1. Desenai schema arhitecturii Harvard explicnd avantajele acesteia fa de arhitectura Von Neumann. 2. Repre entai !

n format hexa ecimal pe 1" #ii numrul ecimal 2$%&. '. Repre entai !n #inar (i ecimal numrul scris !n hexa ecimal pe )#ii $x*$. %. +e avantaje si de avantaje are #usul R,%)- fa de .2+ / -. +are este re ultatul expresiei lo0ice1 0b11110000 | 0b00111100. ". 2numerai tipurile de memorie R34 cunoscute5 specific!nd ce are fiecare specific fa de celelalte 6. a7 Desenai o schem electric a unui pin .83 pe care s evideniai o re isten de pull9up. 2xplicai rolul acesteia: #7 completai schema5 art!nd cum tre#uie conectat un #uton pentru a tra0e pinul !n $ lo0ic la apsare c7 explicai cum se activea re istena de pull9up pe pinul ;.'5 !n soft<are5 la procesoarele din familia *VR ). a7 2xplicai funcia schemei alaturate #7 identificai rolul fiecrei componente !n parte c7 ce nivele electrice se re0sesc pe pinii notai RxD (i =xD pe schema/ &. >ie un convertor analo09numeric cu aproximaii succesive pe %#ii5 av!nd VR2> ? )V. a7 s se calcule e V@,; #7 s se determine numrul de la ie(ire pentru V.N ? -.6'V5 ilustr!nd pa(ii de calcul ai al0oritmului. 1. Desenai schema arhitecturii Harvard explicnd avantajele acesteia fa de arhitectura Von Neumann. 2. Repre entai !n format hexa ecimal pe 1" #ii numrul ecimal 2$%&. '. Repre entai !n #inar (i ecimal numrul scris !n hexa ecimal pe )#ii $x*$. %. +e avantaje si de avantaje are #usul R,%)- fa de .2+ / -. +are este re ultatul expresiei lo0ice1 0b11110000 | 0b00111100. ". 2numerai tipurile de memorie R34 cunoscute5 specific!nd ce are fiecare specific fa de celelalte 6. a7 Desenai o schem electric a unui pin .83 pe care s evideniai o re isten de pull9up. 2xplicai rolul acesteia: #7 completai schema5 art!nd cum tre#uie conectat un #uton pentru a tra0e pinul !n $ lo0ic la apsare c7 explicai cum se activea re istena de pull9up pe pinul ;.'5 !n soft<are5 la procesoarele din familia *VR ). a7 2xplicai funcia schemei alaturate #7 identificai rolul fiecrei componente !n parte c7 ce nivele electrice se re0sesc pe pinii notai RxD (i =xD pe schema/ &. >ie un convertor analo09numeric cu aproximaii succesive pe %#ii5 av!nd VR2> ? )V. a7 s se calcule e V@,; #7 s se determine numrul de la ie(ire pentru V.N ? -.6'V5 ilustr!nd pa(ii de calcul ai al0oritmului. 1. Desenai schema arhitecturii Harvard explicnd avantajele acesteia fa de arhitectura Von Neumann. 2. Repre entai !n format hexa ecimal pe 1" #ii numrul ecimal 2$%&. '. Repre entai !n #inar (i ecimal numrul scris !n hexa ecimal pe )#ii $x*$. %. +e avantaje si de avantaje are #usul R,%)- fa de .2+ / -. +are este re ultatul expresiei lo0ice1 0b11110000 | 0b00111100. ". 2numerai tipurile de memorie R34 cunoscute5 specific!nd ce are fiecare specific fa de celelalte 6. a7 Desenai o schem electric a unui pin .83 pe care s evideniai o re isten de pull9up. 2xplicai rolul acesteia: #7 completai schema5 art!nd cum tre#uie conectat un #uton pentru a tra0e pinul !n $ lo0ic la apsare c7 explicai cum se activea re istena de pull9up pe pinul ;.'5 !n soft<are5 la procesoarele din familia *VR ). a7 2xplicai funcia schemei alaturate #7 identificai rolul fiecrei componente !n parte c7 ce nivele electrice se re0sesc pe pinii notai RxD (i =xD pe schema/ &. >ie un convertor analo09numeric cu aproximaii succesive pe %#ii5 av!nd VR2> ? )V. a7 s se calcule e V@,; #7 s se determine numrul de la ie(ire pentru V.N ? -.6'V5 ilustr!nd pa(ii de calcul ai al0oritmului.

1. *rhitectura Harvard poate utili a o instruciune si in acela i timp poate accesa si date5 in timp ce arhitectura Von Neumann nu poate efectua am#ele aciuni simultan. De aceea arhitectura Harvard poate fi mai rapida1 fetch9urile instruc iuni si accesul la date nu concurea pentru aceia i cale de transfer de date. 4emoria pentru instructiuni9pro0ram are o capacitate mai mare A1"5'2 #iti7 decat cea de date A) #iti7. ,e caracteri ea a prin stocarea separata a instructiunilor pro0ram si date. %. *vantaje5 de avantaje ale #usului R,%)- fa de .2+1 *vantaje1 9permite ca#luri pentru lun0imi mari: 9transmisie diferentiala Apoin to multi point7: 9permite vite e mari

Memorie
AdressProgram Fetch Program

Program

CPU
AdressProgram Data Program

Date

De avantaje 9pentru comunicarea in timp real nu este preta#il

6. Re istenta pull9up asi0ura nivelul lo0ic B1C pe pin5 cand #utonul este in

repaus. *tunci cand #utonul este apasat5 nivelul pinului este B$C cu le0are la DND si asi0ura diferenta de potential pe led provocand aprinderea acestuia. c7 *ceste re istente au fost incluse in interiorul circuitului inte0rat initial pentru a economisii spatiul. *cestea fiind de activate initial5 actionarea acestora se poate face prin soft<are scriind o valoare in re0istru de iesire1 E3R= ;.' ?1 -. 3peraia 0b00000000 0b11111111 0b00000000 0b11111111
& & | | 0b00111100 0b00111100 0b00111100 0b00111100

Re ultat 0b00000000 0b00111100 0b00111100 0b11111111