Sunteți pe pagina 1din 0

Metode radiometrice i radiochimice

utilizate n criminalistic
Curs 1
Scop
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 2
Metodele radiometrice permit detecia i identificarea
substanelor radioactive.
Aplicaii de interes n domeniul criminalistic:
prevenirea traficului cu materiale radioactive i nucleare;
identificarea provenienei unor materiale radioactive i
nucleare;
determinarea vrstei unor obiecte:
falsificarea combustibililor (bio-combustibili);
falsificarea buturilor;
falsificarea operelor de art.
stabilirea vrstei unor persoane decedate neidentificate.
Cuprins
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 3
Structura nucleului. Izotopi.
Radioactivitatea.
Metode de detecie a radiaiilor.
Metode de identificare a substanelor radioactive.
Metode de msurare a concentraiei unor substane
radioactive.
Aplicaii ale acestor metode n practica criminalistic.
Structura materiei
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 4
Materia este alctuit din atomi, care la rndul lor au o
structur intern.
nucleu
nveli electronic
Att nveliul electronic, ct i nucleul se pot gsi n stare
fundamental sau n stare excitat.
Tranziii ale nveliului electronic
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 5
n ambele situaii, tendina sistemelor este de a trece ntr-
o stare energetic caracterizat de o energie mai mic;
se spune c au loc tranziii energetice.
n cazul n care nveliul electronic sufer astfel de
tranziii, are loc o emisie de fotoni (din domeniul
infrarou, vizibil sau ultraviolet).
Aceste tranziii sunt caracteristice atomului sau moleculei
au fost studiate n cadrul cursului de spectroscopie.
Nucleul atomic
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 6
Nucleul are, la rndul su, o structur intern:
protoni
neutroni
Acetia au mase foarte apropiate.
Diferena principal este dat de sarcina electric:
protonul sarcin pozitiv, egal cu a electronului, dar de
semn contrar.
neutronul nu are sarcin electric.
Structura nucleului atomic
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 7
Orice nucleu este caracterizat de dou numere: numrul
atomic Z i numrul de mas A.
Numrul atomic Z reprezint numrul de protoni din
nucleu.
de asemenea, Z arat care este sarcina nucleului = Ze.
un atom este neutru, deoarece are un numr Z de electroni pe
nveliul electronic.
Structura nucleului atomic
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 8
Numrul de mas A reprezint numrul total de protoni
i neutroni.
A ne d masa nucleului
deoarece masele protonilor i ale neutronilor sunt foarte
apropiate, masa total a nucleului este egal aproximativ
produsul Am.
Se mai definete numrul de neutroni N.
Un nucleu pentru care s-a definit Z i A se numete
nuclid.
Notaii
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 9
Nuclizii se noteaz sub forma urmtoare:
simbolul (S) din sistemul periodic al elementelor
n stnga sus se specific valoarea lui A
n stnga jos se specific valoarea lui Z.
Exemple:
S
A
Z
,
12
6
C ,
14
6
C .
14
7
N
Observaii
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 10
Exist o legtur ntre numrul atomic Z i simbolul
elementului:
un element este caracterizat de un singur numr atomic Z.
exemple: pentru C Z=6, pentru N Z=7 etc.
Exist elemente diferite care pot avea acelai numr de
mas A.
exemple:
Exist nuclee ale aceluiai element care au numere de
mas diferite.
exemple:
,
14
6
C .
14
7
N
,
12
6
C .
14
6
C
Izotopi:
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 11
Izotopii sunt nuclee ale aceluiai element (acelai Z) dar
care au mase diferite (A diferit).
Izotopii difer prin masa lor.
Comportamentul chimic este (aproape) identic.
,
12
6
C ,
13
6
C .
14
6
C ,
11
6
C
,
2
1
H .
3
1
H ,
1
1
H
,
235
92
U ,
238
92
U .
239
92
U ,
232
92
U
Izotopi
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 12
Ideea existenei izotopilor a aprut dup o serie de
observaii experimentale:
exist 3 serii radioactive care au ca element final plumbul
numerele de mas ale substanelor nu au valori ntregi
ex. M
Ne
= 20,2
Ipoteza existenei izotopilor a fost formulat de Frederick
Soddy n 1913.
Izotopii nu pot fi separai prin metode chimice.
Metodele de separare se bazeaz pe diferena de mas
dintre acetia:
spectrometrie de mas
dinamica reaciilor chimice care n care sunt implicai.
Detecia izotopilor
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 13
Existena izotopilor a fost confirmat de Aston care a
utilizat primul spectrometru de mas n anul 1919.
A realizat analiza unui gaz (neon) i a evideniat existena
a trei izotopi stabili:

20
Ne
21
Ne
22
Ne
90,9% 0,3% 8,8%
Sursa
de ioni
Sistem de
detecie
Faraday cups
Sector
magnetic
Spectrometru de mas
Alte clasificri ale nucleelor
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 14
Izobarii sunt nuclizi cu acelai numr de mas A, dar cu
numr atomic diferit (elemente diferite).
Izobarii nu au acelai comportament chimic.
Izotonii sunt nuclizi cu acelai numr de neutroni (N).
Nuclee oglind: perechi de izobari la care numrul de
protoni ai unui este egal cu numrul de neutroni ai
celuilalt.
,
14
7
N .
14
8
O ,
14
6
C
.
238
93
Pu ,
238
92
U
,
14
7
N .
15
8
O ,
13
6
C
.
13
7
N ,
13
6
C
Energia de legtur
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 15
ntre neutroni si ntre protoni acioneaz fore nucleare.
au raz mic de aciune i sunt foarte intense.
Un nucleu este caracterizat de energia de legtur.
reprezint energia necesar pentru a desface nucleul n
constituenii si;
aceast energie este consumat pentru a contracara aciunea
forelor nucleare.
Energia de legtur
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 16
Cu ct energia de legtur a unui nucleu este mai mare,
cu att acesta este mai stabil:
este mai greu de descompus.
Tendina sistemelor naturale este de a trece n stri cu
energie de legtur ct mai mare:
stri ct mai stabile.
Aceste tranziii au loc spontan.
Stabilitatea nucleelor
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 17
Nucleele se supun acestei reguli universale.
Tendina lor este de a trece n stri cu energie de legtur
ct mai ridicat.
O astfel de tranziie, care are loc odat cu modificarea
strii nucleului, se numete dezintegrare.
Din acest punct de vedere, exist nuclee stabile i nuclee
instabile (care se pot dezintegra).
Nucleele instabile sunt radioactive.
dezintegrarea acestora are loc cu emisia uneia sau mai multor
radiaii.
Radioactivitatea
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 18
Radioactivitatea este proprietatea unor substane de a
emite radiaii.
Emisia radiaiilor este spontan (nu necesit aciunea
unor factori externi).
Aceste substane se numesc radioactive.
Substanele radioactive pot fi naturale sau artificiale.
Substanele nucleare sunt cele care conin uraniu sau
descendeni ai acestuia.
Radioactivitatea
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 19
Fenomenul de radioactivitate a fost descoperit de Henry
Becquerel (1896) - premiat Nobel in 1903.
descoperire ntmpltoare, dup ce a plasat o roc ce coninea
uraniu (pehblend) pe hrtie fotografic protejat de lumin.
U
Radioactivitatea
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 20
Pierre i Marie Curie au efectuat cercetri asupra srurilor de
uraniu i au descoperit Poloniul (Po) i Radiul (Ra) n 1898.
Au fost primele elemente radioactive naturale
identificate.
Radiul a fost separat n 1910 prin electroliz.
a fost utilizat a etalon pentru definirea activitii unei surse
n 1934, Irene Curie si Frederic Joliot au obinut pentru prima
dat un element radioactiv artificial.
bombardarea unei foie de aluminiu cu particule alfa a condus la
formarea unui izotop radioactiv de fosfor.
La ora actual elementele radioactive artificiale sunt utilizate n
mod curent n practic.
Harta nuclizilor diagrama Sgr
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 21
Harta nuclizilor
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 22
Harta nuclizilor indic nuclizi stabili i instabili, n
funcie de numerele N i Z.
Se observ c exist un numr mic de nuclizi stabili
(casue negre) i un numr mare de nuclizi instabili
(csue colorate).
Z
N
Dezintegrarea nucleului
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 23
Nucleele instabile se dezintegreaz.
Exist mai multe tipuri de dezintegrri.
O clasificare poate fi fcut n funcie de tipul radiaiei
emise.
Se cunosc trei tipuri de dezintegrri:
dezintegrarea alfa
dezintegrarea beta
dezintegrarea gama.
Dezintegrarea alfa
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 24
Dezintegrarea alfa reprezint emisia unei radiaii alfa de
ctre un nucleu.
Radiaiile alfa sunt nuclee de heliu , cu energie mare.
Chiar dac au energie mare, sunt absorbite foarte rapid:
nu penetreaz o foaie de hrtie;
sunt absorbite n civa cm de aer
Dezintegrarea alfa este specific nuclizilor grei (elemente
de la sfritul sistemului periodic).
He
4
2
Dezintegrarea alfa
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 25
n urma unei dezintegrri alfa, nuclidul pierde 2 protoni i
2 neutroni.
numrul A scade cu 4 uniti masa nucleului devine mai mic;
numrul Z scade cu dou uniti elementul rezultat este
plasat cu dou csue mai la stnga n sistemul periodic al
elementelor.
235 231 4
92 90 2
U Th He +
Dezintegrarea alfa
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 26
Th
231
90
Nucleu
rezultat
Nucleu
radioactiv
Particula alfa
(nucleu de He)
U
235
92
+ 2 4
2

Dezintegrarea beta
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 27
Dezintegrarea beta reprezint emisia unei radiaii beta de
ctre nucleu.
Radiaiile beta sunt electroni sau pozitroni cu energie
mare ce rezult dintr-o astfel de dezintegrare.
putem vorbi de radioactivitate beta negatogen (emisie de
electroni) sau pozitogen (emisie de pozitroni).
Radiaiile beta sunt mai penetrante dect radiaiile alfa
pot trece prin civa mm de aluminiu.
Dezintegrarea beta negatogen
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 28
n urma unei dezintegrri beta negatogene se emite un
electron;
un neutron se transform ntr-un proton.
numrul de mas rmne neschimbat (A).
sarcina nucleului (numrul Z) crete cu o unitate elementul
rezultat se deplaseaz cu o csu mai la dreapta n sistemul
periodic al elementelor.
14 14
6 7 e
C N

+ +

Dezintegrare beta negatogen (N/Z prea
mare)
Ca
40
20
Nucleu
rezultat
Nucleu printe
Particula beta
(Negatron)
K
40
19

0
1 -
1/10/2013 29 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1
Dezintegrarea beta pozitogen
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 30
n urma unei dezintegrri beta pozitogene se emite un
pozitron;
un proton se transform ntr-un neutron.
numrul de mas rmne neschimbat (A).
sarcina nucleului (numrul Z) scade cu o unitate elementul
rezultat se deplaseaz cu o csu mai la stnga n sistemul
periodic al elementelor.
e
B C + +
+ 11
5
11
6
Dezintegrare beta pozitogen (N/Z prea mic)
Mo
95
42
Tc
95
43
+
+

0
1
Nucleu
rezultat
Nucleu printe
Particula beta
(Pozitron)
1/10/2013 31 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1
Dezintegrarea beta
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 32
Ambele tipuri de dezintegrri beta sunt specifice tuturor
elementelor.
dezintegrarea beta negatogen apare la elementele cu surplus
de neutroni prin dezintegrare se echilibreaz numrul de
protoni cu cel de neutroni.
dezintegrarea beta pozitogen apare la elementele cu deficit de
neutroni.
n ambele cazuri, elementele rezultate sunt mai stabile.
Dezintegrarea gama
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 33
n alte situaii, nucleul atomic este n stare excitat:
protonii sau neutronii sunt distribuii pe niveluri de energie;
dac unii protoni sau neutroni se gsesc pe niveluri superioare,
este posibil tranziia acestora pe niveluri cu energie mai mic;
tranziia se numete dezintegrare gama i are ca efect
eliberarea de energie sub forma unui foton denumit radiaie
gama.
Dezintegrarea gama
1/10/2013 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1 34
Radiaiile gama sunt fotoni de mare energie i sunt foarte
penetrante.
Pot traversa grosimi mari din plumb.
n urma unei dezintegrri gama nu se modific nici
numrul atomi Z, nici numrul de mas A.
+ Cs Cs
137 * 137
Dezintegrarea gama
Co
60
27
Nucleu
printe
Nucleu rezultat Radiaii gama
Ni
60
28

1/10/2013 35 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1


Concluzii
Nucleele instabile se pot dezintegra n 3 moduri:
alfa
beta
gama
Pe harta nuclizilor, fiecare tip de dezintegrare este
specificat cu o culoare distinct.
Nuclizii stabili au csue de culoare neagr.
1/10/2013 36 Metode radiometrice si radiochimice - Curs 1