Sunteți pe pagina 1din 23

HERNIA DE DISC LOMBARA

Hernia de disc lombara


Hernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului intervertebral, este o afectiune prin care o parte din discul intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal (radacinile nervoase si maduva spinarii). Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine discul pe loc se rupe, permitand nucleului central sa alunece in afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in canalul spinal. Varsta si traumatismele repetate sunt factori care predispun la aparitia herniei de disc lombare. Cele mai frecvente hernii de disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la nivelul discurilor L4 si L5.

Cele mai frecvente hernii de disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la nivelul discurilor L4 si L5.

Dupa modul de severitate al conflictului discradacina nervoasa se descriu trei stadii de hernie de disc lombara: Stadiul 1 - cu iritatrea radacinii (durere pe traiect radicular); Stadiul 2 - compresia radacinii (durere si parestezii pe traiect radicular cu modificari ale reflexelor osteotendinoase); Stadiul 3 - paralizia radacinii ( duereri, parestezii, pareza/paralizie pe membrul inferior).

Simptome

Protruzia discala este o alunecare unilaterala a discului spre canalul spinal si radacina nervoasa, cauzand durere, amorteala si slabiciune musculara pe acea radacina nervoasa pe care o afecteaza. Durerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa relatie cu discul intervertebral herniat. Durerea este numita si sciatica, ea se extinde din spate spre coapsa pe portiunea posterioara, pana la nivelul gambei si piciorului, uneori numai unilateral.

Tabelul urmator ilustreaza localizarea deficitului motor, a deficitului de sensibilitate si a modificarii de reflexe in functie de diferitele nivele ale herniei de disc lombare:
DISCUL DEFICIT MOTOR Flexia coapsei, extensia genunchiului Picior si dorsiflexia halucelui Picior si flexia plantara REFLEX MODIFICAT Reflexul rotulian diminuat sau abolit Reflexul achilian diminuat sau abolit DEFICIT SENZITIV Partea anterioara a coapsei, regiunea tibiala Partea dorsala a piciorului Partea laterala a piciorului si talpii

L3 - L4

L4 - L5

L5 - S1

Diagnostic
Examinarea coloanei vertebrale arata scaderea amplitudinii lordozei lombare, scaderea gradului de mobilitate din cauza musculaturii contractate. Testul Lasegue (ridicarea piciorului intins) provoaca durere prin intinderea radacinii nervoase. Testarea grupelor musculare izolate poate arata deficit motor. Reflexele rotuliene si achiliene pot fi modificate. Sensibilitatea poate fi diminuata la testarea cu acul. Daca istoricul pacientului si examenul fizic sugereaza o afectare a discurilor lombare, atunci investigatia de electie pentru precizarea diagnosticului este imageria prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Cand aceasta nu este disponibila, se poate efectua examen computer-tomograf (CT) lombar sau mielografie-CT.

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului. Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa. Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau fara iradiere) sunt intense, nu se calmeaza nici in decubit , exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada. In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut,pacientul se poate misca in pat fara prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor. Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana, aceste mobilizari declansand durere moderata, suportabila.

In ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare. Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva. Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice generatoare de suferinta.

Tratametul are ca obiective: educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo sacro-fesiere; profilaxia activa a recidivelor; reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar. Pe langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si aparitia suferintei neurologice : tulburari de sensibilate, deficite motorii , tulburari trofice etc.

Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: - relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima. - contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta. Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetensoara superioara a trunchiului. Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.

Programul Williams cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze:


A. In prima faza:

Exercitiul 1:
Culcat dorsal, cu bratele intinse jos:T1-flexia plantara T2-extensia plantara 3seriiX 10repetari;

Exercitiul 2:
Culcat dorsal, cu bratele intinse jos:T1-flexia genunchilor T2-extensia genunchilor 3 serii x 10 repetari;

Exercitiul 3:
Culcat dorsal,cu bratele intinse jos: T1-indoirea genunchiului drept la piept T2-apucarea genunchiului cu palmele T3-flexia capului T4-revenire T5-indoirea genunchiului stang la piept T6-apucarea genunchiului cu palmele T7-flexia capului T8-revenire

30 repetari alternative;

Exercitiul 4:
Culcat dorsal, cu bratele intinse jos : T1-indoirea genunchilor la piept T2-prinderea genunchilor cu palmele T3-fexia capului T4-revenire

20 repetari;

Exercitiul 5:
Culcat dorsal, cu bratele intinse jos, mainile sub regiunea lombara: T1-bicicleta cu membrul inferior drept T2-bicicleta cu membrul inferior stang T3- bicicleta cu ambele memebre inferioare 30 repetari;

Exercitiul 6: Culcat dorsal , cu bratele intinse jos, genunchii indoiti cu talpile pe sol T1-departarea genunchilor , genunchii se apropie cat mai mult de suprafata solului T2-revenire 15 repetari;

Exercitiul 7: Culcat dorsal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol T1-ridicarea bazinului de pe sol T2-revenire 20 repetari;

Exercitiul 8: Culcat dorsal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol T1- ducerea genunchilor spre dreapta, cat mai aproape de suprafata solului T2-revenire T3- ducerea genunchilor spre stanga, cat mai aproape de suprafata solului T4-revenire 20 repetari;

Exercitiul 9: Culcat lateral, cu mana dreapta sub cap, mana stanga intinsa jos pe langa corp, genunchii indoiti T1-ridicare membrului inferior stang T2- revenire Culcat lateral, cu mana stanga sub cap, mana drapta intinsa jos pe langa corp, genunchii indoiti T1-ridicarea membrului inferior drept T2-revenire 15 repetari pe fiecare parte;

Exercitiul 10: Stand pe genunchi, cu genunchii apropiati cu sprijin pe ambele maini T1-atingerea calcaielor cu sezuta, capul intre brate, mentinere T2-revenire 10 repetari;

Exercitiul 11: Stand departat cu spatele la spalier, bratele intinse jos pe langa corp prind sipca spalierului cu mainile T1- semigenuflexiune T2-revenire 15 repetari

Bibliografie: Adina Geambau, Kinetoterapia deficienelor fizice funcionale, Editura


Didactic i Pedagogic, R.A, 2008 Gabriel, Popescu, 2005, Gimnastica pregatirii, educarii, dezvoltarii fizice generale, editura Elisavaros; Sbenghe, T., Kinetoterapia profilactic, terapeutica i de recuperare, Ed Medical, Bucureti, 1987