Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Calaculatoare, Informatica si Microelectronica Catedra Microelectronica si Ingineria Biomedicala

Raport
Lucrare de laborator Nr.1 Disciplina: Circuite analogice si de conversie

Tema: Cercetarea configuratiei de cercetare a

amplificatorului operational.

A efectuat:

str.gr.MN-111,Batiri Mihail

A verificat:

lect. asistent, Luchita Mihail

Chisinau 2013

Scopul lucrrii:
Studierea standului de laborator. Studierea compensarii tensiunii de offset a amplificatorului operational, conectarilor amplificatorului operational: inversoare, neinversoare si diferentiala.

Notiuni teoretice:
Un AO integrat este un circuit integrat monolitic care conine tranzistoare, diode, rezistoare i condensatoare realiznd:

Caracteristicile AO
1) 106

O amplificare n tensiune de valoare ridicat : n regiunea liniar de funcionare: A0 104

O impedan de intrare foarte mare : Z in 106 1015 3) O impedan de ieire foarte mic : Z ie 102 103 4) O band de trecere ncepnd din curent continuu i cuprins uzual ntre 0Hz 106 Hz Un raport semnal zgomot foarte bun n procesul de amplificare 6) Sensibilitate deosebit la intrare : 108 106 Vef

Simbolul AO cu principalele borne de conexiune

IN- -intrarea inversoare ; IN+- intrarea neinversoare; E - ieirea; +Vcc ,born alimentare cu tensiune pozitiv; - Vcc , born de alimentare cu tensiune negativ.

Circuite pe baz pentru AO Amplificatorul neinversor

Un semnal pozitiv aplicat la intrare produce o tensiune de ieire pozitiv. Exist o rezisten de reacie R f conectat ntre ieire i intrarea inversoare care asigur o reacie negativ cu efect de reducere a amplificrii.

Fig.2 a) Schema electric a AO neinversor; b) Schema echivalent pentru AO ideal neinversor.

Factorul de amplificare este egal:

Vizualizarea unei amplificari pe baza AO neinversor:

Amplificatorul inversor
Un semnal pozitiv aplicat la intrare produce o tensiune de ieire pozitiv. Exist o rezisten de reacie R f conectat ntre ieire i intrarea inversoare care asigur o reacie negativ cu efect de reducere a amplificrii.

Fig.3 a) Schema electric a AO inversor; b) Schema echivalent a AO inversor ideal.

Factorul de amplificare este egal:

Vizualizarea unei amplificari pe baza AO inversor:

Amplificatorul diferential
In acest caz semnalele de intrare sunt aplicate la amble intrari. Numele de diferenial provine de la faptul c circuitul amplific diferena tensiunilor aplicate la intrri. Pe scurt, acest circuit este capabil s combine semnalele u1 si u2 pentru a da la ieire un semnal de forma:

Fig.4 Schema electric a AO diferential

Factorul de amplificare este egal: Tensiunea de offset este diferena de tensiune dintre intrri pentru a obine la ieire 0V. Ideal, offsetul este zero, dar n realitate, acesta difer nu numai de la un tip la altul, dar i n cadrul aceluiai tip de operaional. Din moment ce offsetul difer de la un exemplar la altul, din cauza variaiei procesului tehnologic, nseamn c productorul nu poate dect s dea o valoare maxim a offsetului care se poate ntlni la acest tip. Unele amplificatoare operaionale au 2 pini de reglaj al offsetului. ntre acetia se pune un poteniometru, iar cursorul lui se leag la linia de alimentare negativ. De aici se poate regla fin offsetul pn la o valoare ct mai apropiat de zero. Acest reglaj este necesar doar n anumite aplicaii speciale, pe cnd de cele mai multe ori offsetul nu conteaz. Curentul de offset este diferena de curent tras ntre cele dou intrri. De asemenea, n general are o valoare foarte mic i se poate neglija. Driftul curentului i tensiunii de offset se manifest ca o deplasare a acestor valori odat cu modificarea temperaturii.

Mersul lucrarii:
1) Calculam tensiunea de offset si o reducem la 0.

2) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia inversoare si in acelasi timp modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie.Datele se introduce in tabela 1. 3) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia neinversoare si in acelasi timp modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie. Datele se introduce in tabela 2. 4) Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia de integrare si in acelasi timp modificam valoare rezistentei de intrare si de reactie. Datele se introduce in tabela 3.

Schema electrica pentru calculul si compensarii tensiunii de offset

a)

b)

Fig. 5 a)Etajul de intrare al amplificatorului K140Y7 b)Configuratia neinversoare a amplificatorului operational

1)Calculul tensiunii de offset: a)Masuram

Ui= 18mV

! Analiza se efectuiaza pentru configuratia neinversoare: b) Formulele de lucru

c) Calculele

2)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia inversoare Schema electrica a configuratiei inversaore

Tabela 1
R1,k Uin,V Uout,V Ku.t Ku.p 10 1 1,29 1 1,29 20 1 0,6 0,5 0,6 R2=10k 50 1 0,25 0,2 0,25 100 1 0,13 0,1 0,13 50 2 3,8 2 1,9 R2=100k 100 2 -2,4 1 1,2 200 2 1,07 0,5 0,53

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.t) teoretic:

Exemplu de calcul:

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.p) practic:

Exemplu de calcul:

3)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia neinversoare Schema electrica a configuratiei neinversoar

Tabela 2
R1,k Uin,V Uout, V Ku.t Ku.p 10 1 2,0 5 2 2,0 5 20 1 1,5 5 1,5 1,5 5 R2=10k 50 1 1,2 3 1,2 1,2 3 100 1 1,1 3 1,1 1,1 3 50 2 5,5 3 2,7 5 R2=100k 100 2 4,0 3 2 2,0 1 200 2 3,0 5 1,5 1,5 2

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.t) teoretic:

Exemplu de calcul:

Calculul facatoruli de amplificare(Ku.p) practic:

Exemplu de calcul:

4)Masuram tensiunea de iesire a AO in configuratia de integrare Schema electrica a configuratiei deferential

Tabela 3

R2=100k, R1=100k Uin1, V Uin2, V Uout, V Ku Uout. t +1 +1 0, 24 1 0 -1 -1 0, 24 1 0 + 1 1 2, 3 1 2 1 + 1 2, 3 1 2 -1 +1 3, 94 2 4 + 1 1 3, 7 2 4

R2=100k, R1=50k -1 -1 0, 08 2 0 +1 +1 0, 17 2 0

Calculul facatoruli de amplificare(Ku):

Exemplu de calcul:

Calculul tensiunea de iesire teoretica(Uout.t): ( Exemplu de calcul: ( ) ( ( )) )

Concluzii
In urma efectuarii acestei lucrari de laborator in care am studiat configuratiile de baza a AO am inteles cum se calculeaza factorul de amplificare la diferita configuratii, deasemenea am inteles ca la configuatia neinversoare factorul de amplificarea nu poate fi mai mic decit 1. Deasemenea am inteles ca chiar daca nu aplicam la intrare nici un semnal oricum la iesire vom avea un semnal aceasta se intimpla din motivul ca AO este alcatuit din elemente semiconductoare la care cu modificarea temperaturei se genereaza purtatori de sarcina.