Sunteți pe pagina 1din 46

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA

IN MUNCA
DESERVANT UTILA1E
- INFORMATII PRIVIND RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA SPECIFICE
- IPSSM- MANEVRAREA AUTOUTILA1ELOR IN ZONA DE LUCRU
- IPSSM-TRANSPORTUL INTERN-ACTIVITATEA DE TRANSPORT CU AUTOUTILA1ELE
- IPSSM-MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR
- IPSSM-INTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE SI UTILA1E
- MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI
DE ELECTROCUTARE
- MASURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI A1UTOR, STINGEREA INCENDIILOR SI
EVACUAREA LUCRATORILOR
1
RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA SPECIFICE
F01 - Organe de maini n micare:-prindere, antrenare mn sau vestimentaie (mneci, etc.) de ctre
transmisiile prin curele ventilator/pomp de ap, curea distriuie!
F02 - "ovire de ctre mi#loacele de transport (auto sau de transport intern) n ca$ de incident rutier!
F03 - %utolocarea &uncionrii mecanismului de direcie sau a sistemului de &rnare n mers!
F04 - 'ostogoliri de piese-materiale de &orm cilindric precum si rsturnare piese, materiale, neasigurate
mpotriva deplasrilor necontrolate
F05 - (dere lier de scule, piese, materiale, la lucrul su utila#
F06 - )curgere lier de uleiuri, carurani, la lucrul su utila#
F07 - )triviri , loviri, a*&isieri datorate :
- surpare maluri
- surpare $iduri in timpul demolarilor etc
- cadere oiecte grele de la inaltime
F08 - +iere, nepare la contactul cu supra&ee periculoase, n special la operaii de mentenan i la
micile reparaii
F09 - ,iratii-transmiterea viratiilor produse de utila#e in timpul &unctionarii lor sau a utili$arii unor
ec-ipamente te-nice portaile(poli$oare portaile, &le*, etc) &olosite la operatia de intretinere si reparatie
F10 - +emperatur ridicat a unor supra&ee atinse accidental (sistem de evacuare, loc motor etc.)!
F11 - +emperatur coort a supra&eelor metalice atinse la lucrul n aer lier n anotimpul rece
(caroserie, scule, dispo$itive etc.)!
F12 - .ncendii provocate de i$olaii electrice necorespun$toare (u$ate, cu de&ecte etc.)
F13 - /lectrocutare prin atingere direct:-deteriorarea accidental a i$olaiilor unor ci de curent, la lucrul
cu unelte cu acionare electric, portaile (la reparaii)!
F14 - "ucrul cu sustane to*ice si caustice 0 antigel, electrolitul ateriilor de acumulatori-arsur c-imic!
F15 - "ucrul cu sustane in&lamaile 0 comustiili, uleiuri, unsori etc.
F16 - +emperatur coort iarna i ridicat vara n -aitaclul utila#elor care nu sunt dotate cu instalaie de
condiionare a aerului!
F17 - (ureni de aer 0 neetaneiti ale -aitaclului utila#elor
F18 - (alamiti naturale 0 trsnet, inundaie, alunecri de teren, pruiri de copaci, seisme
lucrul n aer lier n condiii de vi#elie etc
F19 - )olicitare &i$ic :
- e&ort static, po$iie &i* pe perioade lungi de timp.
- po$itii de lucru &ortate sau vicioase
F20 - )olicitare psi-ic1: ritm de munca mare, operatii repetitive de ciclu scurt - solicitare permanent a
ateniei n reali$area sarcinilor de serviciu (solicitarea sistemului nervos)
F21 - )olicitare psi-ic1 : deci$ii di&icile n timp scurt
-e&ort mental accentuat n ca$ul luarii unor deci$ii cu implicatii pro&unde, responsaile privind reali$area
atriutiilor de serviciu
-intervenii pe a$a re&le*elor dondite (e&ort mai accentuat n ca$ul lucrului n condiii atmos&erice grele
0 cea, ploaie, ninsoare).
F22 - /&ectuarea serviciului su in&luena uturilor alcoolice, a unor medicamente sau ntr-un stadiu
avansat de ooseal!
F23 - /*ecutarea de manevre nepermise in conducerea utila#ului!
F24 - 2anevrarea cu de&eciuni la mecanismul de direcie, instalaia electric, instalaia de &rnare!
3
F25 - (dere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, de$ec-ilirare la deplasarea pedestr.
F26 - (dere de la mica inaltime - prin pasire in gol sau de$ec-ilirare la urcarea-coorarea din utila#
F27 - /&ectuarea de&ectuoasa de operatii:
-parasirea utila#ului in timpul &unctionarii acestuia si urcarea pe el in aceleasi conditii
-lasarea sculelor sau a altor oiecte metalice pe ateria de acumulatoare
-pornirea sau &ranarea rusca cu sarcina ridicata-pentru a preveni caderea sarcinii sau rasturnarea utila#ului
-anga#area de discutii in timp ce manevrea$a utila#ul
-manevrarea utila#ului -cu riscul de a lovi parti din constructiile apropiate, copaci, stanci sau liniile
electrice aeriene
-neveri&icarea dupa incarcare a reparti$arii uni&orme a incarcaturii, respectarea tona#ului si gaaritului
acesteia
F28 - Omiterea veri&icarii starii te-nice a utila#ului inainte de inceperea lucrului(sistemul -idraulic,
sistemul de ridicare, de &ranare, de directie, de semnali$are si stailitatea) sau inceperea lucrului cu starea
de intretinere necorespun$atoare(scurgeri de caruranti si luri&ianti, lipsa usoanelor de la re$ervoare,
etc)
F29 - 4eutili$area ec-ipamentului individual de protecie i a celorlalte mi#loace de protecie din dotare.
IPSSM
MANEVRAREA AUTOUTILA1ELOR IN ZONA DE LUCRU
1.CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA
AUTOUTILA1ELE
Pentru a asigura buna functionare si pentru a evita defectiunile si accidentele, autoutilajele
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-dispo$itivul de pornire automata sa &ie in stare de &unctionare
-volanul sa nu aia #oc mai mare de 156
- piesele mecanismului de directie sa nu pre$inte de&ectiuni si u$uri(#ocuri la articulatie)
-puntea &ata precum si puntea(puntile) spate sa nu pre$inte de&ormari sau alte de&ectiuni la
elementele de &i*are de cadrul autoutila#ului
-elementele suspensiei(arcuri lamelare si spirale, amorti$oare) sa nu pre$inte de&ectiuni
-rulmentii rotilor sa nu aia #ocuri care depasesc limitele stailite in prescriptiile te-nice de
&unctionare ale acestora
-sistemul de alimentare sa nu aia scurgeri de carurant sau &isuri, &iind inter$ise orice &el de
improvi$atii
-caruratorul(pompa de in#ectie) sa &ie ine &i*at si reglat pentru a se evita orice scurgere de
comustiil
-re$ervorul de carurant sa &ie preva$ut cu capac ine &i*at si asigurat pentru a nu se desc-ide in
timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de &i*are ale re$ervorului sa nu pre$inte
&isuri
-instalatia electrica sa &ie in per&ecta stare ! sunt inter$ise legaturile improvi$ate, calurile
nei$olate, sigurantele necalirate, lipsa capacelor de protectie, etc care pot provoca scurt-circuite
-ateria de acumulatoare sa &ie in una stare, ine &i*ata, acoperita si amplasata in asa &el incat
acurile sa nu se sparga in timpul mersului
-releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa &ie ine reglate si i$olate &ata de e*terior pentru a
se evita scurtcircuitele
-sistemele de &ranare sa &ie reglate corect si sa &ie in per&ecta stare de &unctionare
-compresorul de aer sa &ie in una stare de &unctionare, ast&el incat sa asigure presiunea si deitul
corespun$ator de aer, potrivit tipului anvelopei si autoutila#ului
7
-anvelopele sa &ie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu pre$inte de&ormatii ce indica
de$lipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea sa &ie cea prescrisa de &aricant
-#antele si cercurile elastice nu treuie sa pre$inte de&ormatii ca urmare a u$urii si a loviturilor.
8antele vor &i ine &i*ate cu piulitele respective
-teava de evacuiare a ga$elor arse va &i in una stare &ara &isuri sau garnituri de&ecte si va &i
preva$uta cu amorti$or de $gomot(toa de esapament)
-parri$ul si celelalte geamuri sa &ie in una stare si curate
)e inter$ice lucrul cu autoutila#ele care pre$inta stare te-nica si estetica necorespun$atoare sau care
depasesc limitele admise ale nivelului de $gomot sau concentratiile ma*ime admise ale no*elor in
ga$ele de evacuare
(onducatorii de autoutila#e au oligatia ca, pentru asigurarea conditiilor te-nice ale autoutila#elor,
sa verifice inainte de inceperea lucrului urmatoarele :
-instalatia de alimentare cu caruranti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a ga$elor arse,
instalatia de incal$ire, sistemul de directie, semnali$are, rulare si &ranare care treuie sa &ie in stare
corespun$atoare si &ara improvi$atii
-sa nu aia atasate re$ervoare suplimentare de comustiil, in a&ara celor montate de catre u$ina
constructoare
-e*istenta si integritatea &i$ica si &unctionala a oglin$ilor retrovi$oare
-usile sa &ie in una stare de &unctionare
- In inventarul autoutilajului trebuie sa se gaseasca :
-lampa electrica portaila
-dispo$itivul de protectie impotriva saririi inelului de siguranta al #antei(pe timpul um&larii
anvelopelor nedemontate)
-pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate in timpul remedierii de&ectiunilor
te-nice
-manometru pentru veri&icarea presiunii pneurilor
-trusa medicala de prim a#utor
-trusa de scule si unelte, in una stare, corespun$atoare tipului de autoutila#
-cric corespun$ator tona#ului autoutila#ului incarcat si suport de lemn pentru stailitatea acestuia
-triung-iuri re&lectori$ante sau dispo$itiv de semnali$are a avariilor
-stingator
La parcarea autoutilajelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii acestora vor lua
urmatoarele masuri :
-vor asigura distanta de manevrare in sigurata dintre autoutila#e si ve-icule si intre acestea si
constructii
-vor opri motorul
-vor &rana autoutila#ul!
-vor scoate c-eile din contact
-vor inc-ide si vor asigura prin incuiere usile cainei
-vor scoate de su tensiune instalatia electrica
)e inter$ice &olosirea &lacarii desc-ise sau a altor surse de &oc pentru pornirea motorului
)e inter$ice parasirea autoutila#ului cu motorul in &unctiune
"a locul de parcare sunt inter$ise :
-e&ectuarea proelor de &ranare in mers. %cestea se vor e&ectua la standurile de incercare a
e&icientei sistemului de &ranare sau in $one special amena#ate
-alimentarea cu comustiil sau luri&iant
-aruncarea carpelor imiate cu produse petroliere
2.CIRCULATIA AUTOUTILA1ELOR
9
"a inceperea lucrului, conduc1torul autoutila#ului are urm1toarele oligaii:
a)s1 veri&ice starea te-nic1 a autove-iculului!
)s1 nu &oloseasc1 &ocul desc-is la pornirea motoarelor diesel!
)e inter$ice manevrarea autoutila#elor n spaii lipsite de vi$iilitate. .n aceste ca$uri, precum i
n.spaii nguste sau aglomerate, manevrarea va &i diri#at1 de o persoan1 de la sol.
n timpul manevr1rii autoutila#ului se inter$ice urcarea sau coorrea conduc1torului autoutila#ului
sau a altor persoane n sau din acesta.
n ca$ul cnd la una din roile dule ale autoutila#ului se produce o pan1 de cauciuc, aceasta va &i
remediat1 /ste inter$is1 continuarea lucrului cu anvelopa de$um&lat1 sau e*plodat1.
/ste inter$is1 circulaia autoutila#elor cu pietre prinse ntre roile dule.
:ac1 autoutila#ul patinea$1, pentru a se m1ri aderena cauciucurilor &a1 de sol, se admite s1 se
pun1 su roi:
-nisip, pietri etc. (n ca$ul unei $1pe$i 1t1torite)!
-scanduri (n ca/ul unui teren mocirlos sau cu $1pad1 a&nat1)!
-piatr1 spart1, vreascuri (n ca$ul unui teren alunecos, dar tare).
3.CIRCULATIA PE TIMP NEFAVORABIL
;e timp de cea1, autoutila#ele vor circula cu vite$1 redus1 pn1 la limita evit1rii oric1rui pericol.
:e asemenea, pe timp de cea1, n mers i n staionare, autoutila#ele vor &i iluminate si n timpul
$ilei, iar conduc1torii acestora sunt oligai s1 dea semnale sonore i s1 r1spund1 prin aceleai
semnale la averti$1rile altor autove-icule sau autoutila#ece se apropie.
'egulile de circulaie stailite pentru timp de cea1 sunt oligatorii i n ca$, de ploaie torenial1,
de ninsoare aundent1, de viscol sau n alte condiii atmos&erice care determin1 reducerea
vi$iilit1ii.
4.TRANSPORTUL-MANIPULAREA MATERIALELOR
(onducatorii autoutila#elor vor supraveg-ea ca incarcatura sa &ie reparti$ata uni&orm pe plat&orma
sau pe cupa autoutila#elor, precum si respectarea tona#ului si gaaritului
)e inter$ice accesul la locul de incarcare-descarcare al autoutila#elor, persoanelor care nu au nici o
atriutie la aceste operatii
.ncarcarea cu materiale a autoutila#ului va &i ast&el &acuta incat conducatorul autoutila#ului sa aia
vi$iilitatea necesara in mers si posiilitatea supraveg-erii parcursului.
-conducatorul autoutila#ului nu va permite stationarea de persoane pe autoutila#, in caina si pe
scari
(onducatorul autoutila#ului nu va e&ectua controlul te-nic sau repararea acestuia in timpul
incarcarii sau descarcarii acestuia
.n &unctie de natura si dimensiunile materialelor manipulate, precum si de lungimea autoutila#ului
cu care se manipulea$a-transporta, pentru a se e&ectua toate manevrele cu usurinta si &ara pericol
de accidentare, la locurile de incarcare-descarcare, treuiesc asigurate spatii corespun$atoare
pentru manevrare.
Operatiile de incarcare-descarcare a pieselor grele si voluminoase in si din autoutila#e se vor &ace
cu a#utorul instalatiilor de ridicat.

5
IPSSM
TRANSPORT INTERN
ACTIVITATEA DE TRANSPORT CU AUTOUTILA1ELE
Generalitati/Cai de circulate si acces
(irculatia mi#loacelor de transport auto pe teritoriul care apartine persoanei #uridice sau persoanei
&i$ice se va &ace numai pe cai de circulatie si acces special amena#ate in acest scop.
"atimea cailor de circulatie in incinta unitatii se va staili in &unctie de gaaritul mi#loacelor de
transport
utili$ate, &elul circulatiei (intr-un sens sau in amele sensuri), natura si dimensiunile materialelor
transportate.
%mena#area cailor de circulatie din incinta unitatii se va &ace potrivit tipurilor de mi#loace de
transport utili$ate.
;entru circulatia mi#loacelor de transport auto treuie aplicate selectiv prevederile
<'egulamentului de circulatie pe drumurile pulice<. =onele periculoase vor &i marcate prin
indicatoare de securitate, corespun$atoare standardelor, iar noaptea aceste $one vor &i semnali$a&e
prin lumini de culoare rosie.
(and este necesar, in $onele periculoase, se va organi$a pilotarea mi#loacelor de transport sau se
vor staili posturi de supraveg-ere si diri#are a circulatiei.
.mracamintea cailor de circulatie si acces treuie intretinuta in permanenta ast&el incat sa nu
pre$inte denivelari care sa a&ecte$e securitatea circulatiei.
;e timp de noapte caile de circulatie treuie iluminate corespun$ator standardelor in vigoare.
(aile de circulatie treuie mentinute in permanenta liere, curate, asigurate impotriva pericolului
de alunecare si derapare.
:istanta liera minima intre doua mi#loace de transport alaturate care se incarca sau se descarca
simultan va &i:
- pentru autocamioane -1m!
- pentru tractoare cu remorci -1,5 m!
- pentru autostivuitoare -3m.
:aca din cau$a &rontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise, se inter$ice incarcarea
sau
descarcarea simultana. )tationarea mi#loacelor de transport auto se va &ace ast&el incat sa se
asigure o
distanta liera de cel putin 3,5 m pana la linia de cale &erata
Viteze de circulatie
-,ite$ele ma*ime de circulatie a mi#loacelor de transport auto in incinta treuie stailite de
conducerea
persoanei #uridice sau persoana &i$icasi ast&el limitate, incat sa &ie asigurata securitatea circulatiei.
-"a autove-iculele cu instalatie de &ranare pneumatica sau -idraulica coorarea pantelor se va &ace
&ara
>
oprirea motorului si in mod oligatoriu cu &rana de motor.
-(oorarea pantelor treuie &acuta cu motorul cuplat in treapta de vite$a cu care s-a urcat.
Efectuarea operatiei de manevrare-incarcare-descarcare a autoutilajului
"ocurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a autoutila#elor treuie preva$ute cu
cai de acces amena#ate corespun$ator si spatii de intoarcere cu o ra$a de curura care sa permita o
manevrare nepericuloasa. ;e timp de iarna, caile de acces treuie curatate de $apada si g-eata si
presarate cu nisip, $gura etc. ;e timp de noapte aceste locuri treuie sa &ie ine luminate.
Operatiile de incarcare-descarcare treuie e*ecutate numai su supraveg-erea permanenta a
conducatorului &ormatiei de lucru, instruit special in acest scop, care va staili procedeul de lucru
nepericulos. .n lipsa conducatorului, operatia treuie condusa de a#utorul acestuia.
.nainte de inceperea operatiilor de incarcare - descarcare a unui mi#loc de transport, acesta treuie
asigurat contra deplasarii necomandate prin cuplarea sistemului de &ranare de a#utor pe teren
ori$ontal si a sistemului de &ranare de a#utor si saoti de oprire pe teren in panta. )e inter$ice
deplasarea mi#locului de transport in timpul e&ectuarii operatiilor de incarcare - descarcare.
2aterialele manevrate-incarcate-descarcate cu autoutila#ul treuie sa &ie uni&orm reparti$ate in
cupa acestuia si asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii in timpul transportului.
%se$area materialelor va &i &acuta in asa &el incat conducatorul mi#locului de transport sa aia
asigurata o una vi$iilitate.
Efectuarea transporturilor si a manipularilor de materiale
/ste inter$is transportul prin tarare a materialelor sau a utila#elor.
)e inter$ice transportul oiectelor sau materialelor spri#inite pe role.
.nainte de inceperea lucrului, toate autoutila#ele treuie veri&icate si din punctul de vedere al
prevenirii si stingerii incendiilor (starea te-nica a masinii, instalatia de alimentare cu comustiil,
aprinderea, caruratia
si esaparea, instalatia electrica, sa nu pre$inte scurgeri de ulei, e*istenta stingatoarelor si starea lor
etc.)
luandu-se masuri imediate pentru remedierea de&icientelor constatate.
/ste inter$isa stationarea autoutila#elor in apropierea &ocurilor desc-ise, a materialelor, a lic-idelor
si ga$elor in&lamaile.
)e inter$ice transportul de persoane cu autoutila#ele.
+recerea i staionarea autoutila#elor n apropierea pieselor incandescente sau a locurilor cu tem-
peraturi ridicate se va &ace la o distan1 de minimum 15 m.
)e inter$ice trecerea autoutila#elor peste liniile de cale &erat1 prin alte locuri dect pasa#ele special
construite si semnali$ate con&orm regulilor n vigoare.
.n timpul mersului este inter$is1 urcarea sau coorrea de pe autoutila#, precum i trecerea de pe
acesta pe remorci i invers.
?aaritul autoutila#ului( cu nc1rc1tur1 ) va &i ales n &uncie de caracteristicile c1ilor de circulaie
e*istente./ +ransportul nc1rc1turilor agaaritice n incint1 treuie reglementat prin instruciuni
elaorate de conducerea persoanei #uridice sau persoana &i$ic1.
/ste inter$is1 punerea n micare i conducerea de la sol a mi#loacelor de transport prev1$ute cu
loc pentru conduc1tor.
%utoutila#ul
/ste inter$isa ac-i$itionarea autoutila#e daca acestea nu sunt insotite de cartea te-nica
(onducerea persoanei #uridice sau persoana &i$ica treuie sa ia masuri pentru e&ectuarea
intretinerilor, revi$iilor si reparatiilor autoutila#elor din dotare, con&orm prevederilor din cartea
te-nica, de catre persoane autori$ate.
@
)e inter$ice utili$area autoutila#elor cu starea te-nica necorespun$atoare.
"a inceputul &iecarui sc-im, conducatorul autoutila#ului treuie sa veri&ice starea &ranelor de la
mecanismul de deplasare si cel de ridicare, si starea de u$ura a lanturilor si calurilor.
)e inter$ice orice &el de reparatie, curatire sau ungere in timpul &unctionarii autoutila#elor.
;re$enta autoutila#ului, a&lat in mod accidental in reparatie, pe calea intema de circulatie, treuie
semnali$ata cu mi#loace de averti$are.
:ispo$itivele de protectie ale utila#elor vor &i ast&el &i*ate incat sa nu poata &i indepartate. .n
vederea e&ectuarii unor reparatii, indepartarea lor este permisa numai dupa oprirea acestuia. "a
terminarea reparatiei, acestea vor &i montate la loc.
)tationarea autoutila#elor treuie sa se &aca numai pe partea dreapta a sensului de mers. .n acest
ca$ autoutila#ele treuie oligatoriu asigurate prin &ranare impotriva unei deplasari necomandate.
"a stationare in panta se pun suplimentar si saoti la roti.
/ste inter$isa daramarea cu autoutila#ele a stivelor de aloturi, la$ilor sau a altor materiale.
"a um&larea roilor cu #ant1 i inel demontail treuie &olosite dispo$itive de protecie care s1
elimine accidentele la aceast1 operaie.
(onduc1torul autoutila#ului
(onducerea autoutila#elor n incint1 este permis1 numai persoanelor care posed1 permis de
conducere valail pentru aceasta categorie.
(onducerea persoanei #uridice sau persoana &i$ic1 treuie s1 asigure instruirea corespun$1toare a
persoanelor care vor conduce autoutila#ele care nu se deplasea$1 pe drumurile pulice.
/ste inter$is1 ncredinarea autoutila#ului persoanelor str1ine, c-iar dac1 sunt autori$ate pentru
conducerea acestuia, &1r1 avi$ul conduc1torului &ormaiei de lucru.
(onduc1torul autoutila#ului este oligat s1 cunoasc1 i s1 respecte indicatoarele de circulaie i
mi#loacele de averti$are ntlnite n incint1.
(onduc1torul mi#locului de transport intern cu acionare mecanic1 sau electric1 este oligat s1
respecte instruciunile de utili$are prev1$ute n cartea te-nic1 a utila#ului.
)e inter$ice conducerea autoutila#elor de mecanici auto olnavi sau su in&luena 1uturilor
alcoolice. (onducerea persoanei #uridice sau persoana &i$ic1 treuie s1 veri&ice permanent i s1 ia
m1suri pentru respectarea regimului normal de lucru, inter$icnd conducerea autoutila#elor, de
c1tre cei olnavi, sau su in&luena 1uturilor alcoolice.
n ca$ de moln1vire sau accidentare, conduc1torul autoutila#ului este oligat s1 anune e&ul
ierar-ic pentru a trimite nlocuitor.
(onduc1torul autoutila#ului este oligat sa participe la supraveg-erea des&asurarii operatiilor de
incarcare - descarcare in conditii de securitate.
.n timpul &unctionarii autoutila#ului se inter$ice conducatorului acestuia sa lase utila#ul &ara
supraveg-ere, sa stea de vora sau sa permita altor per-soane manipularea comen$ilor. :aca este
necesar sa paraseasca autoutila#ul, el o va opri din &unctionare si o va loca, luand c-eile de contact
si inc-i$and usile cainei cu c-eia.
;entru a preveni producerea accidentelor cau$ate de aparitia unor de&ectiuni, conducatorul va opri
utila#ul la sesi$area unor $gomote anormale si ori de cate ori considera ca este necesar sa e&ectue$e
un control te-nic.
;ornirea motorului cu manivela treuie si &ie e*ecutata numai de catre conducatorul autoutila#ului!
&iind inter$isa e&ectuarea acestei operatii de catre alte persoane.
(onducatorul autoutila#ului va proceda pornirea motorului si la manevrarea acestuia numai dupa
ce s-a asigurat ca nu se gasesc persoane su utila# sau in apropierea lui pentru evitarea accidentarii
acestora
A
.nainte de intrarea in -ala sau in depo$it conducatorul treuie sa opreasca autoutila#ul la o distanta
de minimum 5 m de intrare, sa mearga pe #os in -ala si sa anunte maistrul sau se&ul de atelier
asupra manevrelor pe care le are de &acut, luand acceptul pentru e*ecutarea acestora.
(onducatorii de autoutila#e treuie sa opreasca si sa dea concurs ori de cate ori trec pe langa locul
unui accident, pentru salvarea vietii persoanelor accidentate si transportarea acestora la primul post
de asistenta medicala, sesi$and imediat se&ul ierar-ic.
"a mersul inapoi si la e*ecutarea unor manevre cu autoutila#ul in -ale de lucru si treceri inguste, se
va merge incet si numai pilotat de o persoana care treuie sa se gaseasca in permanenta in campul
vi$ual al conducatorului.
(onducatorul autoutila#ului treuie sa semnali$e$e acustic manevra de mers inapoi.
)e inter$ice pornirea autoutila#ului prin impingere sau remorcare cu a#utorul calurilor de catre alte
masini, prin coorarea liera pe panta sau prin alte metode improvi$ate.
)e inter$ice dormitul in caina autoutila#ului cu motorul in &unctiune.
Remorcarea
'emorcarea autove-iculelor ramase in pana se va &ace con&orm regulamentului de circulatie pe
drumurile pulice.
'emorcile, semiremorcile si trailerele treuie preva$ute cu instalatii de iluminat si de semnali$are
ca si ve-iculele care tractea$a.
)e inter$ice remorcarea autove-iculelor sau a remorcilor cu caluri sau lanturi, &olosindu-se numai
ara de otel rigida.
'emorca tractata va &i asigurata &ata de ve-iculul tragator cu lanturi sau caluri.
;entru remorcare, autove-iculul care tractea$a, se va apropia cu o vite$a redusa de ve-iculul care
urmea$a a &i tractat.
)e inter$ice remorcarea simultana a mai mull de doua remorci auto.
;e timpul remorcarii se inter$ice patrunderea persoanelor intre mi#locul de transport si remorci.
)e inter$ice mersul inapoi al mi#locului de transport pentru cuplare &ara a &i pilotat.
Parcarea - gararea
;arcarea se &ace in locuri destinate acestui scop. )e inter$ice parcarea pe caile de acces din gara# si
de circulatie din incinta, precum si su liniile electrice aeriene.
"ocurile destinate parcarii treuie alese ast&el incat sa permita evacuarea rapida a acestora in ca$
de incendiu.
/ste inter$isa parcarea pe plat&orme a autoutila#elor care pre$inta scurgeri de comustiil. )e
inter$ice utili$area &ocului desc-is pentru incal$irea motoarelor autoutila#elor sau in vederea
mentinerii in stare calda a motoarelor a&late pe plat&orma de parcare.
:upa terminarea programului conducatorul autoutila#ului este oligat:
- sa parc-e$e utila#ul la locul stailit!
- sa asigure utila#ul
- sa sesi$e$e eventualele de&ectiuni ivite.
(-eile utila#elor garate sau parcate se vor pastra, in a&ara programului de lucru, la poarta, pentru a
se putea interveni in ca$ de necesitate.
.n interiorul gara#elor este inter$isa depo$itarea, c-iar si temporara a materialelor, lic-idelor si
ga$elor comustiile.
/ste inter$isa &olosirea &ocului desc-is (lampi cu en$ina etc.) pentru incal$irea motorului sau la
e*ecutarea unor lucrari de sudura, lipire etc. in interiorul gara#elor .
/ste inter$isa &olosirea en$inei si petrolului pentru curatirea pardoselilor, mainilor, imracamintei
sau a pieselor in gara#e.
B
%cumulatoarele autoutila#elor se vor incarca numai la instalatii special amena#ate, incarcarea
acumulatoarelor in gara# &iind inter$isa.
Alimentarea
%limentarea cu comustiil a mi#loacelor auto se va &ace numai in locurile special amena#ate, $iua
si numai in ca$uri e*ceptional noaptea, la lumina lampilor electrice prote#ate. 4u este admisa
alimentarea cu comustiil in interiorul gara#elor.
"a statiile de alimentare cu comustiil, conducatorii autove-iculelor sunt oligati:
- sa respecte distanta de cel putin 7 m &ata de autove-iculele care se alimentea$a si cel putin 1 m
intre
autove-iculele care urmea$a la rand:
- sa opreasca &unctionarea motorului in timpul alimentarii!
- sa respecte regulile de ordine interioara ale statiei de alimentare!
- sa opreasa imediat si sa indeparte$e autove-iculul la o distanta de cel putin 5C m de statie, daca
se
produc rateuri! conducatorii celorlalte autove-icule care se gasesc in statia de alimentare, treuie
sa dea
a#utor la indepartarea autove-iculului!
- sa nu plece de langa autove-icul!
- sa nu &ume$e sau sa &oloseasca &ocul desc-is pe teritoriul statiei!
- sa regle$e motorul sau sa remedie$e orice de&ectiune pe o ra$a de 5C m
/ste inter$is ca insotitorii si persoanele a&late in caina sau in caroseria autove-iculului sa &ume$e
pe teritoriul statiei sau depo$itului de caruranti pe timpul alimentarii.
;entru prevenirea incendiilor, re$ervoarele si conductele de comustiil nu treuie sa pre$inte
scurgeri. :upa alimentare, se va sterge de pe re$ervor comustiilul scurs si se va inc-ide ine
usonul re$ervorului.
%limentarea autove-iculelor cu comustiil se va &ace numai mentinandu-se, in timpul alimentarii,
pistonul pompei de alimentare spri#init de gura de alimentare a re$ervoarelor. (and nu e*ista
pompe speciale de alimentare, se vor &olosi palnii cu cot, preva$ute cu sita, iar transportul
comustiilului la autove-icule se va &ace numai in vase inc-ise.
/ste inter$isa alimentarea caruratorului cu en$ina prin turnare liera (cu sticla, cu &urtun
racordat la idoane sau alte sisteme improvi$ate).
Buldozere yi screpere
"ucrul cu uldo$erul la s1pat sau cu screperul la e*cavat nu este permis dect cu vite$a ..
)e inter$ice sc-imarea vite$ei n pant1.
)e inter$ice intrarea salariailor su lama uldo$erului pentru reparaii dac1 nu s-a e&ectuat
suspendarea acesteia pe capre re$istente sau pe cala#e de lemn. 'idicarea lamei se &ace numai cu
a#utorul cricurilor sau dispo$itivelor de ridicat.
nainte de nceperea lucrului cu uldo$erul sau screperul conduc1torul utila#ului treuie s1
averti$e$e sonor pe ceilali salariai.
/ste inter$is conduc1torului uldo$erului sau screperului s1 p1r1seasc1 utila#ul n mers sau
staionat cu motorul n &unciune.
.n timpul mersului este inter$is1 urcarea sau coorrea salariailor pe sau de pe uldo$er sau
screper.
Orice veri&icare sau reglare se va e&ectua numai cu motorul oprit i cu lama spri#init1 pe sol.
)e inter$ice lucrul cu uldo$erul sau screperul care pre$int1 de&eciuni la sistemul -idraulic.
n apropierea ramleelor, rigolelor sau gropilor unde e*ist1 pericol de surpare i de r1sturnare a
utila#ului se va lucra numai su comanda conduc1torului locului de munc1.
1C
)e inter$ice dormitul n cain1 sau n $ona de lucru a uldo$erului sau a screperului.
Rulouri compactoare yi compactoare mecanice cu plac vibratoare
;unerea n &unciune a motorului i pornirea ruloului compactor se va e&ectua numai dup1 ce
conduc1torul utila#ului s-a asigurat de asena salariailor din $onele periculoase.
)e inter$ice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coorre pe pant1.
)e inter$ice ungerea manual1 de c1tre salariai a tamurilor ruloului compactor n timpul mersului.
'eglarea i repararea ruloului compactor se vor e&ectua numai cnd acesta este oprit, asigurat, iar
motorul scos din &unciune.
)e inter$ice conduc1torului ruloului compactor s1 p1r1seasc1 utila#ul n mers sau staionat, cu
motorul n &unciune.
)e inter$ice staionarea ruloului compactor n pante sau cure.
"a rulourile compactoare cu dul1 direcie, nainte de pornirea motorului, se va veri&ica po$iia i
starea te-nic1 a scaunului raatail.
"a compactarea mecanic1 cu plac1 viratoare se vor aplica prevederile de la rulouri compactoare
precum i urm1toarele m1suri:
a) se inter$ice pre$ena salariailor n $onele periculoase din #urul utila#ului n timpul &uncion1rii
acestuia!
) pe timpul cnd nu lucrea$1, utila#ul va &i scos de pe partea carosail1 sau va &i oprit ct mai
aproape de
acostament.
Incrctor frontal cu ynec, cupe yi band transportoare
)e inter$ice lucrul cu nc1rc1torul &rontal dac1 acesta nu are montai toi protectorii n po$iia de
protecie.
'emedierea de&eciunilor se va &ace numai dup1 oprirea motorului i &rnarea nc1rc1torului
&rontal.
)e inter$ice orice intervenie la anda transportoare sau pentru delocarea necului n timpul
&uncion1rii nc1rc1torului &rontal.
)tarea &urtunurilor de acionarea -idraulic1 se va veri&ica $ilnic, neadmindu-se improvi$aii la
capetele de minare i racordare.
nc1rcarea autove-iculului se va e&ectua numai dup1 ce mecanicul nc1rc1tor a &i*at po$iia i
ung-iul de nclinare a en$ii transportoare.
/ste oligatorie stailirea unui cod de semnali$are ntre mecanicul nc1rc1tor i conduc1torul
autove-iculului.
Utilajul UNIMOG
)e inter$ice utili$area de improvi$aii la pornirea motorului utila#ului.
4u este permis transportul salariailor n cain1 dect dac1 sunt amena#ate scaune corespun$1toare.
2ontarea i demontarea ec-ipamentelor au*iliare se vor e&ectua numai cu motorul oprit i pri$a de
putere decuplat1.
)e inter$ice lucrul cu utila#ul D4.2O? dac1 acesta nu are toi protectorii montai n po$iie de
protecie.
)e inter$ice staionarea salariailor n $ona dintre mecanismul de ridicare n trei puncte i
ec-ipamentul care va &i ataat.
)e inter$ice accesul salariailor n $onele periculoase generate de &uncionarea utila#ului D4.2O?.

11

IPSSM
MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE
SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

SCOPUL - pre$entelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea &actorilor de risc speci&ici
manipularii,
transportului prin purtare si cu mi#loace nemecani$ate si a depo$itarii tuturor materialelor e*istente
:otarea salariatilor cu ec-ipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se
reali$ea$a
in con&ormitate cu prevederile din ,,".)+% .4+/'4% :/ %(O':%'/ ). D+.".=%'/ %
/(E.;%2/4+D"D.
:/ ;'O+/(+./<.
.n ca$ul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot &i evitate conducerea societatii :
%. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile speci&ice acestei operatii cu
privire la
- caracteristicile masei
- e&ortul &i$ic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
F. - va dispune si va urmari reali$area masurilor corespun$atoare in scopul evitarii sau reducerii
riscurilor de accidentare sau a&ectare a sanatatii luand in considerare :
(%'%(+/'.)+.(."/ 2%)/.
- greutatea si dimensiunile
- di&icultatea de apucare
- instailitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa &el incat ea treuie manipulata la o anumita distanta de trunc-i sau cu
&le*ie a trunc-iului
- susceptiilitatea de producere a unor le$iuni datorata marginilor, muc-iilor in special in
eventualitatea unei ciocniri
/GO'+D" G.=.(
- prea mare
- care nu poate &i reali$at decat printr-o miscare de rasucire a trunc-iului
13
- care antrenea$a o miscare rusca a masei
- care este reali$at atunci cand corpul se a&la intr-o po$itie instaila
(%'%(+/'.)+.(."/ 2/:.D"D. :/ 2D4(%
- ine*istenta unui spatiu su&&icient in special pe verticala, pentru reali$area activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care pre$inta neregularitati
- imposiilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instailitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespun$atoare
(/'.4+/"/ %(+.,.+%+..
- e&ort &i$ic &recvent si prelungit
- insu&icienta repaosului &i$iologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu poate &i
sc-imat de salariat
MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR
"a e&ectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor reparti$a numai
salariati care corespund din punct de vedere &i$ic
)e inter$ice manipularea &recventa si prelungita a sarcinilor, &ara e&ectuarea controalelor medicale
periodice
2asele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe ori$ontala, masele
transportate manual pe plan inclinat, inaltimea ma*ima la care sunt ridicate masele, distanta dintre
doua niveluri intre care sunt e&ectuate transporturi manuale sau a masele ma*ime care pot &i
transportate pe plan inclinat cu mi#loace de transport nemecani$ate nu treuie sa depaseasca
valorile ma*ime
)e inter$ice transportul prin purtare a maselor care impiedica vi$iilitatea
)e inter$ice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate e*centrice, care
pot genera de$ec-ilirari
)e inter$ice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespun$atoare
2anipularea in acelasi timp a doua sau mai multor oiecte se &ace numai daca sunt &i*ate intre ele
corespun$ator. )e inter$ice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care
sunt instaile intre ele
Oiectele amalate in cutii, la$i etc. treuie &i*ate in interioprul amala#elor. )e inter$ice
transportul prin purtare a maselor ne&i*ate corespun$ator in amala#e
+raseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu treuie sa &ie cu
ostacole, instail sau alunecos
2anipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau supra&ete taietoare sau care
datorita naturii lor pot produce le$iuni ale mainilor se va &ace cu ec-ipament de protectie
adecvat(palmare, manusi de protectie re$istente la penetratie etc.)
)e inter$ice manipularea maselor in/din locuri in care nu e*ista spatiu pe ori$ontala sau verticala
corespun$ator pentru reali$area acestei activitati, &ara a se lua masuri suplimentare pentru
micsorarea riscului de accidentare
)e inter$ice cresterea numarului de ridicari sau coorari pe unitatea de timp peste prevederile
legale
)e inter$ice utili$area salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au
ec-ipament individual de protectie corespun$ator si in una stare

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR
IN BUCATI
17
:epo$itarea materialelor se va &ace ast&el incat sa se e*cluda pericolul de accidentare, incendii si
e*plo$ii
:epo$itarea materialelor pe ra&turi se &ace asa in &el incat sa nu &ie posiila caderea lor
"a stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina ma*ima admisa a
planseului si/sau pardoselii
)tivuirea se va &ace &ara deteriorarea amala#ului. )tivele vor &i constituite din materiale cu
aceleasi &orme si dimensiuni sau din amala#e de acelasi tip si dimensiuni
/ste inter$isa stivuirea materialelor sau amala#elor cu &orme geometrice di&erite
.n ca$ul depo$itarii materialelor amalate in cutii, la$i, utoaie sau alte amala#e cu &orme
geometrice regulate, cand suprapunerea se &ace direct pe amala#e, peretii amala#elor treuie sa
re$iste presiunii e*ercitate de materialele situate deasupra, sa nu pre$inte de&ormari sau deteriorari,
iar inaltimea de stivuire va &i determinata de re$istenta mecanica a amala#elor, stailita prin
standarde sau norme interne de &aricatie. )coaterea materialelor din stiva se va &ace ast&el incat sa
se evite prausirea stivei
(and incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se e&ectuea$a de doi sau mai multi
salariati e&ortul reparti$at pe o persoana nu treuie sa depaseasca limitele admise, preva$ute in
normative. )e va asigura ca oiectele(materialele) respective sa se poata prinde ine cu unelte de
apucare sau cu mainile
.n ca$ul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau transportata prin purtare, concomitent de
catre mai multe persoane, acestea vor ridica si coori sarcina in acelasi timp(la comanda
conducatorului operatiei)
"a incarcarea-descarcarea ve-iculelor, salariatii treuie sa &ie ast&el ase$ati incat sa nu se loveasca
intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulea$a
:istanta dintre doi incarcatori manuali care lucrea$a in acelasi timp la incarcare-descarcare, treuie
sa &ie de cel putin 7 m
)e inter$ice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atriutie la aceste operatii
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
LA
MANIPULAREA MANUALA A MASELOR
)e iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de a&ectare a sanatatii,
determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de re&erinta :
caracteristicile masei ! manipularea manuala a unei mase poate pre$enta riscuri, in special de
a&ectiuni dorsolomare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instaila sau are un continut ce risca sa se deplase$e
- plasata ast&el incat treuie manipulata la o anumita distanta de trunc-i sau cu &le*ia ori
ritatia trunc-iului
- susceptiila sa produca le$iuni asupra anga#atilor din cau$a marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri
e&ortul &i$ic necesar ! e&ortul &i$ic poate pre$enta riscuri, in special de a&ectiuni dorsolomare
daca:
- este prea mare
- nu poate &i reali$at decat printr-o miscare de rasucire a trunc-iului
- antrenea$a o miscare rusca a masei de transportat
- este reali$at atunci cand corpul se a&la intr-o po$itie instaila
19
caracteristicile mediului de munca ! caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere
a riscurilor, in special in a&ectiuni dorsolomare, daca :
- nu e*ista su&icient spatiu, in special pe verticala, pentru reali$area activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau pre$inta neregularitati care determina de$ec-ilirare
- locul unde se des&asoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit anga#atului
sa manipule$e manual masele la o inaltime sigura sau intr-o po$itie de lucru con&ortaila
- pardoseala sau planul de lucru pre$inta denivelari care impun manipularea masei la
di&erite niveluri
- pardoseala sau punctul de spri#in al piciorului sunt instaile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespun$atoare
cerintele activitatii : activitatea poate pre$enta riscuri, in special de a&ectiuni dorsolomare,
daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- e&ort &i$ic &recvent si prelungit care solicita in special coloana verterala
- perioada insu&icienta de repaus &i$iologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coorare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate &i sc-imat de catre anga#at
&actori individuali de risc ! anga#atul poate &i e*pus riscului daca :
- este necorespun$ator din punct de vedere &i$ic sa reali$e$e sarcina respectiva
- poarta -aine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespun$atoare
- nu are cunostintele sau instructa#ul adecvat ori necesar
;/4+'D ;'/,/4.'/% '.)(D'."O' :/+/'2.4%+/ :/ /GO'+D" G.=.(, +'/FD./
/,.+%+/:
- po$itiile de munca vicioase si/sau &i*e
- miscarile e*treme
- miscarile ruste
- miscarile repetitive
IPSSM
15
INTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE SI UTILA1E
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
(aile de acces din -ale, ateliere si de pe plat&ormele te-nologice vor &i intretinute in stare una si
vor &i preva$ute cu marca#e si indicatoare de circulatie standardi$ate
.ncal$irea -alelor si a incaperilor de lucru va &i asigurata in perioada anotimpului rece in &unctie
de temperatura e*terioara
.n -alele de intretinere si reparare a autove-iculelor, canalele de revi$ie, vor &i mentinute in stare
curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurulor si a comustiililor
4u se admite pornirea motoarelor autove-iculelor in interiorul -alelor, decat daca e*ista instalatii
de e*-austare, in stare de &unctionare.
;ersoanele #uridice vor asigura a&isarea instructiunilor te-nice si de e*ploatare privind instalatiile
de ventilatie, preci$and programul de &unctionare al acestora, precum si oligatiile re&eritoare la
revi$iile te-nice si periodice. :e asemenea, se va preci$a numele persoanei care raspunde de
e*ploatarea instalatiei
Dtila#ele din -ala si ateliere (poli$oare, masini de gaurit etc.) vor &i ine &i*ate, legate la pamant,
dotate cu dispo$ilive de protectie in una stare. :easemenea, utila#ele vor avea a&isate instructiunile
te-nice de e*ploatare si de protectie a muncii.
(ricurile din dotarea -alelor de reparatii sau a canalelor de revi$ie vor &i mentinute in permanenta
in stare una de &unctionare si vor avea inscriptionata sarcina ma*ima.
"a demontarea, montarea si transportul suansamlelor grele sau vo-iminoase se vor &olosi
mi#loace mecanice de ridicare si manipulare. ;rinderea suansamlelor la mi#loacele de
ridicat se va &ace cu dispo$itive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si ec-ilirata
a suansamlelor.
)e inter$ice ca la prinderea suansamlelor sa se &oloseasc1 lanturi sau caluri care nu au
poansonate sarcina ma*ima de ridicat.
:ispo$itivele de suspendare a autove-iculelor si stela#ele pentru ae$area pieselor treuie sa aia
stailitate si re$istenta corespun$atoare. %cestea vor &i mentinute, in permanenta, in stare una de
&olosire.
/*ploatarea, intretinerea si repararea instalapilor de ridicat se va e&ectua in con&ormitate cu
prevederile prescriptiilor te-nice .)(.' in vigoare si ale cartilor te-nice respective. ;ersonalul
muncitor de di&erite meserii si care oca$ional utili$ea$a instalatiile de ridicat, treuie sa &ie autori$at
ca legatori de sarcini, in con&ormitate cu prescriptive 'l-A@ colectia .)(.'.
.n -alele de reparatii in care se e*ecuta si lucrari de sudura la autove-icule se va staili locul de
amplasare a tuurilor de o*igen, a generatoarelor de sudura o*iacetilenica, a trans&ormatoarelor
de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie &olosite in timpul sudurii electrice.
+rans&ormatoarele de sudura electrica vor &i conectate la instalatia de legare la pamant, iar calurile vor
&i amplasate si prote#ate ast&el incat sa nu &ie deteriorate de rotile autove-iculelor care circula in
timpul reparatiilor (e&ectuate pe plat&orme).
;etele de ulei si de comustiil de pe pardoselile -alelor sau incaperilor vor &i acoperite cu nisip,
1>
dupa care vor &i luate masuri de curatare si evacuare a materialului re$ultat in locuri care nu pre$inta
pericol de incendiu.
(arpele, calt# si alte materiale te*tile &olosite la curatirea si stergerea pieselor sau a mainilor vor &i
depuse in cutii metalice cu capac de inc-idere si evacuate in locuri stailite in acest scop pentru a &i
arse sau ingropate.
.n -alele de reparare a autove-iculelor se vor monta placi averti$oare si a&ise sugestive pe teme de
protectie a muncii, re&eritoare la activitatea e&ectiv prestata.
.n ca$ul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot produce
accidente, pe usile acestora se vor &i*a talite cu inscriptia <.4+'%'/% .4+/'=.)%
;/')O%4/"O' )+'%.4/<. %ceste talite se vor &i*a si pe usile incaperilor in care sunt
instalate ca$ane cu aur, trans&ormatoare, redresoare.
"ucratorii treuie sa poarte ec-ipament de lucru si ec-ipamentul de protecple corespun$ator
lucrarilorpe care , le e*ecuta cu instalatiile si utila#ele din dotare
.n locurile unde e*ista pericole de incendiu, e*plo$ii, into*icatii si surse de $gomot sau vira#ii se
vor e&ectua masuratori in vederea depistarii depasirii (2% si a ani-ilarii surselor acestora.
)culele vor &i ase$ate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespun$atoare si la locuri
accesiile. :upa terminarea lucrului sculele vor &i cura#ate, dupa care vor &i inc-ise in dulapuri.
%scutirea sculelor de taiat, cioplit se va &ace de un lucrator instruit special in acest scop.
"ucratorii sunt oligati ca inainte de inceperea lucrului sa veri&ice daca uneltele si utila#ele pe care
le &olosesc sunt in stare una si corespund din punctul de vedere al securitatii muncii. )e inter$ice
&olosirea uneltelor si utila#elor care nu corespund acestor veri&icari.
.nainte de inceperea lucrului, locul de munca treuie sa &ie in per&ecta ordine. 4u se admite
aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.
/ste inter$isa modi&icarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvi$ate pentru c-ei.in
vederea maririi cuplului.
=ilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si se&ii de ec-ipa vor veri&ica starea de sanatate si
ooseala a muncitorilor. :aca acestia se a&la su in&luenta auturilor alcoolice vor &i indepartati de
la lucru.
/ste inter$isa pastrarea imracamintii personale a lucratorilor si a alimentelor in incinta -alei sau
atelierelor. .mracamintea se va pastra numai in vestiar. %limentele se vor consuma numai in
incaperile special amena#ate si destinate de imitate in acest scop si numai dupa ce lucratorii
respectivi isi vor spala ine mainile.
;ersoanele cu atriutii de serviciu vor urmari si vor inter$ice introducerea si consumul auturilor
alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea
de munca a personalului din suordine pe tot timpul lucrului.
.nainte de inceperea lucrului, persoanele cu atriutii de serviciu vor veri&ica &unctionarea tuturor
instalatiilor, utila#elor si dispo$itivelor din dotare. :e asemenea vor veri&ica legatura la pamant a
tuturor utila#elor actionate electric, si ca$ul in care se constata de&ectiuni sau ca legatura la pamant
sau la conductorul de nul al reHelei este intrerupta, se va scoate utila#ul de su tensiune, vor anunta
muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveg-ea remediarea de&ectiunii constatate si se va
incuviinta &olosirea utila#ului respectiv.
"a reparti$area lucrarilor pe muncitori, maistrul sau se&ul de ec-ipa va indica procedeul corect de
lucru (nepericulos) si masurile corespun$atoare privind utili$area instalatiilor, utila#elor si sculelor
din dotare. ,a veri&ica starea ec-ipamentului de protectie care va &i &olosit de muncitor la lucrarea
respectiva.
%utove-iculele a&late pe po$itiile de lucru din -ale, ateliere sau plat&orme te-nologice vor &i
asigurate (calate) impotriva deplasarilor necomandate, in care scop vor &i &olosite pene sau cale
special con&ectionate. .n ca$ul in care nu se e*ecuta lucrari la motor sau la transmisie,
1@
autove-iculele vor &i asigurate si cu mi#loace proprii (&rana de a#utor si cuplarea intr-o treapta de
vite$a).
.luminatul natural si arti&icial se va reali$a ast&el incat sa se asigure o una vi$iilitate la locul de
munca.
(orpurile de iluminat treuie sa &ie curatate periodic. :e asemenea, se vor &ace masuratori
periodice asupra iluminarii, precum si veri&icarea instalatiilor de iluminat.
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
.n incaperi cu pericol de incendii si e*plo$iisunt inter$ise: &umatul, intrarea cu &oe desc-is, cu piese
sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule &eroase si &olosirea
ec-ipamentului de lucru din materiale sintetice. .n acest scop pe usa de intrare se vor monta
placute averti$oare.
/ste inter$is accesul in atelierele cu pericol de e*plo$ie a tuturor persoanelor straine. ;e usile
acestor incaperi se vor monta talite cu inscrip&ia <.4+'%'/% O;'.+%<.
/ste inter$is &umatul in -alele de intretinere si reparaHii. .n acest scop se vor amena#a locuri pentru
&umat.
/ste inter$isa pastrarea re$ervoarelor, a idoanelor cu comustiili lic-i$i, carid, cu uleiuri, a
vaselor cu aci$i, vopsele, diluant etc., in interiorul -alelor sau atelierelor cu e*ceptia locurilor
anume preva$ute prin proiectul de constructie.
REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI UTILA1ELOR
Spalarea / Rampa de spalare manuala
:aca in apropierea rampei se a&la un drum de circulatie pentru pietoni sau ve-icule, intre rampa si
drum se vor monta paravane asigurate contra rasturnarii ast&el incat #etul de apa de spalare sa nu
loveasca oamenii sau ve-iculele care tree pe drum.
%utove-iculele ce urmea$a a &i spalate se manevrea$a cu atentie pe rampa metalica sau de eton si
se asigura contra pornirii necomandate, cuplandu-se intr-una din vite$e, actionandu-se &rana de
a#utor si ase$andu-se cale de locare la rotile din spate in amele sensuri (&ata si spatele rotilor).
Gurtunul prin care vine apa su presiune va &i in una stare, iar legatura cu piesele metalice se va
asigura cu coliere de strangere.
Drcarea sau coorarea autove-iculelor pe/si de pe rampa se va &ace numai dupa ce lucratorii din
#ur au &ost averti$ati re&eritor la operatia ce se e*ecuta.
)e inter$ice indreptarea #etului de apa su presiune spre instalatiile electrice a&late in $ona rampei.
:ecantoarele si separatoarele de re$iduuri petroliere a&erente instalatiilor de spalare vor &i
acoperite si ingradite. %erisirea se va e&ectua permanent.
2alul din decantoare va &i evacuat cu a#utorul pompelor de noroi sau alte mi#loace mecani$ate.
.n timpul curatirii decantorului, lucratorul nu va sta pe supra&a&a decantorului.
.nainte de pornirea pompei de apa se va veri&ica e*istenta gratarului (sau a plat&ormei
electroi$olante) de protectie de su taloul de comanda, precum si legatura la pamant.
(upla#ul pompei va &i acoperit cu aparatori.
.nainte de pornirea pompei de apa, capatul &urtunului cu stutul va &i tinut in mana sau &i*at intr-un
colier pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii #etului de apa.
"a terminarea programului de lucru rampa va &i curatata si spalata.
:upa terminarea lucrului, incaperea pompelor si taloul electric se vor incuia cu c-eia.
Statia de spalare mecanizata
1A
"ucratorul statiei nu va introduce un autove-icul la spalat, decat dupa ce va veri&ica &unctionarea
instalatiei.
/ste inter$isa stationarea persoanelor pe carucior in timpul &unctionarii statiei.
)e inter$ice pornirea pompelor si mecanismelor din interiorul tunelu-ii, daca lucratorul statiei nu
s-a asigurat ca in interiorul tunelului nu se a&la nici o persoana.
.nainte de inceperea oricarei lucrari in interiorul tunelului, treuie montate pe podea gratare de
lemn pentru a evita alunecarea personalului.
2anipularea organelor de comanda a &unctionarii statiei treuie sa se &aca numai de catre
persoanele autori$ate in acest sens.
)coaterea autove-iculelor treuie sa se &aca numai cand caruciorul se a&la la unul din capetele
tunelului, la po$itia oprit si numai dupa asigurarea ca in #urul caruciorului sau c-iar pe carucior nu
se a&la nici o persoana.
/ste inter$isa manipularea organelor de comanda in timpul e&ectuarii lucrarilor de revi$ie sau
reparatie a statiei.
Revizia tehnic yi diagnosticarea
%utove-iculele treuie s1 &ie introduse n -al1 cu motorul n &unciune, avnd n re$ervor o
cantitate de carurant de cel mult 1CI din capacitatea acestuia, necesar1 deplas1rii autonome de la
un punct de lucru la altul. Gac e*cepie autove-iculele care sunt introduse n -al1 numai pentru
revi$iile te-nice periodice.
%utove-iculele treuie s1 &ie introduse pe linia de revi$ie i diagnosticare te-nic1 numai dup1 ce
sunt sp1late.
(analul de revi$ie treuie meninut n stare curat1, asigurndu-se scurgerea apei, a uleiurilor i a
comustiililor. .ntroducerea autove-iculelor pe canal se va &ace cu vite$a de ma*imum 5 Jm/-,
diri#ate din &a1, de la sol, de c1tre conduc1torul locului de munc1.
,eri&icarea presiunii n pneuri i ridicarea acesteia la valorile stailite (&a1 sau spate) pentru
&iecare tip de autove-icul treuie s1 se &ac1 potrivit prevederilor din taelul cuprin$nd presiunea
admis1, care treuie s1 &ie a&iat la locul de munc1. "a um&larea pneurilor se va &olosi n mod
oligatoriu dispo$itivul de protecie mpotriva s1ririi cercului de la #ant1. .n ca$ul #antelor
monoloc sau din mai multe uc1i nu se utili$ea$1 dispo$itiv de protecie.
(ompresorul &olosit la um&larea pneurilor va &i n stare un1 de &uncionare, dotat i inscripionat
corespun$1tor.
"ucr1torul de la ramp1, care e&ectuea$1 veri&icarea, treuie s1 &ie instruit i autori$at asupra
cunoaterii caracteristicilor te-nice, &uncionale ale compresoarelor.
2icarea autove-iculelor pe ramp1 treuie s1 se &ac1 numai diri#at1 de persoane cu atriuii de
serviciu, numai dup1 ce acestea s-au convins c1 ec-ipa a ieit din canalul de revi$ie i s-a
ndep1rtat de autove-icule, iar sculele i piesele de lucru au &ost nl1turate.
)tandul unde se &ace veri&icarea unei &uncion1ri a sistemului de rulare i a motorului, treuie s1
ai1 montat grila#ul de protecie.
"a veri&icarea sistemului de semnali$are, lucr1torul treuie s1 stea pe podeul moil al canalului.
"a operaia de veri&icare a mecanismului de direcie, lucr1torul va cala roile din spate i va aciona
&rna de mn1, dup1 care va proceda la suspendarea p1rii din &a1 a autove-iculului.
.n timpul veri&ic1rii parametrilor dinamici ai autove-iculului pentru a se evita producerea de
accidente prin ieirea accidental1 a autove-iculului de pe postul de ncercare, se va asigura
locarea mi#locului de transport pe post cu cale de locare.
"a diagnosticarea motorului n timpul &uncion1rii se vor avea n vedere ca:
- n timpul &uncionarii motorului s1 se evite ae$area lucr1torului n dreptul paletelor
ventilatorului!
1B
- s1 se asigure evacuarea ga$elor arse ale motorului &olosindu-se n acest scop tuulatura de
evacuare i
sistemul de ventilaie.
"a utili$area standurilor de testare a &rnei nu se va dep1i valoarea de ncercare ma*im1 prescris1
de u$ina constructoare.
:up1 terminarea operaiilor de testare a sistemului de &rnare, lucr1torul va scoate standul de su
tensiune, va p1stra distana prescris1 &a1 de cilindrii -idraulici i va p1r1si canalul de comand1 al
cilindrilor -idraulici.
Demontarea
:emontarea autove-iculelor n vederea repar1rii se va e*ecuta n sectoare i pe posturi de lucru
speciali$ate pentru aceste operaii.
)uansamlurile re$ultate de la demontarea autove-iculelor treuie depo$itate n spaii special
destinate n acest scop.
)e inter$ice depo$itarea suansamlurilor re$ultate de la demontarea autove-iculelor pe c1ile de
acces.
.ndep1rtarea suansamlelor de pe autove-icul se va &ace numai dup1 ce lucr1torul a veri&icat c1
toate min1rile acestora cu reperele nvecinate au &ost demontate.
Dneltele de lucru utili$ate de c1tre muncitori, precum i instalaiile de ridicat (cricuri, macarale
etc.) vor &i controlate nainte de nceperea lucrului.
)e inter$ice &olosirea sculelor decalirate sau de&ecte.
)e inter$ice e*ecutarea operaiilor de demontare a p1rilor din autove-icul, cnd acestea sunt
prinse sau/i susinute de mi#locul de ridicat.
"a demontarea arcurilor se vor &olosi cleti sau scule speciale.
:epresarea ucelor, inelelor de rulmeni, c1m1ilor etc. se va &ace numai cu prese i dispo$itive
speciale.
+ransportul suansamlelor demontate, grele sau voluminoase se va &ace cu mi#loace de transport
pe care se va asigura stailitatea acestora n timpul transportului.
"a demontarea min1rilor nituite treuie &olosite paravane metalice de protecie mpotriva
proiect1rii de metal sau a ac-iilor de metal re$ultate n timpul lucrului.
:emontarea p1rilor componente ale instalaiei electrice de pe autove-icul se va &ace numai dup
decuplarea ateriei de acumulatoare.
:emontarea suansamlurilor de su cadrul sau caroseria autove-iculului, pe locuri staionare, se
va e*ecuta numai cu autove-iculul ae$at pe capre metalice prev1$ute la partea superioar1 cu pene
de lemn, n un1 stare i dispuse n aa &el, nct s1 asigure stailitatea autove-iculului.
.n lucrul cu &lu* continuu se inter$ice trecerea peste transportorul pentru autove-icule n timpul
&uncion1rii acestuia, dac1 nu sunt omologate locurile de trecere corespun$1toare.
.n ca$ul de&ect1rii transportorului pentru autove-icule, acesta va &i oprit imediat, iar intervenia de
depistare i remediere a de&eciunii se va &ace de c1tre ec-ipa de ntreinere speciali$at1.
)e inter$ice des&undarea conductelor de en$in1, motorin1, ncercarea conductelor pentru aer etc
prin su&lare cu gura.
"ucr1torii care &ac proe su presiune vor veri&ica una &uncionare a manometrelor de control,
precum i integritatea garniturilor de etanare.
)p1larea i degresarea pieselor mici se vor &ace numai cu detergeni, n cuve speciale, amplasate n
locuri corespun$1toare (cu avi$ul organelor ;). din unitate).
Introducerea sau scoaterea utilajelor n/din halele yi atelierele de repara(ii
%utove-iculele vor &i introduse la operaiile de ntreinere sau de reparare numai dup1 sp1larea lor.
3C
.ntroducerea autove-iculelor n -alele i atelierele pentru reparaii se va &ace cu motorul n
&unciune, numai cu respectarea urm1toarelor condiii:
- cantitatea de carurani din re$ervor s1 &ie redus1 la strictul necesar deplas1rii autonome a
autove-icululuipe &lu*ul te-nologic, &1r1 a dep1i 1CI din capacitatea re$evoralui, iar uonul s1
&ie
montat!
- dup1 ae$area autove-icului pe postul de lucru, se va scoate de su tensiune instalaia electric1 a
acestuia.
.ntroducerea autove-iculelor n -al1 se va &ace numai cu mersul nainte cu o vite$1 de ma*imum 5
Jm/-. (nd spaiul -alei este mic i nu se poate e*ecuta ntoarcerea autove-iculului, intrarea se va
&ace i cu mersul napoi. .n acest ca$ conduc1torul autove-icului va &i a#utat la manevrare de c1tre
o alta persoan1 care va diri#a de la sol intrarea n -al1. %ceast1 persoan1 va sta n ra$a de
vi$iilitate a o&erului, n a&ara autove-iculului.
/ste inter$is1 introducerea n -ale sau ateliere a autove-iculelor nc1rcate cu materiale
comustiile sau uor in&lamaile sau dac1 pre$int1 scurgeri de comustiil.
2anevrarea autove-iculelor n incinta -alelor se va &ace su directa supraveg-ere a persoanelor cu
atriuii de serviciu, dup1 ce n prealail s-a e&ectuat instructa#ul celor ce e*ecut1 operaia i s-au
luat toate m1surile de siguran1 n vederea evit1rii riscului de accidentare a persoanelor de la
locurile de munc1 al1turate.
(nd caina este raatat1 n &a1, treuie veri&icat1 po$iia crligului de siguran1 (clic-etului),
urm1rindu-se ca acesta s1 &ie n po$iia <$1vort<.
Ori de cte ori este necesar1 raatarea cainei, se va monta i utili$a dispo$itivul suplimentar de
siguran1. Gac e*cepie cainele care se raat prin utili$area sistemelor -idraulice.
)uspendarea autove-iculelor se va &ace numai pe capre re$istente, corespun$1toare ca n1lime
tipurilor de autove-icule din dotare. )e inter$ice suspendarea pe materiale improvi$ate (olari,
c1r1mi$i, pietre etc.).
'idicarea i suspendarea autove-iculului sau raatarea cainei se va &ace numai cu uile nc-ise.
;entru ridicarea autove-iculul cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. (ricul se va ae$a
pe teren neted. ;entru stailitate, su cric se vor ae$a uc1i de scdur1 re$istente i per&ect
netede. :ac1 cricul nu a#unge n punctul de ridicare, ntre acesta i cadru se va ae$a un utuc de
lemn din esen1 tare, cu laturi regulate. .n ca$ul e&ectu1rii unor lucr1ri de suspendare n a&ara -alei
pe teren acoperit cu g-ea1, se va ndep1rta mai nti g-eaa de pe locul unde se pune cricul.
+ransportul n -al1 sau n ateliere a pieselor mari i de &orm1 comple*1 se va &ace cu c1rucioare
sau alte mi#loace de transport prev1$ute cu suporturi adecvate ast&el nct stailitatea pieselor n
timpul transportului s1 &ie asigurat1.
;entru e*ecutarea lucr1rilor de reparaie la motoare i cutii de vite$1, &1r1 pericolul r1sturn1rii,
acestea treuie ae$ate stail pe ancurile de lucru i calate sau prinse n dispo$itive care s1
permit1 rotirea lor n po$iii care s1 asigure uurarea e&ortului &i$ic.
;entru lucr1rile asolut necesare su autove-icul, cnd n1limea de suspendare nu permite o
po$iie de lucru in picioare sau cnd lucr1rile nu se e*ecut1 pe canalul de revi$ie, lucr1torii vor
&olosi paturi rulante adecvate. .n aceast1 situaie lng1 ara de protecie din &a1 i lng1 cea din
spate a autove-icului se va ae$a cte o plac1 averti$oare cu inscripia <%+/4+./ )/
"D('/%=K )DF 2%L.4%<.
)e inter$ice des&acerea cu dalta i cu ciocanul a piulielor i pre$oanelor.
Dnsoarea consistent1 &olosit1 n procesul te-nologic se va p1stra n cutii din tal1 sau lemn,
prev1$ute cu capac.
+recerea peste canalele de revi$ii se va &ace numai pe podeele a&late pe acestea.
;ornirea motorului dup1 ieirea de pe anda de monta# se va &ace de personal cali&icat, n pre$ena
persoanei autori$ate de conducerea unit1ii, numai dup1 ce se va constata c1 nu se g1sesc persoane
31
su autove-icul sau n apropierea lui i dup1 ce se va racorda eava de eapament la conducta de
evacuare a ga$elor arse.
;ornirea motoarelor n -al1 este inter$is1 &1r1 aproarea personalului cu atriuii de serviciu.
;ornirea motorului i manevrarea autove-iculului se va &ace numai dup1 ce se constat1 c1 nu se
g1sesc persoane su main1 sau n apropierea ei. 2anevrarea va &i diri#at1 de c1tre o persoan1
a&lat1 n a&ara autove-iculului n ra$a de vi$iilitate a o&erului.
.ncercarea &uncion1rii motoarelor reparate i montate pe autove-icule se va &ace numai de
personal cali&icat care posed1 permis de conducere de categorie corespun$1toare.
)e inter$ice ncercarea &rnelor cu autove-iculul n mers, n -ale, ateliere i pe plat&ormele
te-nologice. ;roa &rnelor se va &ace numai la standul de ncercare al &rnelor sau n locurile
special amena#ate n acest scop.
)coaterea autove-iculelor din -ale, ateliere i de pe plat&ormele te-nologice se va &ace numai dup1
ce sculele i dispo$itivele &olosite au &ost ndep1rtate cu aproarea i su supraveg-erea maistrului
sau a e&ului de ec-ip1.
)e inter$ice scoaterea din -al1 a autove-iculelor la care nu s-a e&ectuat un control al sistemelor de
siguran1 rutier1 (direcie, &rn1, semnali$are luminoas1).
INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI UTILA1ELOR
Umflarea pneurilor
.n locurile pentru um&larea pneurilor treuie s1 se a&ie$e .a loc vi$iil taelul cu presiunile admise
n anvelope pe tipuri de autove-icule.
/ste inter$is1 aglomerarea locului pentru um&larea pneurilor, cu piese, materiale sau scule care nu
au leg1tur1 cu operaiile ce se e&ectuea$1 la acest loc de munc1.
;entru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorit1 desprinderii cercului n timpul
um&l1rii cauciucului, se va utili$a oligatoriu dispo$itivul de protecie &i* sau moil special
con&ecionat n acest scop.
,eri&icarea presiunii n pneuri n timpul um&l1rii, n ca$ul cnd se &olosete dispo$itivul de
protecie &i*, se va &ace cu manometrul care treuie s1 e*iste la &iecare dispo$itiv n parte i care va
&i amplasat ntre roinetul de desc-idere al sursei de aer i &urtunul de umplere cu aer al pneului.
;entru um&larea pneurilor &1r1 a &i demontate roile (aceasta n ca$ul n care presiunea n pneu nu a
sc1$ut
mai mult de 5CI), se vor &olosi dispo$itivele de protecie moil1, special construite. .n acest ca$
veri&icarea
presiunii n pneuri se va &ace cu a#utorul manometrului din dotarea autove-iculului.
Dm&larea cu.aer a pneurilor se va &ace pn1 la presiunea admis1.
.n ca$ul in care la #antele cu cercuri presiunea n pneu a sc1$ut cu mai mult de 5CI este oligatorie
demontarea roii de pe autove-icul.
:emontarea anvelopelor de pe #ant1 se va e&ectua numai dup1 evacuarea complet1 a aerului din
camerele pneurilor. ;entru a evita accidentele i a reduce e&ortul &i$ic, la demontare se vor &olosi
dispo$itive speciale con&ecionate n acest scop.
:up1 montarea cauciucului pe #ant1, la roile cu cerc, odat1 cu introducerea aerului n camer1,
conduc1torul auto va urm1ri ca cercul de siguran1 s1 &ie ine &i*at n locaul s1u pe toat1
circum&erina.
.n ca$ul #antei din dou1 sau trei uc1i, montarea i um&larea pneurilor se va e&ectua &1r1 dispo$itiv
de protecie.
Sta(ia de gresare yi schimb de ulei
Da staiei va &i prev1$ut1 la e*terior cu pl1ci averti$oare pe care se va meniona <GD2%+D"
O;'.+<
33
.n nc1perea n care lucrea$1 personalul staiei se va a&ia sc-ema amplas1rii re$ervoarelor, po$iia
conductelor i a ventilelor de nc-idere ale staiei de gresare i sc-im ulei.
Futoaiele &olosite pentru depo$itarea uleiurilor i unsorilor vor &i p1strate pe supori care vor &i
meninui n per&ect1 stare de cur1enie.
?urile pentru transva$area comustiilului din autocisterne n re$ervoare vor &i prev1$ute cu
sisteme e&iciente de leg1tur1 (etane i ine &i*ate) ! personalul statici este oligat s1 conecte$e
autocisterna la dispo$itivul de legare la p1mnt a staiei.
(apacele de vi$itare i de luare a proelor din re$ervoare vor &i prev1$ute cu garnituri sau
manoane din cauciuc, n vederea asigur1rir etaneit1ii i nl1tur1rii producerii scnteilor.
(apacele e*terioare vor &i prote#ate contra radiaiilor solare pr#n acoperirea cu vopsea al1.
"a staiile de alimentare cu luri&ianti vor &i amplasate posturi ;)., dotate cu utila#e i materiale de
stingere a incendiilor, con&orm normativelor ;). n vigoare.
;ersonalul statiei este oligat s1 p1stre$e cur1enia n nc1peri i n perimetrul statiei, s1 respecte
normele de protecie a muncii i normele ;). privind locul de munc1 respectiv i s1 poarte n
permanen1 ec-ipamentul de protecie.
;e teritoriul statiei se inter$ice:
- colectarea oric1ror re$iduuri de lic-ide comustiile n a$ine sau gropi desc-ise, improvi$ate!
- &olosirea nisipului n scopul asortiei lic-idelor comustiile!
- &olosirea de lic-ide comustiile pentru mentinerea cur1eniei n nc1perile a&erente staiei!
- &umatul i &olosirea oric1rei surse de &oc desc-ise.
,eri&ic1rile la instalaiile i re$ervoarele staiei se vor e&ectua numai dup1 scoaterea din &unciune a
instalaiei ce se repar1.
:emont1rile, nlocuirile, reparaiile la re$ervoarele staiei care necesit1 &olosirea &ocului desc-is se
pot e&ectua lundu-se urm1toarele m1suri:
- se va goli complet re$ervorul!
- se vor nc-ide i loca roinetele de pe toate conductele de leg1tur1 ale re$ervorului!
- se va decupla re$ervorul de toate conductele de leg1tur1!
- se vor desc-ide gurile de vi$itare de pe mantaua re$ervorului i gurile de lumina de pe capacul
re$ervorului,
- se va e&ectua golirea (pur#area) i aerisirea re$ervorului n aa &el nct aurii care se vor dega#a
s1 nu
mai conin1 concentraie periculoas1 de ga$e!
- se vor lua proe de ga$e pentru anali$1!
- dup1 e&ectuarea anali$elor, se va con&irma lipsa ga$elor.
:emont1rile, nlocuirile, reparaiile, cur1irea re$ervoarelor de re$iduuri i alte operaii similare se
vor &ace numai su supraveg-erea personalului competent din ntreprindere. .n aceste activit1i se
va solicita elierarea permisului de lucru cu &oc desc-is.
.n ulteriorul staiei de degresat sunt inter$ise depo$itarea sau &olosirea tuurilor cu o*igen.
.ntroducerea sau scoaterea autove-iculului n/i din staia de gresare i sc-im de ulei se va &ace cu
o vite$1 de ma*imum 5 Jm/-.
nainte de scoaterea autove-iculului din staie se va veri&ica dac1 sculele i dispo$itivele &olosite n
timpul lucrului au &ost ndep1rtate.
?resarea articulaiilor i agregatelor, precum i completarea nivelului de ulei n carterul motorului,
compresorului, pompei de in#ecie i completarea nivelului de ulei de transmisie n aia cutiei de
vite$e, a di&erenialului i a casetei de direcie se va &ace numai dup1 oprirea motorului i
asigurarea roilor cu pene (cale) n amele sensuri de deplasare.
)e inter$ice ncercarea cu mna a presiunii la capul terminal sau ndreptarea #etului n direcia
persoanelor a&late n apropiere. :eclanarea aparatului se va &ace numai dup1 cuplarea corect1 a
capacului aparatului cu punctul de gresat.
37
"a locul de gresare nu se vor depo$ita uleiuri i unsori dect n cantit1i necesare pentru o $i de
lucru.
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
DE PROTECTIE
IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
;entru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa treuie sa se aplice masuri te-nice si
organi$atorice. 2asurile organi$atorice le completea$a pe cele te-nice in reali$area protectiei
necesare.
2asurile te-nice care pot &i &olosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroi$olante ale partilor active(i$olarea de protectie) ale
instalatiilor si ec-ipamentelor electrice
- inc-iderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri e*terioare i$olatoare
- ingradiri
39
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesiile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de su tensiune a instalatiei sau ec-ipamentului electric la care urmea$a a se
e&ectua lucrari si veri&icarea lipsei de tensiune
- utili$area de dispo$itive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- &olosirea mi#loacelor de protectie electroi$olante
- alimentarea la tensiune &oarte #oasa(redusa) de protectie
- egali$area potentialelor si i$olarea &ata de pamant a plat&ormei de lucru
2asuri organi$atorice care pot &i aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- e*ecutarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) treuie sa se
&aca numai de personal cali&icat in meseria de electrician, autori$at si instruit pentru lucrul
respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaorarea unor instructiuni de lucru pentru &iecare interventie la instalatiile electrice
- organi$area si e*ecutarea veri&icarilor periodice ale masurilor te-nice de protectie
impotriva atingerii directe
;entru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta treuie sa se reali$e$e si sa se
aplice numai masuri si mi#loace de protectie te-nice, /ste inter$isa inlocuirea masurilor si
mi#loacelor te-nice de protectie cu masuri de protectie organi$atorice.
;entru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta treuie sa se aplice doua masuri de protectie :
o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigureprotectia in ca$ul deteriorarii protectiei principale. (ele doua masuri
de protectie treuie sa &ie ast&el alese incat sa nu se anule$e una pe cealalta. .n locurile putin
periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este su&icienta aplicarea numai a
unei masuri, considerate ca &iind principala.
;entru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care se
pot aplica sunt urmatoarele :
- &olosirea tensiunilor &oarte #oase de securitate(+G8))
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- i$olarea suplimentara de protectie, aplicata ec-ipamentului te-nic
- i$olarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egali$area si/sau diri#area potentialelor
- deconectarea automata in ca$ul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de de&ect
periculoase
- &olosirea mi#loacelor de protectie electroi$olante
35
ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE
PRIM A1UTOR
PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE
primul a#utor se acorda la locul accidentuluiM
victima nu se deplasea$a de la locul accidentului decat in ca$ul in care situatia din teritoriul
respectiv continua sa &ie periculoasa pentru victima sau/si pentru persoana care acorda primul
a#utorM
in primul rand se evaluea$a gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se anunta amulanta!
SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI
.$olati $ona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)
:ega#ati accidentatul
%cordati primul a#utor
(-emati amulanta (apel tele&onic B>1 care va deveni apel unic 113)
)upraveg-eati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul a#utor pana la sosirea
amulantei.
Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta respiratiei,
circulatia
sangelui):
%. ,eri&icarea starii de constienta
victima poate raspunde la intrearile salvatorului (ce s-a intamplatN, cum va simtitiN, ce va doareN).
.n acest timp se misca usor victima de umeri.
victima nu raspunde la intreari 0 se incearca reactia la durere (mici dureri provocate strangand
victima de var&urile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o de urec-e).
.. ,ictima reactionea$a la intreari sau la provocarea durerii O ,.(+.2% (O4)+./4+% 0 se &ace
inventarul le$iunilor (&racturi, rani) 0 se anunta amulanta pre$entand starea accidentatului 0
evaluarea victimei pana la sosirea amulantei.
... ,ictima nu reactionea$a la intreari sau la provocarea durerii O ,.(+.2% .4(O4)+./4+% 0
succesiune de
operatii:
)olicitarea a#utorului (altor martori ai accidentului) 0 e mai usor ca primul a#utor sa &ie acordat de
doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
/lierarea cailor respiratorii ale victimei
F. /*istenta respiratiei
capul victimei este in e*tensie (ridicat Ppe spateQ) 0 se apropie urec-ea salvatorului de gura
victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului 0 e*ista posiilitatea ca
3>
salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu pielea ora$ului si in acelasi timp sa vada eventual
miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului.
(. /*istenta circulatiei sangelui
manevra se e*ecuta prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta cat si pe partea
stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la 3-7 cm distanta de
cartila#ul tiroid (marul lui %dam)
/,%"D%'/% GD4(+.."D' ,.+%"/ 0 7 ).+D%+..:
,.(+.2% %'/ '/);.'%+./ ). %'/ ;D")
)e asea$a accidentatul in po$itie de siguranta O decuit lateral, cu capul intr-o parte spri#init pe &ata
dorsala a mainii de deasupra, cu memrul in&erior de dedesut in e*tensie si cel de deasupra in
&le*ie 0 po$itia asigura liertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
"a o persoana in stare de inconstienta, lasata sa $aca culcata pe spate, e*ista riscul ca a$a limii
sa PcadaQ in &aringe O as&i*ierea victimei.
)e c-eama amulanta
,.(+.2% 4D '/);.'% :%' %'/ ;D") ()+O; '/);.'%+O')
)e incepe imediat ventilatia arti&iciala (respiratie gura la gura) :
)e asea$a capul victimei in e*tensie
)e pensea$a nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
)e aplica atista salvatorului pe &ata accidentatului
;rin intermediul atistei se &i*ea$a etans gura salvatorului de gura victimei si se insu&la aer in
caile respiratorii. :upa &iecare insu&lare se desprinde gura de gura victimei si se permite acesteia
sa e*pire
)e reia o noua insu&lare dupa ce toracele a revenit la po$itia initiala.
)e c-eama amulanta.(sau se &ac 1C ventilatii arti&iciale dupa care se anunta amulanta si se
continua ventilatia
arti&iciala pana la sosirea amulantei).
,.(+.2% 4D '/);.'% ). 4D %'/ ;D") ()+O; (%':.O-'/);.'%+O')
)e solicita imediat a#utor si se c-eama amulanta
)e mentin &unctiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea amulantei O
respiratie arti&iciala si masa# cardiac e*tern:
)e e*ecuta doua ventilatii gura la gura
)e cauta punctul de presiune (punctul in care se va e*ecuta masa#ul cardiac e*tern) 0 se &i*ea$a un
deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei margini pana se simte
capatul in&erior al apendicelui *i&oid (osul pieptului)
:easupra acestui reper se asea$a inca doua degete! punctul de presiune se va a&la, in acest moment,
deasupra reperului &ormat de aceste doua degete!
)e asea$a podul unei palme in punctul de presiune
)e asea$a cealalta palma peste palma &i*ata in punctul de presiune
)e comprima toracele victimei prin miscari &erme e*ecutate cu toata greutatea corpului aplicata din
umeri, in lungul ratelor.
(omprimarea torcelui victimei treuie &acuta ast&el incat sternul (osul pieptului) sa se in&unde cu 9->
cm
3@
)e continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 3 la 15, adica 3 ventilatii urmate de
15 compresii toracice. :aca resuscitarea este e*ecutata de doua personae, atunci una dintre acestea
se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va &ace masa#ul cardiac in succesiunea de 1 la
5, adica 1 ventilatie urmata de 5 compresii toracice)
4u se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de catre
personalul amulantei.
)D((/).D4/% 2%4/,'/"O' :/ ;'.2 %8D+O' (O'/);D4=%+O%'/ )+%'.. ,.(+.2/.
(,.(+.2/"O')
%ctiunile salvatorului depind de starea victimei, ast&el:
1. daca victima nu voreste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii ate inima) sunt necesare:
ase$area in po$itia de siguranta!
acoperirea victimei, alarma!
supraveg-erea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea a#utoarelor medicale.
3. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii ate inima) sunt necesare:
dega#area (elierarea) cailor respiratorii!
manevra Eeimlic-!
respiratie Pgura la guraQ sau Pgura la nasQ.
7. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii ate inima) este necesara:
reanimare cardio-respiratorie (masa# cardiac e*tern asociat cu respiratie Pgura la guraQ sau Pgura la
nasQ).
9. daca victima sangerea$a aundent se aplica:
compresie manuala locala!
pansament compresiv!
compresie manuala la distanta (in $ona suclaviculara sau ing-inala).
5. daca victima pre$inta arsuri provocate de:
&oc sau caldura, se &ace spalare pentru a evita ca arsura sa progrese$e si pentru racorire!
sustante c-imice, se &ace spalare aundenta cu apa (nu se incearca neutrali$area acidului cu a$a
si invers).
>. daca victima voreste, dar nu poate e&ectua anumite miscari:
oricare ar &i semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o &racura, evitand sa o deplase$e si
respectand toate eventualele de&ormari la nivelul: memrului superior, memrului in&erior,
coloanei verterale.
victima poate sa pre$inte:
plagi grave: ase$area victimei intr-o po$itie adecvata, ingri#irea segmentului amputate, compresie
pentru oprirea sangerarii, etc.!
plagi simple: curatirea si pansarea plagii.
ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE
3A
(onsecintele electrocutarii depind de trei &actori:
- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de e*punere)
- traseul sau calea straatuta de curentul electric prin corp
.ntensitatea curentului electric-a carui limita de suportailitate si considerata nepericuloasa este !
- 1C m% in ca$ul curentului alternativ de &recventa industriala
- 5C m% in ca$ul curentului continuu
,alorile curentilor de mai sus si e&ctele lor au &ost grupate in $one de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 1C m%-pericol de deces &oarte sca$ut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 1C m% dar mai mic de 3CC m%-pericolul de
parali$are a &unctiilor sistemului nervos este &oarte proail si pot aparea stop respirator si
stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 3CC m%-proailitatea decesului este ridicata
si agravata de e&ectele termice ale curentului electric
+impul cat trece curentul prin corp(timpul de e*punere)-este &oarte important mai ales in raport cu
intensitatea curentului. (u cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa se
desprinda este mai mare si invers. "imitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de #oasa
tensiune treuie sa &ie de :
- C,3 sec pentru tensiuni pana la 35C ,
- C,1 sec pentru tensiuni pana la 5CC ,
+raseul sau calea straatuta de curentul electric prin corp-se considera ca &oarte periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(a*a inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a a$inului
%ccidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercalea$a accidental intre doua
puncte cu
potentiale electrice di&erite, situatie in care prin el circula un curent capail sa a&ecte$e &unctiile vitale
ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).
/G/(+/"/ (D'/4+D"D. /"/(+'.(-pot avea urmari imediate sau intar$iate:
- urmarile imediate-se mani&esta prin parali$area &unctiilor respiratorii si/sau circulatorii,
respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu prin &irilatie
ventriculara
- urmarile intar$iate(ore, $ile)- se mani&esta printr-o slaire a &ortei musculare, amorteli,
c-iar in ca$ul in care accidentatul se a&la in stare de repaos ! la reluarea activitatii pot
aparea tulurari care in&luentea$a centrul generator de e*citatie al inimii.
;'.2D" %8D+O' 0 esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate ene&icia de
a#utor cali&icat.
.n practica se intalnesc doua situatii:
accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica!
accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemai&iind in contact cu aceasta si nici in
imediata ei apropiere.
)alvatorul treuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa -otarasca modul de
actionare, ast&el
incat sa nu-si periclite$e integritatea corporala sau c-iar viata, e*punandu-se aceluiasi risc.
)(O%+/'/% %((.:/4+%+D"D. :/ )DF %(+.D4/% )%D .4G"D/4+% (D'/4+D"D.
/"/(+'.(
3B
%. instalatii cu tensiunea de lucru su 1CCC,.
:aca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se a&la undeva la inaltime:
dupa intreruperea tensiunii, musc-ii se rela*ea$a, e*istand posiilitatea caderii accidentatului.
%nali$ati situatia si luati preveniv masuri de evitare a acestei consecinte.
spri#initi accidentatul cu proptele i$olante sau organi$ati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori
prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei caderi 0 paie, crengi, materiale te*tile,
etc.
)e actionea$a pentru intreruperea tensiunii prin desc-iderea intrerupatorului de alimentare, iar in lipsa
acestuia prin desc-iderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din pri$a, etc. de la ca$ la ca$.
:aca scoaterea de su tensiune a instalatiei necesita timp, de&avori$and operativitatea interventiei,
scoateti accidentatul de su tensiune prin utili$area oricaror materiale sau ec-ipamente electroi$olante
care sunt la indemana, ast&el incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de $ona de pericol.
F. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1CCC,
.nsasi apropierea de accidentat poate pre$enta pericol pentru salvator, din cau$a tensiunii de pas. )e vor
e&ectua
urmatoarele manevre:
:econectarea instalatiei (scoaterea de su tensiune) o poate &ace numai o persoana care cunoaste ine
instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile a&late su tensiune este permisa numai dupa
deconectare. ;entru aceasta se vor &olosi orice mi#loace disponiile: prin strigat, tele&onic, prin radio
sau prin mesager, etc.
- )coaterea accidentatului din instalatia a&lata su tensiune este permisa numai in statiile electrice, unde
operatia se e*ecuta de catre personalul special instruit in acest sens si care utili$ea$a mi#loacele de
protectie electroi$olante (ci$me si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra, corespun$atoare
tensiunii nominale a instalatiei).
- :aca din cau$a arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei electrice,
acestuia i s-au aprins -ainele &ara ca el sa &ie in contact sau in imediata apropiere a instalatiei electrice
su tensiune, se va actiona pentru stingerea -ainelor aprinse prin inausire. /ste de pre&erat ca
accidentatul sa &ie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o Ptorta
vieQ ingreunea$a si agravea$a in acelasi timp actiunile de salvare.
:/+/'2.4%'/% )+%'.. %((.:/4+%+D"D.
:upa scoaterea accidentatului de su tensiune si in a&ara pericolului generat de aceasta, se va determina
starea clinica a victimei printr-o e*aminare rapida, deoarece tot ce urmea$a sa se &aca in continuare
depinde de acesta stare.
%ctiunile de prim a#utor sunt di&erentiate, in &unctie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este constient!
- daca accidentatul este inconstient!
- daca accidentatul pre$inta vatamari sau raniri.
:aca accidentatul este constient:
.n acest ca$ e*aminarea este usurata de &aptul ca se poate staili contact veral cu accidentatul. %cest
contact treuie reali$at su &orma intrearilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire a
accidentatului: Pasea$a-teQ respectiv Pculca-te si stai linistit, respira adanc si regulatQ, Pcum s-a
intamplat accidentulNQ, Pte supara cevaN, ai ameteliN, ai greataN, ai cumva di&icultati in respiratieN, te
supara inimaNQ.
.n timpul intrearilor se cauta vi$ual eventualele semne e*terioare ale starii de rau:
7C
culoarea pielii, in mod special culoarea &etei (paloare sau roseata e*cesiva)!
transpiratia &etei si a palmelor!
pre$enta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
.n ca$ul unei stari de rau se solicita salvarea.
:aca accidentatul este inconstient:
)e considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc re&le*ele de autoaparare si
capacitatea de miscare autonoma. Gunctiile vitale de a$a 0 respiratia si circulatia 0 pot &i
satis&acatoare.
:aca din circumstantele producerii accidentului nu re$ulta vatamari si le$iuni care ar contraindica intr-
un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de e*.: cadere cu grave le$iuni si vatamari,
&racturi, -emoragii), ase$ati accidentatul intr-o po$itie care sa permita e*aminarea sa, adica in po$itie
culcat pe spate pe o supra&ata plana si su&icient de rigida, cu recomandarea de a nu &i miscat inutil,
deoarece pot e*ista eventuale vatamari PascunseQ, pentru care miscarea ar &i contraindicata.
:es&aceti -ainele la gat, piept si $ona adominala!
,eri&icati starea respiratiei si e*istenta pulsului.
.n ca$ul lipsei &unctiilor vitale, &ara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului, acestuia i se va &ace respiratie arti&iciala sau reanimare cardio-respiratorie.
:aca accidentatul pre$inta alte vatamari:
"a accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, &racturi, tulurari de vedere.
)imptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii a&lati in stare de constienta.
.n ca$ul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor treuie &acuta aia dupa ce s-a
constatat starea satis&acatoare a respiratiei si circulatiei sangvine, iar e*aminarea treuie reali$ata numai
vi$ual, &ara a misca si de$raca inutil accidentatul.
:upa constatarea starii accidentatului, treuie decis modul de acordare a primului a#utor in &unctie de
tipul vatamarii: arsuri, &racturi, plagi, etc.
M (-iar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acu$a stari de rau (nici macar trecatoare), el treuie
tinut in repaus timp de C,5 0 1 ora, dupa care treuie supus unei consultatii medicale.
M Orice electrocutat va &i transportat la spital pentru supraveg-ere medicala, deoarece ulterior pot
surveni tulurari de ritm cardiac.
:aca starea de rau persista sau se agravea$a:
accidentatul va &i ase$at in po$itie culcat, cu picioarele ridicate!
imracamintea treuie desc-eiata si slaita in $ona gatului, pieptului si adomenului!
se va asigura transport cali&icat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
M 2odalitatea de acordare a primului a#utor si in general orice interventie se stailesc in &unctie de
starea concreta a accidentatului.
PLAGI. HEMORAGII
;"%?%('%4%, "/=.D4/%)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a
tegumentelor sau a tesuturilor
mai pro&unde). ;laga este insotita de oicei de sangerari si poate avea ca urmare in&ectia, prin
patrunderea microilor
in tesuturi. )angerarea(-emoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul incon#urator, in
cavitati corporale sau
in e*teriorul corpului. +esuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.
71
("%).G.(%'/% ;"%?."O'
%.- &unctie de modul de pre$entare
- inc-ise
- desc-ise
F.- &unctie de pro&un$ime
- escoriatii(#ulituri)-care interesea$a numai straturile super&iciale ale pielii
- plagi super&iciale-care interesea$a tegumentul in intregime si tesutul celular sucutanat
- plagi pro&unde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt a&ectati musc-ii, vasele, nervii,
oasele, alte
organe
(.- &unctie de multimea straturilor si a elementelor a&ectate
- simple
- comple*e
:. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- per&orante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- trans&i*iante-cand straat intregul diametru al corpului si pre$inta doua ori&icii : de intrare si
de iesire
/.- &unctie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contu$e(contu$ii, vanatai)-cau$ate de oicei de cadere au de o lovitura cu un oiect
contondent, rotun#it,
neted, &ara sa se produca o s&asiere a tegumentului(piele, epiderma) ! sansele de in&ectie sunt reduse
- plagi $droite(laceratii) desc-ise, cu margini neregulate !distrugerile de tesuturi sunt mai mari,
cu tendinta de
necro$are, sustantele re$ultate &iind to*ice pentru organism ! vindecarea se produce mai greu
- plagi taiate-provocate de oiecte taioase(cutite, ciouri) la nivelul tesutului moale. /le pre$inta
margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ! se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cau$ate de oiecte ascutite si taioase(asc-ii, cuie, spini).%ceste rani pot avea
ori&icii mici la
supra&ata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot &i pro&unde, permitand patrunderea microilor
in adancime.
.n&ectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ! aceste plagi constau dintr-o
asociere de
plagi taiate si $droite
- plagi impuscate-provocate de armele de &oc
.4?'.8.'/% ;"%?."O'
Oiectivele principale ale acordarii primului a#utor in ingri#irea plagilor sunt :
- comaterea -emoragiei
- prevenirea in&ectiei
- comaterea durerii
- prevenirea si comaterea socului
2ateriale de prim a#utor necesare :
- comprese sterile, vata, &esi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa o*igenata sau talete de perogen(1C talete/3CC ml apa)
73
- solutie de cloramina(9 talete/1 l apa) ! rivanol 1I, tinctura de iod, apa &iarta 7C min si
racita
- medicamente care comat durerea ! algocalmin, antinevralgic
E/2O'%?.%-revarsarea sangelui in a&ara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii
sau $droirii
acestora, deci a desc-iderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al sau. (ele
mai &recvente
cau$e ale -emoragiilor sunt traumatismele. Eemoragiile determina reducerea cantitatii de sange
circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea
socului -emoragic,
cu consecinte grave.

O;'.'/% E/2O'%?.."O'
%. Eemoragii e*terne 0 sangele se scurge in a&ara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.
Gunctie de vasele sectionate:
- E. %'+/'.%"/ 0 sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un #et sacadat, in acelasi ritm cu
pulsatiile inimii!
- E. ,/4O%)/ 0 sangele de culoare rosu-inc-is curge lin, continuu!
- E. (%;."%'/ 0 sangele curge pe toata supra&ata ranii, avand o intensitate redusa.
F. Eemoragii interne 0 semne:
- %meteala
- (resterea numarului de atai ale inimii pe minut
- (resterea numarului de respiratii pe minut
- ;uls sla, iar +% scade mult su valoarea normala
- Folnav nelinistit, palid, voreste repede, are transpiratii reci si pre$inta o sete intensa.
Oprirea -emoragiei 0 E/2O)+%=%
- 4atural 0 -emoragii mici, capilare
- %rti&icial
MMM 4u se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necro$a (arderea) tesuturilor, nu se pun pe
rana grasimi sau unguente.
:upa curatarea si de$in&ectarea ranii si a tegumentului din #ur se poate incepe pansarea.
E/2O)+%=%
Oprirea rapida si competenta a unei -emoragii este una din actiunile decisive care treuie e*ecutata de
catre cel care acorda primul a#utor
Eemosta$a provi$orie 0 aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o plaga, o
ucata de vata si un anda# ceva mai strans)
:aca -emoragia nu se opreste 0 comprimarea vasului prin care curge sangele
.n -emoragia arteriala 0 comprimarea se &ace intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre aceasta
si inima, deoarece treuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul desc-is. (omprimarea
vaselor se &ace mai ine in locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate &ace direct, cu
degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o -emosta$a de scurta durata.
:aca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea garoului (su
garou se aplica o &asa de ti&on sau un oiect dur).
2entinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul treuie sa a#unga la o unitate
77
medicala
"a aplicarea garoului se notea$a ora si data la care a &ost pus.
%;".(%'/% ?%'OD"D.
)e aplica numai in ca$ul ranirii memrelor
(ompresiunea se reali$ea$a dupa ce memrul ranit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se goli de
o parte din sangele venos
4u se aplica direct pe piele ci peste un invelis te*til
"ocul aplicarii di&era dupa tipul de -emoragie:
- -. venoasa - sangele curge de la peri&erie spre inima, garoul se plasea$a distal, su nivelul plagii
(daca sangerarea continua inseamna ca e a&ectata o artera) 0 )%4?/'%'/% )/ O;'/)+/ .4 3-7
2.4D+/
- -. arteriala - garoul se aplica pro*imal (deasupra plagii), deoarece sangele curge de la centru spre
peri&erie -
)%4?/'%'/% )/ O;'/)+/ .2/:.%+
- 4D )/ %;".(% "% %4+/F'%+ )%D ?%2F%
- 4u se recomanda utili$area garoului in -emosta$a decat pe perioada e*ecutarii toaletei si pansarii ranii
sau in ca$uri e*treme.
)%4?/'%'. :.4 4%)
)angerarile din nas pot aparea spontan sau pot &i produse prin su&larea nasului, printr-o lovitura directa
sau in ca$uri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar &i o &ractura a craniului (si atunci nu opriti
curgerea sangelui).
.n sangerari ale nasului, re$ultate din alte cau$e, acordati primul a#utor ast&el:
ase$ati ranitul in po$itie se$and cu capul inclinat usor in &ata!
puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de apro*imativ 1C minute,
respirand pe gura!
des&aceti articolele de imracaminte la gat si piept!
spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii!
indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si su&le nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a oprit pentru ca,
c-eagul &ormat sa nu se desprinda!
daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital
)%4?/'%'. :.4 D'/(E.
)angerarile din urec-i pot &i insotite si de o eliminare a unui lic-id galui, simptom care indica o
&ractura craniana, ceea ce este &oarte grav.
4u incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lic-ide din urec-eM
4u acoperiti urec-ea cu ti&onM
%nuntati imediat medicul si acordati primul a#utor ast&el:
aplicati un anda# cervical!
puneti un pansament steril le#er pe urec-e!
culcati ranitul pe partea a&ectata spri#inind cu atentie capul si gatul, cu partea superioara a corpului usor
ridicata!
daca ranitul vomita sau daca treuie sa-l parasiti, puneti-l in po$itia de recuperare pe partea a&ectata!
controlati respiratia si circulatia!
luati masurile impotriva socului.
)%4?/'%'/% ,%'.(/"O'
79
,aricele apar cand desc-iderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. %cesta se strange in
vene creand o
presiune ce poate duce la ruperea lor. "a supra&ata, sangerarea interna determina um&larea si colorarea
$onei.
)angerarea e*terioara, produsa de o lovitura sau o s&asiere poate parea serioasa dar in general nu este
asa. %ceasta
situatie apare mai ales la partea in&erioara a gamelor si la picioare.
;rocedati ast&el:
ridicati memrul cat de mult pana la limita con&ortului!
aplicati un pansament compresiv si &i*ati pansamentul cu un anda# in timp ce mentineti memrul
ridicat si spri#init!
scoateti sau des&aceti orice articol de imracaminte care ar putea impiedica circulatia sangelui!
transportati victima la spital.
PIERDEREA CUNOSTINTEI
(onstienta este starea in care o persoana voreste coerent, isi controlea$a activitatea musculara,
reactionea$a la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modi&icare a acestei stari, in
a&ara somnului
normal, este un inceput important de accident sau oala.
+ulurarile starii de constienta se mani&esta in 7 situatii :
victima este constienta, dar pre$inta unele tulurari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de inconstienta
usoara la o inconstienta pro&unda, &ara sa-si dea seama(si &ara sa ne dam seama)
victima este in stare de inconstienta pro&unda-victima isi pierde re&le*ele sale de securitate si,
daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce poate
provoca stopul respirator.
)ingura modalitate de a preveni si a trata aceste tulurari este ase$area victimei in po$itie de
siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.
LESINUL (LIPOTIMIA)
"esinul este re$ultatul unei o*igenari temporar insu&iciente a creierului . O persoana care lesina va &i
inconstienta c-iar
numai pentru cateva momente.
)copul acordarii primului a#utor in ca$ de lesin este de a creste o*igenarea creierului.
(au$ele oisnuite ale lesinului sunt:
ooseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi po$itie (in picioare sau ase$at), &oame, lipsa aerului
proaspat!
stari emotionale ca, de e*., &rica, an*ietatea, vederea sangelui!
oala, traumatisme, dureri mari.
;ot e*ista simptome care preced lesinul: pierderea ec-ilirului, paliditate,transpiratii.
2asuri preventive:
se asigura aer proaspat (se desc-id usi/&erestre), dar &ara temperaturi e*cesive!
se slaeste stransoarea -ainelor la gat, piept si talie!
daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 1C 0 7C cm &ata de sol.
75
;'.2D" %8D+O':
se veri&ica daca victima are caile respiratorii desc-ise si daca respira!
se slaesc -ainele la gat, piept si talie!
se asea$a victima in po$itia de siguranta (de recuperare)!
se asigura aer proaspat si se prote#ea$a victima de temperaturi e*treme!
se mentine victima intinsa con&ortail inca 1C-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.
;ierderea temporara a cunostintei poate &i unul din simptomele care insotesc o cri$a cardiaca isc-emica
sau o comotie cererala. )e are in vedere o ast&el de posiilitate, mai ales, cand lesinul se produce la
persoanele mai in varsta si cau$a nu este evidenta.
:aca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar a#utor medical.
).4(O;%
(a mani&estari, sincopa se aseamana cu lesinul. %pare rar la oameni sanatosi si e cau$ata aproape
intotdeauna de lovituri in $onele re&le*ogene (ple*ul adominal, arie, gat, testicule) sau de oli
cardiace, -emoragii, oli vasculare.
.n sincopa, spre deoseire de lesin, pulsul devine neregulat, deoseit de sla si poate c-iar disparea.
;rimul a#utor este acelasi ca pentru lesin.
:aca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespun$atoare. )e asigura transportul
urgent si su supraveg-ere al victimei la spital.
PANSAMENTE SI BANDA1E
;ansamentele si anda#ele sunt elemente de a$a in acordarea primului a#utor pentru ingri#irea ranilor
si a
traumatismelor musc-ilor, oaselor si articulatiilor.
;%4)%2/4+D"-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a asori
sangele si a
preveni contaminarea si in&ectarea acesteia.
;%4)%2/4+D"-treuie sa &ie :
- steril sau cat mai curat posiil
- &oarte asorant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresiil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, ast&el incat presiunea sa se
e*ercite uni&orm pe toata supra&ata a&ectata
- neaderent si &ara scame, pentru a reduce posiilitatea lipirii de rana. +i&onul, umacul si
pan$a de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si alte materiale
pu&oase nu sunt recomandate
+ipuri de pansamente :
- pansamente ade$ive-pansamente din ti&on, sterile, cu anda ade$iva
- pansamente din ti&on(comprese)-de diverse marimi, pliate si impac-etate individual sau in
numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din ti&on si alt material asorant(pernuta de
ti&on plina cu vata) ! se &olosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvi$ate-otinute din material &ara scame, steril sau curat, de pre&erinta al
2ateriale de prim a#utor necesare pentru pansare :
- pansamente, &esi si comprese de ti&on sterile
- vata sterila
7>
- leucoplast
- pense si &oar&ece sterile
- sustante de$in&ectante :apa o*igenata, rivanol 1I, tinctura de iod, spirt
F%4:%8/"/(&esi, tiung-iuri, rondele)-sunt materiale &olosite pentru a &i*a un pansament, a
mentine
compresiunea pe o rana, a spri#ini un memru sau o articulatie, a imoili$a parti ale corpului si a &i*a
atele.
"a &olosirea anda#elor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica anda#ul su&icient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata sau ca
imoili$area este ine reali$ata ! daca &asa este prea larga cade de pe rana, daca este
aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se veri&ica periodic daca sangele continua sa circule distal &ata de anda#
- reali$area anda#arii se reali$ea$a cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari
inutile
+ipuri de anda#e : anda# triung-iular, &esi, pan$a dreptung-iulara, asmaua
'/?D". ?/4/'%"/ ;'.,.4: ;%4)%'/%
;ersoanele care acorda prim a#utor treuie sa &ie &amiliari$ate nu numai cu &olosirea pansamentelor si
anda#elor comerciale, ci si sa &ie capaile sa le improvi$e$e, de la ca$ la ca$, din materialele a&late la
indemana.
.nainte de pansare, opriti -emoragia.
spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. (uratenia este esentiala pentru prevenirea sau reducerea
riscului de in&ectare.
de$in&ectati-va , daca este posiil, cu spirt, tinctura de iod, apa o*igenata, solutii de rivanol 1o/oo,
permanganate de potasiu 1o/oo, romocet 1o/oo, apa de colonie, en$ina, tuica tare etc.
nu atigeti si nu su&lati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana!
&olositi pentru pansare cel mai curat material disponiil!
daca le aveti la indemana, &olositi o pensa si un &oar&ece sterili$ate prin &ierere sau la &lacara!
acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii!
inainte de pansare, aplicati peste compresele de ti&on, umac asorant, vata, &asa neaderenta sau alt
material curat!
nu indepartati de pe rana pansamentul de#a &acut. :aca sangele a trecut prin pansament, lasati
pansamentul nesc-imat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, &i*ate cat
mai ine.
cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imia cu sange, se vor aplica si alte masuri de oprire a
-emoragiei (-emosta$a)!
&i*ati pansamentul cu anda ade$iva (leucoplast) sau anda#e (&esi) pentru ca acesta sa nu cada in
timpul transportului.
daca pansamentul a &ost &acut in conditii nesterile, averti$ati unitatea medicala care preia ranitul.
4u puneti niciodata vata direct pe ranaM
FRACTURILE
:/G.4.+./: .ntreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, $droire sau plesnire
(&isurare) a unui os
ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare, i$ire,
rasucire, etc)
+oate cele 3CC oase ale corpului se pot &ractura, dar cel mai des, &racturile se produc la oasele lungi ale
7@
memrelor, la oasele a$inului si ale coloanei verterale.
(a$urile mai &recvente ale &racturilor:
- %ccidentele de munca si de circulatie!
- (atastro&ele (cutremure, prausiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
Grecventa: cel mai mare numar se inregistrea$a la aratii intre 35-5C ani si la varstnici (&racturile se
pot produce si la traumatisme usoare)
;'/,/4.'/% G'%(+D'."O'
2a#oritatea &racturilor pot &i prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (oiceiuri,
deprinderi) in di&erite activitati pro&esionale, casnice, sportive, etc.
+reuie evitate:
)upra&etele accidentale sau incarcate cu di&erite oiecte (ostacole): unelte, materiale, cordoane de
racord, &urtunuri, etc.
;ardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase! lipsa covoarelor, carpetelor sau traverselor!
)carile luminate insu&icient si locate (aglomerate) cu diverse oiecte, &ara alustrada, acoperite cu
g-eata si/sau $apada!
Golosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante de&ecte, a scarilor neasigurate, a
improvi$atiilor!
4eutili$area alustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucrea$a la inaltime
+.;D'. :/ G'%(+D'.
(unoasterea di&eritelor tipuri de &racturi este &oarte importanta in luarea masurilor de prim a#utor
adecvate, care sa nu agrave$e &ractura si sa previna complicatiile: trans&ormarea unei &racture
incomplete intr-una completa, a unei &racturi complete intr-una cu deplasare, a unei &racturi
inc-ise intr-una desc-isa.
.n &unctie de modul de producere a accidentului treuie suspectata o &ractura c-iar si la distanta
de locul de actiune a agentului agresor.
Gunctie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:
Gractura directa 0 se produce la locul de aplicare a &ortei respective (la locul de actiune a agentului
agresor) 0 caderea unei greutati pe coapsa, gama, mana! o lovitura aplicata pe coloana, etc. /
%cest tip de &ractura interesea$a in special oasele care nu au toata supra&ata acoperita de musc-i
(cuitus, tiie, clavicula)
Gractura indirecta 0 se produce la distanta de locul de aplicare a &ortei respective (la distanta de
locul de actiune a agentului agresor). )e produce prin:
Gle*ie 0 agentul agresor actionea$a asupra unei e*tremitati a osului, cealalta e*tremitate &iind &i*ata!
osul se rupe
acolo unde curura e mai mare (G de clavicula prin cadere pe umar, G gatului &emural prin cadere pe
genunc-i)
'asucire 0 accidentele provocate de prinderea -ainelor sau memrelor de o masina, anda, agregat,
&apt ce duce la
ruperea oaselor la distanta prin &racturi spiroide 0 G coapsei prin rotirea violenta a corpului, in timp ce
piciorul e locat
pe sol.
+ractiune 0 un segment de memru e prins si atarna sau e tras de un agregat producandu-se si o mica
rotatie!
;resiune 0 &racturi produse prin caderi de la inaltime: G de calcai, genunc-i, sold si coloana verterala
in ca$ul
7A
caderilor in picioare! G de anterat, rat, si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Gracturile mai pot &i:
.nc-ise, cand cel putin pielea a ramas intacta
:esc-ise, cand s-a produs si o rana prin care &ocarul de &actura comunica cu e*teriorul. Gracturile
desc-ise sunt mai grave, &ind insotite de -emoragii si complicate cu in&ectii.
)/24/ ). ).2;+O2/
.nainte de e*aminarea accidentatului este oligatoriu ca salvatorul sa se in&orme$e asupra:
agentului agresor,
a modului de actiune a acestuia
caror parti din organism a actionat
Gractura se suspectea$a daca:
+raumatismul e produs de o &orta e*terna puternica!
)-a au$it o trosnitura sau o pocnitura.
/*aminarea accidentatului se reali$ea$a cu landete si atentie pentru a nu provoca le$iuni
suplimentare.
2emrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de de&ormare.
.mracamintea treuie taiata pentru a permite e*aminarea $onei traumati$ate.
)/24/ :/ ;'OF%F.".+%+/
:urerea si sensiilitatea dureroasa 0 ma*ime la locul &racturii, cu oca$ia miscarii sau palparii portiunii
ranite (MMM o simpla contu$ie musculara poate provoca durere)
:e&ormarea regiunii traumati$ate (MMM Eematomul si lu*atia pot de&orma $ona a&ectata)
.mpotenta &unctionala 0 pierderea &unctiunii sau imposiilitatea e&ectuarii miscarii partii ranite 0
intotdeauna pre$enta ca urmare a durerii si de&ormarii (MMM "ipsa miscarii este un act de aparare
impotriva durerii)
)curtarea memrului &racturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase) (MMM ;oate apare si in
lu*atii)
,anataia (ec-imo$a) 0 apare mai tar$iu si uneori la distanta de locul &racturii 0 indica di&u$area
sangelui din &ocarul de &ractura in straturile pielii (MMM ;oate apare si dupa o simpla lovitura)

)/24/ ).?D'/
2iscarea anormala aparuta in a&ara articulatiilor indica in mod sigur o &ractura completa. MMM 4u treuie
sa &ie cautata de catre salvator indoind gama, coapsa, ratul sau anteratul victimei. ;oate &i oservata
in timp ce accidentatul se misca sau se agita din cau$a durerii! cel mult i se cere sa-si ridice memrul in
cau$a, putandu-se constata atunci ca miscarea nu se transmite e*tremitatii acestuia.
(repitatia sau &recatura re$ulta din &recarea &ragmentelor osoase intre ele, in timp ce accidentatul
e*ecuta o miscare! e periculos sa &ie cautata intentionat deoarece pot &i provocate complicatii.
;'.2D" %8D+O' .4 G'%(+D'.
)copul :
- prevenirea complicatiilor si le$iunilor ulterioare
- diminuarea durerii si um&larea $onei.
'/?D". ?/4/'%"/ :
7B
(/ 4D +'/FD./ G%(D+:
- 4D se actionea$a rutal si 4D se impun victimei miscari inutile!
- ,ictima 4D treuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imoili$area &racturii, pentru ca toate
acestea pot provoca complicatii:
1. %ccentuarea durerii(cau$a a socului)
3. :eplasarea &ragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug musc-i, vase de sange sau
nervi provocand -emoragii sau parali$ii.
7. +rans&ormarea &racturii inc-ise intr-una desc-isa si complicatii
(/ +'/FD./ G%(D+:
- ;rimul a#utor se acorda la locul accidentului, e*ceptand ca$ul in care persista un pericol pentru salvator
sau pentru victima. ,ictima treuie ase$ata in cel mai apropiat loc sigur, unde ranile sale sa poata &i
temporar asistate si staili$ate.
- .n ca$ de &ractura desc-isa 0 primordiala este oprirea -emoragiei si pansarea ranii. Orice os e*teriori$at
treuie prote#at cu &esi de #ur impre#ur, dar 4D +'/FD./ GO'+%+ )% .4+'/ .4%;O. .4 '%4%.
- %dministrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)
Oiectivul principal al primului a#utor 0 imoili$area &ocarului &racturii pentru a preveni
complicatiile si a alina durerea. .moili$area se reali$ea$a cu a#utorul atelelor con&ectionate special
sau improvi$ate (astoane, umrele, ucati de scandura sau placa#, co$i de matura, sipci, paturi,
etc)
'/?D"."/ .2OF.".=%'.. G'%(+D'..:
Orice imoili$are treuie sa cuprinda doua articulatii (inc-eieturi): cea de deasupra si cea de
dedesutul &ocarului de &ractura (pro*imal si distal)
"a memre, atelele se pun de o parte si de alta a &ocarului de &ractura (sau memrul se asea$a intr-
o gutiera speciala)
%telele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu le$a pielea, a nu stan#eni circulatia
sau a nu mari durerea!
)e evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (&ata antero-interna a
gamei)
%colo unde atela nu se poate mula e*act pe regiunea imoili$ata, golurile se umplu cu vata!
)e trage apoi o &asa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in #urul atelelor si memrului &racturat,
otinand ast&el o imoili$are provi$orie (imoili$area de durata 0 in aparat gipsat 0 serviciul
medical de specialitate)
MMM Gasa prea stransa stan#eneste circulatia sangelui si accentuea$a durerea, iar &asa prea larga este
egala cu
lipsa imoili$arii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea po$itiei memrelor, a
anda#elor si nodurilor si a circulatiei sangelui la e*tremitati.
MMM 4odurile de la materialul utili$at pentru &i*area atelelor vor &i &acute peste atela si nu pe $ona
descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
MMM :aca sunt ranite amele picioare, nodurile se &ac pe linia mediana.
"a e&ectuarea imoili$arii treuie sa conlucre$e cel putin doua persoane. Dna ridica memrul
&racturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta spri#ina locul &racturii iar cealalata persoana
aplica atelele si trage &asa.
9C
:upa imoili$are urmea$a transportarea accidentatului la spital. ;ana atunci se va asigura in
continuare supraveg-erea accidentatului luandu-se in continuare masurile necesare pentru prevenirea
socului: acoperire cu pleduri sau -aine, administrare de calmante pentru durere si de lic-ide, daca
victima este constienta.
'/:D(/'/% G'%(+D'..
.n ca$ul &racturarii unui os, musc-ii asociati acestuia se contracta! daca &ractura e completa, contractia
rapida a musc-ilor poate produce alunecarea e*tremitatilor rupte si patrunderea lor in tesutul
incon#urator. 2anipularea rutala poate produce dureri si c-iar le$iuni ale musc-ilor, nervilor si vaselor
sanguine.
%st&el poate &i necesara reducerea &racturii prin tractiunea memrului accidentat, ceea ce reali$ea$a
implicit si rela*area (repunerea, rease$area in a*) oaselor rupte si deplasate. :aca aceasta reducere este
necesara, ea treuie e*ecutata de doi salvatori:
- Dnul ridica memrul deasupra &racturii (pro*imal)
- (elalat trage, cu gri#a, dar &erm, in #osul &racturii, divergent &ata de primul si in a*ul memrului
respectiv
;'/(%D+.."/ +'%(+.D4..
4D incercati sa indreptati articulatiile in ca$ul traumatismelor umerilor, coatelor, inc-eieturilor
mainii sau genunc-ilor. %ceasta manevra poate distruge nervi importanti si vase sanguine mari
care trec prin apropierea acestor inc-eieturi.
%plicati o tractiune su&icienta numai pentru a alinia memrul si a eliera compresia musculara si a
e*tremitatilor osului &racturat asupra nervilor si musc-ilor. ;entru a realinia memrul poate &i
necesara o tractiune mai mare, dar nu &ortati. :aca e*ista re$istenta sau durere accentuata,
intrerupeti tractiunea si imoili$ati in po$itia di&ormitatii e*istente.
2entineti tractiunea pana cand memrul este complet imoili$at.
/&ectuati manevra de a*are a memrului &racturat numai daca se constata de&ormarea evidenta a
memrului. /a nu e oligatorie dar e ine sa se &aca in primele minute dupa accident, pentru ca in
aceasta perioada victima are o scurta perioada de Paneste$ie naturalaQ.
4otati ca ati aplicat tractiunea si in&ormati serviciul medical 0 veral/printr-o nota scrisa, introdusa
in imracamintea victimei.
2%4/,'/"/ :/ +'%(+.D4/
1. ;/4+'D 2/2F'D" )D;/'.O'
"a nivelul ratului 0 se indoaie cotul la BC
o
0 primul salvator trage in a* apucand de anterat, in
portiunea sa superioara, imediat su plica cotului, iar al doilea salvator apuca de rat cu mainile
impreunate ca o c-inga in a*ila si trage in sens contrar!
"a nivelul anteratului 0 se indoaie incet cotul victimei la BC
o
0 primul salvator trage in a* de
degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in a* dar in sens contrar apucand de
portiunea in&erioara a ratului, imediat deasupra plicii cotului!
3. ;/4+'D 2/2F'D" .4G/'.O'
"a nivelul &emurului (coapsa) 0 se mentine genunc-iul victimei intins si se trage in a*, primul
salvator apucand de picior cu mainile spri#inite de gle$na si de calcai, iar al doilea salvator tragand
in sens contrar de radacina coapsei cu mainile impreunate in c-inga sau cu a#utorul unui cersa&
91
introdus intre coapse.
"a nivelul gamei (gle$nei) 0 se ridica memrul in&erior, indoindu-l la nivelul genunc-iului si se
trage in a*: un salvator apuca de laa piciorului si cel de-al doilea salvator trage in sens contrar,
apucand de genunc-i!
"a nivelul degetelor, mainii sau laei piciorului 0 se trage intr-un sens de var&urile degetelor
corespun$atoare regiunii de&ormate, &i*and cu putere, cu cealalata mana, pumnul sau gle$na
victimei (memrul superior sau memrul in&erior).

STOPUL RESPIRATOR
)topul respirator(as&i*ia) este stare organismului caracteri$ata prin oprirea respiratiei si deci prin lipsa
o*igenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si c-iar moartea.
(au$ele care determina as&i*ia se grupea$a in 7 categorii :
- insu&icienta o*igenului in aerul in-alat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- oturarea cailor respiratorii
(aile respiratorii pot &i locate de spasme musculare cau$ate de patrunderea apei sau a alimentelor
pe caile respiratorii sau de in&lamarea tesuturilor gatului in alergii, oli sau raniri. +ulurarile
circulatiei sanguine antrenea$a intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si tulurari respiratorii si ,
reciproc, stopul respirator antrenea$a stopul cardiac, cele doua &unctii(respiratia si circulatia) &iind
complementare.
)emnele tulurarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie supr&iciala sau prea adanca
- respiratie $gomotoasa sau di&icila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a u$elor, urec-ilor si ung-iilor
- transpiratii aundente imoili$area toracelui, circulatia de aer nu poate &i au$ita sau simtita
:aca nu se aplica respiratia arti&iciala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
'espiratia arti&iciala treuie sa inceapa imediat. (reierul poate &i a&ectat de&initiv daca
este lipsit de o*igen o perioada mai mare de 9 minute.
G%=/"/ :/ .4+/',/4+./-in e*ecutarea respiratiei arti&iciale :
1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
3. - desc-iderea(elierarea) cailor respiratorii
7. - veri&icarea e*istentei respiratiei
9. - ventilarea plamanilor
5. - veri&icarea e*istentei pulsului
2/+O:/ :/ '/);.'%+./ %'+.G.(.%"%
metode directe
- metoda R gura la gura S
- metoda R gura la nas S
metode indirecte
- apasare pe spate-rate ridicate
- apasare pe piept-rate ridicate
93
)/(,/4+/"/ '/);.'%+./. %'+.G.(.%"/-2/+O:/ :.'/(+/ :
stailiti capacitatea de raspuns a victimei
veri&icati e*istenta respiratiei
c-emati a#utoare
po$itionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un intreg
desc-ideti caile respiratorii - &olosind manevra cap rasturnat-arie ridicata ori impingerea
mandiulei &ara rasturnarea capului
veri&icati e*istenta respiratiei
incepeti ventilatia plamanilor
apreciati e*istenta pulsului
trimiteti dupa a#utoare(a#utor medical)
reluati respiratia arti&iciala
veri&icati inca o data pulsul
(and accidentatul incepe sa respire spontan, se po$itionea$a in po$itie de siguranta(ea a#uta la
mentinerea desc-isa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de &luide si vomismente).
%ccidentatii care au pre$entat urgente respiratorii treuie urmariti cu gri#a, cu atat mai mult cu cat pot
aparea di&icultati in respiratie. /i au nevoie de a#utor medical urgent.
REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)
'eanimarea cardio-respiratorie('(') se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane care nu
respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa ata.(irculatia arti&iciala, creata prin compresii e*terne asupra
toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia arti&iciala asigura o*igenarea plamanilor.
%plicarea '(' necesita sase &a$e de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- desc-iderea(elierarea) cailor respiratorii
- veri&icarea e*istentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- veri&icarea e*istentei pulsului
- masa#ul cardiac e*tern(compresia toracelui)
Odata inceputa, '(' treuie continuata pana cand se otine o revenire spontana a pulsului si respiratiei
sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
;entru mentinerea ritmului si vite$ei, cat si pentru contaili$area apasarilor se recomanda o
numaratoare cu vite$a
constanta.
OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
Ostructionarea cailor respiratorii superioare repre$inta locarea partiala sau totala a cailor de trecere
si de
patrundere a aerului in plamani.
"a o persoana constienta, oturarea este cau$ata de oiecte straine(de e*emplu, alimente).
"a o persoana inconstienta, lima poate sa cada in &undul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
:aca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
97
:aca primul a#utor nu este acordat, se poate a#unge la stop cardio-respirator si deces.
Ostructia cailor respiratorii poate &i prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in ucati mici si mestecarea lor completa inainte de a
&i ing-itite
- evitarea voritului, rasului sau autului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii auturilor inainte si in timpul alimentelor
- constienti$area &aptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci se
recomanda precautie la consumul acestora
.n ca$ul inecarii prin ing-itire treuie acordat imediat primul a#utor, deoarece se poate produce
oturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(ostructia partiala a cailor respiratopii permite doar in parte intrarea
aerului in plamani-
producand acces de tuse ! in ca$ul ostructiei complete a cailor respiratorii persoana va &i incapaila sa
respire, sa
tuseasca sau sa voreasca).
;'.2D" %8D+O'-in ca$ de inecare prin ing-itire necesita urmatoarele manevre(in &unctie de varsta
si starea &i$ica a
victimei) :
- compresii(apasari)adominale
- compresii(apasari) pe torace
- e*plorarea si scoaterea cu degetele a oiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
.4?'.8.'. D"+/'.O%'/ :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin ing-itire atunci cand caile respiratorii sunt
su&icient de liere pentru a putea permite aplicarea respiratiei arti&iciale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveg-ea victima pentru a &i siguri ca nu apar
di&icultati ulterioare
- persoana va &i incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa
produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingri#ire medicala
LEZIUNILE OCHIULUI
%plicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si securitatii
la locul de
munca treuie sa determine evitarea le$arii oc-ilor. (onsecintele le$arii oc-iului pot &i &oarte grave
a#ungand pana la
tulurari de vedere sau orire.
4u incercati sa indepartati particulele din oc-i atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de gloul ocular
- particula nu poate &i va$uta, desi oc-iul e um&lat si doare
(orpii straini care se incastrea$a in oc-i sau in tesutul moale de langa oc-i treuie indepartati
numai de catre
medic.
%')D'."/ (E.2.(/
)copul primului a#utor-este sa dilue$e si treptat sa elimine sustantele c-imice, prin inundarea
oc-iului cu apa. O
99
sustanta c-imica su &orma de pudra treuie indepartata prin periere. )ustantele c-imice corosive se
vor indeparta
prin spalarea oc-iului timp de cel putin 1C-3C min(se &oloseste aparatura speciala pentru irigarea
oc-iului)
ARSURILE

%')D'."/-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, c-imici, electrici sau
de radiatii. ;ielea
prote#ea$a corpul de inva$ia acteriilor, a#uta la controlul temperaturii corpului si retine &luidele
acestuia. 'anirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor &unctii si, daca le$iunea este intinsa se poate
a#unge la
complicatii serioase
("%).G.(%'/% %')D'."O'
%.-in &unctie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de &oc, contactul cu oiecte &ierinti sau aur
- corosive-cau$ate de sustante c-imice &oarte active precum aci$ii si a$ele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de e*punertea e*cesiva la soare, ra$e T sau materiale radioactive
F.-dupa pro&un$imea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul super&icial al pielii ! pielea este rosie si
ustura(e*emplu-arsura solara
oisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ! pe piele apar asici cu continut seros sau
-ematic ! pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in in&ectarea continutului
ve$iculelor
- arsurile de gradul trei-le$iunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai pro&unde :
grasime,
musc-i, vase, nervi, pana la os ! durerea este mai mica, deoarece e*tremitatile nervilor din piele au
&ost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt &oarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor inclusiv a
osului
/G/(+/"/-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea supra&etei arse a corpului ! viata accidentatului este amenintata daca arsurile
depasesc 1CI din supra&ata totala a pielii
- locali$area arsurii(de e*emplu, arsurile &etii pot a&ecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de pro&un$imea le$iunii
- varsta, starea &i$ica si &i$iologica
;'.2D" %8D+O'-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea, pentru a
reduce in&lamarea si asicarea si pentru a preveni le$area ulterioara a tesuturilor! daca
imersiunea nu este posiila se aplica pe $ona arsurii imracaminte curata, ume$ita in apa
rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a $onei arse(imracaminte, incaltaminte)
inainte de aparitia in&lamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, pre&erail steril
/ste strict inter$is :
- aplicarea de lotiuni, ali&ii sau pnsamente murdare
95
- nu se vor sparge asicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ! nu se pipaie $ona arsa
- nu se indepartea$a imracamintea lipita de $ona arsa
;'.2D" %8D+O'-pentru arsura c-imica :
- se inunda imediat cu apa rece din aundenta $ona arsa pentru a R spala S
sustantele c-imice ! se continua inundarea $onei arse si in timpul indepartarii
imracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a sust. c-imice
- dupa indepartarea prin spalare a sustantelor c-imice se continua primul a#utor ca pentru
arsura termica
9>

S-ar putea să vă placă și