Sunteți pe pagina 1din 13

Microscopul

Microscopul (grec. mikrs: mic; skopein: a observa) este un instrument optic care mareste imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile. Cel mai rspndit tip de microscop este microscopul cu lumin artificial, descoperit prin anii 16 . !icroscoapele pot doar sa mareasca structuri care sunt mai mari decat lungimea undelor (unda luminoasa). "cestea pot obtine mult mai multa putere de marire decat microscoapele standard ce folosesc lumina solara pentru ca electronii au lungime de unda asociata mai mica decat cea a lungimea de unda a luminii. Cea mai mare marire posibila este de # $ decat cea initiala. !icroscoapele electronice moderne pot a%unge la magnificari de apro&imativ 1 $.

Cuprins
1 'storic # (ipuri de microscoape electronice o #.1 !icroscopul electronic cu transmisie o #.# !icroscopul electronic cu scanare o #.) !icroscopul electronic cu refle&ie o #.* !icroscopul electronic cu scanare si transmisie ) "lte tipuri de microscoape * 'nstrumente microscop + Conclu,ii 6 -ibliografie

Istoric
.rimul microscop electronic a fost construit /n 10)1 de ctre inginerii germani 1rnst 2us3a i !a& 4noll. "cesta era ba,at pe ideile i descoperirile fi,icianului france, 5ouis de -roglie. 6ei primitiv i nepotrivit utili,rilor practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele de patru sute de ori. 2ein7old 2udenberg, directorul de cercetri al companiei 8iemens, a patentat microscopul electronic /n 10)1, dei 8iemens nu fcea cercetri /n domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. 9n 10): 8iemens a /nceput s-i finane,e pe 2us3a i pe -odo von -orries pentru de,voltarea unui microscop electronic. 8iemens l-a anga%at i pe fratele lui 2us3a, ;elmut s lucre,e la aplicaii, /n particular cu specimene biologice. 9n acelai deceniu, !anfred von "rdenne a inventat microscopul electronic cu scanare i un microscop electronic universal. 8iemens a /nceput producia comercial a microscopului electronic cu transmisie /n 10)0, dar pn atunci primul microscop electronic cu utili,are practic fusese construit la <niversitatea (oronto /n 10)=, de ctre 1li >ran3lin -urton i studenii Cecil ;all, ?ames ;illier i "lbert .rebus.

'magine a unei furnici la microscopul electronic cu balea%

6esi microscoapele electronice moderne pot mri obiectele de pn la dou milioane de ori, toate se ba,ea, pe prototipul lui 2us3a. !icroscopul electronic este nelipsit /n multe laboratoare. Cercettorii /l folosesc pentru a e&amina material biologic (cum ar fi microorganisme si celule), diferite molecule mari, probe de biopsie medical, metale si structuri cristaline, si caracteristicile diferitelor suprafete. !icroscopul electronic este folosit e&tensiv pentru inspectia i asigurarea calittii /n industrie, inclusiv, /n mod deosebit, /n fabricarea dispo,itivelor semiconductoare. Cel mai puternic microscop din lume a fost anuntat la inceputul lui # =. (ransmission electron aberration-corrected microscope, prescurtat @(1"!@ atinge re,olutia de ,+ AngstrBm, in %ur de 1 milion de ori mai mic dect diametrul unui fir de pr. 'nventia microscopului electronic a fost posibila in urma unor studii e&perimentale si teoretice in fi,ica si inginerie. .rincipalul concept pe care microscopul electronic s-a format : electronii au unda asociata. "cesta a fost ipoteti,at de catre fi,icianul france, .rintul 5uis Cictor de -roglie in 10#*. 'n 10#:, ipote,a lui de -roglie a fost verificata e&perimental de catre fi,icienii americani Clinton ?. 6avisson si 5ester ;. Dermer si independent de catre fi,icianul engle, Deorge .aget (7omson. 'n 10)# inginerii germani !a& 4noll si 1rnst 2us3a construiesc primul microscop de transmisie electronica. 'n 10)= 2us3a si inginerul german -odo von -orries construiesc primul model al comercialului !.1.(. pentru 8iemens-;als3e CompanE din -erlin, Dermania. 'nginerul engle, 8ir C7arles FatleE a inventat !.1.8.-ul. 1rnst 2us3a a reali,at primele e&perimente cu a%utorul microscopului electronic construit de el /nsuGi, primul de acest fel din lume, /n care rolul ra,elor de lumin era /ndeplinit de un fascicul de electroni ce traversau mai multe lentile electronice. .rimul microscop electronic putea mri imaginea obiectelor doar de * de ori.

Tipuri de microscoape electronice


!icroscopul electronic cu transmisie
>orma original a microscopiei electronice, microscopia electronic cu transmisie implica o ra, de electroni la tensiune /nalt emis de un catod, de regul filament de tungsten, i focali,at de lentile electrostatice i electromagnetice. 2a,a de electroni care a fost transmis printr-un specimen parial transparent pentru electroni transport informaie despre structura intern a specimenului /n ra,a care a%unge la sistemul de formare a imaginii. Cariaia spaial a acestei informaii (@imaginea@) este apoi mrit de o serie de lentile electromagnetice pn cnd este /nregistrat la coli,iunea cu un ecran fluorescent, plac fotografic, sau sen,or de lumin cum ar fi un sen,or CC6. 'maginea detectat de CC6 poate fi afiat /n timp real pe un monitor sau transmis pe loc unui calculator. 2e,oluia unui microscop electronic cu transmisie este limitat /n principal de aberaia de sfericitate, dar o nou generaie de sisteme de corecie a aberaiilor a avut ca efect depirea parial a aberaiilor sferice i creterea re,oluiilor. Coreciile din softHare ale aberaiei de sfericitate pentru microscoapele electronice cu transmisie de /nalt re,olu ie a permis producerea unor imagini cu re,oluie suficient de bun pentru a evidenia atomi de carbon /n diamante, aflai la distane de doar .=0 IngstrBmi (=0 picometri) unii de alii i atomi din silicon la distane de .:= IngstrBmi (:= picometri), mrind de + de milioane de ori. Capacitatea de a determina po,iiile atomilor /n cadrul materialelor a fcut din acest tip de microscop o unealt important pentru cercetarea i de,voltarea din domeniul nanote7nologiilor.

.rin utili,area grafenului ca purttor de specimen re,olu ia acestui tip de microscop a putut fi mrit recent (# =) /n mod foarte eficient. Ce,i articolul Drafen.

!icroscopul electronic cu scanare

!icroscop electronic cu scanare la 'nstitutul de Deologie al <niversitJii din 4iel, Dermania, /n 10= . Coloana din mi%loc produce flu&ul de electroni, iar specimenul este plasat la ba, 8pre deosebire de !1(, unde ra,a de electroni la tensiune /nalt formea, imaginea specimenului, microscopul electronic cu scanare K0L produce imagini prin detecia electronilor secundari, cu energie sc,ut, emisi de pe suprafaa specimenului datorit e&citrii acestuia de ctre ra,a principal de electroni. 9n !18, ra,a de electroni parcurge /ntreg specimenul, detectorii construind o imagine prin maparea semnalelor detectate la po,iia ra,ei. 9n general, re,oluia !1( este de regul cu un ordin de mrime mai mare dect cea a !18, dar, datorit faptului ca imaginea produs de microscoapele cu scanare se ba,ea, pe procese de suprafa i nu pe transmisie, este capabil s vi,uali,e,e probe mai mari, i are o adncime de

penetrare mult mai mare, producnd astfel imagini care sunt o bun repre,entare tridimensional a probei.

!icroscopul electronic cu refle&ie


9n plus, e&ist i microscoape electronice cu refle&ie (!12). Ca i !1(, aceast te7nic implic ra,e de electroni incidente pe o suprafa , dar /n loc s foloseasc electronii transmii, sau cei secundari, se detectea, ra,a reflectat.

!icroscopul electronic cu scanare si transmisie


!18( combin /nalta re,oluie a !1( cu funcionalitile !18, permind folosirea unei game de te7nici de anali, imposibil de atins cu !1( convenionale.

!icroscop binocular profesional

Fbiective de microscop

Fculare de microscop

8c7ema optica a sistemelor binoculare folosite la microscoape

Tipuri

microscop cu lumin artificial: o microscop cu lumin polari,at o microscop fluorescent o microscop cu contrast de fa, o microscop de contrast prin interferen o microscop cu lumin catodic o microscop confocal cu laser (Confocal Laser Scanning Microscope, CLSM) o *.i-!icroscop o microscop de contrast i refle&ie o microscop cu imersie microscop roentgen microscop electronic microscop cu neutroni microscop cu unde ultrascurte microscop cu for atomic (Atomic Force Microscope, AFM)

Instrumente microscop
.lecnd de la legile geometrice ale 2efle&iei si a 2efracJiei, au fost au fost inventate numeroase instrumente optice ( lup, oc7elari, microscop, telescop ) pentru a mari capacitatea de vedere a oc7ilui liber, cu alte cuvinte, pentru a-l a%uta s vada ceea ce este pre mare sau prea mic. 5entila conve& sau concav este elementul de ba, a tuturor acestor instrumente."ceast bucat de sticl sau de plastic , cu suprafeJele curbate, modific traiectoria ra,elor de lumin care o traversea,. 5entila redirecJionea, ra,ele de lumin venind de la un obiect, formnd o imagine.

Lentilele convexe :
5entila conve& este mai gros in centru dect pe margini. 5upa este o lentil conve&. 1a are un efect de convergenJ: concentrea, /ntr-un punct ra,ele luminoase paralele care o strbat. "cest efect poate fi demonstrat printr-un e&periment foarte simplu. 5umina soarelui se propog sub form de ra,e paralele. 6ac pe traiectoria acestora plasm o lup, ra,ele se vor aduna formnd o mic pat luminoas pe care o putem vedea pe o foaie de 7artie aGe,at la o distanJ potrivit. "ceast pat nu este altceva dect imaginea soarelui. "tunci cnd un obiect este situat la mic distant de o lentil conve&, aceasta va da o imagine mrita a respectivului obiect. "stfel pe un ecran putem proiecta imaginea mrit a unui diapo,itiv. F lentil conve& se caracteri,ea, prin capacitatea de a mri o imagine.

Lentilele Concave :
!ai subtire /n centru dect pe margini, lentila concav va produce un efect de divergenJ: ra,ele de lumin paralele care o strbat vor fi deviate astfel /nct s se deprte,e unele de altele, ca Gi cum ar proveni dintr-un punct situat /n spatele lentilei. Fbservatorul care priveGte un obiect printr-o lentil concav vede o imagine a acestuia mai mic dect este ea /n realitate. "ceast imagine nu poate fi proiectat pe o foaie de 7rtie. 1a se formea, /n oc7iul observatorului. F astfel de imagine se numeste imagine virtual. Cel mai simplu microscop este format din doua lentile conve&e suprapuse, ocular Gi obiectiv. Fbiectul care trebuie observat este puternic iluminat Gi privit prin transparenJ. 5entila conve& a obiectivului produce o imagine a obiectului, care este la rndul ei mrit de lentila conve&a a ocularului. Cele doua lentile /Gi insumea, puterile de mrire, ceea ce produce /n final o imagine foarte mrita a respectivului obiect. 6e cnd a fost inventat, prin anul 1+ 0 microscopul a fost folosit de biologi Gi naturiGti pentru observarea obiectelor foarte mici.

9n principal, evoluJia microscopului a urmrit:

obJinerea unor mrimi liniare /n domenii ct mai e&tinse; obJinerea unor imagini clare; /nregistrarea imaginilor observate; observarea comod a imaginilor;

<n microscop este alctuit din urmatoarele elemente: obiectiv; ocular; sistem de iluminare; sistem de /nregistrare;

Obiectivul
"cest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem optic convergent. 1l este plasat /n imediata apropiere a obiectului observat la o distanJ cu puJin mai mare dect distanJa sa focal. !icroscoapele de cercetare sunt prev,ute cu mai multe obiective prinse /ntr-o montur care se poate roti. .entru /mbunatJirea calitJii imaginii la microscoapele destinate obtinerii unor mriri foarte mari, /ntre obiect Gi obiectiv se pune un strat fin de lic7id (e&: ulei de cedru). <n astfel de microscop se numeste microscop cu imersie.

Ocularul
Mi ocularul este un sistem optic convergent. "tunci cnd este folosit pentru a furni,a imagini virtuale, are o comportare asemntoare unei lupe. 2olul de obiect /l %oac imaginea furni,at de obiectiv. <nele microscoape sunt prev,ute cu oculare de sc7imb utili,ate pentru a obJine mriri diferite. !a%oritatea microscoapelor moderne au o perec7e de oculare pentru a permite observarea binocular. <nele oculare sunt prev,ute cu sisteme care permit msurarea distanJei /ntre diferitele detalii ale imaginilor observate.

Sistemul de iluminare

8ursa de lumin poate fi artificial (lampa separat sau inclus /n microscop) sau natural. Condensorul este un sistem optic convergent care asigur iluminarea uniform a probei.

Sistemul de nregistrare
Cea mai simpl /nregistrare a imaginii se poate face cu a%utor unui aparat de fotografiat montat pe ocular. <n astfel de sistem pre,int de,avanta%ul c ocularul este astfel ocupat. .entru a evita aceasta situatie, microscoapele moderne au un sistem de divi,are a fascicolului de lumin astfel /ncat o parte din aceasta se propag spre ocular, iar cealalt parte este redirectionat spre un aparat de fotografiat. !arimea furni,at de un microscop optic este limitat teoretic la apro&imativ ) de ori (se pot distinge astfel detalii de pn la apro&imativ ,#+Nm).

Concluzii
<n microscop electronic este un tip de microscop care folosete electroni pentru a ilumina specimenul i a crea o imagine mrit a acestuia. !icroscoapele electronice au re,oluie superioar microscoapelor cu lumin, i pot mri de mult mai multe ori imaginea. <nele microscoape electronice a%ung s mreasc de # milioane de ori, pe cnd cele mai bune microscoape cu lumin mresc de # de ori. 8e stie ca puterea separatoare a intrumentelor optice este invers proportionala cu lungimea de unda a radiatiei utili,ate. !icroscoapele optice nu vor putea da imagini clare ale unor obiecte cu dimensiuni mai mici de circa ,1+ Nm. .uterea separatoare a putut fi sensibil marita cu a%utorul microscopului electronic, deorece lungimea de unda a undei asociate electronului este mult mai mica decat a radiatiilor vi,ibile sau ultraviolete utili,ate de microscopul optic. 6in punct de vedere constructiv, microscopul electronic are o structura mult mai comple&a decat microscopul optic. (otusi, partile principale ale microscopului electronic indeplinesc aceleasi functii ca si

lentilele microscopului optic. 1le sunt magnetice sau electrice, dupa cum devierea fasciculului de electroni are loc intr-un camp magnetic sau intr-un camp electric. <lterior s-au construit si alte microscoape protonice si ionice care au condus la mariri de 1 -1+ ori mai mari decat cele obtinute cu microscopul electronic. Cu a%utorul microscopului ionic s-au obtinut fotografii clare ale po,itiilor atomilor in reteaua cristalina.

Bibliografie

7ttp:OOHHH.%urnalul.roO%urnalul-nationalO%urnalulnationalOmicroscopul-)1:) *.7tml 7ttp:OOcurcubeu.roOinde&.p7pPartidQ#= 7ttp:OOHHH.maglavais.roOarticoleOcurio,itatiO5aRmicroscop.7tml 7ttp:OOHi3ipedia.org

7ttp:OOopti3.uv.roOp7oto.7tml