Sunteți pe pagina 1din 21

Liceul tehnologic Constantin Brncui Iai

PROIECT PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE


NIVEL 3

CALIFICARE: TE NICIAN !N IN"TALA#II TE NICE

$ro%& 'n(ru)*tor+ Can(i(at+

,IAC-N. R-,ICA/ELENA Cio0anu Florin

CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................4
RELEE..................................................................................................................5 RELEE DE PROTECIE........................................................................................9 RELEELE TERMICE...........................................................................................10 Relee electroma !et"ce #e c$re!t %" te!&"$!e ..........................................................11 Relee #e c$re!t......................................................................................................1' SIGURANE (U)I*ILE DE +OAS, -I .NALT, TENSIUNE...............................14 MARI STADARDI)ATE PRI/IND PER(ORMAELE SIGURANELOR (U)I*ILE .....15 E/OLUIA ELEMENTELOR (U)I*ILE -I SOLUII CONSTRUCTI/E NOI ............10 SIGURANE (U)I*ILE DE CONSTRUCIE INDIGEN,........11 REOSTATUL.....................19

ARGUMENT

Pentru proiectului scris am apelat la cunotintele noi transmise n cadrul modulelor : Elemente de proiectare Sisteme i tehnologii de fabricaie Maini i aparate electrice Automatizarea sistemelor de acionare electric Elemente de comand numeric i nu n ultimul r!nd la noiunile fundamentale teoretice predate n cadrul disciplinelor ce fac parte din trunchiul comun " Matematica i #izica " $reterea gradului de comple%itate al sistemelor electronice i electrotehnice impuse n modernizarea structurilor concomitent cu aplicarea interdisciplinar a domeniilor tehnice specializate au condus la studierea atent a bibliografiei recomandate pentru realizarea proiectului conform cuprinsului precizat de ctre profesorul ndrumtor " $unoaterea &alorilor parametrilor sistemelor i subsistemelor este o condiie obligatorie n toate etapele utilizrii mi'loacelor" Electronice ( electrotehnice " Proiectarea ( utilizarea ( mentenanta ( acestora a&!nd ca scop cresterea utilizrii acestora ( concomitent cu asigurarea compatibilitii i fiabilitii utilizrii acestora n di&erse domenii de interes ci&il" )tilizarea corespunztoare a bibliografiei( a materialelor( instrumentelor de lucru( acurateea reprezentrilor tehnice( modul de organizare a ideilor i a materialelor au fost elemente care m*au condus la realizarea proiectului"

Proiectul a fost realizat ca urmare a dez&oltrii unor abiliti practice i creati&e pri&ind tipurile de circuite electrice i electronice din instalaiile electrice de 'oas tensiune +,-... /0 n urma cunoasterii rolului funcional al acestora( a modalitilor de reprezentare grafic i simbolic ale elementelor componente n schemele instalaiilor electrice i a documentaiei tehnice aferente acestora" Asimilarea unor tehnici de munc indi&idual( colaborarea n echip i ierarhic pentru ndeplinirea responsabilitilor indi&iduale i colecti&e au fost elemente care au condus la realizarea la timp a proiectului i la aprecierea (sper( poziti& a acestuia de catre profesorul ndrumtor" )rmare a intrrii 1om!niei n cadrul )niunii Europene la - ianuarie 2..3( economia rom!neasc i n special industria( &a cunoate n &iitorul apropiat o dez&oltare la noi dimensiuni( fapt ce impune i n domeniul aparatelor electrice redimensionarea unor subansamble( componente i piese( n scopul realizrii unei compatibiliti ntre produsele romneti i cele similare e%istente pe piaa european" 4n baza acelorai criterii n&m!ntul rom!nesc i cercetarea &or acorda( probabil( n &iitor o nou atenie dez&oltrii microindustriei ( fapt negli'at n ultima perioad de timp( cu toate c( n domeniu( anterior anului -565 1om!nia a&ea progrese considerabile n acest sens si dispunea de o baz bun tehnico*material"

RELEE
7nstalaia de protecie prin relee este format din totalitatea aparatelor i dispoziti&elor destinate s asigure deconectarea automat a instalaiei n cazul apariiei regimului anormal de funcionare sau de a&arie +defect0( periculos pentru instalaia electric: 4n cazul regimurilor anormale care nu prezint pericol imediat( protecia semnalizeaz numai apariia regimului anormal"8econectarea instalaiei electrice se efectueaz de ctre ntreruptoare( care primesc comanda de declanare de la instalaia de protecie" Se realizeaz separarea prtii cu defect de restul instalaiei +sistemului0 electrice( urmrindu*se prin aceasta:*limitarea dez&oltrii defectului( ce se poate transforma ntr*o a&arie la ni&elul sistemului:* prent!mpinarea distrugerii instalaiei n care a aprut defectul:*restabilirea regimului normal

de

funcionare(

asigur!nd

continuitatea

alimentarea

cu

energie

electric

consumatorilor"4n ara noastr a a&ut loc o perfecionare continu a instalaiilor i echipamentelor de protecie( n prezent fabric!ndu*se ma'oritatea echipamentelor necesare" Se cerceteaz noi instalaii de protecie" care utilizeaz tehnica de calcul i sistemele de achiziie cu microprocesor n instalaiile de protecie care sunt n curs de asimilare i -a noi n ar" Acestea permit reducerea timpului de lucru al protecie i reducerea gabaritului echipamentelor( odat cu cresterea numrului parametrilor analizai i a fiabilitii sistemului de protecie pe ansamblu"Se produc relee i sisteme de protecie la Media( 7$EME9E1:( 7PA ;ucureti i la di&erse firme pri&ate din ar"Pentru a ndeplini n bune condiii obiecti&ele impuse( instalaiile de protecie trebuie s satisfac anumite performane +caliti0"

RAPIDITATEA Protecia trebuie s acioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curenilor de scurtcircuit( scderea tensiunii( pierderea stabilitii sistemului electric" <impul de lichidare +eliminare0 a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al proteciei + =.(.2>.".? s0( timpul de temporizare reglat i timpul de declanare a ntreruptorului + =.(.?.(.@ s0" Pentru proteciile clasice timpul minim de electroenergetice" SELECTI/ITATEA 1eprezint proprietatea unei protecii de a deconecta numai elementul +echipamentul( tronsonul0 pe care a aparut defectul( restul instalaiei +sistemului0 rm!n!nd sub tensiune"Protecia trebuie s comande declanarea celor mai apropiate ntreruptoare de la locul defectului" Selecti&itatea se poate realiza pe baz de timp +prin temporizri0( pe baz de curent sau prin direcionare" 4n funie de particularitile instalaiei i de importana consumatorului se &a adopta prioritatea ntre rapiditate i selecti&itate" 8e e%emplu( n reeaua de 'oas tensiune( ncep!nd de la tabloul general din postul de transformare i p!n la ultimul receptor( sunt montate diferite aparate de protecie deconectare din momentul apariiei scurtcircuitului &a fi =.(.@>.(-. s" Aceste &alori sunt suficiente pentru instalaiile

+ntreruptoare automate cu declanatoare( sigurane fuzibile( relee termice0 alese n funcie de cerinele impuse de poriunea respecti& a reelei" 8eoarece curentul de defect parcurge toate elementele seriei de pe calea de curent de la sursa de alimentare +transformator0 p!n la locul defectului( el poate influena i alte aparate dec!t cele care trebuie s elimine defectul produs" 8e aceea apare necesara corelare a caracteristicilor de protecie pentru asigurarea selecti&itii proteciei( adic s funcioneze numai aparatul de protecie de pe tronsonul cu defect( restul instalaiei rm!n!nd sub tensiune" Selecti&itatea se poate asigura prin timpul de acionare +n trepte cresctoare spre surs0 sau prin &alorile curentului de pornire a proteciei +ardere fuzibil0" Selecti&itatea ntre elementele de protecie n reelele electrice de 'oas tensiune se &a face analiz!nd comportarea acestora la suprasarcini i la scurtcircuit" ( Selecti&itatea ntre elementele de protecie se &a face compar!nd caracteristicile timp*curent( astfel nc!t timpul de prearc al siguranei din amonte s fie mai mare dec!t timpul total al siguranei din a&al sau timpul de declanare al ntretruptorului" Selecti&itatea la scurtcircuit se determin comparnd &alorile dec!ttotalul siguranei din amonte s fie mai mare dec!t totalul siguranei din a&al sau al aparatului prote'at" Pentru aparatele de protecie se poate calcula pentru curentul limit termic i timpul impus" Selecti&itatea siguranelor fuzibile poate fi analizat i din punct de &edere al stabilitii dinamice a aparatelor de comutaie la scurtcircuit" 8e e%emplu( n ansamblul siguran* contactor*relee termice( sigurana asigur protecia la scurtcircuit( iar releele termice protecia la suprasarcin" $urentul limitat +tiat0 de siguran trebuie s fie suportat de contactor" #uncionarea selecti& a proteciei se &erific n mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protecie ale dispoziti&elor care lucreaz n serie" /or rezulta diferene de timp ntre timpii de acionare la aceleai &alori ale curentului" Selecti&itatea este asigurat atunci c!nd diferenele de timp sunt suficiente"

Sigurana Aceasta presupune acionarea proteciei numai c!nd este necesar( fr funcionri intempesti&e( adic atunci c!nd nu au aprut defecte n instalaia prote'at" Sigurana presupune o protecie bine proiectat +alegerea tipului schemei regla'ului i calculul acestuia0 i echipamente cu fiabilitate ridicat" Acestea se pot obine printr*un grad crescut de integrare( folosind microprocesoare specializate"

Sensibilitatea 7nstalaiile de protecie trebuie s lucreze +acioneze0 la abateri c!t mai mici de la &aloarea normal a mrimii fizice controlate" Sensibilitatea proteiei se apreciaz prin coeficientul de sensibilitate( care pentru proteiile ma%imale de curent se calculeaz cu relatia: n care: este &aloarea minim a curentului de scurtcircuit n momentul acionrii proteciei pentru un scurtcircuit metalicA &aloarea curentului de pornire al proteciei( corespunztoare circuitului de for +primar0 al instalaiei prote'ate" $oeficientul de sensibilitate poate lua &alori ntre -(22(B( n funcie de tipul proteciei i importana instalaiei prote'ate" Atunci c!nd nu sunt satisfcute condiiile de sensibilitate se &or utiliza protecii comple%e +de distan( cu filtre0 Pentru a asigura sensibilitatea( releele de protecie trebuie s consume +absoarb0 o putere redus pentru acionare" Independena, schem de conexiuni Protecia unei instalaii trebuie astfel proiectat nc!t s acioneze corect( independent de configuraia schemei de cone%iuni a sistemului electric la momentul respecti& +de numrul

surselor n funciune i poziia cuplelor0" $orectitudinea funcionrii proteciei se asigur &erific!nd selecti&itatea n regim ma%im i sensibilitatea n regim minim"

Eficiena economic $u toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul instalatiilor prote'ate( cheltuielile de in&estitii si de e%ploatare &or fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei" 8e aceea( nu este indicat sa se faca economii la acest capitol" Pe langa aceste calitati( la alegerea instalatiilor de protectie se &or mai a&ea in &edere: gabaritul( elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare( tipizarea +modularea0 subansamblelor( in&ariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare +&ibratii( temperatura &ariabila( &ariatia regimului de functionare al instalatiei prote'ate0" C problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de masura( care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie( precum si comportarea acestora la functionarea sistemului prote'at in regim deformant si dezechilibrat" Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare +de curent( de tensiune( de putere0 si utilizarea semnalelor numerice( in cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate" Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiecti& pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor( chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem"

RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructi& si se dau in cataloagele +prospectele0 firmelor constructoare" Principalii parametri sunt: curentul nominal( tensiunea nominala( &aloarea de actionare +pornire0( &aloarea de re&enire( factorul de re&enire( timpul propriu de actionare( puterea consumata( puterea comandata de contactele releului( numarul si pozitia normala +inchis( deschis0 a contactelor( stabilitatea termica si dinamica" $lasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:

-0 dupa modul de conectare: primare( secundare +monta' indirect0A 20 dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta +prin intermediul altor relee sau dispoziti&e0A D0 dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie( magnetoelectrice( electrodinamice( termice( electronice cu componente discrete sau cu microprocesoareA ?0 dupa caracteristica de timp: dependenta sau independentaA B0 dupa forma caracteristicii de lucru: cerc( elipsa( histerezis( semiplan etc" RELEELE TERMICE 1eleele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrri&a efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice" Se folosesc relee termice tip <SA cu lamele bimetalice in monta' direct pana la si relee tip <SAE( in monta' indirect cu transformatoare de curent trifazate" #unctionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care e%ista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice prote'ate si ale releului de protectie( pentru durate diferite ale suprasarcinii" Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu a'utorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor" $ircuitul de protectie poate fi pre&azut si cu compensare in functie de temeperatura mediului ambiant" $alculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic( cu relatia: Se alege curentul de scr&iciu +7(0 al releului termic astfel incat sa e%iste relatia: 7n functie de curentul de ser&iciu se alege curentul nominal si tipul releului termic" #unctionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant" <impii de declansare sunt influentati si de starea rece +repaos0 sau calda +functionare0 in care se afla motorul prote'at" /alorile coeficientului de corectie F( sunt prezentate in tabelul de mai 'os

<empmediului*2.*-..-.DB?.?BB.$oeficientde corectie.(@3.(5.(5D.(5@-(.3-(--(--(-B /erificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul +0 si se porneste motorul din stare rece" 8upa ce a functionat -B minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze" 1eleul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute" 8aca nu declanseaza( se &a roti butonul de regla' spre limita inferioara pana cand releul declanseaza" Se monteaza siguranta fuzibila( iar dupa pauza necesara se &erifica daca releul nu declanseaza la pornire" Ga baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale corpurilor datorita incalzirii" $el mai simplu releu termic consta dintr*un tub de sticla inchis( pre&azut cu doi electrozi( in interiorul tubului gasindu*se mercur" 7nchiderea contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercurului( in momentul in care ni&elul mercurului aduce in contact electric cei doi electrozi" $ele mai raspandite relee termice sunt releele cu bimetal" 8upa modul in care se realizeaza incalzirea bimetalului se deosebesc relee cu incalzire directa( indirecta si mi%ta" Ga cele cu incalzire directa curentul electric trece prin bimetal( iar la cele cu incalzire indirecta bimetalul este incalzit de la un rezistor( prin care trece curentul electric" 1eleele termice sunt utilizate( in special( la protectia motoarelor electrice impotri&a supracurentilor de durata" Relee electroma !et"ce #e c$re!t &" te!&"$!e Principalele parti componente ale unui releu elecliomagnelic sunt: * elementul sensibil ES care transforma semnalul de intrare x +curent( tensiune0 intr* un semnal de alta natura x* necesar functionarii releului +cuplu mecanic acti&0A * elementul comparator C realizeaza compararea semnalului x* de la iesirea elementului ES cu un semnal prescris xR de aceeasi natura fizica +cuplu mecanic rezistent0A * elementul de e%ecutie E realizeaza in functie de rezultatul comparatiei %HH( una din &alorile de iesire ale releului ym * neactionat (x* < xR) sau yM I actionat (x* > xR).

Relee de curent 1eleele de curent tip RC-2 sunt construite ca relee ma%imale( actionarea acestora obtinandu*se la cresterea intensitatii curentului peste &aloarea reglata IR conditia de actionare fiind I > IR.. Elementul sensibil al releelor de curent electromagnetice este un electromagnet format din circuitul magnetic !( pe care este amplasata o bobina de curent 2 +numar mic de spire de diametru corespunzator intensitatii nominale0 pre&azuta cu priza mediana" Armatura " a electromagnetului este o lamela feromagnetica in forma de # si care se poale roti in intrefier in 'urul a%ului lagarului $. Pe acest a% este fi%at dispoziti&ul de reglare a &alorii prescrise a curentului IR si care este formal dintr*un resort spiral %( a%ul & scara gradata ' butonul de reglare (. Elementul de comparatie este format din acest dispoziti& si armatura mobila $ la ni&elul careia se manifesta un cuplu electromagnetic acti& Ma proportional cu &ariatiile semnalului de intrare I( respecti& un cuplu rezistent Mr general prin tensionarea resortului spiral % 1eleul actioneaza daca este indeplinita conditia: Ma)*i+(,+I)2-*m+IR)MR Aceste relee sunt pre&azute cu un contact normal deschis ,. sau cu un contact cu pol comun( normal deschis * normal inchis ,.-C-,I +starea normala a contactelor corespunde bobinei nealimentate0 si care este actionat( la deplasarea armaturii mobile( prin intermediul piesei electroizolante /. Pentru e%tinderea domeniului de utilizare se utilizeaza eclisa !0 care in functie de politia de monta' permite utilizarea intregii infasurari (In12) sau numai a unei 'umatati (In). $aracteristica timp*curent a releelor electromagnetice de curent este practic independenta de curent dupa ce sa depasit pragul de actionare +scaderea timpului de actionare fata de &aloarea de actionare esie de ma%im 20 2 pentru "+In 0" <impul propriu de actionare

este de ta) 0 0%0 ! 3 in functie de curentul nominal In) 0 0%200 4 iar factorul de re&enire arc &alorii( *r > 0 (%" Relee de ten3iune 1eleele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip ma%imal +&ariantele R5-" R5-"S0( cu actionare la &alori ale tensiunii 6 > 6R fie de tip minimal +&ariantele R5-$ R5-$S) care actioneaza la &alori ale tensiunii 6 < 6r 6R fiind tensiunea reglala" 1eleele ma%imale de tensiune au un contact normal deschis( cele minimale au un contact normal inchis care se deschide atunci cand este indeplinita conditia de functionare normala 6 - 6n si se inchide atunci cand tensiunea scade( sub &aloarea reglata 6R ) 0 (0 / 6n ( semnalizandu*se o situatie anormala de functionare" 1eleele de tensiune R5"S R5-$S au bobina de tensiune alimentata in curent continuu( tensiunea aplicata bobinei este obtinuta prin redresarea tensiunii alternati&e de intrare( pe aceasta cale obtinandu*se atenuarea &ibratiilor armaturii mobile a electromagnetului" Pentru &alori mari ale tensiunii de intrare +linii electrice( motoare de m.t.0 releele de tensiune se conecteaza prin intermediul transformatoarelor de tensiune cu tensiunea secundara standardizata de !007.

Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip RC-2 7ncercarile se efectueaza utilizand monta'ul:

Parti componente -* 2* 7* J-*contact fi% J2*contact mobil SIGURANTE (U)I*ILE DE +OASA SI INALTA TENSIUNE S" $ra!ta 2$3"4"la e&te $! a5arat #e 5rotect"e care "!trer$5e c"rc$"t$l "! care e&te co!ectat6 ca!# c$re!t$l electr"c #e5a&e&te $! a!$m"t t"m5 o 7aloare #ata6 5r"! to5"rea $!$"a &a$ ma" m$ltor eleme!te 2$3"4"le. resort +arc0 armatura mobila bobina electromagnetica

Sigurantele fuzibile se grupeaza in doua clase de functionare( care definesc domeniul de curent pe care il pot intrerupe: K K cla3a de 8unctionare g +sigurante de uz general0 cuprinde sigurantele ale caror elemente cla3a de 8unctionare a +sigurante asociate0 cuprinde sigurantele ale caror elemente de de inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu curentul lor nominalA inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu curentul lor nominal si pot intrerupe in conditii precise toti cureniii de la un anumit multiplu al curentului nominal pana la capacitatea lor nominala de rupere" Sigurantele fuzibile sunt aparate cu intrerupere automata( care prote'eaza circuitele de iluminat si de forta impotri&a efectelor termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina si scurt*circuit" Sigurantele fuzibile se caracterizeaza printr*o constructie foarte simpla si robusta( care au incorporato ca element de protectie +fuzibilul0 un fir rotund sau o banda conductoare( montate in serie cu obiectul de prote'at" 7n cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari ( metalul din care este confectionat fuzibilul( a&and cea mai redusa stabilitate termica din intreg circuitul( se topeste si intrerupe curentul( realizand protectia" Procesul deconectarii cu sigurantele fuzibile se compune din urmatoarele faze distincte : a0 incalzirea elementului fuzibil pana la temperatura de topireA b0 topirea si &aporizarea elementului fuzibilA c0 aparitia arcului dupa straoungerea spatiului dintre contactele siguranteiA d0 stingerea arcului( care pro&oaca rupere curentului si deci deconectarea circuitului" MA17 S<A8A187LA<E P17/798 PE1#C1MA<EGE S7:)1A9<EGC1 #)L7;7GE Proprietatile si performantele sigurantelor fuzibile cu mare putere de rupere sint definite prin urmatorele marimi general acceptate : curentul nominal al soclului curentul nominal al elementului fuzibil tensiunea nominala felul curentului frec&enta puterea nominala de rupere caracteristica timp*curent curentul limita de topire factorul de topire

caracteristica de limitare tipul constructi& consumul propriu 7n continuare ne &om referi la parametri cei mai importanti" Aptitudinea unei sigurante fuzibile de a intrerupe un anumit curent de scurtcircuit se e%prima astfel : curentul de rupere +capacitatea de rupere0 a sigurantei ( indicat prin &aloarea ma%ima a curentului de scurtcircuit( pe care il poate intrerupe siguranta( in conditii de incercare precizate de norme( aceasta raminind fara deteriorari A puterea de rupere a sigurantei la scurtcircuit se poate determina pentru circuitele de curent alternati& din relatia : " 8eoarece in baza acestei realtii cele doua marimi se pot deduce una din alta ( este suficient sa se indice numai una dintre ele" 7n toate tarile din Europa prin curent de rupere se intelege curentul de scurcircuit de soc simteric ce s*ar stabili in circuitul dat ( in cazul in care siguranta ar fi scoasa din circuit prin suntare" Caracater"&t"ca t"m58c$re!t t=f+70 ( reprezentata prin &ariatia timpului de functionare a sigurantelor fuzibile in functie de supracurent( se poate e%prima in doua &ariante de caracteristici temporale : caracteristica de topire a elementului fuzibil( care e%prima dependenta dintre timpul de la inceputul scurtcircuitului pana in momentul topirii fuzibilului ( si &aloarea prezumata a curentului de scurtcircuit ( presupus constant A caracteristica de intrerupere a elementului fuzibil ( care e%prima dependenta dintre durata totala pana la intrerupere si acelasi curent de scurtcircuit prezumat" 8urata de ardere a arcului fiind de ordinul a BH-.M s se negli'eaza si pentru dureate de topire mai mari ca 8in aceasta cauza in prospecte se indica numai caracteristica de topire" Prin e%primarea curentului de scurtcircuit prezumat( ca multiplu al curentului nominal s*a reusit reprezentarea printr*o singura curba a tuturor caracteristicilor de protectie a sigurantelor de aceasi contructie dar de curenti nominali diferiti" Protectia instalatiilor electrice prin sigurnate fuzibile se face confruntand caracteristica terminca a obiectului prote'at cu caracteristica de protectie a fuzibilului sigurantei" ( cele doua caracateristici se pot considera practic identice in zona curentilor mici de scurtcircuit"

$aracteristica termica a unui obiect din instalatia electrica este curba care reprezinta dependenta dintre timpul in cursul caruia temperatura parti celei mai incalzite a obiectului atinge &aloarea limita admisibila si &oaloarea suprascurtcircuitului" #ata de intrerupatoarele obisunuite sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere au un mare a&anta' ( in sensul ca aceste sigurante pot limita considerabil &aloarea unui curent de scurtcircuit( realizand ruperea acestuia inainte ca el sa fi a'uns la &aloarea ma%ima" Aceasta aptitudine a sigurantelor fuzibile cu mare putere de rupere se ilustreaza prin caracteristica de limitare( care reprezinta &aloarea de &arf atinsa de curentul de scurtcircuit( limitat prin prezenta sigurantei( in functiede &aloarea efecti&a a curentului de scurtcircuit prezumat"

E/OLUIA ELEMENTELOR (U)I*ILE -I SOLUII CONSTRUCTI/E NOI 8in punct de &edere constructi& ( siguranele se e%ecut deschise( c!nd arcul electric este stins n aer liber i nchise( cand arcul este stins intr*un tub din fibra sau porelan nchis la capete far sau cu umplutur de nisip" Pentru a obine puteri de rupere mari s*a obser&at c n timpul arderii firului fuzibil trebuie s se reduc la minim cantitatea de &apori metalici" )tilizarea firelor fuzibile de cupru sau argint( care comparati& cu plumbul au o foarte bun conducti&itate electric i punct de topire ridicat( a permis mrirea densitaii de curent n fuzibil i obinerea unor seciuni de fire mai reduse " Siguranele fuzibile umplute cu nisip pur i uscat( comparati& cu firele fuzibile n aer ( au o putere de rupere foarte mare( a&!nd n anumite condiii un accentuat efect de limitare a curenilor de scurtcircuit" 9isipul aglomerat uniform de*a lungul firului fuzibil( manifest un puternic efect de rcire asupra coloanei de arcA &apori metalici ( rezultai din topirea fuzibilului( difuzeaz rapid printre granulele de nisip( fa&oriz!nd deionizarea spaiului i astfel arcul se stinge repede far nregistrarea unor manifestri &iolente" 4n 'urul firului fuzibil ia natere un conglomerat &irtos +omida de nisip sinterizat0n masa caruia sunt ngolbate granule de nisip din imediata apropiere a firului fuzibil" $ontactul firului cu nisipul care are o

buna conducti&itate termica ( permite marirea densitatii de curent n fuzibil i deci sa se utilizeze fire fuzibile mai subiri decat ar fi necesar n cazul firelor n aer liber" Elemente fuzibile e%ecutate din materiale cu punct de topire ridicat +cupru sau argint0 ( la suprasarcini mici i de lung durata solicit intens termic sigurana" <otui nu se poate renuna la aceste metale deoarece au o serie de a&anta'e : firele fuzibile sunt mai subiiri i masa de metal topit mai mic( crescand astfel puterea de rupere a siguranei" Micorarea solicitrii termice a elementelor fuzibile din cupru sau argint ( la suprasarcini de lunga durat( s*a reuit pe baza fenomenului denumit efect metalurgic" Este cunoscut ca anumite alia'e eutectice de staniu si plumb usor fuzibile ( daca &in in contact in stare topita cu unele metale greu fuzibile +cupru( argint( alama0( sunt capabile sa le dizol&e" Pentru declansarea acestui fenom intr*o sigurana este ne&oie ca pe elementul fuzibil ( e%ecutat dintr*un metal cu punct de fuziune ridicat( s se prind prin lipire o mic picatur +bobit0 dintr*un metal cu punct de fuziune sczut +staniu( eutecticul plumb*cadmiu( etc0" 7n momentul cand elementul fuzibil ( sub actiunea supracurentului ( atinge temperatura de topire a picturilor( acetsea se topesc i dizol& metalul elementului fuzibil n punctul de lipire la temperaturi inferioare temperaturii de topire a elementului" Procesul de difuzare a metalului picaturii se intensific o data cu creterea ncalzirii( producandu*se o e&oluie n a&alan" Arcul de ntrerupere ia natere chiar n zona picaturii( unde masa topit conine un alia' cu mare rezisti&itate i deci unde ncalzirea este mai puternic" Acest arc topete i restul lungimii elementului fuzibil" Siguranele cu efect metalurgic au caracteristica de topire inert +cu ntarziere0" SIGURANE (U)I*ILE DE CONSTRUCIE INDIGEN, Elementele principale ale siguranelor sunt soclul ( patronul +care are incorporat elementul fuzibil i firul de semnalizare0 i capacul +filetat pentru soclu0" Pentru cureni de scurtcircuit de &aloare mai redus se e%ecut sigurane tubulare de D.A i @5A " Pentru protecia circuitelor la cureni de scurtcircuit mari se e%ecut sigurane fuzibile cu mare capacitate de rupere ( alcatuite din patron +cu doua cuite de contact0( fuzibil +cu aciune rapid i ultrarapid0 si suportul +cu furci de contact0" 7ntroducere i scoaterea pantronului din furci se realizeaz prin intermediul unui m!ner izolat detaabil" Aceast operaie manual se face c!nd prin barele circuitului nu e%ist curent" Astfel( se e%ecut sigurane fuzibile cu mare putere de rupere tip MP1( pentru c"a" de -..( -2B( -@.( 2..( 2B.( D-B( ?..( B..(@D. A i pentru c"c" de 2B. i ?.. A "

Sigurane fuzibile de -@A "

Sigurana fuzibila de 2. A"

Sigurane fuzibile de 'oas tensiune"

REOSTATUL 1eostatul a'ut la a'ustarea rezistenei electrice ntr*un circuit" Este un rezistor &ariabil cu doua borne" Acestea sunt proiectate pentru a rezista la cureni si &olta'e mari" 8e regul aceastea sunt fabricate din s!rm cu o rezisten electric ridicat infurat a&!nd un selector montat pe laterala acestuia" )neori reostatele sunt fabricate prin nfurarea s!rmei n 'urul unui cilindru rezistent la cldur a&!nd un cursor*selector format dintr*un anumit numr de ((degeteN ce fac contact cu un numar mic din nfurri" ((8egetele pot fi mutate d*ea lungul bobinei pentru ai crete sau scade rezistena electric" 1eostatele ( n general sunt folosite ca rezistoare &ariabile n loc de poteniometre"