Sunteți pe pagina 1din 3

ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

In elaborarea eseului propus pornesc de la ipoteza conform careia perioada cuprinsa intre anii 1 !"#1 $" corespunde procesului de constituire a primului model cultural si literar% Acest moment &a a&ea repercusiune asupra Epocii 'arilor (lasici) dar si asupra perioadelor ulterioare% Semnificatia acestei perioade este reflectata de identificarea continua si periodica a *eneratiilor ulterioare cu efortul constructi& al pasoptistilor% In aceasta scurta perioada de timp se pun bazele culturii si ale literaturii moderne) accentuandu#se interesul pentru specificul national% +eneratia pasoptista participa la procesul de constituire a identitatii noastre nationale si de modernizare a societatii romanesti% Scriitorii pasoptisti au simpatizat sau au fost participanti ai Re&olutiei de la 1 , % De accea militantismul reprezinta o caracteristica a acestei literaturi care a constituit o modelitate de modelare a constiintei nationale% Prin urmare) literatura acestei *eneratii are un puternic mesa- social si patriotic% Din punct de &edere estetic) epoca se afla sub influenta romantismului de tip .iedermeier cu accent pe specificul national) intilism) idilism) recursul la istorie) trecut) atenuarea contrastelor) traditii% Epoca a cunoscut) insa) fenomenul /ibridarii estetice) asa cum sublinia Nicolae 'anolescu in studiul 0Istoria critica a literaturii romane1 adica romantismul dominant coe2ista la inceput cu clasicismul si preromantismul) iar spre finalul epocii cu realismul% Prin urmare) tendinta de modernizare se realizeaza prin 0arderea etapelor1 fenomen specific culturii noastre ne&oita sa e&olueze prin rupturi si salturi pentru a se pune in rezonanta cu modelul occidental% In aceasta perioada se caracterizeaza stilul beletristic) culti&andu#se toate *enurile si speciile literare% In cadrul perioadei pot fi identificate mai multe etape3 prepasoptism 4intre 1 !"#1 ,"5 ) epoca pasoptista a&and ca nucleu Re&olutia de la 1 , 41 ,"#1 $"5 si postpasoptism 41 $"#1 6"5% Pasoptismul poate definit ca o miscare politica si culturala ale carei obiecti&e sunt modernizarea societatii romanesti) emanciparea nationala) independenta) unirea pro&inciilor romanesti% (a ideolo*ie literara a ramas sintetizata intr#un pro*ram) dar se poate &orbi de e2istenta unor comandamente e2terioare precum mesianismul cultural) militantism) spirit critic) desc/idere spre Occident) o retorica a pioneratului% Aceste elemente &or contura o noua fizionomie a lumii romanesti% E&enimentul politic care marc/eaza epoca este Pacea de la Adrianopol 41 785) care are ca efect re&enirea domniilor pamantane) &a fi instaurat re*ulamentul or*anic sub incidenta ruseasca% E&enimentul istoric care a marcat destinul national il reprezinta Unirea Principatelor 47, ianuarie 1 985% In 1 $$ (arol I este instaurat ca re*e si construieste Romania 'oderna% Din punct de &edere literar) in mod simbolic) perioada pasoptista este considerata de la 1 !") cand :asile (arlo&a publica prima poezie in 1(urierul romanesc1 si pana la 1 $$ cand Eminescu &a publica in 0;amilia1 lui Iosif :ulcan% 'odernizarea societatii se realizeaza prin aparitia unor institutii definitorii3 presa) teatrul si institutiile de educatie% In 1 78 apare) in Tara Romaneasca) primul ziar <

0(urierul romanesc1 < al lui Ion =eliade Radulescu% In 'oldo&a &a aparea in acelasi an 0Albina romaneasca1 a lui +/eor*/e Asac/i% Scriitorii *eneratiei pasoptiste sunt implicati politic si social in &iata societatii3 Alecu Russo):asile Alecsandri) (ezar .olliac) (ostac/e Ne*ruzzi% :ir*il Nemoianu in studiul 0Imblanzirea romantismului1) preluat ulterior de Nicolae 'anolescu in 0Istoria critica a literaturii romane1 identifica in epoca structurile definitorii ale acestei perioade romantice de tip .iedermeier3 moralitate) moralizare) &alori domestice) intimism) idilism) miltantism) confort spiritual% (ioculescu sublinia faptul ca scriitorii pasoptisti nu au atins 0esenta poetica a romantismului1 Trebuie subliniat polimorfismul preocuparilor acestor scriitori% De e2emplu) I%=% Radulescu a fost poet) lin*&ist) traducator si *azetar> Ne*ruzzi scrie nu&ele) teatru) epistole> Russo scrie 0(antarea Romaniei1) dar este interesat de teatru si sociolo*ie> +ri*ore Ale2andrescu este poet liric) fabulist si poet satiric iar :ir*il Nemoianu in studiul mai sus mentionat arata ca in Europa intre anii 168"#1 19 s#a culti&at =i*/ Romanticism caracterizat prin radicalism ideolo*ic) pasionalitate puternica) dilatarea cosmica a sentimentelor% Roamntismul pasoptist se sincronizeaza cu cel culti&at in Europa dupa 1 19) cu romantismul imblanzit) astfel incat pasoptistii nu au trait criza fantastica si demonica a primului romantism european cum spunea (ioculescu% Acest romantism se sicronizeaza cu cel din Rusia) Spania) si Portu*alia% Prima *eneratie a pasoptismului s#a aflat sub incidenta personalitatii lui I%=%Radulescu) personalitate enciclopedica cu &ocatia inceputurilor care a constientizat imperati&ele epocii) lansand indemnul 0Nu e &reme de critica copii) e &reme de scris) scrieti cat &eti putea si cum &eti putea1% Ideolo*ul *eneratiei este insa) 'i/ai ?o*alniceanu) care concretizeaza imperati&ele epocii in articolul 1Introductie1 aparut in primul numar al re&istei 0Dacia literara1 din anul 1 ,"% Paul (ornea in studiul 0Ori*inile romantismului romanesc1 l#a definit 0proiluminist national1) idealist) folclorizant) militant% Articolul apare intr#un climat cultural sufocat de traduceri si de lipsa unui ideal national% La inceput ?o*alniceanu descrie conte2tul epocii) moti&and necesitatea unei re&iste e2clusi&e literare prin faptul ca cele e2istente sunt prea preocupate de politica) a&and o 0colora locala1) albina e prea 1moldo&eneasca1) 1albina@curierul nu ne prea ba*a in seama1% De altfel s#a subliniat faptul ca prin punctele pro*ram ale re&istei) prin unitatea culturala proiectata) era anticipata cea politica% Se reformeaza atitudinea fata de literatura) impunandu#se spiritul critic% La 0Sburatorul1 apare in 1 , balada culta in formula romantismului .iedermeier% Primele 17 strofe prezinta o confesiune poetica ce da e2presie unei trairi erotice ine2plicabile rational) dar e2plicabila ma*ic prin moti&ul folcloric al Aburatorului% A doua sec&enta prezinta un pastel al inserarii) iar a treia sec&enta portretul supranatural al zburatorului% Se remarca la ni&el compozitional combinarea re*istrelor clasice cu cele romantice% (onfesiunea poetica este ori*inala) trairea interioara a fetei fiind conturata prin reactiile in plan fiziolo*ic 1&ezi mama ce ma doare1% Pastelul inserarii are ca element de ori*inalitate proiectarea cosmica a lumii rurale idilice% Punctele pro*ramului concentreaza imperati&ele epocii < intemeierea spiritului critic pe principii estetice 3 0critica noastra &a fi nepartinitoare) &om critica cartea) iara nu persoana1> 0@romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti1> combaterea traducerilor pentru ca 0@ucide in noi du/ul national1> ?o*alniceanu cere realizarea unei

literature ori*inale cu specific national) indicand si sursele de inspiratie care se inscriu in estetica romantica) articolul 0Introductie1 fiind considerat in mod sBmbolic manifestul literar al romantismului romanesc% Romantismul pasoptist se caracterizeaza prin e2acerbarea sentimentului national) redesteptarea constiintei nationale prin apelul la mitolo*ie si redescoperirea istoriei) &alorificarea mitului dacic) conturarea identitatii nationale) poetul este un 'eia% Acest romantism cuminte si moderat) 0classic1 dupa +eor*e (alinescu asimileaza ideile liberale < e*alitate si fraternitate% Din punct de &edere stilistic se caracterizeaza prin retorism) /iperbola) epitet ornant) apelul la enumeratie) diminuti&e) inter-ectii) personificari% Aceste particularitati definesc prima &arsta a poeziei romanesti) 1dimineata poetilor1 cum o numeste criticul Eu*en Simion% Temele culti&ate sunt istoria) natura) iubirea) timpul distru*ator) conditia poetului damnat% 'oti&e recurente < ruina) mormantul) zburatorul) precum si moti&ele definitorii pentru ima*inarul nocturne3 luna) steaua%Se culti&a specii predilect romantice precum oda) imnul) fabula) satira% Este un lirism messianic) re&olutionar) caci asa cum spunea =u*o ;riedric/) 0arta are o misiune sociala1% Proza este cantonata de cotidian) se culti&a -urnalul de calatorie) memorialistica) fiziolo*ia% 'emorialistica -oaca un rol foarte important pentru ca poetul) incapabil de in&entie epica) literaturizeaza bio*raficul% I%=%Radulescu scrie atat opera romantice cat si opera clasice) radio*rafiind din punct de &edere estetic opera < ele*ii de factura romantica 0Dra*ele mele umbre1) meditatii asupra conditiei umane 0 Serafinul si =eru&inul1) conditia poetului damnat 0La moartea lui (arlo&a1% In maniera clasica scrie 0Un muieroi si o femeie1 < poezie satirica < si fiziolo*ia 0(uconul dra*an si cuconita dra*ana1% (a refle2 al pro*ramului 0Daciei literare1 scrie balada culta 0Aburatorul1 pornind de la mitul erotic) considerat a fi unul dintre miturile cardinale de catre (alinescu% .alada tematizeaza aparitia sentimentului de dra*oste la fetele tinere) e2plicat prin &iziunea fabulosului folcloric < moti&ul zburatorului cre se intrupeaza ca un flacau ce aduce suferinta fetelor% Pastelul are functia de cadru pentru proiectarea sentimentului% Tot ca refle2 al pro*ramului 0Dacia literara1 apar pastelurile lui :asile Alecsandri care &or fi publicate in re&ista 0(on&orbiri literare1% (ritica a remarcta faptul ca pastelurile lui Alecsandri redau o idee morala despre idei% (ostac/e Ne*ruzzi scrie 0Ale2andru Lapusneanul1) nu&ela romantica in care apare criteriul ori*inalitatii si istorica ca subiect al unui discurs literar intr#un romantism de tip .iedermeier

S-ar putea să vă placă și