*:4Ba.gifa,"%@ /refC@Istorie./tml@0<img nameC@nav"B@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av85*:4Ba.gifa%@ altC@@ borderCB

2"

srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av85*:4Bi.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@nav2Bd@ stDleC@positionHabsoluteI leftH;B8p&I topH:89p&I z-inde&H""@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#anav2Ba,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATe mpA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av)7`E`Ba.gifa,"%@ /refC@Istorie./tml@0<img nameC@nav2B@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av)7`E`Ba.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av)7`E`Bi.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@nav Bd@ stDleC@positionHabsoluteI leftH7:7p&I topH:8:p&I z-inde&H"2@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#anav Ba,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATe mpA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av;)3:-Ba.gifa,"%@ /refC@Istorie./tml@0<img nameC@nav B@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av;)3:-Ba.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av;)3:-Bi.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNmarTuee2@ stDleC@positionHabsoluteI overfloFH/iddenI leftH""7p&I topH6 "p&I Fidt/H2:7p&I /eig/tH2 9p&I z-inde&H" @0 <marTuee Fidt/C@2:7@ /eig/tC@2 9@ directionC@?p@ scrolldelaDC@27B@0 <div classC@Fpmd@0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Europa este, conventional, unul dintre cele sapte continente. (uprinzXnd peninsula Eurasiei, Europa este separats de .sia de *untilor ?ral, rXul ?ral si *area (aspica la est, si de *untii (aucaz la sud-est. Europa are desc/idere, Wn nord, la )ceanul .rctic, Wn vest la )ceanul .tlantic, Wn sud la *area *editerana, iar Wn sud-est la *area -eagra si la caile ei de legatura spre *area *editerana. Totusi, granitele Europei - un concept ce dateaza Wnca din antic/itate - sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la diferentele de ordin cultural si politic sau cele de ordin fizicogeografic.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<105upa suprafata, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind "B.":B.BBB de $ilometri patrati sau 2^ din suprafata PSmXntului si 8,:^ din suprafata terestra. 5in cele apro&imativ 7B de state ale Europei, ,usia este cel mai mare #atXt ca suprafata, cXt si ca populatie%, Wn timp ce Vaticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent dupa .sia si .frica, cu o populatie de 9 " de milioane de locuitori, 22

reprezentXnd ""^ din populatia lumiiI totusi, potrivit estimarilor )rganizatiei -atiunilor ?nite, ponderea Europei va scadea la 9^ pXnS Wn 2B7B.<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10Europa de Vest este locul de nastere al culturii vestice. -atiunile europene au Lucat, WncepXnd din secolul al UVI-lea Wncoace, un rol predominant Wn politica mondiala, Wn special dupa Wnceputurile colonialismului. [ntre secolele al UVII-lea si al UU-lea, tarile europene au controlat .mericile, cea mai mare parte din .frica, .ustralia, si portiuni Wntinse din .sia. +c/imbarile demografice si cele doua razboaie mondiale au condus la declinul dominatiei europene Wn politica mondiala, la miLlocul secolului al UU-lea, pe masura ce +tatele ?nite si ?niunea +ovietica Wsi sporeau influenta. [n timpul ,azboiului ,ece, Europa a fost divizata de-a lungul (ortinei de 4ier Wntre -.T), Wn partea de vest, si Pactul de la Varsovia, Wn est. IntegrareaOnbspI <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10europeana a condus la fondarea (onsiliului Europei si ?niunii Europene Wn Europa de Vest, amXndoua e&tinzXndu-si granitele spre est, dupa dezmembrarea ?niunii +ovietice, Wn ";;". <A10<Afont0<Adiv0 <div0<font colorC@R8888;;@ faceC@Times -eF ,oman@ classC@Fs;@0<10<1,0<A10<Afont0<Adiv0 <Adiv0<AmarTuee0 <Adiv0 <div idC@gNnav"Bd@ stDleC@positionHabsoluteI leftH6:8p&I topH;8p&I z-inde&H"6@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#agNnav"Ba,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"A TempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54Ba.gifa,"%@ /refC@!imbi./tml@0<img nameC@gNnav"B@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54Ba.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54Bi.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNnav""d@ stDleC@positionHabsoluteI leftH8"8p&I topH;8p&I z-inde&H"6@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#agNnav""a,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"A TempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54"a.gifa,"%@ /refC@.tractii turistice./tml@0<img nameC@gNnav""@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54"a.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54"i.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNnav"2d@ stDleC@positionHabsoluteI leftH968p&I topH;8p&I z-inde&H"6@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#agNnav"2a,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"A 2

TempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;542a.gifa,"%@ /refC@Tari./tml@0<img nameC@gNnav"2@ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;542a.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;542i.gif@0<Aa0<Adiv0 <div idC@gNnav" d@ stDleC@positionHabsoluteI leftH:98p&I topH;8p&I z-inde&H"6@0<a on*ouse)utC@**NsFapImg,estore#%@ on*ouse)verC@**NsFapImage#agNnav" a,aa,afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"A TempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54 a.gifa,"%@ /refC@*itologie./tml@0<img nameC@gNnav" @ on!oadC@**NpreloadImages#afileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54 a.gifa%@ altC@@ borderCB srcC@fileHAAA(HA5)(?*E_"A3abiA!)(.!+_"ATempA'eb Page *a$erAdoc)92V?A-av+`;54 i.gif@0<Aa0<Adiv0 <Adiv0 <AbodD0 <A/tml0

26

#$M% este prescurtarea #4per $e,t Markup %anguage& #$M% este cea mai popularalimba a =eb-ului& Pagini si sit-uri =eb sunt scrise in #$M%& Cu #$M% si WWW! potiaduce in acelasi loc te,te! sunete! poze! si link-uri& 3ocumentele #$M% pot ficompuse si editate pe orice tip de calculator& Cui i se adreseaza acest tutorial) Acest tutorial se adreseaza celor interesati sa in"ete #$M%& Probabil iti dorestipropria ta pagina de =eb! sau chiar un intreg sit& Probabil administrezi de9a propriulsit dar nu este creat de tine& 'sti in cel mai potri"it loc& >u iti trebuie e,perienta! aici"ei putea in"ata #$M% de la A la @& Capitolul 5+Cum sa construiesti opagina =ebSa incepem&&& Acest tutorial te "a in"ata cum sa iti scrii propriile pagini =eb in limba9 #$M%& >u aine"oie de "reun editor special pentru a folosi acest ghid! orice editor de te,t esteperfect atata timp cat stii sa il folosesti& In"atand #$M% "ei a"ea mai mult controlasupra aspectului paginei tale =eb! si "ei descoperi cu usurinta cai pentru aimbunatati chiar mai mult aspectul paginei =eb& #$M% este un limba9 independent deplatforma pe care ruleaza adica nu se schimba de la un calculator la altul sau de laun program la altul& Cele mai intalnite editoare #$M% sunt >otepad pentru Windo=ssi Pico pentru %inu,& Pentru sal"are in format #$M% selectati in editor Hall formatH sila numele documentului adaugati terminatia H&htmlH! aceasta in cazul in care editorulnu are optiune de a selecta direct e,tensia #$M%& Pentru ca pagina ta =eb sa poata fi"azuta in WWW 27

Ce este HTML#$%&

trebuie pusa pe un ser"er! pentru inceput daca nu a"eti de9a unser"er setat acasa sau un host! cautati host gratis care pot oferi indea9uns de multspatiu pentru inceput& Scrierea documentelor #$M% 3upa ce "-ati gasit un host pentru a "a plasa site-ul sau pagina =eb! trebuie saincepeti crearea paginilor& Cand lucrezi cu #$M% este foarte indicat de a a"ea 2 copiia documentului& copie trebuie sa fie pe spatiul alocat de host iar a doua pe hard-uldumnea"oastra! astfel problemele cu caderile de curent! pierderea cone,iunii lainternet neafectand munca dumnea"oastra& 2ecomand crearea unui director pe harddisk pentru a pune in el documentele #$M%! imaginile ! sunetele care doriti sa aprape site& Inde,&html Pagina principala trebuie denumita Hinde,&htmlH! ma9oritatea ser"erelor fiind setate sa recunoasca pagina principala dupa aceasta denumire& In cazul in careHinde,&htmlH nu functioneaza ca pagina principala! contactati persoana careadministreaza ser"er-ul si intrebati-l ce denumire are ser"er-ul setata pentru arecunoaste pagina principala& Capitolul 2+(azele unei pagini #$M%$aguri&&& Pagina pe care o "izionezi acum este un document #$M%! "ezi link-ul Hhtml2&htmlHunde Hhtml2H este denumirea pe care i-am dat-o acestei pagini =eb iarH&htmlH estee,tensia documentului&Intr-un document #$M% poti a"ea caractere bold!italice!mici si mari&Pentru a crea propozitia de mai sus! codul #$M% "a arata asa:Intr-un document #$M% poti a"ea caractere IbJboldIKbJ ! IiJitaliceIKiJ! IfontsizeL-2JmiciIKfontJ si Ifont sizeLM2JmariIKfontJ(ine! bine&&&dar ce inseamna aceste HIH si HJH ) Cand scrii un anumit lucru intreaceste doua semne! creezi un lucru cunoscut sub numele de tag& 3e e,emplu! tagul IbJ da comanda de a incepe scriere cu caractere bold! si tagul IKbJ da comanda dea opri scrierea cu caractere bold& $agul cu semnul slash+K- este cunoscut ca tag deinchidere& Cele mai multe taguri necesita si un tag de inchidere! dar nu toate&$agurile formeaza intreaga structura a unui document #$M%&IbJAcest te,t are caractere bold&IKbJ !IbJ este tag de deschidere iar IKbJ este tag de inchidere&Sa incercam un mic e,ercitiu:N5:'u IbJin"atIKbJ html& L 'u in"at html&N2:'u IbJin"atIbJ html& L 'u in"at html&in a doua propozitie este o greseala! care este) Cu siguranta ai

28

obser"at lipsa +K- dinal doilea tag al propozitiei 2! astfel bro=ser-ul nea"and comanda de a inchide te,tulscris bold& Structura documentelor #$M% 3ocumentele #$M% sunt fisiere ce contin te,te! si care primesc e,tensia &htm! &html!&shtml& 3ocumentele #$M% au doua parti! HheadH-ul si Hbod4Hul& H(od4H este parteamai mare a documentului in care se "a gasi continutul paginii&H#eadH-ul unuidocument contine titlul acelui document si o scurta descriere&Structura unui document #$M%! e,emplu:IhtmlJIheadJItitleJ$itlul aiciIKtitleJIKheadJ Ibod4JContinut pagina aiciIKbod4JIKhtmlJPentru a intelege mai bine si usura munca! poti lasa spatii intre liniile documentului&>ota: Spatiile libere "or fi ignorate de catre bro=ser in momentulinterpretarii&$ot ceea ce se gaseste intre tagurile title "a fi titlul documentului! acesta "a aprea in momentul "izionarii documentului in susul paginii in bara pentru titlu +in stangabutoanelor de minimalizareKma,imalizareKinchidere ale paginii-&$itlul acestei pagini este H#$M%:(azele unei pagini #$M%H! fiind precedat in cazulsistemelor =indo=s de HMicrosft Internet ',plorerH& Capitolul ?+(azele unei pagini #$M%#eading-uri&&& #eading-urile sunt unele dintre cele mai importante taguri din continutul+bod4 - alunui document #$M%& $agul de deschidere pentru heading este IhnJ si cel deinchidere fiind IKhnJ unde HnH reprezinta marimea heading-ului7 acesta "ariand dela 5 la 1 +5 fiind cel mai mare iar 1 cel mai mic-& ',emple:Co4otul pregateste capcane& O#eading 5P sursa: Ih5J Co4otul pregateste capcane& O#eading 5PIKh5J Co4otul pregateste capcane& O#eading 2P sursa: Ih2J Co4otul pregateste capcane& O#eading 2PIKh2J Co4otul pregateste capcane& O#eading ?P sursa: Ih?J Co4otul pregateste capcane& O#eading ?PIKh?J Co4otul pregateste capcane& O#eading /P sursa: Ih/J Co4otul pregateste capcane& O#eading /PIKh/J Co4otul pregateste capcane& O#eading AP sursa: IhAJ Co4otul pregateste capcane& O#eading APIKhAJ Co4otul pregateste capcane& O#eading 1P sursa: Ih1J Co4otul pregateste capcane& O#eading 1PIKh1J %inii orizontale&&&

29

%iniile orizontale sunt folosite pentru a separa diferite arii intr-o pagina =eb& $agulpentru linie orizontala este IhrJ! aceasta comanda nu are tag de inchidere& I se potadauga acetui tag diferite atribute! ca: =idthLn +pentru lungimea liniei- sau=idthLnQ +pentru lungimea liniei raportate la toata lungimea ecranului-! sizeLn+pentru linie ingrosata dar transparentasi noshade +pentru linie ingrosta plina-& .ntag IhrJ fara atribute "a fi interpretat ca linia sa aiba toata lungimea paginei& ',emle: Ihr =idthLA0JIhr =idthL/0QJIhr sizeLBJIhr noshadeJ >ota: Se pot folosi mai multe atribute intr-un tag&Ihr =idthL10Q sizeL52 noshadeJ Capitolul /+$aguri uzualeParagrafe&&& Paragrafele se folosesc destul de des in #$M%! la fel ca in scriera unei po"esti! carti!etc&&$agul de deschidere pentru paragraf este IpJ! iar cel de inchidere este IKpJ&$agul de inchidere pentru paragraf nu este intotdeauna necesar dar se recomandafolosirea lui& ',emplu: +o perla de la (ACIn HSobieschi si romaniiH autorul descrie cum o mina de plaiesi au rezistat asediuluiperfid al puternicei armate din Iasi& In final! plaiesii! se predau in mod eroic! lasindcetatea neamtului& Sursa: IpJ In HSobieschi si romaniiH autorul descrie cum o mina de plaiesi aurezistat asediului perfid al puternicei armate din Iasi& In final! plaiesii! se predau inmod eroic! lasind cetatea neamtului&IKpJ :ormatul te,tului&&& pagina =eb fara un format anume al te,tului "a arata plictisitoare& 3e aceea sefolosesc aceste taguri pentru te,t+bold! italice! subliniat-&Cate"a taguri cunoscutepentru formatul te,tului sunt IbJ si IKbJ pentru bold ! IiJ si IKiJ pentru italice !IuJ si IKuJ pentru subliniat& Pentru dimensiunea te,tului se folosesc tagurile IfontsizeLnJ si IKfontJ& ',emplu:'ma este o fata foarte frumoasa& Sursa: IbJ'maIKbJ IiJesteIKiJ IuJo fataIKuJ Ifont sizeLM2Jfoartefrumoasa&IKfontJ

2:

Atribute de aliniere in pagina =eb Multe taguri suporta atribute de aliniere in pagina7 aliniere la stanga! in centru! ladreapta& Atributul align se ataseaza tagului de deschidere inaintea semnului J& ',emple:Aliniere stanga Ih2 alignLleftJAliniere stangaIKh2J Aliniere centru Ih2 alignLcenterJAliniere centruIKh2J Aliniere dreapta Ih2 alignLrightJAliniere dreaptaIKh2J Sfarsitul randului&&& $agul pentru sfarsit de rand este IbrJ& Acest tag nu are un altul pentru inchidere& ',emplu fara tag de sfarsit de rand: cafea& 3oua Cafele& $rei cafele& Sursa: cafea&3oua cafele&$rei cafele& ',emplu cu tag de sfarsit de rand: cafea&3oua cafele&$rei cafele& Sursa: cafea&IbrJ3oua cafele&IbrJ$rei cafele&IbrJ Capitolul A+Imagini si %ink-uri%ink-uri&&& %ink-urile sunt esenta =ebului! fara acestea paginile unui sit nu ar a"ea legaturaintre ele& Pentru a adauga un link se foloseste tagul de deschidere IahrefLHlocatieHJ si tagul de inchidere IKaJ& $ot ce "a aparea intre aceste doua taguri"a fi subliniat si colorat! iar in momentul clickului pe acel te,t! bro=ser-ul "a fitrimis spre locatia data& ',emplu: <iziteazaAutosite* Sursa: <iziteaza Ia hrefLHhttp:KK===&autosite&roKHJAutositeIKaJ*3aca link-ul este catre o pagina care se afla in acelasi director cu pagina curenta! numai ai ne"oie sa introduci url-ul! doar numele paginii& Spre e,emplu!

2;

daca ai opagina care se numeste publicitate&html! poti folosi codul Ia hrefLHpublicitate&htmlHJPublicitateIKaJ 3e retinut:link-urile sunt folosite pentru a na"iga de la o pagina la alta! darpot fi folosite si pentru trimiterea mail-urilor& ',emplu: $rimite un email laWebMaster* Sursa: $rimite un email la Ia hrefLHmailto:emgosRShotmail&comHJWebMasterIKaJ*$agului de deschidere i se pot atasa atributul targetLHRblankH pentru ca link-ul sa sedeschida intr-o noua pagina& ',emplu: $rimite un email laWebMaster* Sursa: $rimite un email la Ia hrefLHmailto:emgosRShotmail&comH targetLHRblankHJWebMasterIKaJ* Imagini&&& Poti adauga paginii tale de =eb imagini! atata timp cat acestea sunt in format &gif!&9pg! &9peg& >u se poate folosi formatul &bmp* $agul pentru a adauga o imagine esteIimg srcLHlocatieHJ& 'ste recomandat adaugarea atributelor height si =idth! acestea permitand imaginii sa aiba diferite dimensiuni& 'ste de asemenea recomandatfolosirea atributului altLHdescrierea imaginiiH! acesta in momentul suprapunerii cursorului mouse-ului cu imaginea indica descrierea imaginii& $agul pentru adaugareimagine nu are si un tag de inchidere* Sursa: Iimg srcLHmasina&9pgH =idthL200 heightL500 altLHferrariHJ3aca imaginea este in acelasi director cu documentul #$M%! atunci folosesti numeleimaginii+e,:masina&9pg-& 3aca imaginea se gaseste intr-un alt director! atuncifolosesti directorKmasina&9pg Imagini link&&&

Poate iti doresti sa ai o imagine link! asta insemnand ca in momentul unui click peimagine esti trimis la o alta pagina& Acesta este un lucru simplu de facut! intretagurile de adaugare link se pune tagul de adaugare imagine+Ia hrefLHurl-ul link-uluiHJIimg srcLHlocatia imaginiiHJIKaJ& Se poate folosi si atributul de aliniere inpagina align* Sursa: Ia hrefLHhttp:KK===&autosite&roH targetLHRblankHJIimg srcLHmasina&9pgH=idthL200 heightL500 J IKaJ

Wi!do"s Procesor 5000 C#z sau mai bun MicrosoftD Windo=sD EP Ser"ice Pack 2 sau Windo=s MeKWindo=s TB S'KWindo=s 2000KWindo=s GKWindo=s <ista 2A1M( 2AM +A52M( recomandat"

Placa <ideo 2A1 M( 200M( hard-disk liber Internet pentru scripturile folosite in crearea paginii (ro=sere precum Internet ',plorer+2ecomandatsau Mozzilla :irefo,! pera! Coogle Chrome

Acestea sunt cerintele minime pentru functionarea paginii in parametric normali&