Sunteți pe pagina 1din 9

1

COMPLEMENTE DE ALGEBR

A SI OPTIMIZ

ARI
LINIARE
SPATII VECTORIALE
Denit ia spat iului vectorial
Denit ia 1. Fie (K, +, ) un corp comutativ si (V, +, ) un triplet compus din
o mult ime nevida V ,
o lege de compozit ie (operat ie) interna + : V V V (adica x + y V, x, y V ),
o lege de compozit ie (operat ie) externa : K V V (adica x V, K, x V ).
(V, +, ) se numeste spat iu vectorial (spat iu liniar) peste K daca sunt vericate urmatoarele pro-
prietat i:
1. (V, +) este un grup comutativ;
2. ( + ) x = x + x, , K, x V ;
3. (x + y) = x + y, K, x, y V ;
4. ( x) = ( ) x, , K, x V ;
5. 1
K
x = x, x V ,
unde 1
K
este elementul neutru al corpului K relativ la operat ia .
Elementele lui K se numesc scalari, elementele lui V se numesc vectori, operat ia + se numeste
adunarea vectorilor, iar operat ia se numeste nmult irea cu scalari a vectorilor.
Un spat iu vectorial peste corpul numerelor reale se numeste si spat iu vectorial real.
Baza a unui spat iu vectorial
Fie (V, +, ) un spat iu vectorial peste corpul (K, +, ).
Denit ia 2. Pentru orice vectori v
1
, v
2
, . . . , v
n
V si orice scalari
1
,
2
, . . . ,
n
K, vectorul
v =
n

i=1

i
v
i
se numeste combinat ia liniara a vectorilor v
1
, v
2
, . . . , v
n
cu scalarii
1
,
2
, . . . ,
n
.
Denit ia 3. Fie B = {v
1
, v
2
, . . . , v
n
} V un sistem (mult ime) de vectori (n N

).
1. Sistemul B se numeste liniar dependent daca
1
,
2
, . . . ,
n
K nu tot i nuli a..
n

i=1

i
v
i
= 0
(0 ind elementul neutru al corpului K relativ la operat ia +).
2. Sistemul B se numeste liniar independent daca nu este liniar dependent (adica
n

i=1

i
v
i
= 0
numai pentru
1
=
2
= =
n
= 0).
2
3. Sistemul B se numeste sistem de generatori pentru V daca v V
1
,
2
, . . . ,
n
K a..
v =
n

i=1

i
v
i
. (0.0.0.1)
4. Sistemul B se numeste baza a spat iului vectorial (V, +, ) daca este si liniar independent si
sistem de generatori pentru V .
Denit ia 4. Spat iul vectorial (V, +, ) se numeste nit dimensional daca are o baza nita {v
1
, v
2
, . . . , v
n
}.

In acest caz numarul n se numeste dimensiunea spat iului V si se noteaza cu dimV .


Propozit ia 1 (Teorema bazei). Daca B = {v
1
, v
2
, . . . , v
n
} este o baza a spat iului vectorial (V, +, ),
atunci pentru orice vector v V scrierea (0.0.0.1) este unica.
Propozit ia 2.

In spat iul vectorial real (R
n
, +, ), e B = {a
1
, a
2
, . . . , a
m
} R
n
un sistem de vectori
si A = (a
1
, a
2
, . . . , a
m
) M
n,m
(R) matricea avand drept coloane acesti vectori.
1. B este liniar independent daca si numai daca rang A = m.
2. B este sistem de generatori daca si numai daca rang A = n.
3. B este baza daca si numai daca m = n si det A = 0.
3
Metoda eliminarii Gauss-Jordan. Aplicat ii
Lema substitut iei
Lema 1 (Lema substitut iei). Fie B = {v
1
, v
2
, . . . , v
n
} o baza a spat iului vectorial real (V, +, ) si
e v =
n

i=1

i
v
i
un vector din V , unde
1
,
2
, . . . ,
n
R. Fie B

= {v

1
, v

2
, . . . , v

n
}, cu
v

i
=
_
v, daca i = k,
v
i
, daca i = k,
unde k {1, . . . , n} este un indice xat. Atunci B

este baza (a spat iului vectorial (V, +, )) daca si


numai daca

k
= 0.

In acest caz, daca x V este un vector avand scrierea n baza B


x =
n

i=1

i
v
i
,
1
,
2
, . . . ,
n
R,
atunci scrierea lui x n baza B

este
x =
n

i=1

i
v

i
,

1
,

2
, . . . ,

n
R,
unde

i
=
_

k
, daca i = k,

i

i

k
, daca i = k.
Observat ia 1 (Schema Lemei substitut iei). Denumirea Lemei substitut iei provine de la faptul ca
trecerea de la baza B = {v
1
, v
2
, . . . , v
n
} la baza B

= {v

1
, v

2
, . . . , v

n
} = B \ {v
k
} {v} se realizeaza
prin substituirea (nlocuirea) vectorului v
k
cu vectorul v. Aceasta substitut ie se noteaza cu
v
k
v.
Schematic, scrierile vectorilor v
1
, v
2
, . . . , v
n
, v si x n cele doua baze pot reprezentate n urmatoarele
doua tabele.
1. Scrierea n baza B, adica nainte de substitut ia v
k
v:
BazaVectorii v
1
v
2
. . . v
k
. . . v
n
v x
v
1
1 0 0 0
1

1
v
2
0 1 0 0
2

2
.
.
.
v
k
0 0 1 0
k

k
.
.
.
v
n
0 0 0 1
n

n
4
Sageata orizontala de pe linia vectorului v
k
semnica faptul ca acest vector va iesi din baza,
iar sageata verticala de pe coloana vectorului v semnica faptul ca acest vector va intra n
baza. Elementul ncadrat,
k
, se numeste pivot pentru substitut ia v
k
v. Conform Lemei
substitut iei, pivotul trebuie sa e nenul.
2. Scrierea n baza B

, adica dupa substitut ia v


k
v:
BazaVectorii v
1
v
2
. . . v
k
. . . v
n
v x
v
1
1 0

k
0 0

1
=

k

1

1

k
v
2
0 1

k
0 0

2
=

k

2

2

k
.
.
.
v 0 0
1

k
0 1

2
=

k

k
.
.
.
v
n
0 0

k
1 0

n
=

k

n

n

k
Remarcam ca elementele din al doilea tabel se obt in din cele ale primului tabel prin aplicarea urmatoarei
metode, numita regula pivotului:
1. linia pivotului se mparte la pivot;
2. cu except ia pivotului, coloana acestuia se completeaza cu 0;
3. restul elementelor se calculeaza cu formula

i
=

k

i

i

k
, numita si regula dreptunghiu-
lui, deoarece elementele utilizate formeaza un dreptunghi n primul tabel. Acest dreptunghi are
pe o diagonala vechiul element
i
(ce va nlocuit cu noul element

i
) si pivotul
k
, iar pe
cealalta diagonala elementele
k
si
i
, ca n diagrama urmatoare:

i
i

k
k
H
H
H
H
H
H
HHj
Y

*
Deci regula dreptunghiului este:
noul element =
(vechiul element) pivot produsul elementelor de pe cealalta diagonala
pivot
.
5
Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru rezolvarea sistemelor de ecuat ii
liniare
Fie sistemul de ecuat ii liniare
Ax = b,
unde A = (a
ij
)
i=1,m
j=1,n
R
mn
este matricea sistemului, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
)

R
n
este vectorul
variabilelor (necunoscutelor) sistemului, iar b = (b
1
, b
2
, . . . , b
m
)

R
m
este vectorul termenilor liberi
ai sistemului.
Presupunem ca m = n si det A = 0, deci sistemul este compatibil determinat (adica are o solut ie
unica).
Algoritmul 1 (Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru rezolvarea sistemelor de ecuat ii
liniare, cazul det A = 0).
Pasul 0. Se completeaza tabelul init ial, ce cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si b n baza canonica
{e
1
, e
2
, . . . , e
n
}:
BazaVectorii a
1
. . . a
n
b
e
1
b
1
.
.
. A
.
.
.
e
n
b
n
Pentru i = 1, n se executa Pasul i, descris n continuare.
Pasul i. Tabelul anterior, obt inut la Pasul i 1, cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si b n baza
{a
1
, . . . , a
i1
, e
i
, . . . , e
n
}, adica are forma:
BazaVectorii a
1
. . . a
i1
a
i
. . . a
n
b
a
1
1 0 a
(i1)
1i
a
(i1)
1n
b
(i1)
1
.
.
.
a
i1
0 1 a
(i1)
i1,i
a
(i1)
i1,n
b
(i1)
i1
e
i
0 0 a
(i1)
ii
a
(i1)
in
b
(i1)
i
.
.
.
e
n
0 0 a
(i1)
ni
a
(i1)
nn
b
(i1)
n
Daca a
(i1)
ii
= 0 (elementul diagonal de pe pozit ia i), atunci se interschimba linia i cu o linie k,
k > i, cu proprietatea ca a
(i1)
ki
= 0 (un astfel de element nenul exista, deoarece rang A = n).
Dupa aceasta eventuala interschimbare obt inem a
(i1)
ii
= 0.
Luand acest element ca pivot, se completeaza urmatorul tabel aplicand regula pivotului (cores-
punzator substitut iei e
i
a
i
), obt inandu-se scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si b n noua baza
{a
1
, . . . , a
i1
, a
i
, e
i+1
, . . . , e
n
}.
La nal, dupa efectuarea celor n pasi, se obt ine scrierea vectorului b n baza {a
1
, a
2
, . . . , a
n
}, adica
exact solut ia x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
)

a sistemului Ax = b.
Exemplul 1. Sa se rezolve sistemul
_

_
2x
1
+ 4x
2
5x
3
= 13
x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 3
3x
1
2x
2
+ 2x
3
= 2
.
6
Rezolvare. Utilizam metoda eliminarii Gauss-Jordan, descrisa prin urmatoarele tabele.
BazaVectorii a
1
a
2
a
3
b
e
1
2 4 -5 13 (se va efectua substitut ia e
1
a
1
)
e
2
1 2 1 3
e
3
3 -2 2 2
a
1
1 2 -5/2 13/2
e
2
0
0
7/2 -7/2 (elementul diagonal este zero)
e
3
0 8 19/2 -35/2 (se va interschimba linia 2 cu linia 3)
a
1
1 2 -5/2 13/2
e
3
0 8 19/2 -35/2 (se va efectua substitut ia e
3
a
2
)
e
2
0 0 7/2 -7/2
a
1
1 0 -1/8 17/8
a
2
0 1 -19/16 35/16
e
2
0 0 7/2 -7/2 (se va efectua substitut ia e
2
a
3
)
a
1
1 0 0 2
a
2
0 1 0 1
a
3
0 0 1 -1
Deci solut ia sistemului este: x
1
= 2, x
2
= 1, x
3
= 1.
Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru calculul inversei unei matrice
Algoritmul 2 (Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru calculul inversei unei matrice).
Pasul 0. Se completeaza tabelul init ial, ce cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si e
1
, e
2
, . . . , e
n
n baza
canonica {e
1
, e
2
, . . . , e
n
}:
BazaVectorii a
1
. . . a
n
e
1
. . . e
n
e
1
.
.
. A I
n
e
n
Pentru i = 1, n se executa Pasul i, descris n continuare.
Pasul i. Tabelul anterior, obt inut la Pasul i 1, cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si e
1
, e
2
, . . . , e
n
n baza {a
1
, . . . , a
i1
, e
i
, . . . , e
n
}.
Daca a
(i1)
ii
= 0 (a
(i1)
ii
ind elementul diagonal de pe pozit ia i din acest tabel), atunci se
interschimba linia i cu o linie k, k > i, cu proprietatea ca a
(i1)
ki
= 0 (un astfel de element nenul
exista, deoarece rang A = n).
Dupa aceasta eventuala interschimbare obt inem a
(i1)
ii
= 0.
Luand acest element ca pivot, se completeaza urmatorul tabel aplicand regula pivotului (cores-
punzator substitut iei e
i
a
i
), obt inandu-se scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si e
1
, e
2
, . . . , e
n
n
noua baza {a
1
, . . . , a
i1
, a
i
, e
i+1
, . . . , e
n
}.
La nal, dupa efectuarea celor n pasi, se obt in scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si e
1
, e
2
, . . . , e
n
n baza
{a
1
, a
2
, . . . , a
n
}, adica tabelul nal are forma:
7
BazaVectorii a
1
. . . a
n
e
1
. . . e
n
a
1
.
.
. I
n
A
1
a
n
Observat ia 2. Daca renunt am la presupunerea det A = 0, atunci la Pasul i al algoritmului anterior
este posibil sa avem a
(i1)
ii
= 0 si sa nu existe un indice k, k > i, cu proprietatea ca a
(i1)
ki
= 0.

In
acest caz rezulta ca det A = 0, deci matricea A nu este inversabila (si algoritmul se ncheie).
Exemplul 2. Sa se determine inversa matricei
A =
_
_
1 1 1
1 1 2
1 2 1
_
_
.
Rezolvare. Calculul inversei matricei A prin metoda eliminarii Gauss-Jordan este descris prin urma-
toarele tabele.
BazaVectorii a
1
a
2
a
3
e
1
e
2
e
3
e
1
1 1 1 1 0 0 (se va efectua substitut ia e
1
a
1
)
e
2
1 1 2 0 1 0
e
3
1 2 1 0 0 1
a
1
1 1 1 1 0 0
e
2
0
0
1 -1 1 0 (elementul diagonal este zero)
e
3
0 1 0 -1 0 1 (se va interschimba linia 2 cu linia 3)
a
1
1 1 1 1 0 0
e
3
0 1 0 -1 0 1 (se va efectua substitut ia e
3
a
2
)
e
2
0 0 1 -1 1 0
a
1
1 0 1 2 0 -1
a
2
0 1 0 -1 0 1
e
2
0 0 1 -1 1 0 (se va efectua substitut ia e
2
a
3
)
a
1
1 0 0 3 -1 -1
a
2
0 1 0 -1 0 1
a
3
0 0 1 -1 1 0
Deci inversa matricei date este A
1
=
_
_
3 1 1
1 0 1
1 1 0
_
_
.
Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru calculul rangului unei ma-
trice
Algoritmul 3 (Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru calculul rangului unei matrice).
Se completeaza tabelul init ial, ce cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
n baza canonica {e
1
, e
2
, . . . , e
n
}:
BazaVectorii a
1
. . . a
n
e
1
.
.
. A
e
n
8
Se aplica metoda eliminarii Gauss-Jordan, pana nu se mai gasesc pivot i diferit i de zero.
Rangul matricei va diferent a dintre numarul liniilor matricei si numarul liniilor cu toate elemen-
tele nule obt inute.
Exemplul 3. Sa se determine rangul matricei
A =
_
_
_
_
1 1 2
1 2 1
2 2 4
3 1 0
_
_
_
_
.
Rezolvare. Calculul rangului matricei A prin metoda eliminarii Gauss-Jordan este descris prin urma-
toarele tabele.
BazaVectorii a
1
a
2
a
3
e
1
1 1 2
e
2
1 2 -1
e
3
2 2 4
e
4
3 1 0
a
1
1 1 2
e
2
0 1 -3
e
3
0 0 0
e
4
0 -2 -6
a
1
1 0 5
e
2
0 1 -3
e
3
0 0 0
e
4
0 0 0
Deci rangul matricei date este r = 4 2 = 2.
Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru calculul coordonatelor unui
vector ntr-o anumita baza
Fie B = {a
1
, a
2
, ..., a
n
} o baza a unui spat iu vectorial si un vector x = (
1
,
1
, ...,
n
)
Algoritmul 4 (Metoda eliminarii Gauss-Jordan pentru pentru calculul coordonatelor unui
vector ntr-o anumita baza).
Se completeaza tabelul init ial, ce cont ine scrierile vectorilor a
1
, a
2
, . . . , a
n
si b n baza canonica
{e
1
, e
2
, . . . , e
n
}:
BazaVectorii a
1
. . . a
n
x
e
1

1
.
.
. A
.
.
.
e
n

n
Se aplica regula pivotului, iar n nal se obt ine
BazaVectorii a
1
. . . a
n
x
a
1
1 . . . 0
1
.
.
.
.
.
. . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. . . .
.
.
.
.
.
.
e
n
0 . . . 1
n
9
de unde rezulta scrierea vectorului x n baza {a
1
, a
2
, . . . , a
n
}, adica x
B
= (
1
,
2
, . . . ,
n
)

.
Exemplul 4. Sa se scrie cordonatele vectorului x = (1, 3, 1) n baza B = {(1, 3, 5), (2, 1, 2), (1, 0, 2)}.
Rezolvare. Utilizam metoda eliminarii Gauss-Jordan, descrisa prin urmatoarele tabele.
BazaVectorii a
1
a
2
a
3
x
e
1
1 2 1 -1 (se va efectua substitut ia e
1
a
1
)
e
2
3 1 0 3
e
3
5 2 2 1
a
1
1 2 1 -1
e
2
0 5 -3 6 (se va efectua substitut ia e
2
a
2
)
e
3
0 -8 7/2 -7/2
a
1
1 0 1 7/5
a
2
0 1 3/5 -6/5
e
3
0 0 9/5 -18/5 (se va efectua substitut ia e
3
a
3
)
a
1
1 0 0 9/5
a
2
0 1 0 0
a
3
0 0 1 -2
Deci coordonatele lui x n baza B sunt: x
B
= (9/5, 0, 2).