Sunteți pe pagina 1din 4

, sa

La 7 martie 1936, Germania, violand nu numai Tratatul de la Versailles, ci si acordurile de la Locarno, reocupa zona renana demilitarizata. In fata actiunii unilaterale a Germaniei ar fi trebuit sa se decreteze mobilizarea, sa se lanseze un ultimatum si, la nevoie, sa se recur a la forta. !tat "ranta, cat si #area $ritanie trec prin dificultati, insa raman democratii. In "ranta, in 193%, dupa diverse rebeliuni provocate de e&trema dreapta, partidele de stan a se unesc intr'un "ront (opular, care casti a ale erile din 1936. )u prile*ul )onferintei de la #unc+en, "ranta si !n lia il lasa pe ,itler sa acapareze o parte a )e+oslovacieiGermania ia $oemia, adica re iunea unde ce+ii isi construisera fortificatiile permanente. $oemia este ane&ata Germaniei sub forma unui protectorat, la 1. martie 1939. La 3 septembrie 1939 se proclama mobilizarea si se declara razboi. In data de 1/ mai 19%/, eneralul Gamelin, comandantul suprem al armatei franceze primeste stirea ofensivei ermane asupra "rantei. 0aportul lobal de forte parea indea*uns de ec+ilibrat. 1tatul ma*or francez stia ca inamicul isi sporea diviziile blindate de tancuri 2(anzerdivisionen3, dar eforturile lui s'au indreptat in

'4' directia constructiei unei linii de fotificatii perrmanente. !rmatele franceze se asteptau la o ofensiva in sectorul 1edan. In realitate, principala ofensiva a ermanilor se dezlantuie brusc in cu totul alt sector, in !rdeni. ,itler invadeaza cu armatele sale alte 3 state- $el ia, 5landa si Lu&embur . !ceasta lovitura de teatru scoate la iveala eroarea planului francez care preconiza ca batalia decisiva se va desfasura in re iunea $el iei de mi*loc. 6eplasarii trupelor ermane, care se face cu viteza tancurilor si avioanelor, Gamelin nu poate opune decit deplasarea lenta bazata pe cai ferate si marsul infanteristilor. 1ub raport de forte, "ranta avea construita din 1949, din initiativa ministrului de razboi, de la care a imprumutat numele, Linia #a inot, care se intindea de la 1t. Louis 7 $ale pina la Lon u8on si ducatul de Lu&embur . La 13 si 1% mai, nemtii trec #euse. "rancezii se bizuiau pe reutatea ce o reprezinta strabaterea cu forte mari a re iunii !rdeniei, accidentata si fara drumuri. 9emtii trec insa datorita podurilor ramase nedistruse din lipsa de timp si acelora improvizate de enistii ermani. La 1% mai, frontul francez e strapuns pe o lun ime de 6/ 7 :/ ;m. 6rumul spre (aris era desc+is. 6ar inamicul se indreapta in continuare sore 1ud ca sa prinda astfel, intr'o i antica <plasa=, o buna parte din armata franceza, cea en leza si cea bel iana. (atru zile I'au fost suficiente Germaniei sa scoata din lupta o armata care de 4/ de ani trecea drept cea mai buna din >uropa. !u e&istat mai multe cauze. (rima este superioritatea materiala a inamicului 2 superioritate in tancuri si aviatie3. 1uperioritatea aeriana a inamicului demoralizeaza trupele si

'3' raspindeste teroare in randurile populatiei civile. !cestia sunt evacuati pe la 6un;er?ue. !rmata en leza a lasat la 6un;er?ue 4.%// tunuri, 7// tancuri, 13/./// autocamioane si alte masini. La . iunie 19%/ nemtii trec la ofensiva. 1pre sfarsitul zilei a'IV'a de atac, ruparea de tancuri a eneralului @leist rupe pozitiile trupelor franceze si inainteaza spre 0ouen. !rmatele franceze se retra inapoia #arnei si 1enei. La 1/ iunie, Italia declara razboi "rantei, astfel francezii sunt obli ati sa lupte pe doua fronturi. In zilele urmatoare, trupele ermane continua ofensiva. 9emtii forteaza 1ena intre 0ouen si (aris si e&ecuta o manevra lar a pe la 1'V de capitala. La 14 iunie, uvernul francez, care parasise capitala la 1/ iunie si se refu iase la Tours, declara (arisul <oras desc+is=. 6oua zile mai tarziu, la 1% iunie, trupele ermane au intrat in oras fara lupta. 9emtii au ocupat si Verdunul si au patruns in spatele aparatorilor Liniei #a inot. La 44 iunie 19%/, in padurea )ompie ne, unde a fost semnat la 11 noiembrie 191: actul de capitulare a Germaniei, infranta in (rimul 0azboi #ondial, reprezentantii uvernului francez semnau conditiile de capitulare a "rantei. )onform armistitiului armata franceza trebuia sa fie demobilizata si teritoriul "rantei impartit in doua- 9ordul, 9ord'>stul si Vestul devenea zona de ocupatie. "ranta trebuia sa intretina o armata ermana de ocupatie de %//./// de oameniA 1..//./// de prizonieri urmau sa fie mentinuti ca mana de lucru in Germania pana la inc+eierea pacii.

'%' Victoria obtinuta relativ usor de catre armatele ermane in vestul >uropei a scos in evidenta slabiciunile armatei franceze.

Bibliografie:
1. #a azin Istoric 9r. 9B1971 si 9r. %B1974 4. Cac?ues #adaule 7 <Istoria "rantei=, vol. 3, >d. (olitica, $ucuresti 1973A p. 1.4 7 41%. 3. >nciclopedia pentru tineri L!05D11> 7 <Istoria lumii= >d. 0!5, p. 96 7 97. %. <#area confla ratie a secolului EE 7 !l II' lea 0azboi #ondial= >d. (olitica, $ucuresti 1971, p. 11% 7 116.