Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

ECHILIBRUL DINTRE VIATA PERSONALA SI VIATA PROFESIONALA CUM AFECTEAZA MUNCA VIATA PERSONALA

REFERAT MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Prof. Coord: Antoniu Eliza Studenti: Alexandra Cirja eni!a "on#ea

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

Trai$ intr%o e&o#a ultra%$oderna in #are !enti$entul de 'nu a$ ti$&() de a*itatie freneti#a e!te re!i$tit &retutindeni. +n #ontextul realitatii de azi) in #are $ajoritatea oa$enilor jon*leaza #u o !erie de roluri diferite ,an*ajat-a) $ana*er) &arinte) !ot-!otie.) #er#etatorii din do$eniul &!i/olo*iei or*anizationale !%au axat tot $ai $ult &e a#e!t !u0ie#t. Con#luziile la #are au ajun! a#e!tia !%au !tru#turat in #ate1a $odele ale intera#tiunii dintre 1iata &rofe!ionala i 1iata de fa$ilie. A!tfel) &ute$ 1or0i de feno$ene !o#io%&rofe!ionale de ti& !&illo1er) #o$&en!are) !e*$entare !ie&uizarea re!ur!elor. Spillover%ul e!te &ro#e!ul &rin #are ex&erientele dintr%un rol afe#teaza ex&erientele din #elalalt rol) fa#and #ele doua roluri $ai a!e$anatoare) exi!tand &atru for$e !&e#ifi#e: al !tarii de !&irit) al 1alorilor) al a0ilitatilor !i al #o$&orta$entelor) #ate*orii #are &ot lua forme pozitive ,de exe$&lu) 0u#uria unui e1eni$ent de fa$ilie !e tran!fera !i in #ontextul de 0u!ine!!. !au din #ontra forme e!"tive ,#and fru!trarea a#u$ulata la !er1i#iu !e re&er#uteaza in fa$ilie.. Compensarea fa#e referire la !ituatia in #are oa$enii in#ear#a !a !u&linea!#a defi#ientele unui rol &rintr%o i$&li#are $ai inten!a in #elalalt rol ,de exe$&lu) un tata #are nu are &arte de !ati!fa#tii in &lan &rofe!ional) !e refu*iaza ex#e!i1 in 1iata de fa$ilie.. Segmentarea ex&li#a deli$itarea totala a 1ietii &rofe!ionale de #ea &ri1ata ,de exe$&lu) exi!ta &er!oane #are &ot !u&ri$a ori#e *anduri) !enti$ente i #o$&orta$ente le*ate de $un#a in afara orelor de &ro*ra$.. Cu totii a1e$ #el &utin un #ole* '2or3a/oli#() unii dintre a#e!tia e1oluand in#et) dar !i*ur) #atre al &atrulea feno$en !o#io%&rofe!ional % epuizarea resurselor. A#e!taa&are atun#i #and !unt tran!ferate re!ur!e finite ,ti$&) atentie. dintr%un do$eniu in #elalalt do$eniu) #reand un deze#/ili0ru intre re!ur!ele alo#ate 1ietii &ri1ate !i #elor &ro&rii #arierei &rofe!ionale ,"al0e!le0en i 4/eeler) 5667.. De ce este atat de dificila atingerea unui echilibru intre cele doua dimensiuni? Un $oti1 ar fi programul de lucru prelungit. Studiile arata #a o$ul &oate fun#tiona in &ara$etrii nor$ali $axi$u$ 86 ore- zi) du&a #are de1ine inefi#ient. Alte $oti1e ar fi facilitatile reduse de ingrijire si educare a copiilor!au difi#ultatea din &un#t de 1edere al #o!turilor &entru &arinti) distributia inegala a sarcinilor din cadrul familiei. +n #ele $ai $ulte dintre #azuri) a#e!t #onfli#t are dre&t #auza !i un management defectuos al timpului. Nu de &utine ori !e inta$&la #a un an*ajat !a fie ne1oit !a alea*a intre a &arti#i&ia la o intalnire de afa#eri !au a $er*e la !edinta #u &arintii. +n anu$ite #azuri #o$&orta$entele re#o$&en!ate la lo#ul de $un#a &ot fi in#o$&ati0ile #u ex&erientele fa$iliale. S&re exe$&lu) un $ana*er autoritar #are !tie !a tra!eze !ar#ini #lare !i i$&une re!&e#t !u0ordonatilor !ai) nu e!te la fel de a&re#iat de fa$ilie da#a a#a!a e!te la fel de 9i$&unator( #u #o&iii !ai.

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

Con!e#intele #onfli#tului intre $un#a !i 1iata de fa$ilie !e ra!fran* atat la ni1elul an*ajatului #at !i an*ajatorului.An*ajatul &oate fi afe#tat de &ro0le$e de !anatate- de&re!ieanxietate- !ati!fa#tia !#azuta la lo#ul de $un#a) #eea #e &oate fa#e #a an*ajatorul ,#o$&ania. !a !e #onfrunte #u o #re!tere a flu#tuatiei de &er!onal !i a0!entei!$. Cum sa obtii un echilibru intre viata profesionala si cea personala? :e!tea 0una e!te #a exi!ta !olutii or*anizationale) reale !i 1ia0ile) a!tfel in#at atat an*ajatul) #at !i an*ajatorul !a fie $ultu$iti.Co$&aniile $izeaza &e dez1oltarea unei culturi or*anizationale de ti& 9fa$il;%friendl;() &ro$o1and !i in#urajand an*ajatii !a i!i atin*a in a#ela!i ti$& atat o0ie#ti1ele &er!onale #at !i #ele &rofe!ionale. O #o$&anie #are 1izeaza !a i$&le$enteze a!tfel de &oliti#i or*anizationale tre0uie !a fie foarte 0ine an#orata in realitate !i !a #unoa!#a ne1oile an*ajatilor) $entinand un e#/ili0ru o&ti$ intre re!&on!a0ilitatile &o!tului !i #ele in afara orelor de 0irou. A#e!t e#/ili0ru dezira0il &oate fi &o!i0il nu$ai da#a intre an*ajat !i an*ajator exi!ta un ra&ort de &arteneriat) de !u!tinere re#i&ro#a. Or*anizatia &oate 1eni in !&rijinul an*ajatului oferindu%i !&re exe$&lu &o!i0ilitatea de a a1ea un &ro*ra$ flexi0il de $un#a) de a fa#ilita in*rijirea #o&iilor &rin #on!truire in &roxi$itatea #o$&aniei a unor #re!e) *radinite !au oferind &o!i0ilitatea de a lu#ra de a#a!a !i de a%!i !ta0ili &ro*ra$ul de lu#ru. Pe de alta &arte fa$ilia tre0uie !a dea do1ada de intele*ere &rin a#ordarea !u&ortului la ni1el e$otional. Viaa profesional i cea personal nu trebuie privite ca dou domenii diferite care se afl permanent ntr-o competiie. Ele trebuie s se completeze pentru a aduce beneficii n ambele direcii.

Echilibrul <ntre 1iaa &rofe!ional= i #ea &er!onal= &oate fi atin! &rin *=!irea i) 0ine<nele!) $eninerea unui rit$ o&ti$ <ntre re!&on!a0ilit=ile &rofe!ionale i #ele &er!onale &entru a e1ita !ituaiile in #are !a ai !u##e!! &e unul dintre &lanuri &rin !a#rifi#area #eluilalt. Cu #>t ur#=$ $ai $ult &e !#ara #arierei) ne i$&li#=$ $ai $ult) !unte$ $ai loiali an*ajatorului. Mun#a ne a0!oar0e #u totul i) din neferi#ire) nu !e $ai &=!treaz= un e#/ili0ru <n #eea #e &ri1e te #antitatea de ti$& i de efort &e #are o a#ord=$ $un#ii i #ea dedi#ata 1ieii &er!onale. S#o&ul 1ieii de1ine $un#a. St=$ &e!te &ro*ra$) $un#i$ <n 2ee3end. Fa&tul #a nu $ai a1e$ ti$& li0er ne adu#e) &e l=n*= o0o!eala fizi#= i !t=ri de irita0ilitate) ten!iune #are !e tran!$it i fa$iliei. Si a#u$ 1in ur$=toarele <ntre0=ri: Mun#i$ &entru 0ani? Pentru a #u$&=ra o #a!= nou=) &entru a a!i*ura #ondiii de 1ia= $ai 0une) &entru edu#aia #o&iilor !au &entru !i*urana finan#iar=? R=!&unde$ afir$ati1 i) in &lu!) #= o fa#e$ &entru &artenerul no!tru. ar #eea #e tre0uie != <ntele*e$ e!te #= feri#irea i &l=#erea nu !unt oferite de 0ani) #i de fa&tul de a <$&=rt=i #u #eilali. Aa #u$ a$ &rezentat anterior) 1iaa <n!ea$n= e#/ili0ru i $eninerea a#e!tuia.

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

Iata cteva sfaturi n direcia aceasta: 8. Cand &le#i de la 0irou deconecteaza-te de munca de a#olo. Pri$ul &a! &entru a a#orda o $ai $ulta atenie 1ieii &er!onale e!te de a <ntreru&e ori#e #onexiune #u $un#a du&= orele de &ro*ra$. +$&une%ti &ro&riile 0ariere: de exe$&lu) <n#/ide%i la&to&ul du&= &ro*ra$. 5. Bucur-te c ai norocul s-i mpari viaa cu altcineva ) fie #= e!te #o&il) !o !au alt $e$0ru al fa$iliei tale. Fa&tul #= #ei de a#a!= !e 0u#ur= #>nd te aud #= !o!eti) ar tre0ui !a iti dea ari&i.

@.

Planific-i timpul. Nu%i &etre#e tot ti$&ul f=#>nd doar &lanuri le*ate de $un#=. F= i &lanuri le*ate de a#ti1it=ile fa$iliale. Anto#$ete o li!t= #u ele. Li!ta &oate != #u&rind= o 1izit= la &rieteni) o ieire la fil$) o &li$0are #u $aina !au &e jo!) o 1izit= la $uzeu. +$&ortant e!te #a toat= fa$ilia != fa#a) <$&reun=) diferite a#ti1it=i &la#ute. a#= i tu i &artenerul de 1ia= lu#rai) mprii activitile casnice. P>n= tu *=teti) el &oate != a!&ire !au &oate iei <n &ar# #u #o&iii.

B.

C.

Gasii hobb -uri comune a!tfel e1ii #a unul dintre 1oi !=%i &etrea#= ti$&ul li0er doar #u /o00;%urile !ale. Mer*i <$&reun= #u fa$ilia <n ex#ur!ii) la &e!#uit) !&orturi de iarn= !au *=!ete un jo# #are !=%<i i$&li#e &e toi. a#= a#e!te a#ti1it=i <i fa# &la#ere i te <$&line!# !ufletete) 1ei reui !=%i &=!trezi !ufletul $ereu t>n=r. Comunicarea este importanta! E la fel de i$&ortant= #a i la 0irou. M=n>n#= <$&reun= #u fa$ilia i 1ei a1ea $ai $ult ti$& de !tat de 1or0a #/iar da#= !e zi#e ))la $a!= nu !e 1or0ete)). Cu #at #o$uni#ai $ai 0ine) !#ad an!ele de a&ariie a #onfli#tului <n fa$ilia 1oa!tr=. :or0ete ori de #>te ori !i$i ne1oia #u o &rieten= !au #ole*=.

D.

7.

Daca ai copii" nu pierde nici un eveniment din viaa lor : !er0=rile de la *r=dini= i #oal=) &rezent=rile de la #er#urile &e #are le fre#1enteaza) $e#iurile <n #are joa#= i #el $ai i$&ortant nu li&!i de la !er0area de ))E $artie)). Este in firea lucrurilor ca jobul sa-ti produca stres insa in momentul in care simti ca tensiunea atinge cote alarmante trebuie sa iei atitudine. Stresul la locul de munca iti poate afecta nu numai activitatea si productivitatea dar se poate !infiltra" si in viata ta personala.

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

S&e#iali!tii !&un #a o doza de stres la locul de munca e!te nor$ala !i #a ai ne1oie de a#e!t $i# 'i$0old( &entru a%ti de!fa!ura #u$ tre0uie a#ti1itatea. +n!a e!te i$&ortant !a !tii !a fa#i diferenta intre !tre!ul de #are ai ne1oie &entru a a1ea !ufi#ienta ener*ie) a$0itie !i entuzia!$ la jo0 !i !tre!ul #are iti &oate dauna !tarii de !&irit !i !anatatii. +n ulti$ul #az) !tre!ul e!te rezultatul unor !tre!ori $ai $i#i) dar #are !unt #on!tanti !i #u$ulati1i) !i #are ajun* intr%un final !a%ti dea 1iata &e!te #a&. Stre!ul la lo#ul de $un#a &oate fi redu! tre&tat. +ata ni!te ti&!uri de #are ai ne1oie:
1. #ela$eaza-te cu o portie de muzica buna.

a#a fa#i $un#a de 0irou) #a $ajoritatea dintre noi) atun#i e!te $u!ai !a ai o &ere#/e de #a!ti in a&ro&iere !i un C !au un &o!t de radio &referat) unde !a a!#ulti &utina muzica. +n a#e!t fel) 1ei &utea !a te de#one#tezi de la !ituatia !tre!anta &rin #are tre#i. S&e#iali!tii ne re#o$anda !a ne indre&ta$ !&re $uzi#a #la!i#a) #ea $ai lini!itoare !i in!&irationala. a#a totu!i nu &rea e &e *u!tul tau) a!#ulta *enul #are iti fa#e &la#ere.

%. Suna o prietena. So#ializarea e!te o 0una $etoda de a%ti di!tra*e *andurile de la !tre!ul zilni#) a!a #a &une $ana &e telefon !i 1ezi #e $ai fa#e &rietena ta #ea $ai 0una. E1ita in!a ori#e di!#utie le*ata de jo0 !i #on#entreaza%te &e !u0ie#te &er!onaleF O #on1er!atie !#urta de #ate1a $inute te 1a de!tinde in!tantaneuF
3. Savureaza-ti gustarea de pranz. Ce1a dul#e ,dar !anato!. te 1a ajuta !a%ti li$&eze!ti

*andurile #at ai #li&i) a!a #a la!a $un#a !a a!te&te #ate1a $inuteF Ca !a te 0u#uri #u ade1arat de *u!tare) ia%ti de a#a!a un &a#/etel #u #e1a #are iti &la#e foarte $ult !i $er*i intr%un lo# unde &oti !a1ura fie#are i$0u#atura in lini!te. a#a o&tezi &entru un snac# sanatos 1ei a1ea !i $ai $ulta ener*ieF &. Indeparteaza-te de situatia stresanta' A#ea!ta e!te una dintre #ele $ai !i$&le) !i totu!i foarte &utin utilizata) $etoda de a te de%!tre!a. Pra#ti#) #and !i$ti #a !tre!ul te #o&le!te!te) &ara!e!te%l. Ridi#a%te de la 0irou !i du%te !a%ti iei un &a/ar #u a&a) o #afea) dandu%ti &utin ti$& #a !a te deta!ezi. :ei 1edea #a du&a a#eea lu#rurile ti !e 1or &area $ai #lare !i 1ei reu!i !a re#a!ti*i #ontrolul. (. Intinde-te ca sa eliberezi tensiunea. C/iar da#a lu#rezi la 0irou ori !tai in &i#ioare toata ziua) $u!#/ii 'inte&ene!#() de a#eea e!te 0ine !a fa#i din #and in #and #ate1a sesiuni de stretching$ Pur !i !i$&lu) ridi#a%ti u!or &i#ioarele !i intinde%le &entru @6 de !e#unde. +ntinde !i 0ratele #atre #er. Exer#itiile te 1or ajuta !a &ui in #ir#ulatie !an*ele !i !a oxi*enezi $ai 0ine #reierul. ). *a curat pe birou daca este dezordine' Printre fa#torii #o$uni de !tre! !unt !i ur$atorii: !i$ti #a &ierzi #ontrolul !i te !i$ti #o&le!ita. Cand ai o a!e$enea !tare) iar 0iroul tau arata #a un #a$& de lu&ta) !%ar &utea !a%ti a##entuezi !i $ai $ult !tre!ul deja exi!tent. A!a #a) or*anizeaza%ti lu#rurile de &e 0irou) a!tfel in#at !a iti &la#a !a !tai a#olo. Pune !i o &lanta) o foto*rafie) un $a*net adu! din 1a#antaF

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice, Marketing, An III

Gi0lio*rafie /tt&:--222.0i0liote#a%di*itala.a!e.ro Prof.uni1.dr.Radu EM+L+AN) Conf.uni1.dr. Ga0riela T+GU) Le#t uni1. Oli$&ia STATE) Le#t.uni1. Claudia TUCLEA) Mana*e$entul Re!ur!elor U$ane) for$at di*ital Stefan Stan#iu) Mi/aela +one!#u) Mana*e$entul Re!ur!elor U$ane) 5686) for$at di*ital O1idiu Ni#ole!#u) Mana*rii !i $ana*e$entul re!ur!elor u$ane) Editura E#ono$i#a) 566B

S-ar putea să vă placă și