Sunteți pe pagina 1din 4

Leucocitoza este o afectiune caracterizata de existenta unor valori peste limita normala a leucocitelor din sange.

Cauzele leucocitozei
- infectia - o infectie este o cauza comuna de declansare a leucocitozei. Aceasta poate fi determinata de germeni numite bacterii, de virusuri sau paraziti (care traiesc in interiorul intestinelor unei persoane). Pneumonia si varicelasunt alte tipuri de infectii care ar putea provoca leucocitoza. - inflamatia - inflamatia (edem, roseata, durere) este o alta cauza frecventa de leucocitoza. Artrita este o inflamatie a oaselor care poate sta la baza aparitiei bolii. Articulatia este locul in care se unesc doua oase. - leziuni ale tesuturilor - leucocitoza se poate declansa atunci cand tesuturile corpului sunt lezate, ca urmare a diverse situatii (cum ar fi arsurile, de exemplu). Printre bolile care au ca rezultat leziunile tisulare sunt cancerul sibolile de inima. - reactii imune - leucocitoza poate sa apara atunci cand reactia sistemului imunitar este prea puternica. Acest lucru se poate intampla in timpul unei crize de astm sau alergie. - probleme ale maduvei osase - numarul de globule albe poate fi depasit atunci cand maduva le produce in mod excesiv. Situatia poate fi intalnita in boli ca leucemia (cancer de sange sau de maduva osoasa). Aceste tipuri de globule albe nu functioneaza ca cele normale. Alte afectiuni ale maduvei osoase care ar putea determina formarea peste limita a leucocitelor, sunt: policitemia vera, mielofibroza si trombocitopenia. Pentru mai multe detalii legate de aceste boli, se va cere sfatul medicului. - medicamente - unele substante medicamentoase pot provoca leucocitoza. Acestea sunt cele utilizate pentru tratamentul bolilor inflamatorii, tulburarile de sanatate mintala, cancer si problemele respiratorii. Persoanele care urmeaza tratament medicamentos ar trebui sa intrebe medicul daca unul din medicamente ar putea declansa leucocitoza. - stresul - stresul emotional sau fizic fac parte din factorii care declanseaza leucocitoza, in situatia in care organismul este fortat dincolo de limitele sale (cum se intampla, de exemplu, in cazul exercitiilor fizice extreme). Interventiile chirurgicale, convulstiile, tremuraturile necontrolate, dar si diverse afectiuni pot stresa organismul.

Semne si simptome
Unele persoane, se pot afla in situatia in care sa nu prezinte manifestari ale leucocitozei. De obicei, simptomele sunt cauzate de boala care a provocat leucocitoza: - febra; - sangerari sau vanatai; - senzatie de slabiciune, oboseala sau stare generala de rau; - ameteli, lesin sau transpiratie; - dureri sau furnicaturi la nivelul bratelor, picioarelor sau abdomenului; - tulburari respiratorii; - probleme mentale; - tulburari de vedere; - pierderea inexplicabila in greutate sau apetit scazut.

Cum este diagnosticata leucocitoza?


Medicul va pune diagnosticul de leucocitoza pe baza rezultatelor obtinute in urma unui test de sange care determina cantitatea celulelor albe din sange. Acest test se numeste hemoleucograma completa (CBC). Specialistul va incerca sa identifice cauza leucocitozei, va dori sa cunoasca istoricul medical al pacientului si simptomele bolii. Doctorul trebuie sa stie

daca pacientul a trecut prin stres emotional sau fizic, care este programul acestuia, in mod normal, pe parcursul unei zile, daca sufera de alergii. De asemenea, medicul va face un examen fizic complet, bolnavului. Este posibil sa fie necesare si alte examene si analize de sange cum ar fi frotiu de sange periferic, care va determina forma si configuratia globulelor albe. Acesta va arata si daca o persoana are prea multe leucocite de un anumit tip. Medicul poate solicita si diverse analize de maduva osoasa pentru a verifica prezenta anumitor boli. Doctorul va face investigatii pentru a depista infectii sau posibilele cauze ale leucocitozei. Orice pacient se va adresa medicului daca doreste sa obtina mai multe informatii privind aceste teste si analize.

Leucemia este un cancer al celulelor sangelui. Celulele din sange sunt produse in maduva osoasa, care este un tesut prezent in majoritatea oaselor. In leucemie, maduva osoasa incepe sa produca prea multe leucocite (celulele albe) si uneori acestea nu-si mai indeplinesc functiile. Aceste celule se inmultesc in continuu, cand ar fi normal sa se opreasca din acest proces. Ele pot avea o diviziune celulara mult mai rapida decat celelalte celule. Sunt patru tipuri principale de leucemie:

-leucemie limfoblastica acuta (ALL): este frecventa la copii, dar poate aparea si la adulti
- leucemie mieloida acuta (AML): poate afecta atat adultii cat si copiii - leucemie limfoida cronica (CLL): este cea mai frecventa forma de leucemie a adultului, afectand in special batranii; copiii fac foarte rar aceasta forma, de obicei afectand persoanele de peste cincizeci de ani - leucemie mieloida cronica (CML): aceasta forma apare in special la adulti.

Cauze
Cauzele leucemiei nu sunt foarte bine cunoscute. Nu se cunoaste de ce unii oameni fac acesta boala si altii nu. Cercetarile au aratat ca unii oameni sunt mai predispusi decat altii la a face aceasta boala. Un factor de risc este orice factor ce poate creste sansa de a avea o afectiune. Factorii de risc pentru leucemie sunt: - tratamentele de chimioterapie (utilizate in tratamentul cancerului) - expunerea la o serie de radiatii sau substante chimice la locul de munca - fumatul. Majoritatea oamenilor cu aceasta afectiune nu au acesti factori de risc. Leucemia nu se transmite de obicei genetic, dar exista rare cazuri in ceea ce priveste leucemia limfatica cronica.

Simptome
Simptomele depind de cat este de avansata boala si pot include: - febra si transpiratii nocturne - infectii frecvente si neobisnuite

- astenie si fatigabilitate - cefalee (durere de cap) - aparitia de echimoze (vanatai) pe corp si sangerari la nivelul gingiilor si la nivelul rectului - cresterea in dimensiuni a abdomenului, dureri in partea stanga a acestuia sau in umarul drept, datorita splineimarite - tumefierea nodulilor limfatici de la nivelul axilei, gatului sau la nivelul canalului inghinal - scaderea poftei de mancare si scaderea in greutate deoarece exista senzatia de plenitudine. Formele cronice de leucemie, de cele mai multe ori, nu dau nici un simptom decat cand boala este avansata.

Factori de risc
Factorii de risc pentru aparitia leucemiei sunt: - fumatul: 20% dintre persoanele cu leucemie mieloida acuta fumeaza sau folosesc produse ce contin tabac - expunerea la nivele crecute de radiatii: persoanele care au fost aproape de zonele exploziei bombelor atomice din Japonia, din timpul celui de-al doilea razboi mondial sau persoanele din Ucraina care au fost in zona unde a avut loc accidentul nuclear de la Cernobil, au un risc foarte mare de a face leucemie - expunerea la substante chimice, cum ar fi benzenul sau formaldehida: uneori aceasta expunere se realizeaza la locul de munca - chimioterapia si radioterapia utilizate in tratamentul cancerului - boli genetice, cum ar fi sindromul Down (afectiune congenitala determinata de prezenta unui cromozom supranumerar la nivelul perechii 21 de cromozomi) - infectia cu virusul HIV - alte boli ale sangelui, cum ar fi sindromul mielodisplazic - transmiterea genetica, in special in cazul formei de leucemie cronica mieloida.

Hemofilia este o boala hematologica genetica care afecteaza cu precadere barbatii. Aceasta apare cand sunt mosteniti factori ai coagularii anormali, facandu-i inacapabili sa functioneze normal.

Cauze
Hemofiliile A si B sunt cauzate de un defect mostenit al unei perechi de cromozomi. Hemofilia este o boala genetica transmisa X-linkat. Este numita astfel pentru ca defectul este situat pe cromozomul X. Tatii transmit gena defecta la fiice nu si la fii, iar mamele sunt purtatoare. Hemofilia apare aproape intotdeauna la baieti. Baietii fac boala prin mostenirea genei defecte de la mama. La fete, apare foarte rar, intrucat ele necesita mostenirea genei defecte de la ambii parinti. Defectul genetic afecteaza cantitatea factorului coagularii si functia acestuia. Cu cat exista o cantitate mai mare de factor anormal al coagularii, cu atat este mai severa hemofilia. Desi hemofilia este o boala genetica, aproape o treime din populatia cu hemofilie nu are istoric familial de boala. In aceste cazuri, hemofilia apare spontan, in momentul in care un cromozom normal dezvolta o anomalie (mutatie) care afecteaza gena ce determina productia

de factori ai coagularii. Un copil nascut cu o astfel de mutatie poate prezenta boala sau poate fi purtator sanatos. Doar femeile sunt purtatoare.

Tipuri de hemofilie
Exista doua tipuri majore de hemofilie: - hemofilia A care este cauzata de un deficit de factorul VIII activat al coagularii. Aproximativ 80% din populatia hemofilica prezinta forma A, iar majoritatea acestor cazuri sunt severe. Aproximativ 1 la 5000 de baieti este nascut cu hemofilia A - hemofilia B (boala Christmas) care este cauzata de o lipsa a factorului IX al coagularii. Apare mai rar, doar 1 la 30000 de baieti. Hemofilia este, de obicei, clasificata in functie de severitatea sa. Exista 3 grade de severitate, desi se poate trece din unul in altul.

Simptome
Simptomele bolii sunt observate in timpul copilariei. Persoanele cu forme minore de boala, pot sa nu prezinte simptome pana tarziu in timpul vietii. Desi exista mai multe tipuri de hemofilie, simptomele sunt aceleasi. Exista semne care pot fi observate la scurt timp dupa nastere: - sangerare intramusculara, rezultand un hematom profund dupa administrarea vitaminei K de rutina - sangerarea prelungita dupa circumcizie la baieti - in cazuri rare, sangerare prelungita dupa taierea cordonului ombilical. Alte simptome ale hemofiliei includ: - sangerare intraarticulara sau intramusculara care cauzeaza dureri si edeme - sangerare anormala dupa o accidentare sau o interventie chirurgicala - echimoze (invinetiri) usor aparute - epistaxis (sangerare pe nas) frecvent - hematurie (sange in urina) - sangerare dupa o interventie stomatologica

Factori de risc
Hemofilia este o boala ereditara, transmisa genetic. Riscul aparitiei hemofiliei la un copil depinde de materialul genetic al parintilor. Uneori, un copil se naste cu hemofilie datorita mutatiilor care se produc la nivelul cromozomilor de la nivelul ovulelor sau spermatozoizilor de la unul sau ambii parinti. Cercetatorii nu cunosc motivele de ce apar aceste mutatii la unii oameni.