Literatura comparat: elemente teoretice.

Morfologia vizionarismului poetic

Secia: Romn-o limb strin Anul al II-lea

itularul !isciplinei: Lect. univ. !r. "tlin #$i %-mail: cg$itai!&'a$oo.com

Argument
"ursul se a!reseaz stu!enilor se a!reseaz stu!enilor (acultii !e Litere !in ca!rul )niversitii !in "raiova* secia Romn-o limb +i literatur strin* zi +i I,. "oninutul are o importan !eosebit -n ca!rul curriculum-ului aca!emic* el permin! stu!enilor familiarizarea cu cele mai recente teorii !in !omeniul larg al literaturii comparate. "onceptele puse -n !iscuie le faciliteaz stu!enilor !obn!irea unor !eprin!eri +i aptitu!ini critice eseniale pentru activitatea viitoarelor ca!re !i!actice.

"uprinsul cursului
Semestrul I Unitatea de nvare nr.1 Morfologia vizionarismului poetic . %ul +i starea acestuia / Unitatea de invatare nr.2

(actorii in!uctori : (actorii i!eali 1 Imaginaia Unitatea de invatare nr.3

02 .4

(actorii in!uctori : (actorii i!eali 1 Inspiraia. 3isul +i formele subiacente Semestrul II Unitatea de invatare nr.4 (actorii in!uctori : (actorii empirici 1 Mala!iile* Stupefiantele* Alcoolul Unitatea de invatare nr.5 5. 6ro!usul Unitatea de invatare nr.6 5.7. Mo!ele !e lumi fictive versus variante e8$austive !e real Unitatea de invatare nr.7 5.0. Spaiotemporalitatea -n viziune 22

Unitatea de invatare nr.1 9biective : : (amiliarizarea stu!entului cu abor!area comparatist : Aprofun!area notiunilor !e eu* eu poetic +i vizionarism imp alocat : 70 ore

Morfologia vizionarismului poetic

;n ca!rul poeticii vizionare* trebuie* iniial* i!entificate +i analizate elementele care concur la realizarea operei literare -n forma ei !efinitiv. Morfologia comport, n interpretarea noastr, sensul de analiz explicit a structurii i a formelor componente ale viziunii, modalitatea sa de articulare n liric. Astfel avem -n ve!ere* -n principal* trei coor!onate: eul +i starea acestuia* factorii in!uctori +i pro!usul <viziunea propriu-zis* pe care o vom !iscuta +i ca e8perien -n sine* in!epen!ent !e consemnarea -n scris* +i* mai ales* ca ecou scriptural al unei e8periene* factuale sau inventate=. "ursul nostru este centrat pe !ia!a conceptual pe care o implic actul vizionar. Acesta !in urm poate fi* a+a!ar* interpretat -n !ou mo!uri !istincte . Pe de o parte, lumile imaginare (generate n actul vizionar) ne apar ca produs al unor fore ideale sau empirice. Primele (de natur non-empiric, reclam nd participarea unor factori su!iectivi) " inspiraie, imaginaie, vis " nu au n comun cu realia dec t o serie !ine determinat de constante fizice. #ltimele " maladii, stupefiante, alcool " faciliteaz poiectarea de lumi dup o anumit gril. Pe de alt parte, punem n discuie viziunea ca percepie total a lumii reale, fenomenale i, mai mult dec t at t, dac urmm o distincie $antian, a realitii suprao!iectuale, numenale. %stfel, simurile sau intelectul, impresionate ntr-un mod aparte de stimuli diveri, genereaz capacitatea de a nelege universul ncon&urtor n deplintatea sa morfologic. 'ei reclam drepturi de cunoatere universal, viziunea nu tre!uie considerat dec t o (versiune) a realitii, de vreme ce aparine, n ultim instan, unui singur su!iect receptor. ;n cele ce urmeaz* vom -ncerca s aprofun!m aceste linii !irectoare.

;ntr-un prim subcapitol* vom trata problematica eului +i a strii acestuia.

rebuie s

menionm* !e la bun -nceput* c nu putem concepe o ruptur -n tratarea acestui binom conceptual* starea fiin! ine8tricabil legat !e un factor uman. %ste -ns necesar s avem -n ve!ere faptul* !eosebit !e semnificativ -n ceea ce ne prive+te* c starea este rezultatul !irect al influenei e8ercitate asupra subiectului !e ctre factorii in!uctori. ,in acest motiv am analizat starea poetic vizionar -n acest conte8t. ;ntr-o subseciune ulterioar* ne vom ocupa !e factorii in!uctori <care sunt* !up cum am precizat* !e !ou feluri* i!eali +i empirici=. ;ntr-o parte final* vom trata viziunea propriu-zis* ca produs al factorilor in!uctori asupra eului <acesta !in urm* graie strii propice* poate e8ecuta actul vizionar=. (iin! vorba !e teme* !e factori +i !e pro!use artistice eminamente subiective* fiecare i!ee -n acest !omeniu acioneaz constructiv* teleologia interpretrii literare fiin! una a pluralitii +i a !ialogului meta- +i interte8tual. ,e aceea* punn! -n !iscuie conceptele sus-menionate* intenionm* graie unui !emers comparatist* ra!iografierea teoretic <!e vreme ce aceea practic este* virtual* imposibil= a mo!ului -n care viziunea este instaurat* la nivel te8tual* printr-un un proces la care concur factori !iver+i +i contra!ictorii.

7. %ul +i starea acestuia

%ste necesar* -nc !in !ebutul argumentaiei* stabilirea ct mai clar a cliva>ului care se instituie -ntre eul pro!uctor7 +i eul biografic. ;n acest sens* Marcel 6roust este printre cei !inti scriitori care afirm !espre o oper literar c aceasta reprezint ?pro!usul unui alt eu !ect cel pe care-l manifestm -n obiceiurile noastre* -n societate* -n viciile noastre@.0 %vi!ent* confuzia celor !ou entiti ontologice genereaz erori ma>ore -n actul interpretrii literare. ,e asemenea* mai trebuie operat o !istincie -ntre eul pro!uctor +i eul vizionar. 6rimul termen are -n ve!ere entitatea care particip la actul scriptural* cu alte cuvinte* care consemneaz +i estetizeaz sau c$iar inventeaz viziunea* -n timp ce al !oilea termen se refer la subiectul care e8perimenteaz o viziune* in!epen!ent !e consemnarea subsecvent a acesteia. %ul vizionar este* +i el* !istinct !e eul biografic.

;n relaie cu eul pro!uctor* a !ecela !ou ipostaze poetice* cea !e poet artizan <poeta artifex= +i cea !e poet inspirat <poeta vates=5 a !evenit un loc comun -n critic. Sus-citatele categorii nu sunt -ns operante* -n opinia lui MiAel ,ufrenne* !ect -n msura -n care cercettorul le raporteaz la !oi in!ici morfologici !efinitorii pentru ceea ce am numi ?pro!ucere@ sau ?generare@ !e te8te poetice. Astfel* cele !ou concepte-c$eie ar fi ?starea poetic@ +i ?actul poetic@. 6oetul artizan se va raporta numai la ?act@* negli>n! ?starea@* -n timp ce poetul inspirat va proce!a e8act invers. Aceast sc$em general propus !e ,ufrenne este emen!at !e %ugen Begrici*. care* nu fr anumite riscuri teoretice* stabile+te trei mari tipuri !e pro!ucere a te8tului poetic. 6rimul este structurarea: realul sau e8istentul este ?mo!elat@ !e eul pro!uctor* care* !ep+in! un mimetism organic* -l re!imensioneaz prin impunerea unui nou sistem !e semnificaii +i co!uri* imprimn!u-i* simultan* o situare geometric fa !e observator 1 o perspectiv 1 !iferit !e cea iniial. Al !oilea este transfigurarea: eul pro!uctor !ecupeaz fragmente* semnificative uneori* !in real* aglutinn!u-le potrivit raportului care se stabile+te -ntre acesta +i e8istent. Al treilea este metamorfozarea: eul pro!uctor asimileaz complet realul sau proiecteaz un e8istent imaginar* -ns e8istentul propriu-zis +i cel proiectat nu sunt -n mo! necesar izomorfe. %vi!ent* poezia vizionar ar fi grefat pe categoria metamorfozrii* care poate avea !ou forme: !e!uctiv sau aleatorie* -n funcie !e statutul eului pro!uctor* care* -n primul caz* este -nvestit cu o nou i!entitate* iar* -n ultimul* este ani$ilat. 6ractic* cele !ou ipostaze corespun! perfect unor mo!ele !e raportare a eului la pro!ucerea te8tului literar <i.e. activ sau pasiv=. Cinomul artifex*vates apare +i mai transparent -n sc$ema propus !e Robert CroDning* care !istinge cu acuitate -ntre ipostaza obiectiv +i cea subiectiv a unui eu poetic* ipostaze care separ tipurile !e eu creator. "ele !ou con+tiine se opun una alteia -n mo! natural* !ar tocmai acest antagonism asigur !iversitatea !ezirabil a artei: ?(r -n!oial* acceptm bucuro+i biografia unui poet obiectiv* cum se spune acumE un poet a crui str!anie este aceea !e a repro!uce lucruri e8terioare F...G* avn! ca referin ime!iat* -n fiecare caz* oc$iul comun +i -nelegerea semenilor si* presupu+i a fi capabili !e a primi +i !e a profita !e pe urma acestei repro!uceri. F...G )n astfel !e poet este* -n fapt* F...G artizanE iar obiectele create* poeziile sale* vor fi* -n mo! necesar* reale* proiectate !inspre el +i !istincte F...G. Boi reflectm* mai curn!* asupra geniului care e8prim o ten!in opus 1 poetul subiectiv !in clasificarea mo!ern. F...G Bu ceea ce ve!e omul* ci ceea ce ve!e ,umnezeu 1 +deile <subl. -n te8t= lui 6laton* seminele -ncinse ale

creaiei !in Mna ,ivin 1 pe acestea se str!uie+te poetul s le !escrie* el neavn! !e a face cu aciunea concertat a umanitii* ci cu elementele primare ale acesteia F...G. )n asemenea poet F...G este* astfel* mai curn!* un vizionar !ect un artizan +i ceea ce creez acesta este mai mult o revrsare +i mai puin o oper -nc$egat@. / Anterior* Iosep$ A!!ison formulase <sau* mai plauzibil* sintetizase= o teorie aproape similar !espre geniile naturale +i cele cultivate* primele formate spontan +i far instrucie sever* celelalte 1 la fel !e impresionante 1 formate prin stu!iu +i corecii repetate. otu+i* -ntre poetul ?nscut@ +i cel ?fcut@* ar trebui plasat o categorie interme!iar: aceea e8primat !e !octrina natural* a geniului -n cre+tere* care se !ezvolt prin acumulare* e8perien +i aprofun!are a acesteia !in urm* teorie formulat !e preromanticul englez %!Dar! Joung. Aceast teorie corespun!e* !e pil!* -n spaiul german* celor formulate !e #oet$e <!e pil!* -n eseul 'espre ar,itectura german= sau !e Kant <-n -ritica facultii de &udecare=. %8emplele !in acest spaiu cultural sunt mai multe: Sc$iller* (ic$te etc. L 6ara!o8ul unei poezii precum cea a lui Art$ur Rimbau! H este c poetul artizan nu mai este separat !e cel inspiratE cele !ou personae <-n sensul etimologic* !e ?masc a unui actor@= coe8ist. ;ntruct ni se pare un caz important -n analiza noastr* ne vom opri mai pe larg asupra sa. ;ntr-o scrisoare ctre 6aul ,emen' <!atat 7/ mai 7M27=* Rimbau! va spune: ?6oetul se face vizionar <subl. -n te8t= printr-o lung dereglare a tuturor simurilor <subl. -n te8t=* imens +i !eliberat@.2 6rin aceasta* eului i se !esc$i!e accesul spre ceea ce Irina Mavro!in nume+te ?starea poetic impersonal@M <spre care tin!e +i . S. %liot=. %ul rimbal!ian a>unge c$iar s se acomo!eze cu starea vizionar $alucinatorie* care acioneaz pe principiul unei substituii fenomenologice: ?M obi+nuisem cu $alucinaia simpl: ve!eam pur +i simplu o mosc$ee -n locul unei uzine* o +coal !e tobo+ari creat !e -ngeri* cale+ti pe cile cere+ti* un salon pe fun!ul unui lac F...G. ,up aceea* -mi e8plicam sofismele magice prin $alucinaia cuvintelorN@.O ,up cum rezult cu claritate !in acest scurt pasa> e8tras !in '.lires* vizionarismul rimbal!ian este unul ales atent* cultivat -n mo! programatic +i grefat pe stratul lingvistic* nu pe cel imaginar. Limba>ul este cel care !icteaz imaginarului +i cel care poate perturba sau transforma realitatea. Aventura vizionar rimbal!ian constituie* la limit* o tribulaie lingvistic e8trem !e rafinat. Sau* a+a cum observ Roger "ar!inal* viziunea scriptural asigur supravieuirea viziunii factuale* fcn!-o pe aceasta !in urm mai real a posteriori +i subminn! puternic realitatea

imaginii: ? remuratul !e o clip al nervului optic !eran>at care -i permitea s vad <subl. -n te8t= cale+ti avntn!u-se pe cer putea fi permanentizat prin consemnarea pe $rtie. 6ermanentizat +i* mai important* fcut mai atrgtor !atorit faptului c imaginea !evenea* -n mo! evi!ent* ireal@.74 L Bi se pare necesar* -n acest punct* o mic parantez i!eatic. Am vzut c* la Rimbau!* viziunea se e8prim mai mult -n !irecia valorizrii stratului lingvistic* nu a celui vizual* imagistic. ;n acest sens* eul rimbal!ian intr -n coliziune cu un eu me!ieval* !e pil!* cu cel !antesc. )rmrin! +i interpretn! argumentaia eseistic a lui observ: ?;ntr-un eseu !in 7O0O* . S. %liot* P.-R. 6atapievici . S. %liot i!entific o !eosebire frapant -ntre imaginaia

vizual care-i era proprie lui ,ante +i cea compact-lingvistic* pe care au ilustrat-o -n special mo!ernii. 6rerea lui %liot era c ,ante a trit -ntr-o epoc -n care oamenii mai aveau -nc viziuni <subl. -n te8t=* -n timp ce S$aAespeare anun !e>a timpurile -n care imaginile vor fi accesibile numai prin interme!iul succesiunii ceoase a cuvintelor <subl. -n te8t=@.77 Astfel* eul !antesc poate fi plasat la intersecia !intre !ou mentaliti !ominante* una vec$e* clasic* cealalt nou* mo!ern* care o substituie pe prima. Aceasta este +i perspectiva scriitorilor romantici. ;n % 'efence of Poetr/* S$elle' susine aproape literal aceast i!ee: ?6oezia lui ,ante poate fi consi!erat puntea aruncat peste rul timpului* care une+te lumile mo!ern +i antic@. 70 "oleri!ge ve!e -n poetul florentin elementul care une+te gn!irea scolastic cu geniul vizionar: ?,ante poate fi socotit un soi !e verig !e legtur -ntre* pe !e o parte* metafizica +i misticismul laturii poetice a Reali+tilor scolastici pe care el -i respecta foarte mult +i* pe !e alt parte* -nceputul +irului oamenilor !e geniu@.75 L ;nc$izn! paranteza +i revenin! la cazul Rimbau!* putem afirma c poetul acce!e la starea !e impersonalizare ca urmare a unui gest !e fron! sau* -n termenii lui "$arles Russell* !e revolt organic -mpotriva romantismului* -n -ncercarea !e re!imensionare a figurii vizionare: ?Aceast !epersonalizare a procesului poetic este un gest antiromantic* care e8prim i!eea c noi nu suntem nici iniiatorii i!eilor noastre* nici aceia ai limbii. ,e asemenea* ea se leag !e respingerea mo!ernist 1 +i* pn la un punct* avangar!ist 1 a e8ceselor concepiei romantice

!espre poet ca vizionar@.7. ,e la rolul !e ?con+tiin a universului@* -nzestrat cu abiliti virtual nelimitate !e proiectare !e lumi poetice* eul cunoa+te* o!at cu emergena simbolismului !eca!ent* o metamorfoz profun!: el !evine un element pasiv. Qi -n poezia englez* !e pil!* Alfre! %!Dar! Pousman insist pe pasivitatea +i pe involuntaritatea strii poetice -n etapele iniiale. "olin Martin!ale se pronun convingtor -n relaie cu vizionarismul ?construit@ al lui Rimbau!: ?Latura social +i cea raional ale poetului trebuie !istruse* pentru ca acesta !in urm s ating necunoscutul@.7/ 9bservm -ns c ?necunoscutul@* ca finalitate ontologic* subzist -n con+tiina liric. ,e fapt* nu s-a mo!ificat !ect mo!ul prescris !e percepere a cripticului* a ocultuluiE avem !e a face cu o sc$imbare !e meto!. Romantismul e8alt latura potent* ?masculin@ a procesului !e creaie ca apre$en!are a realului* cren!u-+i* !emiurgic* propriile instrumente ale viziunii <!e+i se cunosc +i e8cepii=. 6rin opoziie* simbolismul e8alt pasivitatea* latura ?feminin@* care asist la viziune* fr a interveni. "u toate acestea* pasivitatea nu este total* !e vreme ce actul vizionar trebuie pregtit cu minuiozitate prin !ereglarea senzorial imperativ: ?fac eforturi spre a !eveni vizionar@. 7H ;n relaie cu pasivitatea subiectului la Rimbau! <care* ca +i Bietzsc$e* pretin!e* -n epistola !in 75 mai 7M27 ctre #eorges Izambar!* c nu gn!e+te* ci este gn!it: ?este gre+it s spui: #n!esc. Ar trebui s spui: Sunt gn!it@=* 72 Pugo (rie!ric$ noteaz: ?Subiectul a!ecvat <al viziunilor* n. n.= nu e !eci eul empiric. Locul su -l iau alte puteri* puteri ale a!ncului* !e natur personal* !ar cu plenipoten coercitiv. FRG se strve!e* -ntr-a!evr* sc$ema mistic: eul se aban!oneaz pe sine* cople+it !e inspiraia !ivin. ,ar !e ast !at cople+irea vine !in a!nc. %ul se scufun!* fiin! !epotenat !e a!nci straturi colective <Sl0 me universelleT=@.7M Aceast !elimitare reitereaz +i confirm observaia noastr anterioar* cu privire la !istinciile care trebuie operate succesiv -ntre eul real* cel vizionar +i cel asumat -n scriitur* !ar +i pe aceea a Irinei Mavro!in* cu privire la funcionalitatea impersonalizrii creatoare.7O Astfel* -n opinia noastr* eul impersonal corespun!e* simultan* eului vizionar +i eului creator* !e vreme ce* pe !e o parte* are acces la o e8perien* la o tra!iie suprain!ivi!ul* !ep+in! frontierele imanentiste ale organicului personalizat* iar* pe !e alt parte* poate transcrie fi!el aceast fenomenologie cu totul +i cu totul special. %ul impersonal transgreseaz -ns +i e8periena speciei* -n !irecia recuperrii +i valorizrii unui fon! virtual necunoscut pn -n momentul e8perimentului vizionar. Astfel* el este integrat -ntr-un proces cognitiv care -nglobeaz toate fenomenele imaginabile* permin! for>area unei perspective complet originale.

Qi la romanticul Io$n Keats se poate !ecela o stare !e protoimpersonalizareE este vorba !espre i!eea* e8primat -ntr-o rafinat scrisoare ctre Ric$ar! Uoo!$ouse <!atat 00 octombrie 7M7M=* potrivit creia poetul este o creatur !epoetizat* a>uns astfel prin pier!erea total a i!entitii: ?6oetul este cel mai nepoetic !intre lucruriE !eoarece el nu are o I!entitate 1 el are permanent ca scop un alt lucru* pe care -l umple cu fiina sa 1 Soarele* Luna* Marea +i Crbaii +i (emeile care sunt fructe ale impulsului sunt poetice +i au o calitate nesc$imbtoare 1 poetul nu are a+a ceva* nu are o i!entitate 1 el este ne-n!oielnic cea mai nepoetic fiin creat !e ,umnezeu@.04 L Afirmam* -n !ebut* c eul vizionar +i cel creator trebuie !istinse !e eul biografic. %ste momentul s !etaliem. %ul vizionar se substituie celui biografic -n momentul percepiei supracomune. ,ac viziunea este e8perimentat* ea este -nregistrat !e primul* care mo!ific universul !in >ur +i se mo!ific* implicit* pe sine -n proporie !irect cu intensitatea strii vizionare. ;n acest conte8t* fenomenele percepute sunt automat re!imensionate intelectual !e ctre eul instaurator -n momentul pro!ucerii te8tului poetic. "ele !ou euri pot coe8ista cu con!iia ca viziunea s fie transcris c$iar -n momentul e8primentrii. ;n cazul viziunii inventate <prete8t stilistic=* eul creator nu-i succe!* evi!ent* unui eu vizionar* !eoarece compune scenariul scriptural -n absena unei e8periene. L ;n cele ce urmeaz* vom puncta principalele fenomene legate !e binomul vatesVartifex* pe care -l vom prezenta -n !iacronie. A+a!ar* s revenim acum la !istincia operat -ntre ipostaza inspirat a eului +i aceea implicn! un me+te+ug. 6n la emergena romantismului* vizionarul a fost interpretat ca ?-nzestrat cu $ar@ <fie !e zei sau !e muze* ca -n Antic$itatea greco-latin* fie !e ,umnezeu- atl sau !e "$ristos* -n cre+tinism=. 9!at cu sc$imbarea !e optic* -n prea>ma anului 7M44* eul a fost !ublat !e o !octrin a eleciunii sale* !e o teorie a geniului. 6oeii romantici* a!optn! un ton profetic* eman siguran !e sine e8trem. 07 6uterile atribuite o!inioar #raiei !ivine sunt transferate la nivelul con+tiinei in!ivi!uale* care* ca la (ic$te* -+i este suficient +i capabil !e genera +i multiplica entiti +i c$iar lumi. %stetica romantic <-n care se -nscriu +i eseurile lui %merson !in 1epresentative Men* ca +i concepia istoric a lui $omas

74

"arl'le* e8pus -n special -n 2n 3eroes, 3ero 4ors,ip, and t,e 3eroic in 3istor/ * care le-au inspirat pe primele=00 impune e8cepionalitatea receptorului* caracteristic ce-i permite acestuia !in urm s formuleze cu superbie i!eea potrivit creia el este capabil !e transcen!erea percepiei comune. Starea eului este una !e nebunie vizionar <gr. mania sau ent,ousiasmos* lat. furor poeticus=* care -+i are corespon!entul -n antic$itatea greco-latin. %. R. ,o!!s observ c ?,emocrit este primul scriitor care a vorbit !espre e8tazul poetic susinn! c cele mai bune poezii sunt cele compuse Scuprins !e inspiraie +i !e suflu sfntT* +i negn! c cineva sine furore Ffr inspiraieG poate fi un poet mare@.05 ,efinit !e 6laton -n trei !ialoguri* P,aidros* +on +i %prarea lui 5ocrate*0. nebunia sacr -+i are pan!antul* -n literatura latin* la Poraiu* la "icero <'e oratore= 1 care reia aproape te8tual aseriunea lui ,emocrit 1 +i c$iar la 9vi!iu* !up care conceptul este preluat +i e8plicitat -n !etaliu !e neoplatonicieni. 0/ otu+i* -n literatura latin* au e8istat +i contestatari acerbi ai mo!elului vates* i.e. %nnius +i* ulterior* Lucreiu nu ezit s-i !iminueze statutul* pn la acela al unui simplu ignorant.0H ;n opoziie cu aceast !octrin* -n mo!ernism mai ales* s-a insistat asupra craft-ului pe care -l implic* inevitabil* orice pro!ucie poetic* nu numai cea vizionar. ,emersul nu este original* Pomer -nsu+i cern!u-le muzelor !oar subiectul epopeilor sale* nu +i te$nica !e elaborare a lor* pe care se presupune c o stpne+te la perfecie. ,e asemenea* Poraiu* -n %rs poetica* insist asupra i!eii !e lucru pe te8t* !e revizuire a acestuia. 02 6n la %!gar Allan 6oe* la 6aul 3alWr' +i la %zra 6oun!* accepia !e artizan a poetului va fi fcut !e>a carier. ;n special 3alWr' este interesat !e !emitizarea i!eii !e poet inspirat <mai ales -n 6ettre sur Mallarm.=* +i* a!ucn! -n !iscuie conceptele !e exactitude +i !e st/le* vrea s compun dans une enti7re lucidit.. %ul creator rmne !eta+at !e poemul pro!us* -ncercn!* -n sc$imb* s mo!eleze starea potenial a lectorului su* s-l ?inspire@ pe acesta !in urm <aici* poetul francez urmeaz e8emplul maestrului su* 6oe=.0M ;n alt te8t* 8ragments des m.moire d0un po7me* !up cum subliniaz %ugen Begrici* ?3alWr' -+i e8prim convingerea c cele mai puternice ScreaiiT* monumentele cele mai auguste au fost obinute prin utilizarea gn!it a mi>loacelor voluntare !e rezisten -n faa ScreaieiT noastre ime!iate +i continue !e relaii* impulsuri@. 0O A+a!ar* conform acestui punct !e ve!ere* te8tul i!eal este generat prin la!or* nu prin afflatus. ;ncepn! cu secolul al X3I-lea* -n Anglia* !e pil!* se pune accentul pe !ictonul potrivit cruia poeta nascitur, orator fit <o utilizeaz . Lo!ge54 +i Sir 6. Si!ne'*57 ambii cu v!it satisfacie=* poezia fiin! reflectat ca un !ar !ivin. #. 6utten$am avanseaz un punct !e ve!ere

77

mi8t* mai apropiat !e poeticile contemporane* potrivit cruia creaia poetic implic* -n egal msur* furor +i e8perien artistic: ?;n perfeciunea ei* aceast +tiin F6oeziaG <n. e!.= nu se poate !ezvolta !ect !intr-un instinct !ivin 1 platonicienii -l numesc furorE sau !intr-un geniu al naturii +i al comple8itiiE sau !intr-o mare subtilitate a spirituluiE sau !in e8perien bogat +i observare a lumii +i a naturii lucrurilorE sau* poate* !in toate acestea sau !in cea mai mare parte a lor@.50 Sir U. ,avenant* pe !e alt parte* consi!er ca poezia nu poate aprea !ect ca e8erciiu laborios: ?un poet -nelept* precum un general -nelept* nu-+i va !emonstra resursele !ect atunci cn! acestea sunt bine stpnite +i or!onate* lucruri care nu sunt roa!ele -ntmplrii* ci ale vigilenei +i ale e8erciiului@.55 Astfel* -nainte !e orice* poetul are nevoie !e 9it* care este pro!usul gn!irii e8ersate* !ar +i al $azar!ului* 5. completn!: ?4it nu este numai noroc +i munca* ci +i agerime a gn!irii@. 5/ )lterior* nume mari* precum I. ,r'!en <care leag 9it !e imagination=*5H A. 6ope* U. ClaAe* U. Uor!sDort$* S. . "oleri!ge* 6. C. S$elle' etc.* vor e8alta virtuile imaginaiei +i ale inspiraiei* ca stri !e ent,ousiasmos. ;n interpretarea noastr* eul nu poate intra* ca tip pur* -ntr-una !intre categoriile binomului vatesVartifex. 9rice creaie implic* -ntr-o msur mai mic sau mai mare* o prelucrare a !atelor percepute* o reevaluare +i o re!imensionare a materialului supus probei artistice. ,e aceea* eul percepe +i recompune -n ritmul -n care -i sunt furnizate informaiile !e analizatori sau !e intelect. 9rice pro!us apare inevitabil !istorsionat* nu !in pricina unei cenzuri Aantiene* care -i bloc$eaz accesul la das 'ing an sic,* ci !in cauza unor factori ce in !e instrucia intelectual +i !e orizontul mentalitar -n care s-a format eul biografic. 6entru c* !ac este a!evrat c eurile vizionar +i pro!uctor trebuie !istinse !e cel biografic* nu este mai puin a!evrat faptul c ele coe8ist +i se intercon!iioneaz c$iar -n procesul !e creaie* fapt care implic* evi!ent* un e8erciiu intelectual !e prelucrare a unor !ate. ;n acest sens* %lWonore M. Yimmermann observ c viziunea poetic emerge* -n egal msur* !in imanena +i !in transcen!ena eului instaurator* recte !in e8periena eului biografic* !in percepia supracomun a eului vizionar +i !in creativitatea eului poetic* ceea ce conteaz fiin! pro!usul scriptural: ?Astfel* pentru a !iscuta !espre SviziuneaT sa* iau ca punct !e plecare ceea ce poetul creez pentru ve!erea noastr* aspect generat !e unirea acestor elemente e8terne +i personale@.52 ,ac avem -n ve!ere cazul poetului englez "Z!mon <probabil* primul e8emplu !e poeta vates !in literatura englez vec$e=* e8pus !e Ce!e*5M care !escrie mo!ul aparent miraculos -n care vcarul analfabet !evine vates cre+tin graie ,ivinitii* realizm c* !e fapt* avem !e a face cu o

70

transfigurare mai puin spectaculoas !ect pare la prima ve!ere. Astfel* este foarte posibil ca viitorul clugr "Z!mon s fi trit o stare numinoas* !e prezen a sacrului* -ns arta !e a compune versuri <fiin!c toate cntecele sale au caracter eminamente oral= trebuie s fi fost !eprins anterior revelaiei* ca orice alt craft care implic la!or +i instrucie sever. Abilitatea !e a compune este ec$ivalat cu nelepciunea -n concepia e8primat -ntr-o $agiografie !e un alt poet* "'neDulf.5O L ,up ce am prezentat principalele aspecte legate !e eu ca subiect al viziunii* s ne oprim puin asupra celor cone8e strii poetice. 6recum vom ve!ea* aceasta !in urm va trebui pus obligatoriu -n relaie cu percepia vizionarului. ?Starea poetic[ <-n general=* !espre care ,ufrenne spune c ?este acea stare !e -ncntare* provocat !e puterea verbului* -n care o con+tiin fericit +i !ocil realizeaz poemul@*.4 !ar +i cea ?vizionar@ <-n special= apar* !e cele mai multe ori* ca rezultat !irect al unei introspecii. 9biectele simurilor* realitatea e8terioar se ofer oc$iului* forn!u-l pe acesta !in urm s le accepte a+a cum sunt percepute. %vi!ent* e8ist viziuni senzuale* !up cum e8ist viziuni interiorizate* !e natur pur psi$ologic. ;n primul caz* simurile* supraevaluate +i re!imensionate* percep viziunea -n mo! plenar. ;n cel !e-al !oilea caz* pentru ca universul vizionar s irup -n ps/c,.* este nevoie* -n prealabil* !e o ?a!ormire@ senzorial* !e retragere a simurilor -n interior. "ele !ou lumi* cea concret* tangibil +i cea interioar* abstract sunt -ntr-o opoziie natural. ;n mo! necesar* una -ncearc s-o anuleze pe cealalt. ;n funcie !e rezultatul acestui clas,* suntem confruntai cu tipuri !iferite !e poezie. "u ct gra!ul !e personalizare a viziunii este mai ri!icat <fapt proporional cu !istanarea !e lumea obiectual=* cu att poezia tin!e s !evina mai puin inteligibil. ;n acest fel* opinm noi* s-ar putea e8plica profuziunea !e imagini +i simboluri !in poezia lui Uilliam ClaAe* care au generat attea controverse -n abor!rile critice mai vec$i sau mai noi. Starea eului -n momentul e8perimentrii viziunii poate fi relaionat cu starea mona!ei lui Leibniz..7 Astfel* !up filosoful german* fiecare mona! este capabil !e perceperea realului -n totalitatea sa* !ar* !up cum precizeaz P. P. 6rice* !e la ale crui sugestii am pornit* nu toate mona!ele !ezvoltate realizeaz actualitatea percepiilor implicate -n actul cunoa+terii: ?(iecare !intre noi* !e pil!* percepe -ntregul univers* inclusiv -ntregul su trecut +i viitor. ,ar* !e+i avem

75

cunoa+tere nelimitat* suntem con+tieni !oar !e o mic parte !in ea. Bumai un fragment !in aceasta !ep+e+te pragul con+tiinei@..0 %ul este* -n mo! obi+nuit* limitat !e propriul su intelect -n prelucrarea !e !ate +i -n actualizarea lor la nivelul cerebral. )nele stri in!use !e factori i!eali sau c$iar empirici favorizeaz -ns cunoa+terea transsenzorial +i transintelectual* subiectul cunosctor avn! astfel acces la armonia universal* pe care* ulterior* o tra!uce -n imagini. Aceasta este* !up noi* calea !e pro!ucere a viziunii. 6e !e alt parte* nu este mai puin a!evrat c pro!ucerea !e imagini -n psi$icul creator este controversat <o abor!are mai larg a acestui subiect* !in perspectiv pur literar* nu psi$ologist* va fi -ntreprins -n a !oua subseciune a stu!iului nostru* consacrat factorilor in!uctori* printre care se numr +i imaginaia=. ;n acest punct este suficient s amintim faptul c -n actul vizionar* ca -n orice act* nu este implicat !oar cel care percepe* ci +i obiectul care se las perceput. 6recizm c acest punct !e ve!ere pe care -l avansm trimite la Maurice Merleau 6ont'* care este !e prere c subiectul +i obiectul coe8ist -n actul perceptiv <con+tiina -ns+i fiin! un pro!us al percepiei=. 6ercepia este unul !intre mo!urile !e apre$en!are a coninuturilor cognitive !e ctre eul vizionar. ,e aceea* -n cele ce urmeaz* ni se pare e8trem !e util s analizm formele !e baz ale acesteia. 6ercepia are o importan capital -n filosofia englez* fun!amental orientat empiric. Astfel* #eorge CerAele'* -n opoziie cu $omas Pobbes* care re!uce percepia <+i c$iar intelectul= la materia grosier* formuleaz teoria sa !espre ?imaterialism@* prin care ec$ivaleaz e8istena -ns+i cu percepia: esse est percipi* susinn! c lucrurile care elu!eaz percepia pur +i simplu nu e8ist. ,avi! Pume cre!e* la fel ca %piscopul CerAele'* c -ntreaga cunoa+tere uman se bazeaz pe impressions* care nu sunt altceva !ect senzaii +i percepii. ,up Io$n LocAe -ns <care* ca +i ,emocrit* vorbe+te !espre !ou tipuri !e caliti ale lucrurilor: primare +i secun!are=* !oar cteva !intre calitile primare se gsesc -n obiectul perceputE !escoperirea calitilor secun!are -i incumb subiectului* !e vreme ce acestea au capacitatea !e a intra -n rezonan cu analizatorii umani. "ontinun! aceast e8plicaie <care poate fi coroborat cu preeminena vzului la Aristotel=* Iosep$ A!!ison cre!e c vzul singur este rspunztor !e toate imaginile create.5 +i* implicit* generatorul !e i!ei al imaginaiei* subliniin! c$iar: ?3zul este cel mai bun +i cel mai -ncnttor !intre toate simurile noastre@. .. Acesta* se pare* era :eitgeist-ul britanic -n

7.

secolul al X3III-lea* !up cum subliniaz o specialist a perioa!ei* 6atricia Me'er SpacAs: ?Att criticii* ct +i poeii secolului cre!eau c imagistica vizual este esenial pentru poezie ca atare@../ ,ar nu numai filosofia anglo-sa8on este obse!at !e senzaii +i percepii* ca acte mistice. Albert CWguin prezint cazul a !oi gn!itori germani obscuri* Caa!er +i 6assavant* care leag facultatea vizionar a eului att !e omnipotena celor !ou fenomene psi$ice -n cauz* pe care unul nu ezit s le califice c$iar ?obiective@* ct +i !e... magnetism: ?;ntr-un tratat !in 7M0M !espre Ssimul luntricT* Caa!er insist asupra obiectivitii senzaiilor care* -n loc s vin !in afar* pleac !in c$iar centrul fiinei noastre luntriceE !up prerea sa e gre+it s se va! !oar ni+te percepii Sobscure +i fr obiectT -n aceste senzaii* -n general att !e vii* care se pro!uc -n strile !e clarviziune magnetic* precum +i -n entuziasmul poetic. FRG 6asssavant fcuse* aproape -n aceia+i termeni* o apropiere asemntoare -ntre viziunea magnetic +i actul poeticE preocupat -ns* ca -ntot!eauna* !e a !a o interpretare religioas* !usese +i mai !eparte aceast similitu!ine* pn la rit: pentru el* magnetismul* care e -n primul rn! o for organic* !ar !evine o for spiritual cn! e orientat -n acest sens* a>unge pna la urm organul unei viziuni !ivine@..H ;n ca!rul viziunii* percepia unificatoare a eului poate fi relaionat +i cu conceptul +tiinifico-estetico-psi$ologic !e ;estalt* potrivit cruia -ntregul* fiin! mai mult !ect suma prilor* nu poate fi !efinit !e acestea. Astfel* -n momentul sau posterior !esf+urrii unui proces perceptiv* eul* ca intelect* -ncearc s unifice fragmentele !isparate !in realia* -n !irecia fun!amentrii unor ansambluri coerente <-n cazul nostru* viziunea consemnat=. Astfel* ;estaltul are -n ve!ere e8act fenomenul pe care vrem noi s-l subliniem* anume acela c viziunea* ca sum a percepiilor* se bazeaz pe conte8tul -n care este for>at* transgresn! astfel* ca semnificaie* fracturile care impresioneaz analizatorii. Morfologia viziunii ne va confirma apropierea. 6ercepia romantic a viziunii este atent e8plorat !e M. P. Abrams* care !istinge trei rezultate ale aciunii e8ercitate !e aceasta: !escoperirea +i e8ploatarea universului !omestic +iVsau familiar* asemenea unui copilE.2 epifania care mo!ific statutul unui obiect cunoscut* a!ugn!u-i o not !e mister <corespunzn!* -n linii mari* ?cunoa+terii luciferice@ a lui Claga= +i re!imensionarea obiectelor cunoscute* -nvestirea acestora cu funcii proaspete. .M ;naintea lui* Parol! Cloom i!entific o para!igm miltonian -n romantismul englez* ai crui reprezentani*

7/

pasei+ti +i utopi+ti* a+az -n contrast evi!ent mitul 3rstei !e Aur cu realitatea !efectuoas a unei viei !epose!ate !e mister* -n plin ascensiune economic* ceea ce implic !istrucie spiritual. .O oate aceste consi!eraii* e8trem !e originale* nu a>ut -ns la conturarea unei morfologii a vizionarismului* !e vreme ce nici ontologia viziunii* nici spaio-temporalitatea la care se refer viziunea nu sunt suficient tratate. +nterpretarea noastr n relaie cu una dintre strile eului n momentul declanrii actului vizionar transcrie o poetic a pansenzorialitii . Aici* nu este vorba !espre sinestezia simbolist* ca transpunere -n limba> a unor vagi corespon!ene senzorial-afective* ci !e perceperea unui obiect cu totalitatea organelor !e sim. ;n cazul -n care unul !intre analizatori nu+i e8ercit funcia !e prelucrare a !atelor* viziunea* ca stare* nu poate fi in!us* -ntruct ea elu!eaz percepia comun* care implic unul sau mai multe simuri -n e8erciiu* !ar nicio!at pe toate. 6ansenzorialitatea este* !up cum vom !emonstra ulterior* cenzurat !e imaginaie* care* rspunzn! unor criterii formale* nu reine !in amalgamul !e forme percepute !ect ceea ce se pliaz simbolic pe realiti cunoscute a priori. ,esigur* toat aceast !emonstraie a noastr avn! la baz i!eea !e percepie se refer la o stare vizionar orientat empiric* ?trit@. 9 stare vizionar ?inventat@* !esf+urat e8clusiv pe palierul imaginaiei* nu are relevan dec t la nivelul produsului estetic generat. ,ac eul nu trie+te factual viziunea* aceasta !evine pur prete8t estetic* proiectat !e eul creator -n absena e8perienei eului vizionar +i* -n consecin* fr vreo semnificaie !eosebit pentru analiza noastr !in aceste rn!uri <ceea ce* !esigur* nu -nseamn c* !in perspectiva pro!usului final* viziunea ca prete8t estetic ar fi cumva ?inferioar@ viziunii bazate pe e8perien=. Bovalis surprin!e* -ntr-un rn!* toat comple8itatea refle8iv-vizionar a eului apt !e transcen!erea percepiei comune* atribuin! factualitate acestei stri +i respingn! relaionarea ei cu fantezia. Aici* este vorba !espre o stare cu totul special* -ns spontan* naiv* incon+tient -n privina finalitii sale: ?6oeii sunt -nvinuii !e e8agerri +i abia !ac se ine seama !e limba>ul lor figurat* nonpropriuE !a* fr a se e8amina mai profun!* i se atribuie fanteziei lor acea facultate ciu!at !e a auzi +i !e a ve!ea ceea ce alii nu au! +i nu v!* +i care* -ntr-o !ulce rtcire* proce!eaz !up pofta inimii cu lumea realE !ar mie mi se pare c poeii nu e8agereaz nici pe !eparte -n!ea>uns* ci !oar c presimt -ntunecat vra>a limbii +i se >oac cu fantezia precum copilul cu bag$eta magic a printelui su@./4 Mai mult* poetul german realizeaz o insolit ra!iografie a strii vizionare ca moment !e ma8im acuitate senzorial-cerebral* -n care este

7H

inclus* pe filier neoplatonic* t,eoria* !ar +i proiectarea eului in illo tempore. ;n opoziie cu mimesis-ul clasic* care vizeaz a!ecvarea la natur -n sens e8terior* creaia vizionar -n concepia lui Bovalis cre+te organic* viu* !inamic* -n comple8ul ritm interior al naturii: ?9mul care gn!e+te se re-ntoarce ctre funciunea originar a e8istenei sale* ctre contemplarea pro!uctiv* ctre acel punct -n care a face +i a +ti se gseau -ntr-o minunat inter!epen!en* ctre acel moment creator al !esftrii propriu-zise* al autofecun!rii luntrice. A!ncit -n contemplarea <subl. -n te8t= acestui fenomen primor!ial* el va asista* ca -ntr-un gigantic spectacol* la !esf+urarea* -n timpi +i spaii nou iscate* a istoriei zmislirii naturii* +i fiece punct fi8 care coaguleaz -n flui!itatea fr sfr+it -i va apare ca o nou revelaie a geniului iubirii* ca o nou legtur !intre u +i %u. ,escrierea -ngri>it a istoriei luntrice a lumii* aceasta este a!evrata teorie a naturiiE prin coeziunea lumii !e i!ei a omului cugettor +i prin armonia !intre aceast lume +i univers se -ntrupeaz !e la sine un sistem !e gn!ire menit a fi formula +i copia -ntocmai a universului@./7 ;n rn!ul organelor implicate -n actul vizionar* trebuie menionat c oc$iul este cel mai important./0 Simul vizual augmentez sau mic+oreaz* ad li!itum* perspectiva care se ofer percepiei* oferin!u-i* simultan* mi>loacele !e rafinare. (rie!ric$ Bietzsc$e accentueaz faptul c poezia* ca fenomen estetic* este antiabstracionist +i se bazeaz pe abilitatea !e a ve!ea. Mai mult !ect att* la Bietzsc$e* limba -ns+i este perceput vizual* nu au!itiv <!e pil!* -n poezia %n die Melanc,olie=* fapt care -l -n!repte+te pe 6$ilip #run!le$ner s afirme: ?(aptul c limba este* mai !egrab* SvzutT !ect auzit permite !ramei s se !esf+oare -n forma unei viziuni@. /5 otu+i* nu trebuie pier!ut !in ve!ere faptul c simul vizual nu este totul. ,up cum artam anterior* viziunea implic o participare a tuturor simurilor* !ar +i a intelectului. ,at fiin! preeminena vzului -ns* e8periena sau e8plorarea unei alte realiti* !e or!in superior* sau a unor aspecte e8trem !e subtile ale realului trimit la t,eoria lui 6laton* la contemplarea i!eilor pure* care* ca imagini* sunt grosier atribuite vzului* cn!* !e fapt* este vorba !espre o mi8tur simuri totale 1 intelect. Astfel* e8periena unisenzorial este privirea* care rmne pur !escriptiv +i imanentist <recte -n ca!rul lumii +i al obiectelor acesteia=* iar e8periena pansezorial este viziunea. ,intr-o perspectiv Aantian*/. eul se raporteaz la componentele empirice ale viziunii prin facultatea intuitiv* iar impresionabilitatea sa -n raport cu aceste fenomene se nume+te sensibilitate. Senzaia este* -n acest caz* mo!ul prin care subiectul intr -n relaie cu me!iul

72

vizionar. "u ct sensibilitatea receptorului este mai rafinat* cu att senzaiile* capabile !e a interpreta viziunea* vor fi mai !iverse +i mai fi!ele actului. L Analizn!* pn -n momentul !e fa* metamorfozele eului +i coninutul strii poetice a acestuia* trebuie s ne oprim* acum* asupra mo!urilor !e realizare poetic a strii vizionare. %8ist* -n sistemul nostru !e semnificaii* !oua forme ma>ore !e poezie* -n funcie !e raportarea eului pro!uctor la materia realului. ?6oezia fotografic@ tin!e spre observarea +i analizarea obiectualului* fr ca acesta s fie !inamizat. ;n opoziie cu aceasta* ?poezia cinematic@ surprin!e o !inamic a formelor <ultimele avn! ca esen alteritatea=. 9 form etern nu poate e8ista !ect -ntr-un %mpireu utopic <s mai notm c utopia saboteaz imaginarul vizionar=. Aceast ultim form !e poezie propune o lume !e forme -n continu sc$imbare* elemente care evolueaza in!epen!ent !e ?traseul@ raiocinat pe care l-ar putea trasa* la un moment !at* un $ermeneut. Imprevizibilitatea +i o aparent lips !e coeren sunt consecinele inevitabile ale ?poeziei cinematice@. Mai mult* eul care pro!uce te8tul poetic vizionar ar putea fi situat -n vecintatea acelui +ntellectus arc,et/pus Aantian sau a raiunii creatorului artistic !espre care vorbea Sc$elling. A!evratul proces creativ este* -n ultim instan* cel care instituie o morfologie complet original <inventat sau revelat=* nu cel care prelucreaz concretul senzorial sau c$iar abstractul alegoric instituit* anterior* !e un alt subiect. ,e aceea* o sintagm precum ?frontierele imaginarului@ ne pare ilar c$iar +i -n spaiul or!onat* grefat pe coor!onata raional* al utopiei -n sens clasic <a+a cum apare la $omas More=. L ;n finalul acestei subseciuni* s rezumm cele prezentate. Astfel* !up ce am operat !istincii -ntre eul biografic* cel vizionar +i cel creator* am vorbit !espre binomul vatesVartifex <pe care l-am prezentat +i -n !iacronie=* !espre i!eea !e impersonalizare* subliniin! c* -n interpretarea noastr* eul nu poate intra -ntr-unul !intre tipurile pure vates sau artifex. 6reezentn! starea eului* am avut -n ve!ere* -n principal* i!eea !e raportare la realitate prin interme!iul percepiei* subliniin! c* -n grila noastr interpretativ* vizionarismul transcrie o poetic a pansezorialitii. ;n funcie !e raportarea eului creator la real* am !ecelat !ou forme ma>ore !e poezie* una ?fotografic@* alta ?cinematic@.

7M

6e baza tuturor observaiilor !e pn acum* am putea !efini* -n mo! preliminar* universul vizionar ca dinamic* proteic +i incongruent. ,inamismul su se opune conveniei poetice* manierismului !e orice natur <vizionarismul secun!ar poate avea -ns un displa/ manierist* ca la Al. Mace!onsAi=. 6roteismul presupune respingerea oricrei concepii unificatoare* a teoriilor convergente !in logica liniar. )n spaiu lipsit !e mo!ificri structurale +i funcionale este un spaiu al utopiei* -n care coman!amentul vizeaz i!eea !e or!ine. 3izionarismul implic* a+a!ar* o prelucrare fecun!* creativ a mitului* element ce simbolizeaz libertatea. // ;n sfr+it* incongruena este consecina fireasc a eului !e a circumscrie un univers mental* pur interior* care rspun!e altor legi !ect celor care guverneaz lumea obiectiv <c$iar !ac aceste legi sunt analoage celor !in fizica obi+nuit=. ;ntr-o faz secun!* trebuie -ns punctat faptul c universul vizionar !evine* -n anumite cazuri* static i imua!il* con!iia sa !efinitorie* la un nivel superior* fiin! una para!o8al. Astfel* -n cazul poeticii blaAeene* viziunile sublunare intr sub inci!ena primei serii* iar viziunile %ternitii intr sub inci!ena celei !e-a !oua serii <nimic nu poate fi mo!ificat -ntr-o lume !ivin -n care -ns+i i!eea !e mobilitate este e8clus !in start=* para!o8ul -nglobn!u-le +i re!efinin!u-le pe ambele la un nivel superior. A+a!ar* universul vizionar comport mo!ificri !e registru interpretativ* elu!n! sistematic orice -ncercare critic !e stabilire !efinitiv a unor clasificri geometrice. Mai mult !ect att* !e+i* teoretic* !ac am urma strict !eclaraiile artistului* ar trebui s vorbim !espre o viziune static* acest lucru este o contra!icie -n termeni. ClaAe -nsu+i se contrazice atunci cn! afirm c nu e8ist mo!ificri -n %ternitateE ele e8ist -n ?crile profetice@* pe parcursul crora o figur vizionar -+i mo!ific forma +i structura !e mai multe ori. Astfel* proteismul imagistic transcrie cu fi!elitate un proteism !e substan* ontologic. Io$n Ceer subliniaz +i el acela+i aspect* confirmn!u-ne* practic* !iagnosticul critic: ?6entru ClaAe* omul +i universul nu sunt organizri pre!ictabile !escrise -n $rile anatomiei umane sau -n cele ale ceruluiE ei sunt noi +i se mo!ific -n fiecare moment@./H 6entru a nu tr!a -n nici un moment comple8itatea esenial a vizionarismului* nu ne rmne !ect s urmm aceast interpretare concluziv a acestui capitol +i s !etaliem mo!alitile !e realizare* la nivel te8tual* ale viziunii. rebuie s subliniem c nu e8ist !ou viziuni similare* astfel -nct orice clasificare trebuie s aib -n ve!ere -n primul rn! coninuturile eseniale stabile* nu formele particulare pe care le comport orice e8perien pansenzorial consemnat -n scris.

7O

;n continuare* vom prezenta +i analiza factorii in!uctori ai viziunii* pe care i-am clasificat -n !ou categorii !istincte.

Unitatea de invatare nr.2 9biective: : (amiliarizarea stu!entilor cu conceptul !e imaginatie : (amiliarizarea stu!entilor cu isotricul i!eii !e imaginatie si rolul ei in creatia artistica imp alocat: 70 ore

0. (actorii in!uctori
;n interpretarea noastr* e8ist !ou tipuri bine in!ivi!ualizate !e factori care in!uc actul vizionar* i.e. o serie i!eal +i una empiric. (actorii i!eali sunt* -n esen* pur teoretici +i subiectivi* nu pot fi cuantificai +i nici !emonstrai geometric* -ns tocmai acest caracter inefabil le asigur o autonomie metafizic. 6e !e alt parte* cei empirici* avn! consisten fizic* sunt perfect i!entificabili* -ns rolul le este consi!erabil minimalizat !e caracterul lor grosier +i !e consecinele neuro-fiziologice asupra in!ivi!ului. 9 tratare e8clusiv a primei serii ar con!uce la o articulare sec-metafizic a !iscursului* -n vreme ce o abor!are e8clusiv a ultimei serii ar genera o critic pur psi$ologist. ;n rn!urile care urmeaz* am cutat s evitm ambele capcane* respingn! generalizrile futile sau particularizrile irelevante. Be vom a8a pe acele teoretizri ale factorilor in!uctori importante -n or!inea !iscursului nostru* !e vreme ce o tratare e8$austiv a acestora <a!min! c un asemenea fapt* comportn!

04

aspecte eteroclite* ar fi posibil= ar afecta unitatea e8punerii. ,e asemenea* nu vom insista asupra prezentrii acestor factori !in perspectiva unor arii !e cercetare ce !ep+esc literaratura <i.e. psi$ologia* antropologia etc.= !ect -n cazul -n care acest fapt se !ove!e+te imperativ -n !emonstraie.

0.7. (actorii i!eali

Aceast serie !e factori este centrat pe o serie !e elemente care sunt greu !e i!entificat !in perspectiv pozitivist. %ste vorba !espre o serie !e constante la care fac apel poei +i critici !eopotriv* !ar care rmn* -n esen* imprevizibile +i imposibil !e !efinit !in punct !e ve!ere obiectiv.

0.7.7. Imaginaia
,up cum arat Ric$ar! Kearne'* imaginaia este relaionat* -n filosofie* cu trei mari componente: cu i!eea !e ?a!evr@* cu cea !e ?fiin@ +i cu cea !e ?cellalt@. Astfel* transpare o sc$em epistemologic* ontologic +i etic./2 ;n interpretarea literar -ns* -n opinia noastr* o abor!are primar a conceptului !e ?imaginaie@ trebuie s aib -n ve!ere i!eea funciei preeminente a acesteia* cea !e transpunere a e8perienei cognitive -n elemente vizibile. ,e aceea* este potrivit* pentru aceast accepie* !efiniia concis a lui MiAel ,ufrenne: ?funcia esenial a imaginaiei const -n a converti e8periena -n ceva vizibil* -n a o face s accea! la reprezentare@./M Imaginaia este interpretat !e #ilbert ,uran! ca unul !intre cele !ou mo!uri !e reprezentare !e care face uz con+tiina uman* intrn! -n opoziie cu !imensiunea senzorialperceptiv: ?"on+tiina !ispune !e !ou mo!uri pentru a-+i reprezenta lumea. )nul direct <subl. -n te8t=* -n care lucrul -nsu+i pare prezent -n minte* ca -n percepie sau -n simpla senzaie. "ellalt indirect <subl. -n te8t=* atunci cn!* !intr-un motiv sau altul* lucrul nu poate s se prezinte S-n carne +i oaseT sensibilitii FRG@./O Aseriunea implic faptul c mo!alitatea in!irect !e reprezentare este repro!uctiv* mnemic* !e vreme ce presupune o actualizare non-empiric a unor coninuturi cognitive* o prelucrare a imaginilor o!iectelor* prin e8tensiune* o simbolizare a acestora. Imaginaia se opune inspiraiei prin aceea c se e8ercit !inspre in!ivi! spre acela+i in!ivi!* fiin! o for creativ imanent* nu transcen!ent* precum cea !in urm. ;n concepia
07

noastr* imaginaia este facultatea creatoare prin e8celen -n ca!rul viziunilor care nu se bazeaz pe o e8perien factual: ea acioneaz ca proiector sau ca accelerator !e imagini* !ispunn!u-le -n sc$eme originale +i prelucrn!u-le sinta8a fenomenologic. ;n cazul viziunilor bazate pe e8perien factual* lucrurile stau -n mo! sensibil !iferit: factorul generator !e viziuni <e8perimentale +i* subsecvent* scripturale= este mai ales inspiraia. ;n aceste circumstane* imaginaia acioneaz ca factor care acomo!eaz emoia !escoperirii cu e8periena anterioar* care familiarizeaz eul creator cu acele coninuturi noi* profun! originale* cenzurn! acele coninuturi cognitive incongruente cu forma poetic a!optat. Imaginaia* -n acest caz particular* este fora !e natur pur personal* capabil !e a opera mo!ificri !e structur +iVsau !e substan -n momentul perceperii viziunii inspirate sau al consemnrii acesteia -n scris. 3om relua aceste aspecte -n subseciunea !e!icat pro!usului* i.e. viziunii propriu-zise. ;n cele ce urmeaz -ns* vom selecta* !in masa !e teorii asupra imaginaiei* !oar pe acelea care au legtur* e8plicit sau implicit* cu tema noastr* vizionarismul. Imaginaia este pus -n relaie* -nc !e la Aristotel* cu pro!ucerea !e imagini ca singur cale epistemologic posibil. ?6rimul organon@* localizat -n inim* este -nsrcinat cu o funcie pur imaginativ* transln! e8perienele -n imagini* !up cum arat +i Ioan 6etru "ulianu: ?S6rimul instrumentT <proton organon= al lui Aristotel este fcut !in spirit < pneuma= sau foc stelar +i sufletul -l utilizeaz -n comunicarea sa cu lumea senzorial. 6entru a-+i -n!eplini aceast funcie* el este localizat -n inim +i este numit Ssim comunT sau Ssim internT. %l are rolul !e a colecta toate mesa>ele provenin! !e la organele senzoriale periferice. Acolo* -n inim* aceste mesa>e sunt tra!use -ntr-un limba> accesibil intelectului prezent -n suflet* a!ic -n imagini <p,antasmata=E pentru c sufletul nu Spoate -nelege nimic fr a>utorul imaginilorT < aneu p,antasmatos=@.H4 Ar mai fi !e notat aici c s-au impus !ou para!igme filosofice !e raportare la imagini +i simboluri* ca elemente ancilare ale facultii raionale: una constituit !e teoria simbolist* cealalt 1 !e teoria conceptualist. A!epii simbolismului susin c imaginile +i simbolurile contribuie esenial la funcia cognitiv* -n timp ce a!epii conceptualismului susin c gn!irea este eminamente abstract* iar componentele ei* universalia* nu reclam prezena vreunei imagini. ,intre empiri+ti* pe cele !ou poziii antagonice se situeaz CerAele'* respectiv LocAe.H7 ,e la !efiniia clasic a lui Aristotel <formulat -n 'e anima=* inspirat* -ntr-o oarecare msur !e 6laton* cum c imaginaia este repro!ucerea mental a e8eprienelor senzoriale*

00

conceptul a evoluat* sensibil* -n mai multe !irecii. 6lotin* prefigurn! !istincia lui "oleri!ge !intre imaginaia primar +i cea secun!ar* consi!er imaginaia o facultate plastic-constructiv* avn! ca subcomponente o fantezie inferioar <-n relaie cu senzaiile +i cu componentele iraionale= +i una superioar <-n relaie cu lumea pur a i!eilor +i cu facultatea raional=. ra!iia plotinian este foarte pro!uctiv -n poezia vizionar* influenn!u-i pe ClaAe* pe "oleri!ge* pe %merson* pe $oreau etc. )lterior* Caruc$ Spinoza nu ezit s vorbeasc* -n <ractatus t,eologico-politicus* !espre imaginaie ca !espre un canal !e transmitere a profun!elor revelaii !ivine. Sinteza suprem este atins* -n aceast perioa!* !e #ior!ano Cruno* !up care toate formele senzoriale* perceptive* mnemice* raionale +i !ivine sunt relaionate -n conte8tul imaginaiei +i prin aceasta. Imaginaia este interpretat ca factor in!uctor vizionar -n te8te critice -nc !e la sfr+itul secolului al X3II-lea. ;n Anglia* !e pil!* Sir U. emple observ cu suficient acuitate e8istena imaginaiei geniale <metaforizate -n forma soarelui= care a!uce -n prim-plan aspecte* mai ales microscopice* ocultate ve!erii comune. %ste vorba* -n acest caz* mai ales !e funcia euristic a imaginaiei* omnipotent +i atotptrunztoare* -nzestrat !eci cu atributele ,ivinitii: ? rebuie s e8iste o imaginaie <imagination= sau o fantezie <fanc/= fabuloas* fertil -n cazul a o mie !e pro!ucii* acoperin! suprafee infinite* ptrunzn! -n fiecare ung$er +i* la lumina acelui foc poetic a!evrat* !ezvluin! o mie !e trupuri mrunte sau !e imagini ale lumii* precum +i asemnrile !intre acestea* nevzute !e oc$iul obi+nuit +i care nu ar putea fi !escoperite fr razele acelui soare@.H0 ,ac emple nu !istinge* totu+i* -ntre imagination +i fanc/ <apro8imativ* -ntre imaginaie +i fantezie=* -n romantism* apar teorii mult mai bine conturate. H5 Uilliam Uor!sDort$H. +i* ulterior* Samuel a'lor "oleri!ge opereaz sus-menionata !istincie cu atenie special. Uor!sDort$ opineaz c fantezia const -n activarea imaginilor interne* fiin! o activitate voluntar* evocativ +i combinatorie* -n timp ce imaginaia constituie o facultate !escriptiv* bazn!u-se pe observaia atent: ?)n om pose! fantezie -n msura -n care poate evoca* lega sau asocia* !up !orin* acele imagini interne F...G* astfel -nct s -ntregeasc reprezentrile i!eale ale obiectelor absente. Imaginaia este puterea !escrierii* iar fantezia 1 aceea a evocrii +i a combinrii. Imaginaia se formeaz prin observaie atentE fantezia 1 printr-o aciune voluntar !e mo!ificare a peisa>ului mental@.H/ La Uor!sDort$* fanc/ nu implic !eloc o sc$imbare sau implic cel mult o sc$imbare !e suprafa a lucrurilor cu care intr -n contact* -n vreme ce

05

imaginaia acioneaz e8act invers <!istincia subsecvent este in!us !e prea marea generalitate a teoriei lui "oleri!ge* pe care Uor!sDort$ se simte !ator s-o emen!eze=: HH ?(antezia nu cere ca* la atingerea ei* materialele pe care le utilizeaz s fie apte !e sc$imbri -n natura lorE +i* acolo un!e acestea permit mo!ificri* -i este !e a>uns !ac acestea sunt u+oare* limitate +i evanescente. "omplet opuse acestora sunt !orinele +i imperativele imaginaiei@. H2 6entru a -ntregi e8punerea* trebuie s mai notm c Uor!sDort$ <referin!u-se* -ntr-o not ctre Robert Sout$e'* !atat 2 aprilie 7M7O* la geneza poemului Peter =ell= nu concepe imaginaia ca facultate in!us !e ageni !e factur !ivin. Astfel* ea ar fi !e natur personal* !epinzn! !e resurse in!ivi!uale: ?6oemul S6eter CellT* !up cum se va ve!ea -n prolog* a fost compus cu cre!ina c Imaginaia nu numai c nu reclam -n aciunea sa intervenia unui agent supranatural* !ar +i c* e8cluzn! c$iar acest agent* facultatea poate fi actualizat la fel !e imperios +i poate !a na+tere la !esftri asemntoare F...G@.HM Qi "oleri!ge opereaz o !istincie similar -ntre cei !oi termeni sus-citai: HO fanc' 1 ?facultatea !e a pune laolalt imagini !iferite -n esen graie uneia sau mai multor asemnri@ 24 versus imagination 1 ?puterea prin care o imagine sau un sentiment este fcut s mo!ifice multe altele +i* printr-un soi !e fuziune* s a!une mai multe elemente -ntr-unul singur@. 27 ranscriin! aceste !efiniii* realizm structura binar a conceptului. ,up cum se poate observa* "oleri!ge intro!uce i!eea !e fuziune* !e sintez a imaginilor percepute -n !efinirea imaginaiei* fapt preluat !e la filosofia i!ealist german <conceptul !e >in!ildungs$raft=: ?"t !e bine e8prim cuvntul german >in!ildungs$raft facultatea primar +i cea mai nobil !intre toate* puterea puneriilaolalt* facultatea care for>eaz multitu!inea -n unitate 1 +n-eins-!ildungN %senoplasia* sau puterea esenoplastic* este !iferit !e fantezie* sau !e oglin!irea* fie catoptric* fie metoptric 1 repetn! simplu sau prin transpunere 1 +i* !in nou* !e FfanteziaG involuntar* precum -n vise sau -n actul voinei@.20 Spectrul !e semnificaii se lrge+te consi!erabil. Avem !e-a face* -n cazul poeziei imaginative <-n general= +i -n cel al poeziei vizionare <-n particular=* cu o imaginaie !e natur ?esenoplastic@* apt !e a realiza unirea formelor* aglutinarea lor -ntr-un -ntreg* apoi* cu o imaginaie !efinit ca ?oglin!ire catoptric sau metoptric@* ce !oar repet sau transpune coninuturi e8terioare* +i* -n fine* cu o imaginaie involuntar* ca -n !imensiunea oniric* sau c$iar voluntar* asumat con+tient. "oleri!ge era e8trem !e mn!ru !e buna cunoa+tere a filosofiei i!ealiste germane* consi!ern!u-se primul scriitor englez care opereaz o !istincie -ntre mecanicismul fanteziei +i spiritualismul imaginaiei* fapt eronat* !e vreme ce mai muli

0.

scriitori opereaz !istincii similare* -ncepn! c$iar !e la 72H4. S mai notm -n acest punct +i c referina obscur la +n->ins-=ildung se refer la o etimologie sc$ellingian. Analizn! -n!eaproape profilul ipotetic vizionar-religios al lui "oleri!ge +i referin!u-se -n special la funcia sintetic a imaginaiei* Iames Cenziger afirm c poetul* sub influena gn!irii platoniciene* imprim o not accentuat religioas coninuturilor imaginative: ?"oleri!ge nu numai cre!ea c imaginaia este facultatea Spunerii-laolaltT* !up cum insist -n =iograp,ia 6iteraria +i -n alte locuri* ci +i -nclina spre i!eea c aceste puneri-laolalt ale sale aveau o anumit semnificaie teologic@.25 "oleri!ge !istinge ?imaginaia primar@ <primar/ imagination=* care nu constituie altceva !ect un rafinament <este !rept* !e origine !ivin* ca +i fora vital !e mai >os= al memoriei* con>ugat +i mo!ificat !e voin* primin!u-+i materialele imaginative !e-a gata* prin legea asocierii <corespunzn! acelei z9eite Potenz sc$ellingiene=*2. !e ?imaginaia secun!ar@ <secondar/ imagination=* care acioneaz -n ve!erea recrerii* sau* !ac aceasta se !ove!e+te imposibil* a i!ealizrii +i a unificrii* fiin! o for vital* c$iar !ac materialele imaginative sunt inerte <corespunzn! acelei dritte Potenz sc$ellingiene=. ?Imaginaia primar@ este !efinit astfel: ?Sunt !e prere c IMA#IBA\IA <subl. -n te8t= primar este 6uterea vie +i Agentul prim al -ntregii 6ercepii umane* repetn! -n raiunea finit eternul act al creaiei -n infinitul %) S)B <subl. -n te8t=@.2/ 6entru ?imaginaia secun!ar@* "oleri!ge ofer urmtoarea !efiniie: ?"onsi!er c Imaginaia secun!ar este un ecou al celei !inti <al imaginaiei primare* n. n.=* coe8istn! cu voina con+tient* totu+i i!entic celei primare -n privina naturii <subl. -n te8t= agentului su +i !iferit !oar -n ceea ce prive+te intensitatea <subl. -n te8t= +i mo!ul !e operare <subl. -n te8t=. %a !izolv* rspn!e+te* !isipeaz* cu scopul !e a recreaE sau* atunci cn! acest lucru se !ove!e+te imposibil* se str!uie+te* -n orice caz* s i!ealizeze +i s unifice. %a este* -n esen* vie <subl. -n te8t=* c$iar !ac toate obiectele <?ua obiecte= sunt* -n esen* imobile +i moarte@. 2H Relun!* aici* e8plicitarea fanteziei <fanc/=* "oleri!ge insist asupra caracterului mecanic* repetitiv* mnemic al acesteia* fi8itatea sa opunn!u-se mobilitii imaginaiei <!i$otomia este transparent +i ontologic* ca rigi!itate versus vitalitate=. (antezia nu genereaz coninuturi* ea le prime+te gata confecionate* fiin!* !e asemenea* relaionat cu i!eea !e voin* !e alegere !eliberat: ?6rin opoziie* (AB %YIA <subl. -n te8t= nu are !e a face !ect cu obiecte fi8e +i nesc$imbtoare. ;ntra!evr* (antezia nu este nimic altceva !ect o form a Memoriei evoluat !in or!inea timpului +i a spaiuluiE -n vreme ce este mo!ificat !e fenomenele empirice ale voinei* amestecn!u-se cu

0/

ele* fenomene pe care noi le e8primm prin cuvntul AL%#%R% <subl. -n te8t=. ,ar* -n aceea+i msur ca +i memoria obi+nuit* (antezia trebuie s-+i primeasc toate materialele !e-a gata prin legea asociaiei@.22 ;n procesul vizionar pur* -n termenii poetului englez* implicat activ este* evi!ent* !oar imaginaia secun!ar. La un fenomen similar* -n relaie cu S$aAespeare* se refer Rosamun! %. M. Par!ing* atunci cn! afirm concis: ?9 practic !e mare folos -n gn!irea creativ este prelucrarea imaginaiei pn ct mai aproape !e sta!iul viziunii@.2M "eea ce intereseaz* -n cel mai -nalt gra!* poezia vizionar este !istincia <operat !e "oleri!ge= !intre ?fantezie@ +i ?imaginaie@* e8trapolat -ns la formele !e nebunie* !e percepie special a ocultului. Astfel* o!at retrase facultile senzoriale +i raionale* prima s-ar metamorfoza -n !elir* iar ultima 1 -n manie. Aceasta* afirm "oleri!ge* se -ntmpl !eoarece fanc/ este relaionat cu i!eea !e $azar! asociaionist* -n vreme ce imagination este legat !e i!eea !e unitas in diversitate: ?,iferena !intre (antezie +i Imaginaie ar putea fi conceput astfel: !ac s-ar retrage controlul simurilor +i al raiunii* prima ar !eveni !elir* iar cea !e-a !oua 1 manie. (antezia a!un imagini -ntre care nu e8ist nici o legtur natural sau moral* !ar care sunt unite !e poet printr-o coinci!en acci!ental F...G. Imaginaia mo!ific imaginile +i confer unitate varietii@.2O L S$elle' analizeaz imaginaia -n raport cu raiunea. ;n % 'efence of Poetr/* poetul insist asupra inter!epen!enei care se stabile+te -ntre cele !ou faculti* una fiin! principiu sintetic* cealalt 1 principiu analitic: ?,up mo!ul -n care sunt privite aceste !ou clase !e aciuni mentale* care sunt !enumite raiune +i imaginaie* prima poate fi consi!erat ca o contemplare !e ctre minte a relaiilor generate !e un gn! ctre altul* oricum ar fi pro!use acesteaE iar ultima 1 ca o aciune a minii asupra acelor gn!uri* cu scopul !e a le colora -n propria ei lumin +i !e a compune cu ele* precum cu o serie !e elemente* alte gn!uri* fiecare coninn! -n sine principiul propriei uniti@.M4 (. R. Leavis e8prim* -ntr-un rn!* i!eea c S$elle'* ca poet* are foarte puin -n comun cu gn!ireaM7 <am a!uga noi* cu aceea profun! +i elaborat a romanticilor germani=. "um se face atunci c facultatea raional este ri!icat la un asemenea rang] ;n opinia noastr* raiunea !obn!e+te* la S$elle'* o atare !imensiune numai pentru c romanticul englez for>eaz o teorie cu privire la rolul social al poetului* care -i permite acestuia !in urm s-+i e8tin! capacitatea creatoare !incolo !e frontierele artisticului* -n realul propriu-zis: ?ei <poeii* n. n.= sunt cei ce instituie legile +i fon!atorii societtii civile +i inventatorii artelor vieii +i -nvtorii

0H

F...G@.M0 "oncluzia apologiei este transparent: ?6oeii sunt legislatorii ne+tiui ai Lumii@. M5 Aceast concepie* care presupune implicarea social a poetului* va avea o lung istorie -n literaturile europene +i nu numai* printre avocaii ei numrn!u-se +i poei romni* precum Pelia!e R!ulescu* Mace!onsAi +i #oga. L "a fantezie !ictatorial* imaginaia emerge -n romantism <o!at cu Bovalis= +i se continu -n simbolism <cu Art$ur Rimbau!=. Aceast sintagm !escrie e8act factorul vizionar preeminent -n creaia poetic* factor celebrn! !emiurgia total a eului instaurator* generator !e lumi* !up cum subliniaz* -ntr-un rn!* +i Pugo (rie!ric$: ?(antezia !ictatorial nu proce!eaz prin observare +i !escriere* ci -ntr-o libertate creativ nelimitat. Lumea real se !estram prin ver!ictul unui subiect care nu pretin!e s-i fie oferite coninuturile* ci s +i le pro!uc singur@. M. Qi An!reD I. Uelburn gn!e+te problema -n termeni aproape i!entici* afirmn! rspicat c un poem vizionar ?-ncearc s-+i creeze propriul -neles sau s !escopere un mo!el !e a!evr* mai !egrab !ect s acioneze -n interiorul unui ca!ru i!eologic acceptat@.M/ Astfel* imaginaia vizionar poate fi ec$ivalat* parial* cu imaginaia mistic* a+a cum este aceasta e8plicitat !e B. ,. 9^,onog$ue. "ercettorul -ncearc s o sc$ieze pornin! !e la acela+i concept !e libertate gnoseologic nelimitat* fapt care sintetizeaz !emersuri poetice* artistice +i filosofice: ?6utem consi!era* !e asemenea* misticismul ca fiin! preocupat !e elementul mistic ca prelungire a imaginaiei* a acelei forme !e cunoa+tere libere +i ne-ngr!ite pe care am -ncercat s-o !escriu -n termeni !e cmp vibratoriu* un aspect comun poetului* artistului +i filosofului@.MH L ;n concepia autoritar a lui Iames %ngell <cercettor care a formulat o impresionant genealogie a conceptului=* imaginaia* ca for creatoare* este pro!usul intelectual al secolului al X3III-lea: fr filosofia imaginaiei* mi+carea estetic romantic nu ar fi fost posibil. M2 %8aminn! teoria lui Ale8an!er #erar!MM !espre geniu ca pro!us !irect al imaginaiei* %ngell e8tin!e argumentaia la Bicolaus etensMO +i la Kant*O4 ambii fiin! influenai* -ntr-o oarecare msur* !e #erar!. Acesta !in urm plaseaz imaginaia -n centrul proceselor epistemologice* -n locul >u!ecii <&udgment=* care* la rn!ul ei* !evine o facultate intuitiv. #erar! afirm c$iar c nu e8ist !istincii substaniale -n mo!ul -n care acioneaz facultatea imaginativ -n cazul +tiinelor e8acte sau al artelor* fiin! vorba* -n esen* !espre o acumulare a informaiilor care se

02

!esf+oar simultan cu conceperea unui plan al -ntregului !emers euristic <cone8iunea etapizat !intre gn!uri fiin! e8clus total=. Sunt alese instinctiv !oar i!eile care se potrivesc -n sc$ema propus* conform geniului fiecrui in!ivi!. etens propune o teorie !espre imaginaie ca realitate tripartit. %l consi!er c primul nivel !e imaginaie* numit Perceptionsverm@gen* corespunztor imaginaiei primare la "oleri!ge* este accesibil tuturor in!ivizilor. Acest sta!iu se refer la capacitatea spontan a omului !e a crea reprezentri ale obiectelor percepute anterior prin stimuli. Al !oilea nivel !e imaginaie este cel constituit !e P,antasie sau !e >in!ildungs$raft* corespunztor conceptului !e fanc/ la "oleri!ge 1 utilizn!u-se aceea+i lege a asocierii ca principiu generator. Aici* se are -n ve!ere reorganizarea coninuturilor perceptive -n mo! oarecum mecanic* prin compunere static. Al treilea nivel !e imaginaie* numit 'ic,tungsverm@gen* este reprezentat !e acea facultate creatoare -n cel mai -nalt gra!* corepunzn! imaginaiei secun!are la "oleri!ge* a!ic acelei fore care propulseaz eul -n stare !e viziune. Aici* imaginile sunt atent procesate* mi8ate +i converg -ntr-un -ntreg cu aparen natural +i in!epen!ent. Kant vorbe+te !espre imaginaie* -n sensul implicat !e subiectul nostru* -n Mensc,en$unde oder p,ilosop,isc,e %nt,ropologie* susinn! opinia lui #erar!* potrivit creia geniul emerge graie imaginaiei pro!uctive. Aceasta se -mparte -n !ou* -n funcie !e teleologia implicat sau neimplicat. 6e !e o parte* se are -n ve!ere o capacitate pro!uctiv orientat spre o finalitate precis* pe !e alt parte* se are -n ve!ere o P,antasie* care nu se e8ercit -n !irecia unui scop. S sintetizm* -n acest punct* avatarurile imaginaiei -n filosofia i!ealist* !e vreme ce aceasta !in urm a alimentat concepiile vizionare ale romanticilor. Kant* -n aceea+i Ariti$ der reinen Bernunft pe care am menionat-o anterior* o consi!er o facultate activ !e sintez* funcionn! ca me!iator -ntre simuri +i raiuneE mai mult* imaginaia este o facultate para!o8al* comportn! o !imensiune empiric +i una transcen!ent. (ic$te opineaz c imaginaia st la baza proiectrii realitiiE aceast funcie epistemologic o plaseaz astfel la baza !emersului filosofic fic$tean. ;n 5/stem des transzendentalen +dealismus* Sc$elling construie+te o -ntreag filosofie a imaginaiei* pe baza revelaiei unificatoare a operei !e art. Acest Aunstprodu$t este o sintez -ntre natur +i intelect* o form ine8istent anterior -n vreuna !intre subcomponente. 6ornin! !e la i!eea c imaginaia* -n general* creeaz mituri culturale si spirituale* Sc$elling infereaz c imaginaia artistic favorizeaz apariia unor simboluri compre$ensive* ce !evin mo!ele gnoseologice. Imaginaia <>in!ildungs$raft= constituie un me!iator -ntre planul i!eal +i

0M

cel real. %8ist trei paliere ale mentalului. 6rima putere < erste Potenz= se refer la recepionarea elementar a stimulilor fenomenali. "ea !e-a !oua putere < z9eite Potenz=* ca percepie sau ca intuiie pro!uctiv <produ$tive %nsc,auung=* semnific or!onarea +i relaionarea acestor senzaii eterogene -n uniti !e semnificaie. "ea !e-a treia putere < dritte Potenz=* alias cea mai -nalt putere <,@c,ste Potenz=* este cea e8ercitat !e imaginaie ca putere creatoare -n art <numit Aunstverm@gen sau 'ic,tungsverm@gen=. )ltima permite intuiia artistic <Aunstansc,auung=* graie creia este posibil crearea unei opere noi* -n msur s e8prime relaia minii creatorului cu propriile percepii +i cu lumea -ncon>urtoare. 6ractic* o!at repus -n acelea+i !repturi cu raiunea -n e8plorarea* cunoa+terea +i transcen!erea realului* pn la i!eea imaginaiei ca realitate !in poezia vizionar* aprat !e ClaAe sau !e S$elle'* nu mai era !ect un pas <s mai notm +i faptul* semnificativ -n or!inea !iscursului nostru* c ClaAe nu !istinge mai multe forme ale imaginaiei* aceast facultate aprn!u-i unic +i in!ivizibil=. Alturi !e ace+tia* -n forme u+or mo!ificate* relaionate cu visul* stau !emersurile lui Keats +i Bovalis. 6rimul susine c imaginaia este asemenea unui vis primor!ial* pe care -l consi!eri real abia -n momentul trezirii. "el !e-al !oilea susine c viziunea imaginaiei este cea care !icteaz realitii <-n 3einric, von 2fterdingen* teza artistic este c viaa !evine vis=. A+a!ar* imaginaia este factorul in!ispensabil -n generarea !e lumi poetice. ;n apre$en!area universului <transecen!ent +iVsau imanent=* ea se con>ug fericit cu inspiraia. ;n continuare* vom ve!ea care sunt formele acesteia.

0O

Unitatea de invatare nr.3 9biective: : (amiliarizarea stu!entului cu conceptul !e inspiratie : 3isul +i formele subiacente ca factori i!eali in creatia artistica imp alocat: . ore Inspiraia
Inspiraia* !enumit* uneori* mai ales -n tra!iia latin timpurie* afflatus* instinctus sau concitatio <primul termen supravieuin! foarte mult -n terminologia literar= este* poate* cel mai !es invocat factor in!uctor -n viziune* cu !eosebire -n cea religioas. %a tra!uce i!eea !e e8taz religios aflat la baza oricrei percepii seminale a sacrului* !in care sunt !erivate toate formele !e e8taz senzorial +iVsau perceptiv cunoscute. Ioan 6etru "ulianu ofer o util e8plicaie etimologic a conceptului !e extaz* referin!u-se la verbul !in elin !in care acesta este !erivat: ?3erbul grec ex-istCno (existCo* exDstemi)* !in care provine substantivul e$-stasis* in!ic mai -nti aciunea !e a deplasa* a duce n afar* a sc,im!a ceva sau o stare !e lucruri* apoi pe acelea !e a iei* a prsi* a se ndeprta* a a!andona <+i !e asemenea: a lsa* a ceda* a renuna* a evita etc.=. %lementul semasiologic comun -ntregii familii le8icale este acela !e separare +i* uneori* !e degenerescen. Substantivul e$-stasis va -nsemna !eci deplasare* sc,im!are* deviere* degenerescen* alienare* tul!urare* delir* stupoare* excitaie provocat de !uturi ameitoare@.O7 %8tazul* cu funcie !ubl* se afl la baza -ntregului cult oracular !ionisiac* cult care l-a influenat vizibil +i pe cel oracular apollinic <iniial* consacrat interpretrii semnelor prevestitoare=* !up cum arat* -ntr-un pasa>* %rDin R_$!e: ?La singurul oracol !ionisiac !in #recia pe care-l cunoa+tem 1 cel !e la AmfiAleia -n (oti!a 1 prezicea -ns -n stare !e e8taz un preot Spose!atT !e zeu. %ntuziasmul +i e8tazul sunt pretutin!eni* -n cultul !ionisiac* sursele stimulatoare att ale sentimentului religios* ct +i ale prezicerii venite !e la ,ion'sos -nsu+i. ,ac -l ve!em !eci pe Apollo* c$iar la ,elfi* locul fuziunii sale celei mai intime cu ,ion'sos* !evenit infi!el fa !e vec$iul su mo! !e prezicere prin interpretarea semnelor +i a!optn! tipul

54

!e profetizare -n stare !e e8taz* +tim fr umbr !e -n!oial !e un!e a luat Apollo acest nou proce!eu@.O0 6oeticianul MiAel ,ufrenne relaioneaz* -n c$ip fericit* inspiraia cu imaginaia* -n msura -n care* !up el* la baza inspiraiei s-ar afla imaginile. ,ufrenne for>eaz o mic teorie romantic -n legtur cu aceast controversat funcie poetic* !in moment ce acor! cre!it naturii* -n !escen!ena unei Eaturp,ilosop,ie: ?Revenim !eci asupra -ntrebrii: ce anume inspir] pentru a rspun!e: imagini* !espre care vom spune c sunt propuse !e natur* a!ic -n ultim analiz Batura -ns+i@.O5 Istoria poeticii -nregistreaz un numr e8trem !e ri!icat !e i!ei contra!ictorii privitoare la inspiraie* la forma +i rolul acesteia -n procesul creativ* ca +i la relaia !intre inspiraie +i me+te+ug poetic <craft=. Bu rezi! -n intenia noastr e8pres punctarea cu acribie a metamorfozelor conceptului +i nici !ezbaterea sa amnunit -n raport cu craft-ul <aceasta ar fi o sarcin care -i incumb cercettorului procesului !e creaie* -n sens larg* sau poieticianului* -n sens restrns=. (inalitatea noastr va fi nuanarea i!eii !e inspiraie* ca modus operandi al viziunii. ,istingem* primar* inspiraia !e imaginaie prin aceea c imaginaia const -ntr-un e8erciiu pur in!ivi!ual <-n concepia noastr critic* !up cum am avut !e>a prile>ul s artm* imaginaia are* -n viziunea laic* rol creativ absolut* iar -n cea religioas* rol or!onator +i cenzurator=* -n vreme ce inspiraia ine !e o realitate transin!ivi!ual sau infrain!ivi!ual. ,ac ne gn!im !oar la faptul c se pot invoca aici e8emple !e fore precum ?incon+tientul@ romanticilor !in secolul al XIX-lea sau ?subcon+tientul@ suprareali+tilor !in secolul al XX-lea* realizm comple8itatea aparent insolubil a fenomenului -n sine. "um simpla !efinire a celor !ou concepte este vag +i* !in punctul nostru !e ve!ere* nepro!uctiv* nu vom intra -n amnunte.O. L rebuie s mai operm o !istincie -ntre inspiraie +i cursul i!eatic normal. M. P. Abrams noteaz patru caracteristici ale primei i!ei -n raport cu cea secun!* care pot fi prezente parial sau total -n procesul poetic: ?<a= "ompunerea este brusc* lipsit !e efort +i !e anticipare. 6oemul sau pasa>ul curge spre !esvr+ire !eo!at* fr intenia preliminar a poetului +i fr acel proces !e reflectare* respingere +i selectare a alternativelor care intervine* -n mo! obi+nuit* -ntre intenie +i materializare. <b= "ompunerea este involuntar +i automat* se ive+te +i !ispare !up voia sa*

57

in!epen!ent !e voina poetului. <c= 6e parcursul compunerii* poetul simte o emoie puternic* !escris* a!esea* ca o stare !e euforie +i !e beatitu!ine* !ar menionat* uneori* ca intens +i !ureroas -n sta!iile iniiale* !e+i este urmat !e un sentiment !e eliberare e8tatic +i !e calmare. <!= 9pera !esvr+it -i este poetului att !e strin +i !e surprinztoare* -nct pare a fi fost scris !e altcineva@.O/ Astfel* strile !escrise !e cecettor* implicn! spontaneitate* automatism* suferin urmat !e bucurie +i sentimentul alienrii impus !e te8t* ca aparinn! altcuiva* sunt constantele unui tip !e poezie profetic* !ar nu se pliaz total pe poezia vizionar* care poate implica +i prelucrarea con+tient a unor e8periene anterioare sau a tra!iiei <ca -n cazul lui %minescu= sau c$iar i!eea !e ?e+ec@ sau !e ?suspen!are@ a strii vizionare <ca -n cazul lui Arg$ezi=. 6oeii profetici veterotestamentari <mai ales Ioil* Iezec$iel +i Ieremia= se !eclar* in corpore* servi ai inspiraiei* !e+i aceasta nu este nici pe !eparte solicitat sau nu in!uce o stare !e trans. otu+i* abia o!at cu Apostolul 6avel <care !eclar sentenios* -n >pistola ctre <imotei* faptul c Sfnta Scriptur este pro!usul integral al inspiraiei !ivine* gr. t,eupneustos=* Ciblia !evine un !ocument profetic infailibil cel puin pn la sfr+itul %vului Me!iu +i -nceputul Rena+terii. oat literatura elin se bazeaz* -ntr-o msur mai mic sau mai mare* pe !octrina inspiraiei. 6oei !intre cei mai !iver+i* Pomer* Pesio!* 6in!ar* c$iar $eocrit* invoc muzele sau zeii olimpieni. Bu altfel stau lucrurile -n literatura latin* un!e 3irgiliu < %rs poetica= +i 9vi!iu <%rs amatoria= fac apologia inspiraiei tot ca form !e influen i!eal* !e natur suprain!ivi!ual. L ;n perioa!a mo!ern* sunt mai cunoscute e8emplele !e invocare a inspiraiei ca for generatoare !e viziuni la Milton <-n mai multe rn!uri !in Paradise 6ost=* la ClaAe <o scrisoare ctre prietenul su* $omas Cutts* !espre compunerea !up !ictarea !e ctre o prezen supranatural a poemului Milton* epos !e care ne vom ocupa -n seciunea a !oua a stu!iului nostru=* la "oleri!ge <compunerea oniric a poemului Au!la A,an* pe care o vom trata -n subseciunea !espre vis=* la %merson* profetul neopuritan al Americii. OH ;n cazul ultimului* este semnificativ mai ales te8tul <,e Poet* ca re!escoperire* -n termenii Carbarei L. 6acAer* a unui ?para!is interior@*O2 -n care ?nectarul@ intelectului este o metafor a viziunii* !up cum arat ,avi! 6orter=OM etc. Semnificative sunt +i poziiile lui Joung +i S$elle'. ;n -on&ectures on

50

2riginal -omposition* Joung ec$ivaleaz geniul cu o !ivinitate ascuns -n suflet. 6ara!o8al* geniul este consi!erat -n termeni organici* -n sensul c este sursa originalitii* !ezvoltn!u-se precum o plant. ,e pil!* -n % 'efence of Poetr/* S$elle' 1 care* -ntre paranteze fie spus* -+i !esemneaz poemele prin termenul visions* poate +i pentru c -ntreaga lui concepie poetic este !e inspiraie neoplatonic*OO vizn! !eci contemplarea sferelor pure ale I!eilor 1 e8alt +i el funcia inspiraiei* !e vreme ce creaia liric este incontrolabil* venin! !e la sine +i genern! un sentiment intens !e bucurie. "oncret* !escoperim o actualizare a i!eii !e ?inspiraie@ -n 2de to t,e 4est 4ind* poem pstrat -n etapele creaiei sale +i articulat* !up autor* -n >urul unui nucleu valWr'an* !e vers donn.. ;n fine* o a!evrat apologie a inspiraiei* !in perspectiv romanticvizionar* se gse+te -n >cce 3omo* lucrare cu caracter autobiografic -n care Bietzsc$e prezint compunerea crii %lso sprac, :arat,ustra: inspiraia se !esf+oar ca libertate nelimitat !e creaie* !e prezen a sacrului* !e putere absolut +i !e spontaneitate. (igurile !e stil -nse+i !evin instrumente simple* semnificative* purttoare !e a!evr. 6oetul polonez A!am MicAieDicz* inn! o serie !e conferine la "oll`ge !e (rance* se arat entuziasmat !e i!eile iluministului Louis-"lau!e !e Saint-Martin cu privire la art ca reprezentare a unei viziuni. "onfereniarul afirm c$iar c poezia viitoare va fi !oar pro!usul unor euri -n stare !e e8taz sacru* -n spiritul tra!iiei profetice ebraice. "omentn! aceste aseriuni e8altate* Ierz' 6eterAieDicz afirm un lucru aparent pra!o8al: ?Aceast insisten pe me!iere +i pe repro!ucere aminte+te* -n pofi!a misticismului su* !e estetica clasici+tilor secolului al X3IIIleaE este similar cu imitarea naturii* bazat pe cre!ina c e8ist forme ale perfeciunii pe care artistul trebuie s le caute +i s le regseasc@.744 ;ntr-o teorie poetic formulat !e 6oe* inspiraia este !e natura unui instinct in!icibil* pre+tient* care con!uce eul -n !irecia apre$en!rii frumosului: ?)n instinct nemuritor* a!nc -n spiritul omului* este* astfel* pur +i simplu un sim al frumosului. F...G Inspirai !e o pre+tiin e8tatic a gloriilor !e !incolo !e mormnt* ne str!uim* printr-o multitu!ine !e combinaii -ntre obiectele +i gn!urile impului* s obinem un fragment !in acea frumusee ale crei elemente aparin* poate* numai eternitii@.747 L %ste* a+a!ar* evi!ent c inspiraia are o cauz i!eal. %a -ns nu poate e8ista -n stare pur: orice poet* orict !e ra!ical <+i ClaAe este unul !intre ei= conce!e c* pentru a obine un pro!us estetic !e valoare* este necesar o -mbinare* o sintez -ntre inspiraie +i me+te+ugul !e a scrie

55

versuri -ntr-o form acceptabil. ocmai !e aceea ?inspiraia total@* a!ic ?!ictarea* uneori* a unui -ntreg poem !e ctre o putere supranatural@* 740 !up cum se e8prim U. B. Ince* este o iluzie estetic. Momentul !eclan+rii inspiraiei este e8trem !e controversat -n critica literar. "arl (e$rman prezint !ou concepii antagoniceE este vorba* pe !e o parte* !espre cea privitoare la revelarea -ntregului -naintea prilor +i* pe !e alt parte* !espre cea !e manifestare a fragmentarului* nefinisat a!esea: ?6rimul fulger al inspiraiei* impulsul iniial brusc* poate aprea ca o concepie intuitiv a -ntregului sau ca o secven mai scurt !e imagini* !e cuvinte sau !e note* i.e. ca un continuum sau ca un fragment. F...G Multe e8periene similare ale autorilor ar putea fi citate* e8emple -n care -ntregul 1 ca s utilizm limba>ul psi$ologilor gestalti+ti 1 pare a se fi format -naintea prilor. F...G otu+i* primul moment brusc al inspiraiei nu apare -ntot!eauna ca o viziune a operei -nc$eiate@.745 Bu putem -nc$eia aceast subseciune fr a meniona mcar !ou nume: Rosamun! %. M. Par!ing74. +i imot$' "larA.74/ "ea !inti -+i fun!amenteaz !iscursul critic pe psi$ologie* !ar bogatul material a!unat -n cursul cercetrii* incluzn! anec!ote literare e8trase !in scrisori* !in biografii +i !in mrturii !e prim-mn* nu este !eloc or!onat sau sintetizat. ,e+i -+i propune s refac traseul !escris !e %n %natom/ of +nspiration* cel !in urm e+ueaz* +i el* -n formularea unei teorii cu privire la inspiraia poetic !in romantism +i !in post-romantism* nereu+in! !ect sc$iarea unor ?stu!ii !e caz@. )rmrin! astfel* pe scurt* metamorfozele i!eii !e inspiraie -n compunerea poetic <-n general= +i -n cea vizionar <-n special=* suntem foarte surprin+i s !escoperim ct !e puin varietate semantic presupune termenul ca atare. ,e+i muli poei +i poeticieni s-au grbit s-l !enune ca garant al originalitii* puini !intre ace+tia au sesizat faptul c pretinsa ?!ictare automat@ !e ctre o voce superioar se pliaz* -n c$ip necesar* pe con+tiina unui eu infuzat !e propriile con!iionri cultural-mentalitare. Mesa>ul este viciat tocmai !e ace+ti factori aparent insesizabili. S urmrim acum principalele aspecte legate !e fenomenul oniric +i !e formele -nru!ite cu acesta.

3isul +i formele subiacente

5.

3isul este unul !intre factorii semnificativi ai procesului vizionar. 3iziunea oniric* !e pil!* este* ca specie poetic* !estul !e pro!uctiv. %a const -n prezentarea* -n form scriptural* mo!ulat !e factori estetici* a unei e8periene psi$ologice subiective* care se !esf+oar -n timpul somnului. "onsemnrile* inevitabil $ipnopompice* sunt* !esigur* mo!ificate !e facultatea imaginativ* care le relaioneaz cu forme cunoscute anterior !e subiect. %8ist +i stri $ipnoi!e* !e reverie profun!* -n care imaginile e8plo!eaz -n clusters* aglomern!u-se -ntr-o manier aproape in!escriptibil. S reinem !eci* -n acest punct* +i e8istena acestei stri complementare visului. ;n interpretarea noastr* reveria este o $ipnoz a intelectului surprins -n pasivitatea contemplaiei. "u toate acestea* #aston Cac$elar! ri!ic reveria poetic* pe care o ec$ivaleaz cu reveria cosmic*74H la rangul !e stare suprem* !e consonan senzorial: ? oate simurile se trezesc +i se armonizeaz -n reveria poetic@.742 ,espre vis* s-a scris* -n critica literar* enorm. Sarcina noastr nu este* ca +i pn -n momentul !e fa* aceea !e a reitera o serie !e topoi meto!ologici +i !e coninut* ci !oar !e a !elimita scenariile onirice vizionare !e cele -ncrcate !e rezi!uuri imaginative convenionale +i lipsite !e interes estetic. 3isul <gr. oneiros* lat. somnium= este pentru prima !at prezent* -n tra!iia occi!ental* la Peraclit* care-l prezint ca percepie !e ctre cel a!ormit a spaiului su interior. ,emocrit avanseaz ipoteza potrivit creia visele -+i au r!cinile -n imagini <gr. eidola=* !ivine la origine* care* -n varianta c sunt auspicioase* con!uc la vise profetice* iar* -n ipoteza contrar* la co+maruri. 6laton vorbe+te !espre vise -n <imaios* susinn! c acestea -+i au originea* la nivel fizic* -n ficat. Aristotel* -n 'espre vise +i -n 'espre divinaie n somn* neag orice i!ee legat !e trancen!ena viselor <pretinsa lor origine sacr=* transformn!u-le -n pro!use fenomenologice naturale. ,ac 6laton se arat circumspect -n privina viziunilor onirice +i a premoniiilor !in timpul somnului* recoman!n! utilizarea raiunii -n interpretarea lor +i sugern! ca ele pot fi generate att !e zei* ct +i !e stri corporale speciale* Aristotel este categoric: visele premonitorii sunt cauzate -n totalitate !e stri corporale speciale* i!eea !e participativitate !ivin fiin! astfel e8clus.74M "icero fun!amenteaz o abor!are protopozitivist a visului. ;ntr-un !ialog imaginar cu fratele su* gn!itorul latin respinge ca nefon!ate i!eile privitoare la !ivinaie <-n general= +i la premoniiile onirice <-n special=* eliminn! presupunerile nefon!ate +i cern!* -n spirit aproape

5/

mo!ern* !ovezi palpabile +i cre!ibile -n spri>inul oricrei aseriuni: ?,eci !ac nu zeul este creatorul viselor noastre +i nici natura nu are vreo legtur cu ele +i nu se poate inventa o +tiin a viselor pe baza cercetrii lor* rezult c nu trebuie s li se acor!e nici o importanE mai ales c aceia ce viseaz nu-+i pot interpreta ei singuri visele* iar interpreii recurg la prezumii* nu la vreo lege a naturii@.74O 6oeii se raporteaz la vise -ntr-un mo! particular. Pomer* !e pil!* prezint o alegorie e8trem !e interesant. Astfel* -n pe+tera lui Morfeu <!ivinitatea somnului=* s-ar afla !ou pori: una !in corn* prin care ptrun! visele profetice* si una !in fil!e+* prin care se strecoar visele amgitoare. Mult mai aproape !e noi* ". #. Iung nu ezit s relaioneze viziunea ca ansamblu cu starea oniric* precizn! urmtoarele: ?3iziunea* al crei caracter oniric este ct se poate !e plauzibil* trebuie s fie abor!at ca un pro!us spiritual neintenionat* a!ic fr un scop con+tient. %a este un produs natural <subl. -n te8t= ca toate visurile@. 774 ,e+i poate prea surprinztor c am ales s lsm !eoparte teoriile lui (reu!* consi!erm c psi$analiza sa* ale crei teze +i meto!e sunt neverificabile +i obsesiv orientate se8ual* 777 nu poate oferi soluii unui !omeniu att !e labil +i !e fle8ibil precum vizionarismul. 6unn! -n scen concepte !ificil !e !emonstrat* o !irecie psi$analist -n cercetarea viziunii poetice ar ambiguiza nepermis o tem !e cercetare +i a+a suficient !e contra!ictorie. )rmrin! -n!eaproape +i raportn!u-se la tra!iia antic* %. R. ,o!!s i!entific trei tipuri !e vise <simbolic* vizionar +i oracular=* pe care le e8pliciteaz astfel: ?;ntr-o clasificare transmis !e Artemi!or* Macrobius +i ali scriitori trzii* a crei origine este* probabil* mult mai -n!eprtat -n timp* se !isting trei astfel !e tipuri <!e vise* n. n.=. )nul este visul simbolicS care -nvluie -n metafore* ca un fel !e g$icitoare* o semnificaie ce nu poate fi -neleas fr interpretareT. Al !oilea este ,orama sau SviziuneaT* care este o !erulare premonitiv a unui eveniment viitor* ca acele vise !escrise -n cartea ingeniosului autor I. U. ,unne. "el !e-al treilea este numit c,rematismos sau SoracularT* +i se poate recunoa+te mai ales Satunci cn!* -n somn* printele celui care viseaz* sau alt persona> respectat sau impresionant* poate un preot sau c$iar un zeu* !ezvluie fr a>utorul simbolurilor ceea ce se va -ntmpla sau nu* ceea ce trebuie sau nu trebuie fcutT@.770 )nul !intre cele mai cunoscute episoa!e legate !e !eclan+area viziunii -n somn* ca visare <!e+i trebuie s precizm c poetului* bolnav* i se prescrisese* -n prealabil* un calmant=* este cel

5H

consemnat !e Samuel

a'lor "oleri!ge* -n relaie cu compunerea poeziei Au!la A,an775 <nu

rezi! -n intenia noastr* !up cu am punctat !e>a* analiza te8telor poetice ale altor autori -n afara celor propu+i=.77. Aceast prefa la poem este consi!erat !e critici ca fiin! re!actat la o !istan !e nu mai puin !e nousprezece ani !e la compunerea propriu-zis a poemului <care este !atat 72O2=.77/ ,e altfel* Alet$ea Pa'ter !iscut acest caz* alturi !e cel al lui "$arles Cau!elaire* -n relaie cu ingerarea !e stupefiante. 77H )lterior* "arl (e$rman* urmn! !emonstraiile mai multor cercettori <printre care se numr +i %lisabet$ Sc$nei!er=* pune sub semnul -ntrebrii autenticitatea acestui episo! oniric. Argumentul este c poetul obi+nuia s-+i noteze fragmente onirice -n caiete* -ns nu se gse+te nici o referin -n relaie cu episo!ul Au!la A,an. ;n plus* pe urmele lui Iean Cosauet* (e$rman afirm c viziunile onirice nu numai !in opera lui "oleri!ge* !ar +i !in cea a mai multor scriitori romantici sunt surprinztor !e coerente +i !e logice.772 3iziunea oniric <!esemnat* -n critica anglo-sa8on* prin sintagma dream vision= prolifereaz -n literatura european -n perioa!ele me!ieval +i renascentist. Abor!rile practicoteoretice stabilesc e8istena mai multor clase !e dream visions* !ar acestea se pot re!uce* -n esen* la !ou tipuri !e baz.77M 3iziunile laice* implicn! un scenario curtenesc* cu intrig amoroas* se -nscriu -n tiparul lui 6e 1oman de la rose. 3iziunile religioaseVfilosofice pornesc fie !e la pattern-ul biblic <Iezec$iel* Sf. Ioan eologul etc.=* fie !e la e8periena sapienial a unor figuri precum Coet$ius* "icero +i Macrobius. 3iziunile !e tip 6e 1oman de la rose* c$iar !ac se !ove!esc secun!are* grefate cum sunt pe un fon! convenional +i imitn!u-se unele pe altele* !evin e8trem !e pro!uctive -n (rana <la Alain !e Lille* #uillaume !e Maca$aut +i Iean (roissart= +i* mai ales* -n insulele britanice <3ouse of 8ame* =oo$ of t,e 'uc,ess* Parlement of 8oules* toate ale lui "$aucer* precum +i -n Piers Plo9man a lui Uilliam Langlan!=. )lterior* tot -n spaiul anglo-sa8on* acest tip !e viziune se mai -ntlne+te la Io$n L'!gate* la Io$n "lanvoDe +i la Io$n SAelton <!intre poeii englezi= +i la Robert Penr'son* la Uilliam ,unbar* la #avin ,ouglas +i la autorul lui Aingis Fuair <!intre poeii scoieni=. "$iar +i -n literatura romn* !efazat !e cea european* e8ist e8emple multiple -n acest sens: viziuni onirice apar att -n perioa!a iluminist <la Cu!ai-,eleanu +i la 3asile Aaron=* ct +i -n perioa!a romantic <la Pelia!e R!ulescu* la %minescu etc.=. ;n opinia noastr* cea mai important dream vision !in literatura englez <+i una !intre cele mai importante !in literatura universal= este poemul alegoric Bision of Piers Plo9man*

52

atribuit lui Langlan!. "azul ne apare tipic pentru mo!ul -n care poate fi abor!at viziunea oniricE -l vom prezenta* !e aceea* pe scurt. Am precizat !e>a c este vorba* mai e8act* !espre o viziune secun!ar* !in moment ce factorii imaginativi sunt puternic perturbai !e cei raionalalegorici. ,e+i poemul se -nscrie* formal* -ntr-un tipar me!ieval* tema sa este nu !ragostea erotic* ci !ragostea !ivin* e8pus -n termeni religio+i. Interesant este faptul c poemul -nsceneaz aproape -n totalitate virtui sau valori culturale +i religioase personificate. Uilliam %lfor! Rogers observ cu >ustee c* -ntr-un sens* Uill t$e ,reamer +i 6iers 6loDman sunt singurele simboluri personale <private s/m!ols= !in poem.77O 6ersona>ul central* Uill t$e ,reamer* o -ntlne+te pe La!' Pol' "$urc$* personificare a insituiei ecleziastice* care -i e8pune a!evrul cu privire la cre+tinism. %l are* ulterior* +i e8periena profun! a falsitii incarnate* asistn! la cstoria lui (alse cu La!' Mee!. ,up un scurt interval petrecut -n stare !e trezire* cel care viseaz a!oarme !in nou +i are viziunea persona>ului Reason care pre!ic -n faa mulimilor* !eterminn!u-le pe acestea s mearg la spove!anie. ot -n aceast seciune sunt prezentate* tot -n form personificat* cele +apte pcate capitale. ;n fine* cea !e-a treia seciune are -n centru "rucificarea lui "$ristos +i coborrea celui care viseaz -n Infern. Sufletele cre!incio+ilor !in ia! sunt salvate !e Mntuitor* care se manifest ca o lumin orbitoare la 6oarta Infernului. "el care viseaz se treze+te la timp pentru a srbtori 6a+tele. ;n pofi!a caracterului tezist* viziunea lui Langlan! este !eosebit !e sugestiv -n lungile pasa>e !escriptive* -n care efectele sunt pur !ante+ti. ,ou e8emple pot fi pasa>ul !in Prologue -n care este !escris faimosul 8ield of 8ol$ sau partea -n care sunt zugrvite* -n maniera mae+trilor renascenti+ti germani* pcatele capitale. 9!at cu prezentarea visului +i a formelor subiacente* -nc$eiem e8punerea seriei !e factori i!eali. ;n cele ce urmeaz* vom avea -n ve!ere factorii empirici* implicai* +i ei* -n pro!ucerea !e viziuni artistice.

5M

Semestrul II
Unitatea de invatare nr.4 9biective: : (amiliarizarea stu!entilor cu rolul >ucat !e mala!ii* stupefiante si alcool ca factori empirici in creatia artistica : I!entificarea operelor literare ilustrative imp alocat: 2 ore

(actorii empirici
Aceast component se refer fie la unele mala!ii* fie la o serie !e pro!use finite* palpabile* obinute pe cale natural sau prin prelucrare c$imic. 6rimele in!uc viziuni $alucinatorii* !eformate patologic. )ltimele au un rol energizant* genern! o stare euforic subiectului* fapt ce con!uce tot la o serie !e percepii !eformate. 6rocesul vizionar este in!us sau accelerat -n mo! artificialE substanele -n cauz cren! o stare senzorial specific* imposibil !e atins -n con!iii fizice naturale.

Mala!iile
Anumite tipuri !e afeciuni* fie !e natur psi$ic* fie* mai rar* !e natur fizic creeaz stri particulare* e8plicabile patologic* !e manier $alucinatorie* -n timpul crora subiectul e8perimenteaz transformri la nivel psi$ic. )nele forme !e sc$izofrenie <precum -n cazul lui P_l!erlin= -i pun subiectului la !ispoziie o mo!alitate cu totul special !e percepie a sacrului* o stare beatific* !e pace +i !e comuniune i!eal cu obiectele fenomenale +i cu celelalte spirite umane. Bebunia este o constant -n imaginarul european* -nc !in perioa!a antic. "oncomitent cu emergena romantismului* mala!ia psi$ic a !evenit un scop poetic nobil* !up cum !emonstreaz Lillian (e!er.704 6ractic* avem !e a face cu resuscitarea unui mo!el !ionisiac* ca

5O

form para!o8al !e regenerare psi$ic. en!ina este vizibil mai ales -n ca!rul romantismului german +i culmineaz cu Bietzsc$e. ;n Anglia -ns* lucrurile stau altfel. ClaAe* !e e8emplu* este !e foarte mult timp suspectat !e afeciuni psi$ice <scriitorii Uilliam Uor!sDort$ +i Robert Sout$e' sau pictorul ,avi! (useli cre! cu trie -n a!evrul acestui fapt= +i* !up unele voci critice e8treme* numai ?nebunia@ -i permite poetului englez !escrierea unor fenomene att !e -n!eprtate !e convenia poetic. Iurnalistul Robert Punt public -n >xaminer o recenzie vitriolant -n legtur cu o e8poziie !e art plastic organizat !e ClaAe* subliniin! c artistul nu este !ect un srman nebun inofensiv.707 %8ist cel puin trei cercettori preocupai !e subiectul presupusei insaniti a lui ClaAe. 6rimul* 6aul Joungauist* analizez patologia lui ClaAe pentru a !emonstra c poetul sufer !e sc$izofrenie* argumentn! c scrisul !evine o cur !isperat* menit a ine -n fru puseurile vizionare* care nu sunt altceva !ect e8plozii !e !emen. 700 "el !e-al !oilea* Cren!a S. Uebster* este centrat pe afectele incontrolabile ale in!ivi!ului* ca substrat freu!ian universal* abor!area fiin! psi$analitic.705 ;n fine* cel !e-al treilea* Parve' Cirenbaum* realizeaz un stu!iu contrastiv* punn!u-l pe ClaAe -n relaie cu (rie!ric$ Bietzsc$e* un alt mare gn!itor atins* -n ultima parte a vieii* !e sc$izofrenie <!e care -ncerca s se apere* !up cum -i mrturisea* -ntr-o scrisoare* prietenului su 6aul RWe* ingern! cantiti apreciabile !e opium=. 70. Cirenbaum nu se a8eaz pe i!eea !e nebunie* ci o trateaz pe aceasta !in urm tangenial* ca pe un factor cultural oarecare. Acest !emers ni se pare cel mai interesant* !e vreme ce ofer o interpretare absolut original a insanitii. Aceasta !in urm !evine transcen!ere a con+tiinei comune* supus integral or!iniiE -n !efinitiv* prelungire a libertii in!ivi!uale* metamorfozate -n libertatea ontologic total: ?Aceasta nu este nebunie ca o altfel <subl. -n te8t= !e stare F...G. %ste ceea ce mintea ne spune c trebuie s riscm !ac -ns+i natura con+tiinei* cu or!inea ei protectoare +i como! +i cu voina ei !e colaborare ilicit* este sfi!at. ,e aceea* pentru ClaAe +i pentru Bietzsc$e* nebunia implic +i libertate@.70/ 6erspectiva incitant pe care Cirenbaum o ofer asupra vieii +i morii celor !oi gn!itori mo!ific ra!ical multe !intre >u!ecile critice prefabricate. #aston Cac$elar! e8amineaz atent $alucinaiile au!itive ale lui 6oe* subliniin! metamorfozarea acestora -n sens pur literar la un asemenea autor !e prim mrime: ? rebuie s se recunoasc o veritabil mo!ificare ontologic atunci cn!* -n te8te precum cele ale lui %!gar

.4

6oe* ceea ce psi$iatrul nume+te $alucinaii au!itive !obn!e+te* la marele scriitor* !emnitate literar@.70H Starea !e apre$ensiune !ifuz resimit !e #eorg raAl imprim un aer !e in!icibil teroare a atmosferei: viziunile comple8e ale e8presionistului austriac se pulverizeaz -n miria!e !e faete ale fricii generate !e sensibilitatea psi$ic* !e nevroz. Mala!ia este -nvestit* -n acest conte8t* cu valene creative pronunate* facilitn! percepia fin a unei ameninri !ifuze <comminatio=. Qi -n poezia romneasc* mai ales la %minescu +i la Cacovia* boala !obn!e+te o funcie creativ. ensiunea psi$ic acumulat -n timpul strii febrile sau !e rtcire psi$ic se coaguleaz -ntr-o serie !e imagini care fuzioneaz -n viziuni <para!iziace* sublunare sau infernale* !up caz=. 3om sublinia* -n continuare* rolul pe care -l !ein stupefiantele +i consumul acestora -n in!ucerea !e viziuni.

Stupefiantele
(ormele religioase timpurii* -n cea mai mare parte animiste* care subzist -n unele regiuni !in America* 9ceania* !ar* mai ales* !in Asia siberian-tungus* e8alt portretul +amanului* un con!uctor religios care poate e8ecuta cltorii astrale -n urma prizrii unor substane cu un puternic efect $alucinogen. 5oma*702 butura consumat !e preoii ve!ici* este* +i ea* un !rog. ;n perioa!a contemporan* a!epii 1astafarianism-ului* un curent care se !efine+te -n termeni att religio+i* ct +i politici* inspirat !e mi+carea !e re!escoperire a Africii a lui Marcus #arve'* fumeaz gan&a <mari>uana=* ca parte !intr-un ritual consi!erat sacru. 70M Istoria religiilor abun! -n e8emple similare. Stupefiantele constituie un factor empiric !estul !e !es e8ploatat -n pro!ucia vizionar +i nu numai* att -n proz* ct +i -n poezie. ,e pil!* sunt cunoscute cazurile lui >ater=* cel al lui $omas ,e buince' <consemnat -n scrierea cu caracter autobiografic -onfessions of an >nglis, 2pium $Wop$ile #autier <#aston Cac$elar! -i analizeaz* -ntr-un rn!* confesiunile=*70O cel al lui "$arles Cau!elaire <care transcrie e8perienele in!use !e consumul !e $a+i+ -n 6es paradis artificiels=* cel al lui Iean "octeau <e8plorrile $alucinatorii !in 2pium=* cel al lui Penri Mic$au8 <notat -n fulguraiile ireale !in 60infini tur!ulent= etc. "u toate acestea* mobilurile sunt !iferite. ,e pil!* ,e buince' recurge la opium pentru a-+i prelungi viaa

.7

ameninat !e tuberculoza !e care suferise familia sa <lucru* !e altfel* reu+it* scriitorul atingn! +aptezeci !e ani cu preul !epen!enei=* -ns Cau!elaire o face !in curiozitate sau !in ennui !e factur simbolist. )n alt caz este cel al lui Al!ous Pu8le'* care ingereaz mescalin +i !eclar <-n <,e 'oors of Perception= c* -n urma acestui fapt* voina se anuleaz* iar impresiile vizuale sunt augmentate* ele mo!ificn! componentele lumii obiective.754 Bu mai puin notabil este e8emplul poetului american !in #eneraia !eat* !evenit obiectul unui a!evrat cult printre tinerii ,ipp/* Allen #insberg* autor 1 !e multe ori 1 pur vizionar. 6oetul -nsu+i !escrie starea !e e8pan!are a con+tiinei -n timpul transei in!use !e stupefiante* numin!u-le pe acestea !in urm c$iar utile -n procesul gnoseologic <-n general= +i -n acela al creaiei artistice <-n particular=: cel puin !ou !intre poeziile sale cele mai cunoscute* Aadis, +i a !oua parte !in 3o9l* sunt pro!use !irecte ale consumului !e !roguri. 6rima poezie* !e pil!* este compus -ntr-un mo! bizarascetic: poetul st la masa !e lucru nu mai puin !e +aisprezece ore ne-ntrerupt. Lillian (e!er* citn!u-l pe Io$n 'tell* e8plic -n !etaliu cum se -ntmpl aceasta. 757 Astfel* efortul este posibil numai !atorit unor !oze puternice !e morfin amestecat cu amfetamin. 6rimul !rog are ca efect -ncetinirea scurgerii timpului* -n vreme ce al !oilea are ca efect un fenomen contrar* !e accelerare. ,ar nu numai literatura a fost influenat !e consumul !e stupefiante sau* mai !egrab* !e i!eea !e ingerare a acestora. 6ictorii abstracioni+ti americani !in anii ^H4* afiliai curentului 2p art <abreviere !e la optical art=* creeaz* -n arta lor* efecte vizuale speciale* asemntoare $alucinaiilor pro!use !e in$alarea !e substane narcotice <este vorba !espre a+a-numitele efecte psi,edelice=. ,intre poeii vizionari cunoscui* au fost influenai !e consumul !e !roguri "oleri!ge* Cau!elaire* Rimbau!* #eorg raAl +i* mai aproape !e noi* Penri Mic$au8 <care a e8perimentat* con+tient !e consecine* strile speciale in!use !e !roguri=. ;ntrebarea* -n cazul substanelor $alucinogene* este urmtoarea: constituie ace+tia factori in!uctori e8clusiv -n cazul unor poei cu -nclinaii mistic-vizionare sau orice in!ivi!* c$iar lipsit !e instrucie sau talent poetic* are acces la o stare !e con+tiin superioar* cosmic] "are ar fi* mai precis* rezultatul aplicrii unor asemenea substane -n cazul unor subieci lipsii !e -nclinaii mistice] rei stu!ii pur +tiinifice -n acest sens au fost -ntreprinse !e patru cercettori: Ualter B. 6a$nAe* Ualter ". "larA* Iean Pouston +i R. %. L. Masters <ultimii !oi lucrn! -mpreun=. 750 Astfel* 6a$nAe a realizat un e8periment -n care erau implicai !ouzeci !e stu!eni la teologie* !e

.0

religie cre+tin* -mprii -n cinci grupuri egale. )nora !intre participani li s-a a!ministrat un !rog <psilocibin=* altora 1 un placebo care creeaz senzaii !e iritaie +i -nclze+te organismul. ,up aceasta* subiecii au participat la un serviciu religios !e !ou ore +i >umtate* -n urma cruia s-au raportat* !in partea subiecilor crora li se a!ministraser stupefiante* stri psi$ice suprain!ivi!uale* infuzate !e sacru* bucurie intens* sentiment al unitii* transcen!en etc. %8perimentul lui "larA a constat -n a!ministrarea unei !oze zilnice !e LS, la opt persoane* pe o perioa! !e pn la +aisprezece zile. ,up apro8imativ zece luni* subiecilor li s-a cerut s completeze un formular ce cuprin!ea !ouzeci !e caracteristici ale strilor mistice +i religioase* -nregistrn!u-se sentimente !e unitate a sinelui* !e unitate cu obiectele fenomenale* !e pace* !e sacru* !e bucurie* !e transcen!en spaio-temporal etc. ;n fine* e8perimentul lui Pouston +i al lui Masters s-a efectuat pe !ou sute +ase subieci care trebuia s respecte anumite con!iii fizico-intelectuale +i a constat -n ?+e!ine psi$e!elice@* con!use !e un e8pert -n !omeniu* cu rol !e +aman sau !e preot* -n timpul crora li se inocula un soi !e trans mistic* asemntoare celei in!use !e stupefiante. Aproape >umtate !intre subieci au avut e8periene ce !ep+esc sfera comun * -ns !oar unsprezece au e8perimentat stri religioase autentice. Uilliam I. UainDrig$t* comentn! aceste cazuri* concluzioneaz* printre altele* c nu se poate nega faptul c !rogurile in!uc stri suprain!ivi!uale: ?%8ist !ovezi soli!e c F...G $alucinogenele in!uc starea !e con+tiin cosmic@.755 )n cercettor al fenomenelor religioase !e natur e8tatic* Louis ,uprW* !istinge net e8perienele vizionare in!use !e !roguri !e cele naturale* obinute -n urma unei practici spirituale severe* afirmn!: ?,ac ar trebui s >u!ecm !up rezultate* misticismul care se bazeaz e8clusiv pe stupefiante pare a avea un efect pozitiv sczut asupra abilitilor creative* morale +i religioase ale persoanei. F...G Mie* cel puin* -mi este clar c ceea ce nu reclam nici un efort spiritual !in partea misticului +i* !up o utilizare prelungit* cauzeaz un !ezec$ilibru profun! -n structura personalitii nu poate fi !e acela+i calibru cu realizrile supreme ale giganilor spirituali* care au ca rezultat e8plozii !e creativitate autentic@.75. %8emplele e8puse !emonstreaz clar c nu numai cel -nzestrat cu particulariti cognitive sau cu simuri e8citate la ma8imum poate e8perimenta o suprarealitate* ci +i in!ivi!ul cu o percepie comun. "u alte cuvinte* -n termenii lui Rimbau!* orice om* -n general* +i orice poet* -n special* -+i poate !eregla !eliberat simurile printr-o asimilare a unor substane menite s in!uc viziuni !intre cele mai !iverse. otu+i* aceste stri $alucinatorii in!use !e consumul !e

.5

stupefiante nu pot genera o oper !e art vizionarE nu oricine are transe $ipnotice !evine poet. "arl (e$rman subliniaz faptul c ingre!ientul absolut necesar -n procesul creativ este e8clusiv craft-ul* e8erciiul artistic meto!ic +i continuu: ?"on!iia preliminar pentru crearea unei opere !e art este 1 s-o repetm 1 pregtirea constant +i antrenamentul te$nic. F...G ,rogul sau pastila care s le permit tuturor s pro!uc opere !e art rmn o iluzie@.75/ ,e cele mai multe ori* consumul !e stupefiante se combin cu consumul !e alcool. S e8aminm acest ultim caz.

Alcoolul
Alcoolul este consi!erat un e8citant foarte puternic al simurilor. ;n !oze mari* acesta in!uce subiectului stri vizionare pronunate. %ste mai ales cazul poeilor simboli+ti <Cau!elaire +i Rimbau!* !e pil!* au numeroase transe !atorate consumului e8cesiv !e buturi alcoolice* ultimul mai ales !in pricina consumului !e vin +i !e absint* asociat stupefiantelor=. #eorg raAl are varii $alucinaii ca rezultat nu numai al prizrii !e stupefiante* ci +i al buturilor puternice. ,ac lum -n calcul numai cazul literaturii engleze* !escoperim c e8ist e8emple multiple !e poei care consum alcool -n cantiti mari <unii !intre ei compunn! +i liric vizionar=: Robert Curns <mo!elul comportamental al romanticilor=* Samuel a'lor "oleri!ge +i fiul su genial* Partle' "oleri!ge* Io$n Keats +i c$iar Uilliam Uor!sDort$. "oleri!ge bea mult gin +i bran!'. Aceasta contribuie* !up propria !epoziie* la intensificarea viziunii* 75H -ns* -n final* !up 7M44* combinat cu consumul !e stupefiante* genereaz !urere fizic atroce.752 6e !e alt parte* Uor!sDort$* !up cum arat An'a a'lor* are rezerve -n privina utilizrii vinului -n procesul !e creaie* !e vreme ce* teoretic* inspiraia trebuie s fie ?natural@* nu in!us !e un factor att !e ?vulgar@.75M 6e !e alt parte* buturile u+oare* precum berea* acioneaz ca o frn -n procesul !e creaie <-n general= +i -n cel !e creaie vizionar <-n special=. 6oetul englez Pousman* a crui oper etaleaz componente vizionare evi!ente* nu poate compune !up-amiaza* !eoarece bea o pint !e bere la !e>un* ceea ce acioneaz ca un se!ativ cerebral* in!ucn!* para!o8al* o stare !e reverie care genereaz crearea primelor versuri. Starea iniial !e pro!ucere a poeziei este una pasiv* !e e8pectativ.75O
..

"onsumat -n !oze prea mari* alcoolul* ca +i stupefiantele* con!uce la o blocare a funciilor perceptive* -mpie!icn! generarea !e viziuni +i in!ucn!u-i subiectului o stare !e inerie cataleptic. Astfel* ceea ce constituie* iniial* un accelerator !e imagini se !ove!e+te* -n ultim instan* o capcan. L 6entru a completa +i -nc$eia e8punerea cu privire la factorii in!uctori empirici* trebuie s subliniem aici c bolile* narcoticele sau buturile alcoolice nu sunt suficiente !ect pentru a pro!uce e8periene supracomune. ,e la pura e8perien vizionar pn la transcrierea ei !e pe coor!onate estetice* traseul este lung +i !ificil. %ul vizionar* care e8perimenteaz strile psi$ologice speciale* +i eul creator* care le instrumenteaz scriptural* sunt !ou realiti complementare* !ar net !istincte.7.4 Analizn! un pasa> !in #autier* -n care scriitorul -+i !escrie e8perienele !in timpul unui e8taz narcotic* #aston Cac$elar! se -ntreab: ?cine Se8agereazT aici: $a+i+ul sau poetul]@*7.7 rspunzn!: ?singur* $a+i+ul nu ar +ti s e8agereze att !e bine@. 7.0 "u alte cuvinte* !rogul furnizeaz !oar me!iul vizionarE prelucrarea estetic a acestuia !in urm revenin!u-i eului pro!uctor. 3om trece acum la e8aminarea pro!usului acestor factori i!eali sau empirici* recte viziunea propriu-zis.

Unitatea de invatare nr.5 9biective: : (amiliarizarea stu!entilor cu pro!usul estetic ca rezultat al factorilor in!uctori* i!eali si empirici imp alocat: / ore

./

6ro!usul
Acest subcapitol trateaz problema pro!usului eului: viziunea -n sine. 3om fi interesai !e mo!ul !ual -n care se poate -nelege* teleologic +i nu numai* viziunea* ca +i !e spaiotemporalitatea acesteia. Mai -nti -ns* trebuie s precizm faptul c* tratn! viziunea ca pro!us* e8istena prealabil a unei e8periene supracomune -+i pier!e !in importan. ,e altfel* -n ma>oritatea cazurilor* este foarte greu !e !emonstrat faptul c o astfel !e e8perien a avut* -ntr-a!evr* loc. "$iar -n cazul -n care avem mrturii autobiografice clare -n acest sens* ele trebuie privite cu circumspecie* cunoscut fiin! astzi* !e pil!* propensiunea poeilor romantici pentru manipularea retorico-i!eologic a lectorului. Gn cazul n care exist o experien de natur senzorial-perceptiv, atunci conceptul de (viziune) desemneaz at t trirea care, la limit, ar putea rm ne secret, neconsemnat n scris, dar nu mai puin real, c t i rezultatul estetic sau gnoseologic al acestei tririH consemnarea ei n scris. %lWonore M. Yimmermann opereaz o !istincie asemntoare atunci cn! afirm c termenul !e ?viziune@ se poate aplica +i funciei vizuale* +i obiectului perceput* care* la rn!ul su* poate fi real sau imaginar. 7.5 %ste !rept* o viziune* o!at consemnat* poate fi interpretat -ntr-o multitu!ine !e variante. (un!amental este faptul c eul traverseaz un proces* mai lung sau mai scurt* !e elaborare e8presiv a materialului informaional acumulat -n timpul percepiei vizionare. Se poate -ntmpla ca momentul scriiturii s fie simultan <fapt relativ rar= sau posterior momentului viziunii. ,e asemenea* viziunea consemnat sufer* inevitabil* alterri <!e substan uneori=* !e vreme ce eul o intro!uce -ntr-o serie !e e8periene preliminare* -ncercn!* pentru a o !ecripta* s o raporteze la stri !e fapt cunoscute. Alteori* !ac viziunea este re!at fi!el* fr intruziuni pronunate ale coor!onatei raionale* rezultatul obinut este similar viziunii secrete a lui 6ascal: un ton abrupt* fraze eliptice !e pre!icat* aglomerri !e imagini aparent fr sens etc. Gn cel de-al doilea caz, neexist nd nici o posi!ilitate real de verificare a experienei supracomune a eului (deci a autenticitii factuale a viziunii), textul se ofer pe sine ca viziune, generat n totalitate de imaginaia eului creator. A+a!ar* -n momentul -n care facem !istincie -ntre viziuni primare +i viziuni secun!are* e8istena de facto a unei e8periene supracomune nu

.H

este un criteriu operant. ,e aceea* la nivel scriptural* viziunile primare se vor !istinge !e cele secun!are !oar -n privina originalitii structurale +i tematice* precum +i a antimimetismului estetic !efinitoriu. ,e asemenea* o prea mare or!onare* o raionalizare sau o geometrizare a teritoriului vizionar in!ic o intruziune puternic a factorilor non-imaginativi. 3iziunile primare* personalizate scriptural* e8pun o serie !e contra!icii la nivelul limba>ului* te8tul evi!eniin! e8plozii imagistice +i coninuturi fenomenale noi* marcate* ocazional* !e incoeren* aspecte care !epin! fie !e intensitatea e8perienei <!ac viziunea este factual=* fie !e talentul imaginativ al eului instaurator <!ac viziunea este inventat=. 6rin contrast* viziunile secun!are sunt fie simulacre ale unor !emersuri vizionare originale* !e care autorul vrea* orgolios* s se !istaneze* !erapn! -n imitaie* -n paro!ie sau -n pasti+ a tonului sau c$iar a imaginarului <ca -n cazul lui Mace!onsAi fa !e %minescu=* fie perspective cu substrat tezist* raional* militantist* !eg$izate -ntr-o form vizionar <!e pil!* vizionarismul social al lui #oga este instrumentat printr-un le8ic !e factur religioas* cu intruziuni ale terminologiei biblice=. 3iziunile -nscenate imit structuri vizionare originaleE tonul lor este afectat* bombastic* ?lucrat@. A!esea* ele sunt generate !e un prete8t lu!ic al eului instaurator* !e simplu amuzament retorico-stilistic. Biziunea ca produs poate su!ntinde dou modaliti ontologice distincte ale eului creatorH cea laic i cea religioas. Gn viziunile cu su!strat laic, eul este, preponderent, orientat spre proiectarea unor lumi suprasensi!ile, valoriz nd actul creator al imaginaiei artistice (esteticul reprezent nd, aadar, elementul de ordine), n timp ce, n viziunile cu su!strat religios, eul este preocupat de cunoaterea extatic a realului (sacrul constituind, aadar, elementul de ordine). otu+i* e8ist multiple e8emple inverse: viziuni laice care aspir la o cunoa+tere a lumii* transgresn!u-+i intenionalitatea originar* una estetic prin !efiniie <astfel se -ntmpl mai ales -n gn!irea romantic* obse!at nu numai !e generarea !e lumi* ci +i !e e8plorarea realului=* +i viziuni religioase care proiecteaz lumi virtuale. S fim -ns foarte ateni la nuane: !in punct !e ve!ere formal* ca te8te poetice originale* toate tipurile !e viziuni sunt pro!use artistice originale +i trebuie tratate ca atare. "$iar !ac pornesc !e la $ipote8te vizionare primare* viziunile secun!are sunt* ca te8te literare noi* e8trem !e valoroase* iar mrcile ?primar@ +i ?secun!ar@ nu sunt i nu pot fi niciodat conotate axiologic pe plan estetic. ;n cazul viziunii primare inventate* imaginaia are un rol creator prin e8celen. #raie e8ercitrii acestei faculti* scenariul vizionar !obn!e+te consisten +i se autonomizeaz estetic.

.2

;n cazul viziunii primare bazate pe o e8perien autentic* imaginaia or!oneaz o trire* care* re!at fi!el -n limba> poetic* poate prea absur! +iVsau $aotic* cenzureaz acele coninuturi cognitive incongruente cu forma poetic intenionat +i mo!eleaz fragmentele -ntr-un ansamblu care -+i pstreaz legea coerenei -n pofi!a anumitor pasa>e contra!ictorii. 3iziunile e8perimentate sunt !iscontinue* pasta fenomenologic fiin! aglutinat !e instana imaginativ* care recompune fragmentele !isparate -ntr-un -ntreg. 3iziunile tulburi sunt* para!o8al* cele percepute ca atare* nefiltrate !e imaginaie. ;n cazul -n care viziunea este inventat* imaginaia >oac un rol creator prin e8celen. "$iar !ac eul regizeaz ca!rul vizionar* acesta -+i oculteaz atent proce!eele !e pro!ucere* astfel c scenariul are un aspect spontan* ?necutat@. ;n ceea ce le prive+te* viziunile secun!are pot -mbrca orice formE ele sunt* oricum* simulacre* stri lirice construite mimetic sau e8cesiv raional* astfel c eul pro!uctor le poate imprima* ad li!itum* orice marc stilistic* neocultn!u-+i proce!eele !e pro!ucere. ,istinciile !intre cele !ou tipuri !e viziuni vor genera un binom conceptual -n conte8tul abor!rii vizionarismului ca atare: -n seciunea a treia a stu!iului nostru* vom vorbi !espre ?vizionarism primar@ +i !espre ?vizionarism secun!ar@. L S sintetizm: viziunea ca pro!us poate fi* astfel* !e natur laic sau religioas. ;n cazul viziunilor inventate* a+a!ar* -n lipsa unei triri vizionare factuale* imaginaia furnizeaz ea -ns+i coninuturi cognitive* proiectn!u-le !up o gril ce -+i are propria logic. ;n cazul viziunilor fun!amentate pe o e8perien factual* !in multitu!inea !e imagini oferite !e aceasta !in urm* eul creator reine* -n scriitur* !oar acele coninuturi compatibile cu forma liric aleas. (uncia !e !ecupare* !e cenzurare a coninuturilor incompatibile cu ansamblul -i revine imaginaiei. ;n primul e8emplu* imaginaia este generatoare !e lumi* -n cel !e-al !oilea* ea -+i asum rolul !e cenzor. Astfel* imaginaia <in!ivi!ual= contribuie la generarea universurilor potenial reale* -n timp ce inspiraia <suprain!ivi!ual* impus !in e8terior=* contribuie la cunoa+terea lumii numenale <imaginaia !evenin!* -n ultimul caz* un cenzor intelectual e8trem !e elaborat=. ,e asemenea* am intro!us -n ecuaie conceptele !e ?viziuni primare@ <ca pro!use literare pline !e contra!icii la nivelul limba>ului tocmai pentru c eul pro!uctor nu porne+te* -n msura -n care un asemenea fapt este posibil -n literatur* !e la un scenariu vizionar prestabilit +i -ncearc s-+i fun!amenteze propriul ca!ru imagistic= +i !e ?viziuni secun!are@ <ca simulacre poetice ale

.M

prece!entelor* pe care eul instaurator le imit* le paro!iaz sau le pasti+eaz* conform unui program estetic !e multe ori=. L #enerarea !e lumi poate fi ec$ivalat c$iar cu instituirea unei noi forme !e e8isten* a unei ontologii originale. #aston Cac$elar! observ* -ntr-un rn!* c imaginaia !esc$i!e aceast perspectiv vizionar -n scriitur: ?Imaginaia inventeaz ceva mai mult !ect lucruri +i !rame* ea inventeaz o via nou* ea inventeaz un spirit nouE ea !esc$i!e oc$i care au tipuri noi !e viziune@.7.. ;n interpretarea noastr* -n funcie !e teleologia implicit ori e8plicit a acestora* viziunile sunt autotelice <-n momentul consumrii=* en!otelice <-n momentul consemnrii= +i ectotelice 1 sau $eterotelice 1 <-n momentul analizei coerente -ntreprinse post factum=. Aceast terminologie* utilizat* printre alii* !e ". I. ,ucasse 7./ -n relaie cu arta creativ* cu munca +i cu >ocul* este operant* !up cum se poate observa* +i -n cazul vizionarismului poetic. oate cele trei ipostaze trebuie* -n mo! evi!ent* raportate la eu. ;n momentul e8perienei* subiectul +i obiectul fuzioneaz <cum se -ntmpl la ClaAe=* res cogitans se une+te cu res cogitatum.7.H 3iziunea este* astfel* autocentrat. ;n momentul consemnrii scripturale* viziunea este interiorizat !e eul creator. ;n ca!rul aceluia+i proces -ns* acesta !in urm elaboreaz scriptural cu scopul transmiterii e8perienei +i a !eco!ificrii mesa>ului avn! -n ve!ere receptorul. ;n momentul analizei -ntreprinse !e lector* viziunea este e8teriorizat +i supus unei grile $ermeneutice comple8e.

.O

Unitatea de invatare nr.6 9biective: (amiliarizarea stu!entilor cu !istinctia !intre fictiv si real imp alocat : 74 ore

Mo!ele !e lumi fictive versus variante e8$austive !e real

,ac avem -n ve!ere !istincia operat !e noi -n+ine c$iar -n titlu* polaritatea imaginarVreal creeaz un binom epistemic transparent.7.2 Afirmam mai sus c viziunile laice se suprapun* -n general* unor mo!ele poetice !e pro!ucere a lumilor suprasensibile* avn! -n centru i!eea supremaiei artei* -n timp ce viziunile religioase se suprapun mai ales unor mo!ele !e apre$en!are e8$austiv a realului. ;n linii mari* !ubletul vizionar !in titlu tra!uce eterna contra!icie instituit -ntre fantastic +i real. ,espre fantastic* s-a scris* pn -n momentul !e fa* e8trem !e mult*7.M iar o punere -n !iscuie a termenului nu intr sub inci!ena stu!iului nostru. ,up ce enun mo!ul binar -n care a fost compre$en!at fantasticul -n istoria literaturii <fie ca gen* precum o face zvetan o!orov* fie ca o categorie estetic aparte* -n opoziie cu realismul=* Anne Koenen consi!er c* -n mo! obi+nuit* ?fantasticul este perceput ca opusul sau ca negativul realului* ca o violare a legilor naturale* fie cren! un motiv pentru violarea regulilor +i a gramaticii sociale* fie con!ucn! la aceasta@.7.O ,esigur* interpretarea cercettoarei este re!ucionist* !e vreme ce fantasticul a fost reabilitat +i valorizat pozitiv* ca un pan!ant perfect al realismului. 6ro!ucerea !e lumi poetice intr* -n mo! clar* sub inci!ena unui fantastic vizionar* !e natur pur estetic* care* !up cum am relevat !e>a* !e+i se opune structural apercepiei lumii reale !in vizionarismul gnoseologic* -i este* a!esea* complementar. ;n actul comple8 al viziunii*
/4

frontierele* altfel stabile* !intre imaginar <fantastic* avn! legatur !irect cu pro!ucerea !e imagini* !e vreme ce imaginile* -n greac* se numesc p,antasmatos= +i real sunt cu !estul u+urin efasate. 3iziunea comport* astfel* !ou sensuri: unul inventiv* cellalt revelator. 9 viziune -nseamn e!ificarea unui nou univers* efectuat prin transcen!erea realului. Scenariul imanentist* pstrarea coor!onatelor realitii sensibile presupune un act conservator -n liric* antivizionar. Actul vizionar presupune trecerea dincolo* proiectarea unei lumi suprasensibile. )niversul vizionar nu face neaprat apel la o fiin transcen!ent* ci* mai !egrab* la o unitate ontologic superioar. Bu orice creare !e lumi este vizionar* !e+i reciproca este valabil. ,e ce] 6entru c o lume se poate e!ifica +i -n sens mimetic* ca replic geometrizat* trasat !e intelect* a universului fizic e8istent. Astfel* e!ificarea !e lumi pe principiul imitaiei sau al meliorismului <fa !e realia= con!uce la viziuni secun!are <utopii* !istopii etc.=* pe cn! crearea !e lumi pe principiul !iferenei ra!icale con!uce la viziune primar. Mai mult* lumile create !e pe principii vizionare* nicio!at simple abstraciuni* sunt filtrate !e simurile supra!imensionate +i !e imaginaia eului instaurator. ;n crearea !e lumi conform scenariilor vizionare* a+a!ar* coor!onata imagistic* mo!ulat att !e elementele unei percepii vizuale esenializate* ct +i !e funcia estetizant a imaginaiei* este cea care face !iferena. L (ie c este vorba !e generarea unor lumi noi sau !e percepia suprasensibil a universului* pentru a -nelege mai bine mo!alitatea lor !e instrumentare artistic* este necesar stabilirea unei teorii. 3om face aceasta -n cele ce urmeaz. )na !intre cele mai strlucite +i convingtoare !emonstraii !espre crearea lumilor* care se !istinge +i prin concizie* -i aparine lui Belson #oo!man. 7/4 6ornin! !e la sugestiile lui %rnst "assirer* care* graie unei utilizri a simbolurilor* propune o gril apt !e a genera o infinitate !e lumi* #oo!man -ncearc s e8plice -n !etaliu* printre altele* cum +i !in ce sunt create universurile. ,e+i filosoful insist asupra faptului c pluralitatea !e versiuni ale lumilor genereaz* inevitabil* contra!icii* el consi!er c unitatea se poate !ecela nu -n ceva ne!efinit* ci -ntr-o structur cu caracter $olistic: ?Atta vreme ct versiuni contrastante >uste* ire!uctibile la una singur sunt acceptate* unitatea nu trebuie cutat -ntr-un ceva <subl. -n te8t= ambivalent sau neutru* aflat !incolo !e aceste versiuni* ci -ntr-o organizare totalizatoare care s le -nglobeze@. 7/7 La fel proce!eaz "assirer atunci cn! implic -n !emonstraia sa componente inter!isciplinare:

/7

mituri* religie* limb* art +i +tiin. ,iferena specific !intre cei !oi gn!itori rezi! -n aceea c #oo!man sc$ieaz o analiz a tipurilor +i a funciilor simbolurilor* precum +i a sistemelor -n care se -nca!reaz acestea. ,eosebit !e importante pentru !emonstraia noastr sunt procesele implicate -n generarea !e lumi* !e orice natur ar fi acestea <facem precizarea c* fiin! vorba !e invariante logice* ele pot intra -ntr-o multitu!ine !e combinaii=. Astfel* -n concepia filosofului* e8ist cel puin cinci asemenea procese !istincte: 7. compunerea +i !escompunerea < composition an! decomposition=* 0. cntrirea <9eig,ting=* 5. or!onarea <ordering=* .. suprimarea +i suplimentarea <deletion and supplementation= +i /. !eformarea <deformation=.7/0 3om analiza* pe scurt* semantica ma>or a acestor sta!ii* intenionn! s le aplicm la subiectul stu!iului nostru: viziunea <+i mai ales la cea scriptural* !e natur poetic prin e8celen* care* ca pro!us* poate fi inventat sau* !in contra* generat !e o e8perien autentic=. Scopul !e baz ar fi acela !e a nuana !istinciile !intre proiectarea general !e lumi +i proiectarea vizionar !e lumi. ,e+i* pn acum* am efectuat noi -n+ine numeroase !iferenieri -ntre cele !ou mo!aliti !e creaie* consi!erm c o prezentarea sistematic s-ar !ove!i* +tiinific* c$iar mai convingtoare. Astfel* compunerea +i !escompunerea implic att punerea laolalt +i relaionarea segmentelor* ct +i fragmentarea sistemului ca -ntreg -n subcomponente. ;n cazul particular al viziunii* este vorba !espre mo!alitatea special !e aglutinare a fragmentelor care compun ca!rul acesteia. 6entru a se obine un pro!us poetic original* o anumit lege a coerenei funcioneaz c$iar +i -n cazul celor mai ?ilogice@ viziuni. "ntrirea este o operaie care acioneaz -n !irecia nuanrii sistemelor create: graie unei cntriri* se poate infera importana pe care subcomponentele analoage formal o !ein -n ca!rul fiecrei unitai !e referin. ;n conte8tul viziunii* este vorba !espre compararea +i evaluarea importanei fiecrui !etaliu imagistic* pentru a se reine* -ntr-o faz ulterioar <a suprimrii +i a suplimentrii=* !oar cele cu relevan +i cu funcie speciale -n scriitur. 9r!onarea faciliteaz !iferenierea lumilor prin aceea c se a!reseaz percepiilor sau cunoa+terii practice* -n genere* observaiei. 9 cert funcie or!onatoare este !einut +i !e facultatea imaginaiei. ;n cazul viziunii* or!onarea se refer la impunerea unei sistematizri a materialului $aotic imaginat sau perceput !e eu* care* pentru a putea fi re!at -ntr-o form inteligibil* trebuie prelucrat. Suprimarea +i suplimentarea !evin meto!e absolut necesare -n aglutinarea unei lumi: fragmentele obsolescente sau !e-a !reptul obsolete trebuie e8tirpate +i

/0

substituite cu altele potrivite. ;n conte8tul viziunii* este vorba !espre o operaie subsecvent cntririiE unele !intre !etalii* consi!erate improprii sau futile* sunt -nlocuite cu altele* relevante -n or!inea !iscursului. ,e pil!* o viziune spore+te -n coeren !ac eul selecteaz* !in procesul vizionar* acele imagini comune cu realiaE !ac -ns eul urmre+te -ncifrarea pro!usului artistic* imaginile selectate sunt profun! originale* c$iar +ocante pentru raiune. ;n sfr+it* !eformarea poate fi interpretat ca un proces con!ucn! fie la cori>are* fie la !istorsionare. ;n cazul special al viziunii* procesul se refer att la percepia subiectiv a universului e8plorat sau la proiectarea aleatorie* prin imaginaie* a unei lumi virtuale* ct +i la ten!ina manifest a eului !e a aciona -n !irecia estetizrii spaiului -n cauz. ,ac se are -n ve!ere utopizarea perspectivei* eul furnizeaz !etalii -n !irecia -mbuntirii versiunii prime a acesteia. ,impotriv* !ac se urmre+te subminarea sensului ?tare@ al viziunii* eul recurge* cu mai mult sau mai puin ingeniozitate* la mo!aliti !e imitare* !e paro!iere sau c$iar !e pasti+are a unor mo!ele ale genurilor <!istorsionare=. "rearea !e lumi +i vizualizarea lor* ca proce!eu vizionar* este o forma mentis universal +i !efine+te umanul. ,up cum accentueaz +i #oo!man* c$iar !ac s-ar renuna* prin absur!* la e!ificarea unor universuri paralele imaginative* ar subzista un para!o8* acela c elementara apeten pentru un univers unic este satisfcut -ntr-o multitu!ine !e mo!uri* concluzionn!* -n termenii lui %instein* c realul -nsu+i se relativizeaz: ?;n mo! ironic a+a!ar* apetena noastr pentru o singur <subl. -n te8t= lume este satisfcut* -n varii momente +i cu scopuri !iverse* -n mai multe <subl. -n te8t= mo!uri !iferite. Bu numai mi+carea* !erivarea* cntrirea* or!onarea* ci +i realitatea este relativ@.7/5 ;n acest punct* putem afirma c universurile vizionare inventate sau percepute* conform sc$emei !ecelate !e #oo!man <!e+i* la limit* se poate concepe o $ibri!izare a celor !ou: lumile inventate se pot !ove!i a fi* -n ultim instan* factuale* -n timp ce lumile percepute pot fi !oar rezultatul unei percepii eronate a subiectului=* intr -ntr-o categorie universal uman !e e8plorare a necunoscutului* -n !irecia formulrii unor rspunsuri la -ntrebrile metafizice eseniale. Cen-Ami Sc$arfstein noteaz* -ntr-un rn!* urmtoarele: ?Misticul -+i !ep+e+te -n!oielile prin !escoperirea realitii interioare* sub forma con+tiinei* +i -ncearc s ne conving !e faptul c ea se gse+te acolo. Artistul construie+te o nou realitate e8tern +i -ncearc s ne conving emoional c ea are caracter universal@. 7/. Aceast aseriune* care opune interioritatea mistic e8terioritii artistice* !e+i opereaz cu concepte labile* se !ove!e+te semnificativ pentru

/5

!ubletul realitate spiritual 1 fantezie poetic* pe care l-am pus !e>a -n !iscuie. Mani$eismul e8primrii -l -mpie!ic -ns pe autor s observe c e8ist tipurile mi8te* ca rezultat al contaminrii strilor. L ;n opinia noastr* ambele tipuri !e viziuni <+i cea laic* +i cea religioas= au aceea+i tra!iie. Bu se poate avansa -n nici un caz ipoteza potrivit creia viziunea religioas este starea primar a fiinei* con!ucn! la !ecriptarea misterelor mun!ane +iVsau supramun!ane* -n vreme ce viziunea laic se prezint ca un >rsatz al acesteia. ot ce putem spune cu certitu!ine este c ma>oritatea viziunilor religioase !in spaiul european se reven!ic !e la mo+tenirea biblic* fie ea vetero- sau neotestamentar. 6rofeiile* fie ele catolice* protestante sau orto!o8e* urmeaz acelea+i coor!onate: revelaia unei realiti transcen!ente* -n termeni ct mai inteligibili !in punct !e ve!ere uman. "$iar +i curentele iu!aice absconse* esoterice* !e tip Aa!!ala,* e8alt o teleologie vizionar: -n perioa!a me!ieval* aceast practic mistic este orientat -n !irecia recuperrii viziunii profetului biblic Iezec$iel <constn! -n perceperea subtil a carului-tron al ,ivinitii* mer$a!a,=. 6e !e alt parte* pare evi!ent faptul c* a! origo* esteticul* ca prelungire a unei imaginaii active* transgresn! !eci realitatea cauzal* se amestec ine8tricabil cu gnoseologicul religiosE mi8tura respectiv genern! viziunea final. Bort$rop (r'e observ cu acuratee urmtorul fenomen: ?;n Ciblie* profeia este o viziune e8$austiv a con!iiei umane* urmrit !e la creaie la salvarea final* o viziune care marc$eaz !imensiunea a ceea ce* -n alte conte8te* vom numi imaginaie creatoare. %a -ncorporeaz perspectiva -nelepciunii* !ar o +i e8tin!e@.7// ;n cercetarea viziunii* mai e8tins -n relaie cu cea e8perimentat +i mai sumar -n privina celei consemnate -n scris <recte proza sau poezia vizionar=* s-au abor!at mai ales aspecte legate !e viziunea religioas. ,espre viziunea laic* nu mai puin important* s-a scris foarte puin. Boi am reinut -ns contribuiile fcute la !ezvoltarea acestei teme +i le-am !iscutat !e>a <-n subseciunea consacrat eului +i strii acestuia* !ar +i -n cea a factorilor in!uctori= sau le vom !iscuta -n seciunile ulterioare <consacrate tipologiei vizionarismului=. ,e vreme ce viziunea cu substrat religios !eine o poziie net privilegiat -n !iacronia cercetrii* consi!erm absolut necesar analiza ei separat. Astfel* -n cele ce urmeaz* vom -ncerca o trecere -n revist a mai multor abor!ri ale sacrului* efectuate* evi!ent* !in perspectiva unificatoare a e8perienei vizionare.

/.

;n cuprinztoarea analiz pe care o !e!ic transcen!entului !ivin* Uilliam Iames concluzioneaz c strile mistice* care sunt* uneori* ine8tricabil legate !e percepia vizionar* se caracterizeaz prin patru atribute: ?inefabilitatea@* ?calitatea noetic@* ?perisabilitatea@ +i ?pasivitatea@. (ilosoful noteaz -n continuare: ?>a <starea !e con+tiin mistic* n. n.= este n ansam!lu panteist i optimist sau, cel puin, opusul pesimismului. >ste antinaturalist i se armonizeaz mai !ine cu cei nscui-de-dou-ori i cu aa-numitele stri de spirit ale altei lumi <subl. -n te8t=@.7/H Astfel* este util !e reinut faptul c* !e cele mai multe ori* viziunea religioas este una compensatorie* oferin! un scenariu !e recompens celest pentru merite morale !obn!ite pe pmnt. 9ptimismul -n cauz mai poate fi e8plicitat +i printr-un pragmatism sui generis al religiosului* care* !incolo !e treapta pur mistic a contemplaiei* este preocupat !e finaliti escapiste. 6e !e alt parte* Cen>amin 6. Kurtz gn!e+te misticismul -n !irecia unei realiti ine!ite* care are !rept coman!ament suprem i!eea !e unitas in pluralitate* astfel -nct categoria estetic are ca esen seminal imutabil coor!onata mistic: ?,ac misticismul este o convingere vizionar a unei realiti suprasenzoriale +i supraraionale* -n care toate lucrurile sunt* -ntr-un anumit fel* una* fr a-+i pier!e in!ivi!ualitatea* misticismul constituin!* astfel* o soluie la para!o8ul unitii -n pluralitate* fiecare moment estetic profun! este atunci cel puin potenial !e natur mistic@.7/2 ;n fine* un cercettor oriental al misticismului -n poezie* Abinas$ "$an!ra Cose* insist* +i el* pe faptul c misticismul implic unitatea !e esen a ontologicului: ?;n ca!rul e8perienei <sau -n cel al gn!irii= mistice* con+tiina <sau concepia= !iversitii fenomenelor este substituit !e un sim al unitii fun!amentale a -ntregii umaniti* c$iar a -ntregului univers@. 7/M ;n continuare* cercettorul in!ian opineaz c e8ist trei mari sta!ii -n e8periena mistic* pe care le leag !e trei poei <-n or!ine: Uilliam Cutler Jeats* A. %. 7/O Qi Rabin!ranat$ agore=: ?Gn primul r nd <subl. -n te8t=* e8ist o Svag premoniie a misteruluiT* care -l intro!uce pe poet -ntr-o lume crepuscular* !e care se bucur -n special imaginaia romantic. F...G Gn al doilea r nd <subl. -n te8t=* e8ist tipul subiectiv !e misticism* !orul mistic* aspiraia pentru un ,incolo* care* -n cazul unui temperament profun! pasional +i rafinat* genereaz cel mai ales mo! !e articulare liric F...G. %l treilea <subl. -n te8t= sta!iu al misticismului este acela al e8perienei iluminrii interioare* al ri!icrii vlului -ntunericului !e pe necunoscut +i al sentimentului unei glorii bru+te* care -nsoe+te toate acestea@.7H4

//

Mai trebuie precizat c* -n cercetarea filosofic a e8perienei mistice* 7H7 sintagma se refer la stri unitare* noetice* !ar crora le lipse+te coninutul empiric* 7H0 fapt care restrnge mult ca!rul argumentaiei. Astfel* !up Uilliam I. UainDrig$t* trebuie avut -n ve!ere urmtorul aspect: ?%8perienele mistice ar trebui s fie !istinse !e e8perienele numinoase* !e cele vizionare* !e fenomenele oculte +i !e afectele +i sentimentele religioase obi+nuite@. 7H5 otu+i* s conce!em c nu e8ist !istincii geometrice -ntr-un spaiu apt !e a suferi mutaii mentalitare att !e profun!e* -nct terminologia filosofic* orict !e precis -n intenia autorului* nu poate -nregistra mo!ulaiile -n ritmul -n care acestea se pro!uc. 6entru Iosep$ Runzo* viziunea* -n conte8tul literaturii mistice* este tratat fie ca e8perien* fie ca stare e8terioar subiectului* !ezvluin! un obiect care poate fi perceput -n circumstane favorabile: ?;n literatura mistic* e8ist !ou utilizri ale SviziuniiT. ermenul poate fi utilizat <a= pentru a !esemna o experien <subl. -n te8t=* -n conte8tul creia !espre recipient se poate spune c are o viziune* sau <b= pentru a !esemna un obiect* -n conte8tul cruia !espre recipient se poate vorbi c percepe o viziune 1 i.e. c e8ist o stare !e lucruri e8tern* viziunea* !e care recipientul !evine con+tient@. 7H. ,iferena !e baz rezi! -n aceea c* -n cazul primei accepii* subiectul nu se poate !esprin!e !e perspectiva contemplat* atenia fiin! una cu aciunea implicat <cum se -ntmpl -n cazul Sfintei eresa !e Iescs=* -n vreme ce* -n cazul accepiei secun!e* subiectul nu poate percepe viziunea !ect !ac -+i focalizeaz atenia -n !irecia corect* viziunea -ncetn! o!at cu !eturnarea ateniei. 3iziunile religioase au fost tratate !intr-o multitu!ine !e perspective. Astfel* referin!u-se la tra!iia patristico-teologic +i pornin! !e la sugestiile care se gsesc -n aceste te8te* Ale8an!rian opereaz urmtoarea !istincie: ? eologii cre+tini fceau o !eosebire -ntre prezicere <subl. -n te8t= <facultatea pe care o au sfinii !e a prezice ziua +i ora propriei lor mori +i* prin e8tin!ere* un eveniment precis* pacea* o invazie etc.=* profeie <subl. -n te8t= <facultatea !e a prezice un +ir !e evenimente=* viziunea spiritual <subl. -n te8t= <imagine $alucinatorie a unei aciuni trecute sau viitoare* cum au fost viziunile sfintei Pil!egar! !in Cingen=: acestea erau revelaii interioare <subl. -n te8t=* transmise !irect !e ,umnezeu sufletului <revelaiile e8terioare fiin! cuvintele i vocile cereti <subl. -n te8t==@.7H/ ;n interpretarea filosofului francez* treapta -nti a revelaiei este constituit* a+a!ar* !e prezicerea simpl. ratatele me!ievale +i renascentiste* fie ele !in Apus ori !in Rsrit* abun! -n asemenea e8periene. 9miliile* $agiografiile* culegerile !e miracole* toate lucrri cu larg rspn!ire -n %uropa cultivat* se -ntrec -n a !escrie astfel !e

/H

evenimente senzaionale. "ea !e-a !oua treapt a revelaiei* profeia* este mai puin rspn!itE mo!elul ei* -n literatura cre+tin* este* !up noi* %pocalipsa 5f ntului +oan <eologul <consemnat !e acesta -n perioa!a e8ilului !in Insula 6atmos=. ;n fine* cea !e-a treia treapt a revelaiei* constituit !e viziunea spiritual* este +i mai slab reprezentat* -ns ?recipienii@ acestora sunt celebri: San Iuan !e la "ruz*7HH San (rancesco !TAssisi* Santa eresa !e Iescs*7H2 %manuel SDe!enborg* Meister %cA$art etc. )nul !intre cele mai controversate persona>e rmne -ns IaAob C_$me* !espre care Ale8an!rian argumenteaz c nu ar trebui consi!erat vizionar: ?6entru Iacob Coe$me* Slumea vizibil este un simbol al lumii invizibileT <citatul este preluat !in M/sterium Magnum* n. n.=. (ilozoful acesta nu are $alucinaii -n care s-i apar -ngeri +i fapte viitoare <iat !e ce nu trebuie s-l calificm !rept un vizionar=E el ve!e obiectele simple* peisa>ele cu atta intensitate* -nct !escoper -n ele acel M/sterium magnum* Smarele mister !e un!e provin toate fiineleT@.7HM )niversul vizionar sacru* apre$en!at prin imaginaie activ* este analizat !e Penr' "orbin ca parte !intr-o sc$em tripartit* relevant -n or!inea !iscursului nostru. Astfel* e8ist trei niveluri ontologice* cel vizionar fiin! unul interme!iar* plasat -ntre universul suprem +i cel perceptibil senzorial. "orbin se refer la viziunile factuale* !e natur mistic* la perceperea unei lumi reale* obiective* -n !escen!en platonician: ?%8ist pentru ei <pentru cei spirituali* a!ic pentru vizionari* n. n.=* SobiectivT +i real* o lume tripl: -ntre universul apre$ensibil prin pura percepie intelectual <universul Inteligenelor $eruvimice= +i universul perceptibil prin simuri* e8ist o lume interme!iar* aceea a I!eilor-Imagini* a (igurilor-ar$etipuri* a corpurilor subtile* a Smateriei imaterialeT. 9 lume la fel !e real +i !e obiectiv* consistent +i subzistent* precum universul inteligibil +i cel sensibil* univers interme!iar S-n care spiritualul prime+te corp +i -n care corpul !evine spiritualT* constituit !intr-o manier +i !intr-o -ntin!ere reale* c$iar !ac acestea se gsesc -ntr-o stare subtil +i imaterial -n comparaie cu materia sensibil +i coruptibil. Imaginaia activ este organul acestui universE ultimul este locul <subl. -n te8t= viziunilor teofanice* scena pe care a&ung <subl. -n te8t=* -n !eplina lor realitate* evenimentele <subl. -n te8t= vizionare +i istoriile simbolice@.7HO 6ractic* pentru "orbin* imaginaia teofanic singur este cea apt !e creaie -n sens absolut. ,up cum am precizat !e>a* Ciblia a >ucat un rol !eosebit !e important* ca $ipote8t* -n crearea +i -n !ezvoltarea poeziei profetice. S e8emplificm pe scurt.724 "lWment Marot* #uillaume !e Saluste !e Cartas* 6$ilippe ,esportes etc. se inspir sau c$iar imit Psalmii. 6oezia

/2

baroc a unor Angelus Silesius sau buirinius Ku$lmann <-n spaiul germanic= sau a unor Celleau sau #o!eau <-n spaiul francez= se bazeaz pe !ocumente veterotestamentare* mai precis* pe -artea lui 5olomon. Agrippa !^AubignW sau Cossuet -+i trag resursele lirice !in tra!iia profetic. %popeea lui (rie!ric$ #ottlieb KlopstocA* 'er Messias* are la baz tot 3ec$iul estament* prelun! -ns +i sugestii evang$elice. Bu mai este nevoie s amintim aici influena te8telor sacre iu!aice asupra unor poei precum (rie!ric$ P_l!erlin sau Bovalis* -n #ermania* sau 3ictor Pugo* -n (rana. Am pstrat referinele pentru aria franco-german* -ns grila ar putea fi e8tins ad li!itum. ,esigur* tra!iia ebraic a profeilor ne apare* astzi* e8trem !e important pentru e!ificarea claselor !e viziuni. Sir Perbert I. ". #rierson* comentn! poezia profetic -n relaia acesteia cu profeii evrei* observ c e8ist !ou elemente care concur la emergena acestor te8te vizionare: groaza pe care le-o inspir a!orarea naturii -n ipostazele ei cru!e +i senzuale* pe !e o parte* +i situaia politic a triburilor lui Israel* !e tampon -ntre marile imperii asiatice <Asiria +i Cabilon=.727 )lterior* !e la aceste mo!ele antice* s-au preluat* pe scar e8tins* invariantele imaginare. Mai interesant este faptul c e8ist gn!itori care afirm c actul vizionar mistic* ca percepere a unei realiti !ivine* este* -n esen* o e8perien incomunicabil* inefabil <s ne amintim !in nou !e viziunea lui 6ascal= +i c orice prelucrare artistic reprezint o intruziune a componentei raionale. Astfel* $omas Merton* -n <,e %scent to <rut,* susine urmtoarele: ?%8periena artistului +i cea a misticului sunt complet !iferite. ,e+i este posibil ca un om s fie* simultan* att artist* ct +i mistic* arta sa +i misticismul su trebuie s rmn -ntot!eauna !ou lucruri -n esen !iferite@*720 -nc$ein! prin a spune c numai misticismul religios este cel autentic. "u toate acestea* coor!onatele artistic +i mistic nu trebuie -nelese -n opoziie* ci -n complementaritate: un act mistic este -mbogit !e sensibilitatea e8primat !e latura artistic* -n vreme ce arta este -nnobilat !e e8periena mistic. Acesta este mesa>ul acelor illuminated manuscripts ale lui ClaAe. L ,up ce am punctat trsturile principale ale viziunii primare religioase* s ne oprim* -n cele ce urmeaz* la viziunile regulate* geometrizate !e intruziuni fi+e ale raiunii* a!ic la viziunile secun!are. (oarte multe !intre acestea propun fie scenarii melioriste* fiin! implicate -n social* -n politic +i c$iar -n economic* fie scenarii !e natur contrar* !istopice. %le au legtur

/M

strns cu un anumit tip !e i!eologie social-politic sau filosofic-empiric a autorului +i se -ntlnesc ceva mai rar -n poezie. Alteori* viziunile secun!are sunt realizate cu scopul !e a satiriza <cum se -ntmpl cu <,e ;,ost of %!el !e ClaAe= un mo!el impus sau perceput ca ostil. Atunci cn! raiunea preia controlul !eplin al proiectrii unei lumi +i o face !up consi!erente melioriste* avem !e a face cu o specie particular !e viziuni secun!are* care apar* spuneam* relativ spora!ic -n poezie <sunt cunoscute cazurile Pelia!e R!ulescu +i #oga=. Lirica vizionar !e tip secun!ar* mai ales cea implantat -n social* cum am artat* !ar nu numai <!e pil!* 8aerie Fueene a lui %!mun! Spenser are ca mo!el i!ealizarea vieii curtene+ti renascentiste= se reven!ic !e la tra!iia i!eologic a utopiei. )topiile se raporteaz la real !oar -n msura -n care acesta poate servi ca e8emplu negativ* blamabil* preupus a fi mo!ificat. Acestea se !esf+oar -n acela+i pattern: autorul i!entific euristic +i !escrie -n !etaliu un spaiu strin pe care aproape -l sacralizeaz prin funcia stilistic a $iperbolei +i pe care -l ofer ca alternativ la spaiul familiar* perceput ca !eficitar +i coercitiv. ,eoarece nu avem ca scop abor!area prozei vizionare* nu vom intra -n amnunte suplimentare. ;n continuare* ne vom restrnge analiza la punctarea ctorva aspecte teoretice ale utopiei* fr a prezenta sau comenta utopii literare* care sunt* prepon!erent* lucrri -n proz. rebuie s mai menionm -ns c utopia are ea -ns+i un pan!ant -n ca!rul propriului sistem !e semnificare: este vorba !espre utopia negativ sau !istopia* care cunoa+te o perioa! !e recru!escen -n secolul al XX-lea <!e+i e8istaser !istopii +i -n epocile anterioare=* ca urmare a unei stri !e accentuat circumspecie -n relaie cu progresul in!ustrial* cu bunstarea economic +i* mai ales* cu moralitatea* -nnscut sau asumat* a fiinei umane. )topia are o tra!iie i!entificabil +i trebuie !istins !e i!eologie* -n sens general* avn!u-se -n ve!ere binomul conservatorismVrevoluie <primul termen !efine+te i!eologia* cel !e-al !oilea 1 utopia=. ;n acest sens* P.-R. 6atapievici* comentn! celebra lucrare +deolog/ and #topia a lui Karl Mann$eim* noteaz sintetic: ?"onservarea* potrivit lui Mann$eim* pro!uce ideologii <mo!uri false ale con+tiinei* care prezint lucrurile mai stabile !ect sunt=* -n timp ce orientarea spre nou +i sc$imbare pro!uce utopii <supraevaluri ale viitorului +i celebrri ale forelor !inamice ale istoriei=@.725 Ar mai fi !e a!ugat faptul c Mann$eim -nsu+i preia !istincia !e la Karl Mar8 +i c* !up el* au e8istat o serie !e i!eologi care -ncep s vorbeasc !espre sfr+itul i!eologiilor +i al utopiilor <este cazul lui Karl 6opper +i al lui ,aniel Cell=. ;n e8plicaia lui Bic$olas M. Uilliams* ?Ssfr+itul utopieiT celebrat !in aceast perspectiv este sfr+itul a ceva

/O

ce* oricum* nu a e8istat* un vis mre care a servit !oar la ocultarea miria!elor !e mici recompense care erau -ntot!eauna accesibile@. 72. Bu se poate concepe -ns un asemnea scenariu* !up cum vom !emonstra* !eoarece scenariul utopic este o constant a imaginarului uman* centrat* -n interpretarea oferit !e noi* pe i!eea !e ?nou@* !e ?original@* la limit* c$iar !e ?e8otic@. 9 !efiniie sintetic* simpl +i transparent* a utopiei este cea a lui $orsten Cagsc$iA: ?)topia este un pro!us al nzuinelor umane !e libertate +i !e !reptate* !e bogie* !e pace +i !e stabilitate@.72/ Rut$ Levitas e8plic utopia -n termeni a8iologici* implicn! simultan i!eea !e ?e8perien@* !e ?practic@ a unor coninuturi cognitive: ?)topia implic nu numai !escrierea ficional a unei societi mai bune* ci +i afirmarea unui set !e valori complet !iferiteE aceste valori sunt comunicate in!irect* prin interme!iul implicaiilor lor -n mo!ul !e via* astfel -nct )topia s poat opera la nivelul e8perienei* nu !oar la cel al cunoa+terii* -ncura>n! sentimentul c lucrurile nu trebuie s stea astfel* ele ar putea sta altfel@. 72H Bort$rop (r'e !escoper* -ntr-un eseu clasic* substratul mitic-speculativ al utopiei: ?)topia este un mit speculativ <subl. -n te8t=E ea este proiectat s conin sau s ofere o viziune a i!eilor sociale ale cuiva* nu s fie o teorie care s uneasc fapte sociale@. 722 Astfel* -n opinia criticului cana!ian* un !emers utopic sub-ntin!e !ou invariante ale genului: ritualismul* care !omin societatea !escris* +i raionalul* care survine forat -n momentul -n care coninuturile iraionale ale ritualului sunt e8plicitate. S mai reinem aici faptul c* potrivit ingenioasei interpretri a lui (r'e* e8ist o !iferen clar sesizabil -ntre utopiile clasice +i cele mo!erne* -n sensul caracterului global pe care -l !obn!esc ultimele -n raport cu primele: ?Marile utopii clasice sunt* formal* pro!use ale ora+elor-state +i* -n pofi!a caracterului lor imaginar* ele au fost gn!ite ca perfect i!entificabile -n spaiu* ca +i ora+ele-state. )topiile mo!erne sunt* formal* pro!use ale unui mo!el !e civilizaie uniform* !iseminat pe -ntreg globul* +i sunt gn!ite* astfel* ca state mon!iale* -nglobn! tot spaiul !isponibil@.72M Scenariile utopice tra!uc* -n termeni pur economici +i politici uneori* i!eile progresiste ale unei epoci. ;n mo! teoretic* procentul !e utopii +i !e !istopii !intr-o anume perioa! ar trebui s fie invers proporional cu gra!ul !e ec$ilibru social +i prosperitate material pe care societatea le poate asigura membrilor si. "u toate acestea* se poate afirma c prosperitatea material singur nu este o garanie a satisfaciei cetenilor* !e vreme ce societatea postcolonial a pro!us un numr cel puin egal !e utopii cu cea colonial* care o prece!. Astfel* ar fi mai e8act

H4

e8plicitarea scenariului utopic avn! -n ve!ere i!eea filosofic !e ?uest* !e cutare* !escoperire +i apropriere a unui spaiu eminamente nou* plin !e promisiuni -n toate sensurile conceptibile. Aceasta este* -n fon!* +i raiunea pentru care viziunile* !ac nu sunt obinute spontan* sunt cutate +i c$iar provocate* graie unei geometrizri +i abstractizri a spaiului +i a timpului* -n !orina !e a se e8perimenta originalul. L "a sa sintetizm e8punerea noastr !e pn acum* trebuie s subliniem mai multe aspecte. A+a!ar* viziunea comport !ou sensuri ma>ore: ea poate fi -neleas ca e8perien* factual sau inventat* generat !e factori in!uctori !iver+i sau ca pro!us. "a pro!use scripturale* viziunile sunt pot fi laice sau religioase. 6rimele* avn! la baz i!eea imaginaiei creatoare +i cre!ina -n art ca valoare suprem* proiecteaz o lume !iferit ra!ical !e cea real sau !e cea accesibil ime!iatului senzorial-perceptiv. )ltimele* fun!amentn!u-se pe conceptul !e sacru* aspir la cunoa+terea e8$austiv a lumii <numenale* nu numai fenomenale=. ;ntiul sens este transparent -ntr-o interpretare pe care $eo!or U. A!orno o ! fanteziei inovatoare* -n raport cu repro!uctibilitatea care guverneaz lumea contemporan: ?fantezia -nsemna efectiv capacitatea !e a genera coninuturi -n mo! clar artistice !in nimic@.72O ;n ca!rul pro!usului* -n funcie !e gra!ul !e originalitate +i !e antimimetism* !istingem -ntre viziuni primare +i viziuni secun!are <!e vreme ce nu e8ist nici o posibilitate !e a proba autenticitatea e8perienei eului vizionar=. 3iziunile primare sunt grefate pe funcia imaginaiei creatoare* eul instaurator propunn! scenarii originale att la nivelul coor!onatei imagistice* ct +i la cel al coor!onatei limba>ului. ;n anumite ocazii* eul instaurator reconfigureaz artificial ca!rul vizionar <pentru a masca lipsa unei e8periene factuale=* !ar acesta -+i oculteaz cu atenie proce!eele !e pro!ucere* astfel c scenariul genereaz impresia !e spontaneitate. 3iziunile secun!are* ca pure e8erciii intelectuale* probeaz o intruziune puternic a factorilor nonimaginativi* precum raiunea* tra!ucn! versiuni melioriste sau* !in contra* !istopice ale realitii. ;n conte8tul acestora* eul creator nu-+i oculteaz proce!eele !e pro!ucere* astfel c scenariul !evine e8trem !e elaborat* c$iar tezist pe alocuri. S observm succint* -n rn!urile care urmeaz* principalele aspecte legate !e spaiotemporalitatea prezent -n pro!ucia vizionar.

H7

Unitatea de invatare nr.7 9biective: : (amiliarizarea stu!entilor cu spatiul si timpul - coor!onate estetice imp alocat: H ore

Spaiotemporalitatea -n viziune
Kant* instituin!* iniial* un cliva> -ntre sensibilitate +i intelect* apoi* separn! senzaia !e sensibilitate* ofer urmtoarea e8plicaie cu privire la spaiotemporalitate: ?-n %stetica transcen!ental <!efinit* anterior* ca ?+tiina !espre toate principiile sensibilitii a priori@* n. n.= !eci vom izola <subl. -n te8t=* -n primul rn!* sensibilitatea* fcn! abstracie !e tot ceea ce intelectul gn!e+te aici prin conceptele lui* pentru ca s nu rmn nimic !ect intuiie empiric. ;n al !oilea rn!* vom -n!eprta !e la aceast intuiie +i tot ce aparine senzaiei* pentru ca s nu rmn !ect intuiia pur +i simpla form a fenomenelor* singurul lucru pe care sensibilitatea -l poate oferi a priori. ;n aceast cercetare se va gsi c e8ist !ou forme pure !e intuiie sensibil ca principii ale cuno+tinei a priori* anume spaiul +i timpul FRG@.7M4 Spaiotemporalitatea vizionar trimite* conceptual* la o serie !e constante tematice !in imaginar* serie pe care ne propunem s o sintetizm -n !ou etape. Mai -nti* vom fi8a temele recurente ale spaialitii* !up care ne vom a8a pe cele ale temporalitii* mult mai variate +i mai pro!uctive sub aspect e8egetic. L ;n conte8tul cercetrii noastre* spaialitatea este o coor!onat inferioar ca importan temporalitii. Raiunea principal este aceea c vizionarismul <!ublat* -n acest caz* !e profetism= accentueaz fenomenul temporal* ca mo!ulator ontologic !efinitoriu* nu pe cel spaial* ca simplu !ecor al evoluiei primului. Spaiul poate fi e8terior sau interior* !epinzn! !e mo!alitatea !e percepie implicat -n procesul cognitiv. Amala M. PanAe afirm c @un anumit punct -n spaiu este relaionat mental cu totalitatea spaial care* -n mo! similar* integreaz pluralitatea !e spaii

H0

-ntr-un singur -ntreg atotcuprinztor. ;n momentele vizionare* infinitul multi!imensional poate substitui finitul tri!imensional@.7M7 "u alte cuvinte* spaiul este mo!ificabil -n sens absolut -n conte8tul instrumentrii unei viziuni. ClaAe antropomorfizeaz timpul +i spaiul*7M0 primul avn! forma unui brbat* iar cel !eal !oilea 1 a unei femei. ;n vreme ce Los* ar$etipul 6oeziei* incarneaz impul* Spaiul este -ntrupat !e %nit$armon* sora geamn +i* simultan* consoarta lui Los.7M5 (inalmente* timpul +i spaiul <care* la baz* sunt similare= nu !obn!esc autonomie ontologic* fiin! tratate !e poet ca aspecte complementare ale unui fenomen transtemporal* numit ?%ternitatea@ < >ternit/=.7M. )niversul mun!an* ca topos material* perceput ca atare !e simurile comune tocite* este* !up ClaAe* pur eroare.7M/ Au e8istat !estui cercettori care nu au ezitat s atribuie o e8isten e8clusiv intelectual spaiilor e8plorate -n viziunile religioase. Ioan 6etru "ulianu* !e pil!* susine te8tual* pe un ton care pare a nu a!mite contrazicere: ?Bumitorul comun al numeroaselor abor!ri psi$ologice ale problemei viziunilor +i cltoriilor -n alte lumi este acela c toate concor! asupra unui fapt +i probabil numai asupra acestui fapt: universurile e8plorate sunt universuri mentale@. 7MH ,e asemnea* istoricul religiilor ofer +i o e8plicaie suplimentar. Astfel* la baza tuturor tra!iiilor profetice* -n sens restrns* +i vizionare* -n sens larg* ar sta fenomenul interte8tualitii. "aracterul repetitiv al scenariilor vizionare este atribuit !e ctre cercettor !orinei e8prese a vizionarului !e a-+i plasa actul -n continuarea unei serii i!entificabile temporal* cu rol pur a8iologic: ?Interte8tualitatea este un fenomen larg rspn!it* care poate fi parial e8plicat !e ten!ina noastr mental !e a turna fiecare nou e8perien -n vec$i tipare e8presive. "$iar +i visele* sau* mai !egrab* ceea ce ne amintim !in ele* reprezint pro!usul unei tentative !e interpretare bazate pe elemente cunoscute* pe vise trecute* presupuneri* temeri +i sperane. 3iziunile sunt mai comple8e* prin aceea c receptorul este* !e regul* familiarizat cu prece!ente literare +i* !ac nu* el va !eveni curn! astfel cu a>utorul altora. Aici* interte8tualitatea poate afecta 1 cel mai a!esea incon+tient 1 versiunea original* -n a+a msur -nct vizionarul este convins c e8periena sa se -nca!reaz -ntr-un mo!el strvec$i +i venerabil* ilustrat !e muli ali vizionari@.7M2 6revizibilitatea lumilor createVe8plorate ca parte !in scenarii acceptate !e tra!iie reitereaz i!eea avansat !e noi anterior* potrivit creia spaiul este* -n viziune* ancilar timpului +i c simpla punctare a mo!elelor repetitive este suficient -n cazul spaialitii.

H5

A+a!ar* pentru a comprima o argumentaie care s-ar putea e8tin!e fr -ns ca miza interpretrii s creasc proporional* afirmm c spaiile la care fac referire viziunile intr sub inci!ena a trei categorii !istincte. Astfel* e8ist regiuni superioare* eterice <para!isul celest* %mpireul !antesc=* spaii terestre <gr!ina %!enului* care 1 ca ,ortus conclusus 1 accentueaz i!eea !e $abitat i!eal* prote>at= +i regiuni inferioare* plutonice <infernul=. ,esigur* mai pot e8ista +i viziuni care re!imensioneaz +i reinterpreteaz spaiul mun!an comun* -nzestrn!u-l -ns cu unele atribute !ivine <erupii elia!e+ti ale sacrului -n profan=. ,ac* !e pil!* regiunile superioare apar* -n general* la poeii mistici <Kabir* ,ante* Bovalis* ClaAe etc.=* regiunile inferioare sunt !escrise +i !e poei @!amnai@* care realizeaz incursiuni imaginare -n acestea <Rimbau!* raAl etc.=. La rn!ul su* spaiul terestru <fie ca ipostaz e!enic* fie* mai plauzibil* ca locus me!ian* la intersecia !intre para!is +i infern= este recompus +i reevaluat !e multe instane poetice <ar fi suficient s menionm aici cazurile "oleri!ge +i %minescu=. ;n contrast cu spaiul* care* !up cum am artat* este* mai curn!* un simplu element !e recuzit* timpul este capital -n principal pentru c orienteaz +i individualizeaz viziunea <-n special pe cea profetic=. Mai mult* timpul poate aciona ca un catalizator al viziunii* -n sensul c o poate accelera sau frna. 6ractic* viziunea care se !esf+oar n timp este supus -n totalitate legilor acestuia. S nu pier!em -ns !in ve!ere faptul c e8ist viziuni* precum caltoria e8tatic a lui Ma$ome! -n 6ara!is* care comport suspen!area complet a timpului e8terior <apa !in ulciorul rsturnat nu se vars -n totalitate -n momentul -ntoarcerii profetului=* c$iar !ac o form special <una pur interioar= !e temporalitate subzist. )nii poei* precum ClaAe* au viziunea timpului n sine* !ar nu alegoric* ci plenar* ?real@* !up propriile confesiuni.7MM Astfel* -n % Bision of t,e 6ast Iudgment* poetul englez afirm c imaginea etern a timpului este !iferit !e cea a reprezentrii !e tip fabul !in arta greceasc +i c* inevitabil* !ar regretabil -n acela+i timp* propria sa art figurativ este contaminat !e aceast alegorie: ?#recii -l reprezint pe "$ronos sau impul ca pe un CtrnE aceasta este o (abul* -ns 3iziunea Real a impului este inereea %tern. Mi-am a>ustat totu+i Reprezentarea impului la opinia comun* fiin!c att eu -nsumi* ct d 3iziunile mele suntem contaminai !e ea d eu v! impul Ctrn 1 aceasta se -ntmpl* vai* prea a!esea@.7MO ;n concepia noastr* -n funcie !e temporalitatea referenial* viziunile pot avea patru forme !istincte. Le vom e8amina -n succesiunea lor* punctn!* simultan* figurile poetice care le

H.

cultiv. ;nainte !e aceasta* s mai notm c mai e8ist !ou tipuri !e viziuni: cele ale trecutului <!istincte !e scenariile cosmogonice= +i cele ale viitorului <!istincte !e scenariile es$atologice=. "um acestea sunt -ns mai puin numeroase* preferm !oar s le menionm -n acest loc* cu precizarea c* -n literatura romn* primele se gsesc -n poezia lui Pelia!e-R!ulescu +i a lui %minescu* iar ultimele 1 -n cea a lui #oga. ,e altfel* problematica va fi reluat -n seciunea consacrat vizionarismului romnesc. L I. "osmogonia: viziuni ale trecutului e8trem Aceste viziuni au ca terminus a ?uo geneza vieii mun!ane sau momentele anterioare consemnrii vizionare* iar ca terminus ad ?uem momentul consemnrii -n scris. Asemenea viziuni se gsesc la Milton* la P_l!erlin* la Bovalis* la ClaAe etc. ;n literatura romn* cele mai cunoscute cosmogonii sunt cele prezente la Pelia!e R!ulescu +i %minescu. ,e asemenea* trebuie menionat c poezia primitiv era orientat* cu pre!ilecie* spre formularea !e scenarii cosmogonice* menite s e8pliciteze locul +i rolul unei societi ar$aice -n univers. Religiile "rii <iu!aismul* cre+tinismul +i ma$ome!anismul= cunosc interpretri remaniate +i mult rafinate ale genezelor tipice* -ns acest fapt se !atoreaz forei !e contaminare i!eologic a unei tra!iii scrise -n !etrimentul celei eminamente orale. Scenariile cosmogonice culte sunt* !e cele mai multe ori* e8presia unei coor!onate pronunat filosofice a poetului vizionar* care* utilizn! un material metafizic* mitic sau ocult* intenioneaz for>area unei imagini a unui punct origo* !incolo !e care ontologicul -nsu+i este inconceptibil. ;nceputul are un rol capital -n psi$ologia societilor primitive* care imagineaz structura -ntregului univers -n termeni !e e8emplaritate +i !e repetare a unor gesturi svr+ite -n punctul origo* pline !e semnificaii ontologico-rituale* !up cum subliniaz +i Mircea %lia!e: ?toate sacrificiile sunt svr+ite -n acela+i moment mitic al -nceputuluiE prin para!o8ul ritului* timpul profan +i !urata sunt suspen!ate. La fel se -ntmpl cu toate repetrile* a!ic imitaiile ar$etipurilorE prin aceast imitaie omul este proiectat -n epoca mitic -n care ar$etipurile s-au revelat pentru prima oar@.7O4 ,e+i tonul !in final al istoricului religiilor sugereaz o apropiere evi!ent !e ar$etipologia lui Iung* ceea ce implic o !imensiune psi$ologist* aseriunea rmne valabil pentru cazul special avut !e noi -n ve!ere.

H/

)na !intre cele mai bine articulate cosmogonii* fun!amentate pe motivul ;enezei* a!ic a primei cri a Pentateu,ului* este cea !in cartea a +aptea a epopeii Paradise 6ost. %!ificat cu scopul !eclarat !e a e8plica secretele ,ivinitii -n relaia acesteia cu omul* acele arcana cJlestia* -n e8presia lui SDe!enborg* e8ist o !iferen substanial -ntre !emersul biblic +i cel miltonian. %8ist o serie !e elemente ocultate -n =i!lie* mai ales cu privire la cauzele care au con!us la "!erea lui A!am +i a %vei: nu este implicat !imensiunea psi$ologic-afectiv a celor !oi oameni si a relaiei profun!e !intre ei* !up cum nu este implicat mo!ul -n care +arpele este prezent -n %!en. "aracterul profun! creativ +i original al viziunii lui Milton transpare +i !intr-o succint analiz contrastiv oferit !e ,avi! LoeDenstein: ?;n #enez* %va pare a fi singur atunci cn! se confrunt cu +arpele <Ciblia este* cumva* ambigu -n acest punct= +i nu se ofer nici o e8plicaie -n legtur cu motivul pentru care el o a!emene+te +i -i pune cre!ina la -ncercare. otu+i* -n "artea a noua !in Paradise 6ost* Milton le ofer cititorilor si o !escriere !etaliat +i strlucit a etapelor tentaiei +i ale "!erii F...G@.7O7 L II. Ime!iateea: viziuni ale prezentului Aceste viziuni au momentul consemnrii -n scris att ca terminus a ?uo* ct +i ca terminus ad ?uem. "oinci!ena perfect trimite la perceperea prezentului fie ca moment -n !esf+urarea implacabil a timpului* fie ca e8presie a >ternitii <-n sens blaAean=. Asemenea viziuni reclam o !ispoziie particular a eului* !e transpunere simpatetic -n universul apre$en!at sau imaginat* !eci !e empatie. %le se gsesc* prepon!erent* la ,ante* la ClaAe* la Uor!sDort$* la "oleri!ge* la Rimbau! etc. ;n literatura romn* apeluri la acest tip !e viziune se -ntlnesc mai ales -n poezia lui Arg$ezi. Aceste viziuni pot aparine* -n egal msur* coor!onatei laice +i celei religioase* !e vreme ce ime!iateea poate fi interpretat fie ca inserie estetic -n cronologicul ano!in* ca re!imensionare a timpului lipsit !e semnificaie artistic* fie ca !ecupare a unui fragment al %ternitii* care !esc$i!e calea ctre perceperea clar* spontan +i neme!iat a sacrului. L III. %s$atologia: viziuni ale viitorului e8trem Aceste viziuni au ca terminus a ?uo momentul consemnrii -n scris* iar ca terminus ad ?uem sfr+itul vieii mun!ane* -n orice form ar fi imaginat aceasta* sau momente posterioare consemnrii vizionare. Astfel !e viziuni se gsesc la Milton* la ClaAe* -n poezia baroc* -n cea

HH

e8presionist etc. ;n literatura romn* viziuni apocaliptice e8ist la Pelia!e R!ulescu* la %minescu* la Arg$ezi* la Mace!onsAi* la #oga* etc. %vi!ent* viziunile fun!amentate pe un imaginar cre+tin fac apel la Iu!ecata !e Apoi a lui "$ristos* !eci la A ,oua 3enire a lui Mesia. "ele mai multe scenarii es$atologice sunt puse -n realie cu cele trei mari religii ale "rii <iu!aismul* cre+tinismul +i ma$ome!anismul=* care insist pe linearitatea +i unicitatea evenimentelor eseniale7O0 -n or!ine ontologic: e8ist o singur #enez +i !e aceea nu poate e8ista !ect un singur Apocalips. ;n conte8tul religiilor orientale* centrate pe i!eea !e recuren <variante ale mitului eternei rentoarceri*7O5 prezent +i la Peraclit* la stoici +i* subsecvent* la neoplatonicieni=* scenariile es$atologice nu pot avea o funcie att !e puternic orientat spre afectele in!ivi!ului +i spre apre$ensiunea acestuia !e !amnare etern* !e vreme ce* oricum* ,ivinitatea moare +i rena+te ad infinitum* la fel ca subiecii umani. Bort$rop (r'e i!entific totalitatea scenariului es$atologic cu o metafor e8tins* opern! o insolit i!entificare corporal: ?Apocalipsa* am sugerat noi* era o structur metaforic vast* -n ca!rul creia toate categoriile realitii* sau ceea ce urma s se numeasc marele lan al fiinei* sunt i!entificate cu trupul lui Mesia@.7O. Bu este -ns mai puin important !e menionat faptul c viziunile es$atologice <ca parte !intr-un scenariu bine elaborat +i compartimentat -n etape succesive* pe mo!el aproape !ramatic* am afirma noi= sunt generate* att -n imaginarul biblic vetero- +i neotestamentar* ct +i -n poezia !e inspiraie cre+tin* ca pan!ant al ciclicitii temporale <acel ?mit al eternei re-ntoarceri@ teoretizat +i e8plicitat -n !etaliu !e Mircea %lia!e= !in gn!irea oriental* !ar +i greco-latin* !up cum observ cu acuratee M. P. Abrams: ?;n opoziie cu primitivismul +i ciclicitatea <teoria eternei re-ntoarceri= greco-latine* para!igma biblic atribuie istoriei terestre un singur scenariu bine !efinit* cu un -nceput <fiat-ul creaiei=* o catastrof <c!erea omului=* un moment !e criz <Incarnarea +i ;nvierea lui "$ristos= +i un sfr+it care se apropie <brusca Iu!ecat !e Apoi a lui "$ristos-Rege* urmat !e substituirea lumii vec$i !e Sun nou cerT +i !e Sun nou pmntT=* ceea ce va transforma trage!ia istoriei umane -ntr-o come!ie cosmic@.7O/ ,up Lucian Coia* la nivel afectiv* este !ecelabil o antinomie la nivelul scenariilor es$atologice: ?;n !omeniul imaginarului* sfr+iturile lumii sunt marcate !e ambiguitate. "onceptul este contra!ictoriu. "oe8ist atracia +i respingerea* frica +i sperana* moartea +i revenirea la via. 9mul nu cre!e -n neant* el refuz s-l accepte@. 7OH ,up acest scenariu conceput -n c$eie e8presionist* istoricul conc$i!e sec* !efinin! termenul !e ?sfr+it al lumii@

H2

astfel: ?Mai prozaic* sfr+itul lumii -nseamn sc$imbare ra!ical* restructurare global. Bu -ntmpltor -l -ntlnim -n formele sale e8treme -n societile pra! crizelor !e cre+tere* sau pe cale s-+i mo!ifice fun!amental sistemele !e raporturi +i !e valori@.7O2 L I3. 3iziuni transtemporale Aceste viziuni urmresc transcen!erea i!eii !e timp* mutn! teleologia -ntr-o zon obscur* imposibil !e !ecelat sau cuantificat. Asemenea viziuni se gsesc la Kabir* la ,ante* la Bovalis* la ClaAe etc. ;n literatura romn* aceste viziuni sunt apana>ul poeziei eminesciene. ,ivizarea tra!iional a timpului -n trei faze: trecut* prezent +i viitor nu are prea mare relevan -n cazul poeilor romantici* care re>ecteaz aceast sc$em formal. %ul tope+te -ntreaga materie temporal <!ar +i pe cea spaial= -ntr-o percepie unic sau* -n e8presia utilizat !e Amala M. PanAe* ?con+tiina spaiotemporal subiectiv constituie o for integratoare* capabil s unifice !imensiunile spaial +i temporal -ntr-o e8perien !e -ntreptrun!ere omogen a !uratei* a continuitii +i a spaialitii. F...G ;n momente privilegiate* con+tiina subiectiv poate stopa curgerea timpului* oferin! e8periena eternitii temporale* -n care viaa este perceput -n totalitatea ei F...G. Qi* -n ca!rul unor e8periene cu a!evrat vizionare* mintea poate c$iar percepe eternitatea per se@.7OM rebuie precizat -ns c acest tip !e viziuni trimite* !e cele mai multe ori* la un scenariu originar reflectat ca !ezirabil +i concretizat -n mitul B rstei de %ur. ;n poezia romantic* se instituie +i face carier* mai ales -n Anglia +i #ermania* sintagma primal ,istor/ <germ. #rzeit sau Borzeit=* care se refer* -n e8presia sintetic a cercettoarei Amala M. PanAe* la ?un timp primar sinonim cu simultaneitatea temporal a trecutului* a prezentului +i a viitorului -ntreptrunse -n unitate@.7OO %ul are* -n momente speciale* acces la aceast totalitate a istoriei* care o +i transcen!e* !esc$izn! accesul la eternitatea !ivin. "ellalt pol al #rzeit-ului este constituit !e >ndzeitE practic* istoria fenomenal* consemnat cronologic* se !esf+oar -ntre aceste !ou bariere* !incolo !e care se -ntin!e infinitatea. "$iar +i ClaAe* -n % Bision of t,e 6ast Iudgment* -+i !iscut opera prin raportare la B rsta de %ur: ?Batura 9perei mele este 3izionar sau ImaginativE este o ;ncercare !e a Restaura ceea ce anticii numeau 3rsta !e Aur@.044

HM

;ntrebri recapitulative : 7. "are cre!ei c sunt !iferenele fun!amentale !intre imaginaie +i inspiraie] 0. "are !intre factorii in!uctori vi se par cei mai pro!uctivi -n cazul vizionarismului liric] 5. ,e cte feluri poate fi viziunea poetic] .. "are vi se par cei mai importani poei vizionari europeni] /. "are sunt avanta>ele tratrii comparatiste a vizionarismului poetic* cu pre!ilecie a celui romantic]

HO

24

Bote

Menionm c vom utiliza* pe parcursul stu!iului nostru* trei termeni <-n interpretarea oferit !e noi* inter+an>abili= pentru a !esemna* -n fon!* aceea+i realitate: eu creator* eu instaurator +i eu pro!uctor. 0 Marcel 6roust* -ontra lui 5ainte-=euve* tra!.: 3alentin +i Liana Atanasiu* %!. )nivers* Cucure+ti* 7O2H* p. 2O. 5 "f. terminologia utilizat !e MiAel ,ufrenne -n Poeticul* cuvnt -nainte !e Ion 6asca!i* %!. )nivers* Cucure+ti* 7O27. . "f. %ugen Begrici* 5istematica poeziei* %!. (un!aiei "ulturale Romne* Cucure+ti* 7OOM. / R. CroDning* 2n t,e Poet, 2!&ective and 5u!&ective * apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/ * 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* pp. .4-.7. Menionm c toate citatele !in autorii strini* -n afara celor -n cazul crora am specificat tra!uctorul* ne aparin. H 6entru o prezentare conclu!ent a vieii +i a operei poetului francez* cf. Jves Connefo'* 1im!aud* e!itions !e Seuil* 6aris* 7OO7. 2 Art$ur Rimbau!* Kuvres compl7tes* te8te Wtabli et annotW par Rollan! !e RenWville et Iules Mouauet* #allimar!* 7OH5* p. 024. M "f. Irina Mavro!in* Poietic i poetic* %!. Scrisul Romnesc* "raiova* 7OOM. O Art$ur Rimbau!* 5Lmtlic,e 4er$e* (ranz_sisc$ un! ,eutsc$* mit !em essa' 1im!aud " der erleuc,tete Aommunarde von Maurice "$our'* Insel-3erlag* Leipzig* 7O2H* p. 55H. 74 Roger "ar!inal* 8igures of 1ealit/H % Perspective on t,e Poetic +magination * "room Pelm* Lon!on* Carnes d Boble CooAs* otoDa* BeD Ierse'* 7OM7* pp. 57-50. 77 P.-R. 6atapievici* -erul vzut prin lentil* cuvnt -nainte !e 3irgil Ierunca* %!. Bemira* Cucure+ti* 7OO/* p. 5/H. 70 5,elle/0s Poetr/ and Prose* Selecte! an! e!ite! b' ,onal! P. Reiman an! S$aron C. 6oDers* U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7O22* p. .OM. 75 -oleridge0s 4ritingsH Bolume MH 2n 6anguage* %!ite! b' A. ". #oo!son* foreDor! b' Io$n Ceer* St. Martin^s 6ress* BeD JorA* 7OOM* p. 2M. 7. "$arles Russell* Poets, Prop,ets, and 1evolutionariesH <,e 6iterar/ %vant-;arde from 1im!aud t,roug, Postmodernism * 98for! )niversit' 6ress* BeD JorA-98for!* 7OM/* p. /7. 7/ "olin Martin!ale* 1omantic ProgressionH <,e Ps/c,olog/ of 6iterar/ 3istor/* Pemisp$ere 6ublis$ing "orporation* Uas$ington* ,. ".* 7O2/* p. M4. 7H Art$ur Rimbau!* Kuvres compl7tes* te8te Wtabli et annotW par Rollan! !e RenWville et Iules Mouauet* #allimar!* 7OH5* p. 0HM. 72 +!idem. 7M Pugo (rie!ric$* 5tructura liricii moderne de la mi&locul sec. al NO-lea p n la mi&locul sec. al PQ-lea * tra!.: ,ieter (u$rmann* %!. pentru Literatur )niversal* Cucure+ti* 7OHO* p. H0. 7O S mai notm aici +i un fapt care !istinge impersonalizarea creatoare !in poietica Irinei Mavro!in !e impersonalizarea vizionar !in poetica propus !e noi. )ltima* -n contrast cu prima* nu este !eclan+at neaprat !e scriitur* putn! fi gn!it +i -n sine* ca stare ce prece! notaia scriptural sau ca pur !isponibilitate a eului !e a e8perimenta unitatea -n pluralitate. 04 Io$n Keats* e8tract from letter to Ric$ar! Uoo!$ouse* 00 9ctober 7M7M* in 6etters* %!. (orman* pp. 00H-002* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. 25. 07 "f. Iosep$ ". Sitterson* Ir.* 1omantic Poems, Poets, and Earrators* $e Kent State )niversit' 6ress* Kent* 9$io* an! Lon!on* 0444* p. 0. 00 oate aceste te8te menionate !e noi fac apologia in!ivi!ului superior -nzestrat. 05 %. R. ,o!!s* ;recii i iraionalul* e!. a II-a* tra!.: "atrinel 6le+u* prefa !e 6etru "reia* %!. 6olirom* Ia+i* 7OOM* p. O2. 0. 6asa>ele semnificative !in 6laton sunt repro!use !e noi -n !ou note !in seciunea a treia a lucrrii* consacrat poeziei vizionare romne+ti. otu+i* s mai notm aici c filosoful atenian !istinge patru forme !e !elir: profetic* purificator* poetic +i erotic. 6entru mai multe !etalii -n acest sens* cf. Jann #iapis* P,ilosop,ie de la cr.Rtion artisti?ue* AlWas* L'on* 7OOM* pp. ..-./. 0/ 6entru mai multe !etalii* cf. <,e Ee9 Princeton >nc/clopedia of Poetr/ and Poetics * Ale8 6reminger an! . 3. (. Crogan <co-e!itors=* (ranA I. UarnAe* 9. C. Par!ison* Ir.* an! %arl Miner <associate e!itors=* 6rinceton )niversit' 6ress* 6rinceton* BeD Ierse'* 7OO5* pp. O0O-O54. 0H +dem* pp. 75.7-75.0. 02 +dem* p. O00. 0M Relaia !intre 3alWr' +i 6oe este -ns mult mai comple8. ,ocumente !escoperite recent atest faptul c* !e+i a!er la poetica lui 6oe !in <,e P,ilosop,/ of -omposition* 3alWr' nu poate accepta literal argumentaia lui 6oe -n relaie cu compunerea celebrului poem <,e 1aven. 6entru mai multe !etalii -n acest sens* cf. Lois 3ines* Bal.r/ and PoeH % 6iterar/ 6egac/* BeD JorA )niversit' 6ress* BeD JorA* 7OO0* -n special pp. 77/-77H. ;n legtur cu compunerea poemului <,e 1aven* cf. "arl (e$rman* Poetic -reationH +nspiration or -raft* translate! b' Karen 6et$ericA* )niversit' of Minnesota 6ress* Minneapolis* 7OM4* pp. 25-O4. 0O %ugen Begrici* ?(igura spiritului creator@* in %ugen Begrici* >xpresivitatea involuntar* %!. )niversalia* Cucure+ti* 0444* p. 07/.

54

"f. fragmentul !in 'efence of Poetr/* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* pp. 0-5. 57 "f. idem* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 5. 50 #. 6utten$am* %rt of >nglis, Poes/* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 5. 55 Sir U. ,avenant* Preface to ;ondi!ert* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. M. 5. +dem* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. O. 5/ +dem* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. O. 5H "f. I. ,r'!en* %nnus Mira!ilis* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* pp. 7.-7/. 52 %lWonore M. Yimmermann* ?S3isionT in 6oetr'@* in <,e 'isciplines of -riticismH >ssa/s in 6iterar/ <,eor/, +nterpretation, and 3istor/* %!ite! b'. 6eter ,emetz* $omas #reene* an! LoDr' Belson* Ir.* Jale )niversit' 6ress* BeD Paven an! Lon!on* 7OHM* p. 52/. 5M Iat pasa>ul care se gse+te -n %n >cclesiastical 3istor/ of t,e >nglis, People <nu prezentm !ect o parte !in el* care -nfi+eaz momentul propriu-zis al revelaiei=: ?9!at* cn! prsi astfel banc$etul* el se -n!rept ctre staulul vitelor* un!e* -n acea noapte* i se porunci s stea !e paz. Si* !up ce se -ntinse +i a!ormi* el vis c sttea cineva lng el +i c acesta -i !!u binee* spunn!u-i pe nume: S"Z!monT* spuse vocea* Scnt-mi cevaT. Qi el rosti* SBu +tiu s cntE !in aceast pricin am prsit banc$etul +i am venit aici 1 !eoarece nu +tiu cntaT. S"u toate acesteaT* spuse vocea care -i vorbea* Strebuie s cni pentru mineT. S"e s cnt]T -ntreb "Z!mon. Qi necunoscutul -i rspunse* S"nt !espre (acereT. Auzin! aceasta* "Z!mon -ncepu pe loc s cnte versuri -ntru lau!a ,omnului Yi!itor* versuri pe care el nu le auzise pn atunci F...G@. %pud <,e Eorton %nt,olog/ of >nglis, 6iterature * fift$ e!ition* vol. I* #eneral e!itor: M. P. Abrams* U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7OMH* pp. 04-07. 5O 6entru mai multe !etalii -n legtur cu "'neDulf* cf. Morton U. Cloomfiel!* "$arles U. ,unn* <,e 1ole of t,e Poet in >arl/ 5ocieties* ,. S. CreDer* "ambri!ge* 7OMO* pp. 0/-0H. .4 MiAel ,ufrenne* Poeticul* cuvnt -nainte +i tra!.: Ion 6asca!i* %!. )nivers* Cucure+ti* 7O27* p. 705. .7 rimitem* -n cele ce urmeaz* la Monadologia* tra!.: "onstantin (loru* stu!iu intro!uctiv !e ,an C!ru* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 7OO.. .0 P. P. 6rice* ?Imaginative "ognition an! S'mbolism@* in +maginative >xpression in 6iterature* $e (olcroft 6ress* Inc.* (olcroft* 6A.* 7OHO* pp. 2M-2O. .5 6entru mai multe !etalii* cf. 6atricia Me'er SpacAs* <,e Poetr/ of BisionH 8ive >ig,teent, -entur/ Poets * Parvar! )niversit' 6ress* "ambri!ge* Massac$usetts* 7OH2* pp. H-M. .. I. A!!ison* 5pectator <Bo. .77=* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 05. ./ 6atricia Me'er SpacAs* <,e Poetr/ of BisionH 8ive >ig,teent, -entur/ Poets * Parvar! )niversit' 6ress* "ambri!ge* Massac$usetts* 7OH2* p. 0. .H Albert CWguin* 5ufletul romantic i visul. >seu despre romantismul german i poezia francez * tra!. +i prefa !e ,umitru \epeneag* postfa !e Mircea Martin* %!. )nivers* Cucure+ti* 7OOM* p. 772. .2 )n bun stu!iu !espre tema +i funciile copilului +i ale copilriei -n ca!rul romantismului a publicat recent Iu!it$ 6lotz. %ste vorba !espre 1omanticism and t,e Bocation of -,ild,ood* 6algrave* BeD JorA an! Pamps$ire* 0447. .M 6entru o analiz consistent* cf. M. P. Abrams* Eatural 5upernaturalismH <radition and 1evolution in 1omantic 6iterature* U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7O25. .O 6entru o analiz !etaliat* cf. Parol! Cloom* <,e Bisionar/ -ompan/H % 1eading of >nglis, 1omantic Poetr/ * (aber an! (aber* Lon!on* 7OH0. /4 Bovalis* ?,iscipolii la Sais@* in Bovalis* 'iscipolii la 5ais. 3einric, von 2fterdingen* tra!.* stu!iu intro!uctiv +i note !e 3iorica Bi+cov* %!. )nivers* Cucure+ti* 7OM4* pp. //-/H. /7 +dem* in Bovalis* 'iscipolii la 5ais. 3einric, von 2fterdingen * tra!.* stu!iu intro!uctiv +i note !e 3iorica Bi+cov* %!. )nivers* Cucure+ti* 7OM4* p. /2. /0 ;n acest sens* este important prezentarea !iacronic* efectuat !e Mic$ael Lieb* a gn!itorilor care pun oc$iul -n relaie cu lumina +i* implicit* cu percepia !eplin a ,ivinitii* !in Antic$itate pn la Io$n Milton. ,iscursul lui Mic$ael Lieb urmre+te e!ificarea tra!iiei e8tatice pn -n secolul al X3II-lea* pentru a o pune -n relaie cu poetul puritan. Stu!iul -n cauz* soli! !ocumentat* este intitulat Poetics of t,e 3ol/H % 1eading of Paradise 6ost * $e )niversit' of Bort$ "arolina 6ress* "$apel Pill* 7OM7. 6entru !iscursul nostru* paginile cele mai importante sunt cele cuprinse -ntre 7M/ +i 074. /5 6$ilip #run!le$ner* <,e Poetr/ of 8riedric, Eietzsc,e* 98for! )niversit' 6ress* BeD JorA-98for!* 7OMH* p. 2H.

/.

"f. afirmaia lui Kant -n relaie cu intuiia: ?;n orice c$ip +i prin orice mi>loace s-ar raporta o cunoa+tere la obiecte* totu+i mo!ul prin care ea se raporteaz la ele nemi>locit +i spre care tin!e orice gn!ire ca mi>loc este intuiia <subl. -n te8t=@. Aceasta trimite la !efiniia sensibilitii: ?"apacitatea <receptivitatea= !e a primi reprezentri prin felul cum suntem afectai !e obiecte se numeste sensi!litate <subl. -n te8t=@. Bu este pier!ut !in ve!ere nici senzaia: ?%fectul unui obiect asupra facultii reprezentative* -ntruct suntem afectai !e el* este senzaia <subl. -n te8t=@. oate e8trasele sunt !in -ritica raiunii pure* tra!.: Bicolae Cag!asar +i %lena Moisuc* %!. IRI* Cucure+ti* 7OO.* p. 27. // "f. Lucian Coia* Pentru o istorie a imaginarului* tra!.: atiana Moc$i* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 0444* pp. 7.M-7/.. /H Io$n Ceer* =la$e0s Bisionar/ #niverse* Manc$ester )niversit' 6ress* Manc$ester an! Carnes d Boble Inc* BeD JorA* 7OHO* p. 2. /2 Acesta este !emersul lui Ric$ar! Kearne' !in Poetics of +maginingH 8rom 3usserl to 6/otard * Parper "ollins Aca!emic* Lon!on* 7OO7* lucrare -n care cercettorul intenioneaz cuantificarea teoriilor !espre imaginaie -n filosofia mo!ern +i contemporan. "f. mai ales pp. 7-74. /M MiAel ,ufrenne* 8enomenologia experienei estetice* vol. al II-lea <Percepia estetic=* cuvnt -nainte +i tra!.: ,umitru Matei* %!. Meri!iane* Cucure+ti* 7O2H* p. 00. /O #ilbert ,uran!* ?Imaginaia simbolic@* tra!.: Mugura+ "onstantinescu* in #ilbert ,uran!* %venturile imaginii. +maginaia sim!olic. +maginarul* tra!.: Mugura+ "onstantinescu +i Ani+oara Cobocea* %!. Bemira* Cucure+ti* 7OOO* p. 75. H4 Ioan 6etru "ulianu* -ltorii n lumea de dincolo* tra!.: #abriela +i An!rei 9i+teanu* prefa +i note !e An!rei 9i+teanu* cuvnt -nainte !e LaDrence %. Sullivan* %!. Bemira* Cucure+ti* 7OO.* p. 072. H7 6entru o prezentare !etaliat a para!igmelor simbolist +i conceptualist* cf. #eir Kaufmann* +mager/, 6anguage and -ognitionH <o9ard a <,eor/ 5/m!olic %ctivit/ in 3uman Pro!lem-5olving* )niversitetsforlaget* BorDa'* 7OM4* pp. 75-0/. H0 Sir U. emple* 2f Poetr/* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 72 H5 6entru o prezentare sintetic a teoriilor !espre imaginaie -n romantism* cf. Lilian R. (urst* 1omanticism in PerspectiveH % -omparative 5tud/ of %spects of t,e 1omantic Movements in >ngland, 8rance and ;erman/ * secon! e!ition* Macmillan* Lon!on an! CasingstoAe* 7O2O. H. #eoffre' P. Partman -l plaseaz pe Uor!sDort$* alturi !e PopAins* !e RilAe +i !e 3alWr'* -n rn!ul poeilor care !epun eforturi -n !irecia fun!amentrii unei ?reprezentri pure@ < pure representation=* pe care cercettorul o nume+te* cu o sintagm para!o8al* ?viziunea fr imagini@ <imageless vision=. 6entru mai multe !etalii* cf. <,e #nmediated BisionH %n +nterpretation of 4ords9ort,, 3op$ins, 1il$e, and Bal.r/ * Parcourt* Crace d Uorl!* Inc.* BeD JorA* 7OHH* -n special p. 70O. H/ Uilliam Uor!sDort$* Preface to SPoems0 <7M7/=* in Prose 4or$s* e!. 9Den an! Sm'ser* vol. III* pp. 54-52* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. /M. HH "onflictul !intre Uor!sDort$ +i "oleri!ge este e8trem !e profun!. ,ac primul blameaz* !up cum am subliniat* o serie !e generaliti negli>ate !e "oleri!ge formularea unei teorii a imaginaiei poetice* ultimul se leag !e problema limba>ului* a+a cum era aceasta -neleas !e Uor!sDort$. ;n acest sens* cf. MarA Store'* <,e Pro!lem of Poetr/ in t,e 1omantic Period* Macmillan 6ress Lt!* CasingstoAe an! Lon!on* 0444* p. 2. H2 U. Uor!sDort$* Preface to Poems* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 5.. HM Uilliam Uor!sDort$* %8tract from a note to Robert Sout$e'* 2 April 7M7O* in <,e Poetical 4or$s of 4illiam 4ords9ort,* e!. . Putc$inson* 98for!* 7O55* p. 05H* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. HM. HO S mai notm aici c poetul englez opereaz o !istincie primar -ntre imaginaie +i fantezie -nc !in 7M40. %8primat cru! -ntr-o scrisoare ctre Uilliam Sot$eb' <!atat 74 septembrie=* aceast sun astfel <este vorba !espre un comentariu !e factur protocomparatist asupra poeziilor ebraic +i greac* mai precis* asupra psalmilor +i asupra poemelor religioase eline=: ?;n cel mai bun caz* este vorba numai !espre (antezie* sau !espre (acultatea mental care unific 1 nu !espre +maginaie <subl. -n te8t=* sau !espre (acultatea care modific <subl. -n te8t= +i care pune-laolalt <subl. -n te8t=@. 6asa>ul e8tins se gse+te -n -ollected 6etters of 5amuel <a/lor -oleridge * e!. %. L. #riggs* H vols.* Lon!on an! BeD JorA* 7O/H7O27* vol. II* pp. MH/-MHH* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. 02. 24 S. . "oleri!ge* 6ectures* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 52. 27 +dem* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 52. 20 S. . "oleri!ge* %nima Poetae* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* p. 5M. 25 Iames Cenziger* +mages of >ternit/H 5tudies in t,e Poetr/ of 1eligious Bision from 4ords9ort, to <. 5. >liot * Sout$ern Illinois )niversit' 6ress* "arbon!ale an! %!Dar!sville* 7OHM* p. 0O.

2.

6$ilip U$eelDrig$t relaioneaz ?imaginaia primar@ cu ?)nitatea rancen!ental !e Apercepie@ a lui Kant. "f. <,e =urning 8ountainH % 5tud/ in t,e 6anguage of 5/m!olism * neD an! revise! e!ition* In!iana )niversit' 6ress* Cloomington an! Lon!on* 7OHM* p. 55. 2/ Samuel a'lor "oleri!ge* ?Ciograp$ia Literaria@* c$apter 75* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. 5M. 2H +dem* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. 5M. 22 +dem* apud <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. 5M. 2M Rosamun! %. M. Par!ing* %n %natom/ of +nspiration* Dit$ an appen!i8 on <,e =irt, of a Poem b' Robert C. M. Bic$ols* (ranA "ass d "o. Lt!.* 7OH2* p. 02. 2O <a!le <al$* entr' for 05 Iune 7M5.* in t,e <a!le <al$ and 2mniana of 5amuel <a/lor -oleridge * e!. P. B. "oleri!ge* 98for!* 7O72* apu! <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22* p. .H. M4 5,elle/0s Poetr/ and Prose* Selecte! an! e!ite! b' ,onal! P. Reiman an! S$aron C. 6oDers* U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7O22* p. .M4. M7 (ormularea* !estul !e !ur* a criticului britanic este urmtoarea: ?"a poet* S$elle' avea F...G foarte puin -n comun cu gn!irea <!e+i el era* -n unele privine* un om foarte inteligent=@ <?S$elle'@* in >nglis, 1omantic PoetsH Modern >ssa/s in -riticism* secon! e!ition* %!ite! b' M. P. Abrams* 98for! )niversit' 6ress* Lon!on-98for!* BeD JorA* 7O2/* p. 5.M=. M0 5,elle/0s Poetr/ and Prose* Selecte! an! e!ite! b' ,onal! P. Reiman an! S$aron C. 6oDers* U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7O22* p. .M0. M5 +dem* p. /4M. M. Pugo (rie!ric$* 5tructura liricii moderne de la mi&locul secolului al NO-lea p n la mi&locul secolului al PQ-lea * tra!.: ,ieter (u$rmann* %!. pentru Literatur )niversal* Cucure+ti* 7OHO* pp. M0-M5. M/ An!reD I. Uelburn* <,e <rut, of +maginationH %n +ntroduction to Bisionar/ Poetr/ * Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7OMO* p. 54. MH B. ,. 9^,onog$ue* ?M'stical Imagination@* in 1eligious +magination* %!ite! b' Iames 6. MacAe'* %!inburg$ )niversit' 6ress* %!inburg$* 7OMH* p. 7M2. M2 6entru o argumentare mai !etaliat* cf. Iames %ngell* <,e -reative +maginationH >nlig,tenment to 1omanticism * Parvar! )niversit' 6ress* "ambri!ge* Massac$usetts d Lon!on* %nglan!* 7OM7* pp. 5-74. MM 6entru mai multe !etalii* cf. idem* pp. 2O-M0. MO 6entru mai multe amnunte -n acest sens* cf. idem* pp. 77M-705. O4 6entru mai multe informaii* cf. idem* pp. 705-7.0* mai ales pp. 75/-75H. O7 Ioan 6etru "ulianu* >xperiene ale extazului. >xtaz, ascensiune i povestire vizionar din elenism p n n >vul Mediu * prefa !e Mircea %lia!e* tra!.: ,an 6etrescu* postfa !e %!uar! Iricinsc$i* %!. Bemira* Cucure+ti* 7OOM* pp. 0/-0H. O0 %rDin R_$!e* Ps/c,.* tra!. +i cuvnt -nainte !e Mircea 6opescu* %!. Meri!iane* Cucure+ti* 7OM/* p. 0.2. O5 MiAel ,ufrenne* Poeticul* cuvnt -nainte +i tra!.: Ion 6asca!i* %!. )nivers* Cucure+ti* 7O27* p. 720. O. ;nainte !e a fi !efinit +i e8aminat !e (reu! +i !e Iung* conceptul !e ?incon+tient@* care* mai cuprinztor* l-a -nlocuit* -n cele !in urm* pe cel !e @subcon+tient[* apare la Leibniz +i* ulterior* la Cergson. 6entru mai multe !etalii -n acest sens* cf. ,i!ier Iulia* 'icionar de filosofie* tra!.* avanprefa +i completri privin! filosofia romneasc !e Leonar! #avriliu* )nivers %nciclope!ic* Cucure+ti* 7OOH* pp. 7/H-7/M +i 50/. O/ M. P. Abrams* <,e Mirror and t,e 6ampH 1omantic <,eor/ and -ritical <radition * 98for! )niversit' 6ress* Lon!on98for!-BeD JorA* 7O27* p. 7MO. OH Aceasta este con>ectura lui Sacvan Cercovitc$* !ezvoltat -n ?%merson t$e 6rop$et: Romanticism* 6uritanism* an! AutoAmerican-Ciograp$'@* in 1alp, 4aldo >merson* %!ite! Dit$ an intro!uction b' Parol! Cloom* "$elsea Pouse 6ublis$ers* BeD JorA* 7OM/* pp. 0O-... O2 "f. Carbara L. 6acAer* ?S $e "urse of Ke$amaT@* in 1alp, 4aldo >merson* %!ite! Dit$ an intro!uction b' Parol! Cloom* "$elsea Pouse 6ublis$ers* BeD JorA* 7OM/* p. 7.H. OM "f. ,avi! 6orter* ? $e Muse Pas a ,eeper Secret@* in 1alp, 4aldo >merson* %!ite! Dit$ an intro!uction b' Parol! Cloom* "$elsea Pouse 6ublis$ers* BeD JorA* 7OM/* p. 2M. OO 6entru mai multe !etalii* cf. M. P. Abrams* <,e Mirror and t,e 6ampH 1omantic <,eor/ and -ritical <radition * 98for! )niversit' 6ress* Lon!on-98for!-BeD JorA* 7O27* p. 7O0. 744 Ierz' 6eterAieDicz* <,e 2t,er 5ide of 5ilenceH <,e Poet at t,e 6imits of t,e 6anguage * 98for! )niversit' 6ress* Lon!on* 7O24* p. MM. 747 %. A. 6oe* <,e Poetic Principle* apud R. 6. "oDl* <,e <,eor/ of Poetr/ in >nglandH +ts 'evelopment in 'octrines and +deas from t,e 5ixteent, -entur/ to t,e Eineteent, -entur/* 6$aeton 6ress* BeD JorA* 7O24* pp. 5O-.4. 740 U. B. Ince* <,e Poetic <,eor/ of Paul Bal.r/H +nspiration and <ec,ni?ue * Leicester )niversit' 6ress* Leicester* 7OH7* p. H. 745 "arl (e$rman* Poetic -reationH +nspiration or -raft * translate! b' Karin 6et$ericA* )niversit' of Minnesota 6ress* Minneapolis* 7OM4* pp. 7H.-7HH.

74.

"f. Rosamun! %. M. Par!ing* %n %natom/ of +nspiration* Dit$ an appen!i8 on <,e =irt, of a Poem b' Robert C. M. Bic$ols* (ranA "ass d "o. Lt!.* 7OH2. 74/ "f. imot$' "larA* <,e <,eor/ of +nspirationH -omposition as a -risis of 5u!&ectivit/ in 1omantic and Post-1omantic 4riting* Manc$ester )niversit' 6ress* Manc$ester an! BeD JorA* 7OO2. 74H "f. #aston Cac$elar!* 6a Po.ti?ue de la 1Tverie* 6resses )niversitaires !e (rance* 6aris* 7OH4* p. 70. 742 +dem* p. H. 74M 6entru mai multe !etalii* cf. I. M. "ocAing* +maginationH % 5tud/ in t,e 3istor/ of +deas * Routle!ge* Lon!on* 7OO7* pp. 0HO-027. ,e interes general pentru evoluia conceptului !e imaginaie -n filosofie* ca prezentare succint* este -ntregul epilog al lucrrii* intitulat <,e +magination as MessengerH 8rom Plato to Aristeva. 74O Marcus ullius "icero* 'espre divinaie* e!. bilingv* tra!.: #abriela Pa>a +i Mi$aela 6arasc$iv* stu!iu intro!uctiv +i note !e Mi$aela 6arasc$iv* %!. 6olirom* Ia+i* 7OOM* "artea a !oua* LXXI <p. 7O2=. 774 ". #. Iung* +maginea omului i imaginea lui 'umnezeu* tra!.: Maria-Mag!alena Ang$elescu* %!. eora* Cucure+ti* 7OO2* p. 724. 777 6entru a abor!a cu succes acest subiect* ar fi necesar s scriem o alt carte. ,e aceea* ne mulumim s trimitem la stu!iul lui Ric$ar! Uebster* 4,/ 8reud 4as 4rong <Casic CooAs* BeD JorA* 7OO/=. 770 %. R. ,o!!s* ;recii i iraionalul* e!. a II-a* tra!.: "atrinel 6le+u* prefa !e 6etru "reia* %!. 6olirom* Ia+i* 7OOM* pp. OO744. 775 Repro!ucem* aici* episo!ul consemnat -n <,e 2xford =oo$ of 6iterar/ %necdotes * %!ite! b' Iames Sut$erlan!* 98for! )niversit' 6ress* Lon!on* 7O2/* pp. 7/M-7/O <!eoarece este relevant pentru analiza -ntreprins !e noi* nu vom suprima nici un cuvnt=: ?;n vara lui 72O2* Autorul* pe atunci bolnav* se retrsese la o ferm singuratic !intre 6orlocA +i Linton* la grania !in !reptul %8moor-ului a comitatelor Somerset +i ,evons$ire. "a urmare a unei u+oare in!ispoziii* i se prescrise un calmant* -n urma cruia a!ormi pe scaun -n clipa -n care citea urmtoarele propoziii* sau ceva similar lor* -n S6urc$as^s 6ilgrimageT: %ici, 3anul Au!la porunci s fie cldit un palat i o grdin impuntoare. Ui, astfel, zece mile de pm nt fertil fur ncercuite de un zid. Autorul continu s !oarm profun! cam trei ore* complet rupt !e simurile e8terne* timp -n care avu convingerea profun! c a compus nu mai puin !e !ou-trei sute !e versuriE !ac -ntr-a!evr se poate numi compunere ivirea imaginilor* ca o!iecte <subl. -n te8t=* -n faa sa* -nsoit !e o pro!ucere -n paralel a e8presiilor corespunztoare* fr vreo senzaie sau vreo con+tiin a efortului. La trezire* Autorul pru s-+i aminteasc -n mo! clar toat -ntmplarea +i* lun! tocul* cerneala +i $rtia* se apuc pe loc* nerb!tor* !e scris* notn! versurile care s-au pstrat aici. ;n acel moment* el fu c$emat afar !in -ncpere !e ctre o persoan venit cu afaceri !in 6orlocA +i reinut !e aceasta mai mult !e o or. La -ntoarcerea -n -ncpere* Autorul !escoperi* spre marea sa surprin!ere +i ru+ine* c* !e+i avea o vag amintire a inteniei generale a viziunii sale* totu+i* cu e8cepia a opt sau zece versuri +i imagini risipite* tot restul !ispruse precum imaginile !e pe suprafaa unui ru -n care s-a aruncat o piatr* !ar* vaiN* fr ca aceste imagini s fie re-nviateN@. 77. 6entru o analiz !etaliat +i e8trem !e pertinent a acestui poem vizionar* cf. #. Uilson Knig$t* <,e 5tarlit 'omeH 5tudies in t,e Poetr/ of Bision* Dit$ an intro!uction b' U. (. IacAson Knig$t* an! an appen!i8 on spiritualism an! poetr'* Met$uen d "o Lt!* Lon!on* 7O/O* pp. O4-OM. 77/ 6entru mai multe !etalii -n aceast !iecie* cf. Kat$leen M. U$eeler* ?SKubla K$anT an! t$e Art of $ingif'ing@* in 1omanticismH % -ritical 1eader * %!ite! b' ,uncan Uu* ClacADell 6ublis$ers* 98for! an! "ambri!ge* Massac$usetts* 7OO/* pp. 7.5-7... 77H Ambii autori fac obiectul unui stu!iu e8tins* intitulat 2pium and t,e 1omantic +magination* (aber an! (aber* Lon!on* 7OHM. 772 6entru mai multe !etalii* cf. "arl (e$rman* Poetic -reationH +nspiration or -raft * translate! b' Karin 6et$ericA* )niversit' of Minnesota 6ress* Minneapolis* 7OM4* pp. //-20. 77M 6entru mai multe !etalii* cf. <,e Ee9 Princeton >nc/clopedia of Poetr/ and Poetics * Ale8 6reminger an! . 3. (. Crogan <co-e!itors=* (ranA I. UarnAe* 9. C. Par!ison* Ir.* an! %arl Miner <associate e!itors=* 6rinceton )niversit' 6ress* 6rinceton* BeD Ierse'* 7OO5* pp. 577-570. 77O Uilliam %lfor! Rogers* +nterpretation in (Piers Plo9man)* $e "at$olic )niversit' of America 6ress* Uas$ington* ,. ".* 0440* p. 727. 704 Lillian (e!er* Madness in 6iterature* 6rinceton )niversit' 6ress* 6rinceton* B. I.* 7OM4* pp. 045-02M* -n special pp. 04504/. 707 Astfel* ClaAe ar fi ?un nebun nefericit al crui caracter infoensiv -l scap !e internare -n azil F...G@ <apud Bort$rop (r'e* 8earful 5/mmetr/H % 5tud/ of 4illiam =la$e* tent$ printing* 6rinceton )niversit' 6ress* 7OO4* p..77=. 700 6entru mai multe !etalii* cf. 6aul Joungauist* Madness and =la$e0s M/t,* 6enns'lvania State )niversit' 6ress* )niversit' 6arA* 7OMOE +i -n special prefaa acestui stu!iu. 705 6entru mai multe !etalii* cf. Cren!a S. Uebster* =la$e0s Prop,etic Ps/c,olog/* )niversit' of #eorgia 6ress* At$ens* #eorgia* 7OM5. 70. Informaia se gse+te -n lucrarea Eietzsc,eH <,e Man and ,is P,ilosop,/ a lui R. I. Polling!ale* Louisiana State )niversit' 6ress* Caton Rouge* 7OH/* p. 7M..

70/

Parve' Cirenbaum* =et9een =la$e and Eietzsc,eH <,e 1ealit/ of -ulture * CucAnell )niversit' 6ress* LeDisburg* Associate! )niversit' 6ress* Lon!on an! oronto* 7OO0* p. 57. 70H #aston Cac$elar!* 6a Po.ti?ue de l0>space* 6resses )niversitaires !e (rance* 6aris* 7O/2* p. 7H7. 702 Cutura se e8trgea !in planta cu acela+i nume. 70M 6entru rastafarieni* ,umnezeu este -ntruc$ipat !e Paile Selassie* un fost -mprat al %tiopiei. 70O "f. #aston Cac$elar!* 6a Po.ti?ue de l0>space* 6resses )niversitaires !e (rance* 6aris* 7O/2* p. 7H.. 754 ;n afar !e <,e 'oors of Perception* Pu8le' a mai scris 3eaven and 3ell* un eseu asupra percepiei vizionare realizat cu instrumentele c$imiei* fiziologiei +i psi$ologiei. 757 6entru mai multe !etalii -n acest sens* cf. Lillian (e!er* Madness in 6iterature* 6rinceton )niversit' 6ress* 6rinceton* B. I.* 7OM4* pp. 0HH-0H2. 750 )rmrim aici !emonstraia lui Uilliam I. UainDrig$t !in M/sticismH % 5tud/ of +ts Eature, -ognitive Balue and Moral +mplications* $e Parvester 6ress* Susse8* 7OM7* pp. /.-M7. 755 Uilliam I. UainDrig$t !in M/sticismH % 5tud/ of +ts Eature, -ognitive Balue and Moral +mplications * $e Parvester 6ress* Susse8* 7OM7* p 2H. 75. Louis ,uprW* <,e 2t,er 'imension. % 5earc, for t,e Meaning of 1eligious %ttitudes * ,ouble!a' d "ompan'* Inc.* #ar!en "it'* BeD JorA* 7O20* p. .MO. 75/ "arl (e$rman* Poetic -reationH +nspiration or -raft * translate! b' Karin 6et$ericA* )niversit' of Minnesota 6ress* Minneapolis* 7OM4* p. 72O. 75H "f. An'a a'lor* 4riters and 'rin$, NVWQ-NWMQ* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7OOO* p. 74.. 752 "f. idem* p. 74/. 75M "f. idem* p. 5M. 75O Iat cum !escrie Pousman crearea unui poem: ?6e scurt* sunt !e prere c pro!ucerea !e poezie* -n primul ei sta!iu* este mai puin un proces activ ct unul pasiv +i involuntar... ,up ce beam o pint !e bere la !e>un 1 berea este un se!ativ pentru creier +i !up-amiezele sunt cele mai neintelectuale pri !in viaa mea 1 ie+eam la plimbare !ou sau trei ore. 6e cn! m plimbam* fr s m gn!esc la nimic -n mo! special* !oar uitn!u-m la lucrurile !in >ur +i urmrin! -naintarea anotimpurilor* -mi veneau -n minte* cu emoie brusc +i !e ne!escris* uneori* un vers sau !ou* alteori* o -ntreag strof !eo!at* -nsoite* nu prece!ate* !e o noiune vag a poemului !in care aveau s fac parte. Apoi* urma !e obicei o lini+te !e apro8imativ o or* !up care* poate* cursul re-ncepea@. %pud "olin Martin!ale* 1omantic ProgressionH <,e Ps/c,olog/ of 6iterar/ 3istor/* Pemisp$ere 6ublis$ing "orporation* Uas$ington* ,. ".* 7O2/* p. 75. 7.4 "f. supra. 7.7 #aston Cac$elar!* 6a Po.ti?ue de l0>space* 6resses )niversitaires !e (rance* 6aris* 7O/2* p. 7H.. 7.0 +!idem. 7.5 "f. %lWonore M. Yimmermann* ?S3isionT in 6oetr'@* in <,e 'isciplines of -riticismH >ssa/s in 6iterar/ <,eor/, +nterpretation, and 3istor/* %!ite! b' 6eter ,emetz* $omas #reene* an! LoDr' Belson* Ir.* Jale )niversit' 6ress* BeD Paven an! Lon!on* 7OHM* p. 52/. 7.. #aston Cac$elar!* 60eau et les rTvesH essai sur l0imagination de la mati7re* IosW "orti* 7O.0* p. 0.. 7./ "f. ". I. ,ucasse* ?"reative Art* UorA* an! 6la'@* in -reativit/ in t,e %rts* %!ite! b' 3incent $omas* 6rentice-Pall* Inc.* %ngleDoo! "liffs* BeD Ierse'* 7OH.* pp. 27-M5. 7.H ;n lipsa unei terminologii a!ecvate* suntem forai s facem uz !e aceste concepte filosofice. 7.2 6entru -nelegerea i!eii !e ?real@ +i a metamorfozelor acesteia* cf. 6$ilip U$eelDrig$t* Metap,or and 1ealit/* In!iana )niversit' 6ress* Cloomington an! Lon!on* 7O27. 7.M ;n relaie cu teoriile fantasticului* cf. trecerea -n revist a lui Anne Koenen !in Bisions of 'oom, Plots of Po9erH <,e 8antastic in %nglo-%merican 4omenXs 6iterature* 3ervuert 3erlag* (ranAfurt am Main* 7OOO* pp. .4-.5 et passim. 7.O +dem* p. .0. 7/4 6entru analiza cuprinztoare a generrii lumilor* cf. Belson #oo!man* 4a/s of 4orldma$ing* $e Parvester 6ress Limite!* Susse8* 7O2M. 7/7 +dem* p. /. 7/0 "f. idem* pp. 2-72. 7/5 +dem* p. 04. 7/. Cen-Ami S$arfstein* M/stical >xperience* asil ClacADell* 98for!* 7O25* p. OM. 7// Bort$rop (r'e* Marele -od. =i!lia i literatura* tra!.: Aurel Sasu +i Ioana Stanciu* %!. Atlas* Cucure+ti* 7OOO* p. 7H2. 7/H Uilliam Iames* <ipurile experienei religioase* tra!.: Mi$aela "bulea* %!. ,acia* "lu>-Bapoca* 7OOM* p. 545. 7/2 Cen>amin 6. Kurtz* <,e Pursuit of 'eat,H % 5tud/ of 5,elle/0s Poetr/ * Dit$ a neD preface b' Iames ,. Part* 9ctagon CooAs* BeD JorA* 7O24* p. 0H.. 7/M Abinas$ "$an!ra Cose* <,ree M/stic PoetsH % 5tud/ of 4. =. Yeats, %. >. and 1a!indranat, <agore * Dit$ an intro!uction b' I. P. "ousins* $e (olcroft 6ress Inc.* 7O24* p. 5. 7/O %ste vorba !espe scriitorul #eorge Uilliam Russell* care semneaz cu acest pseu!onim literar.

7H4

Abinas$ "$an!ra Cose* <,ree M/stic PoetsH % 5tud/ of 4. =. Yeats, %. >. and 1a!indranat, <agore * Dit$ an intro!uction b' I. P. "ousins* $e (olcroft 6ress Inc.* 7O24* p. .2. 7H7 ermenul ?mistic@ trebuie pus -n relaie* etimologic* cu misterele !in #recia antic. )n m/sti$os !esemna un iniiat -n aceste mistere. 7H0 "f. !efiniia oferit !e Uilliam I. UainDrig$t* care sintetizeaz un punct !e ve!ere comun mai multor cercettori* -n M/sticismH % 5ud/ of +ts Eature, -ognitive Balue and Moral +mplications* $e Parvester 6ress Limite!* Susse8* 7OM7* p. 7. 7H5 +dem* p. .7. 7H. Iosep$ Runzo* 4orld Bie9s and Perceiving ;od* St Martin^s 6ress* BeD JorA* 7OO5* pp. /O-H4. 7H/ Ale8an!rian* +storia filozofiei oculte* tra!.: "lau!ia ,imitriu* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 7OO.* p. 7OH. 7HH 6entru gn!irea mistic a lui Iuan !e la "ruz* cf. IosW ". Bieto* M/stic 1e!el 5aintH % 5tud/ of 5aint Io,n of t,e -ross * Librairie ,roz* #en`ve* 7O2O. Autorul are -n ve!ere +i !istincia semnificativ !intre mistic +i religios. 7H2 6entru o prezentare contrastiv a misticii eresei !e Iescs -n raport cu cea a lui Iuan !e la "ruz* cf. %lizabet$ eresa PoDe* M/stical +mager/H 5anta <eresa de IesZs and 5an Iuan de la -ruz * 6eter Lang* BeD JorA-Cern-(ranAfurt am Main6aris* 7OMM. Lucrarea trateaz mai ales componentele imaginarului vizionar. 7HM Ale8an!rian* +storia filozofiei oculte* tra!.: "lau!ia ,imitriu* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 7OO.* p. 500. 7HO Penr' "orbin* 60+magination cr.atrice dans le soufisme d0+!n S%ra!i* (lammarion* 6aris* 7O/M* p. H. 724 Analiza pe care o -ntreprin!em -n continuare* legat !e influena =i!liei -n poezia preromantic +i romantic* se bazeaz mai ales pe stu!iul lui Abra$am Albert Avni* <,e =i!le and 1omanticismH <,e 2ld <estament in ;erman and 8renc, 1omantic Poetr/* Mouton* $e Pague-6aris* 7OHO* pp. 7/-0H +i OH-740. 727 6entru o e8punere !etaliat* cf. Perbert I. ". #rierson* Milton [ 4ords9ort,H Poets and Prop,etsH % 5tud/ of <,eir 1eaction to Political >vents* "$atto d Uin!us* Lon!on* 7OH5* pp. 7.-7/. 720 %pud Ierz' 6eterAieDicz* <,e 2t,er 5ide of 5ilenceH <,e Poet at t,e 6imits of 6anguage * 98for! )niversit' 6ress* Lon!on* 7O24* p. 77H. 725 P.-R. 6atapievici* 2mul recent* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 0447* pp. 7OH-7O2. 72. Bic$olas M. Uilliams* +deolog/ and #topia in t,e Poetr/ of 4illiam =la$e * "ambri!ge )niversit' 6ress* "ambri!ge* 7OOO* p. 04M. 72/ $orsten Cagsc$iA* #topias in t,e >nglis,-5pea$ing 4orld and t,e Perception of >conomic 1ealit/ * 6eter Lang* (ranAfurt am Main* 7OOH* p. 007. 72H Rut$ Levitas* <,e -oncept of #topia* 6$ilip Allan* BeD JorA* 7OO4* p. 70.. 722 Bort$rop (r'e* <,e 5tu!!orn 5tructureH >ssa/s on -riticism and 5ociet/ * "ornell )niversit' 6ress* It$aca* BeD JorA* 7O24* p. 74O. 72M +dem* pp. 755-75.. 72O $eo!or U. A!orno* %este,etic <,eor/* #retel A!orno an! Rolf ie!emann <e!itors=* neDl' translate!* e!ite!* an! Dit$ an intro!uction b' Robert Pullot-Kentor* $e At$lone 6ress* Lon!on* 7OO2* p. 725. 7M4 Immanuel Kant* -ritica raiunii pure* tra!.: Bicolae Cag!asar +i %lena Moisuc* %!. IRI* Cucure+ti* 7OO.* pp.20-25. 7M7 Amala M. PanAe* 5patiotemporal -onsciousness in >nglis, and ;erman 1omanticismH % -omparative 5tud/ of Eovalis, =la$e, 4ords9ort,, and >ic,endorff* 6eter Lang* Cerne-(ranAfurt Am Main-Las 3egas* 7OM7* p. H. 7M0 6entru mai multe !etalii* cf. subseciunea 0.7 a stu!iului nostru* -n care e8plicm apetena blaAean pentru antropomorfism. 7M5 6entru mai multe amnunte legate !e Los +i !e %nit$armon* cf. seciunea secun! a stu!iului nostru. 7M. "f. nota 75M !in seciunea secun! a lucrrii noastre. 7M/ 6entru mai multe !etalii -n relaie cu ?spaiul@ la ClaAe* cf. S. (oster ,amon* % =la$e 'ictionar/H <,e +deas and 5/m!ols of 4illiam =la$e* revise! e!ition Dit$ a neD foreDor! an! annotate! bibliograp$' b' Morris %aves* )niversit' 6ress of BeD %nglan!* Panover an! Lon!on* 7OMM* pp. 52O-5M4. 7MH Ioan 6etru "ulianu* -ltorii n lumea de dincolo* tra!.: #abriela +i An!rei 9i+teanu* prefa +i note !e An!rei 9i+teanu* cuvnt -nainte !e LaDrence %. Sullivan* %!. Bemira* 7OO.* p. 5H. 7M2 +dem* p. .4. 7MM 6entru o prezentare !etaliat a i!eii blaAeene !e ?timp@* cf. S. (oster ,amon* % =la$e 'ictionar/H <,e +deas and 5/m!ols of 4illiam =la$e* revise! e!ition Dit$ a neD foreDor! an! annotate! bibliograp$' b' Morris %aves* )niversit' 6ress of BeD %nglan!* Panover an! Lon!on* 7OMM* pp. .4.-.4/. 7MO Uilliam ClaAe* -omplete 4ritings, 9it, Bariant 1eadings* %!ite! b' #eoffre' Ke'nes* 98for! )niversit' 6ress* 98for!* 7O2O* p. H7.. 7O4 Mircea %lia!e* Mitul eternei rentoarceri. %r,etipuri i repetare * tra!. Maria +i "ezar Ivnescu* %!. )nivers %nciclope!ic* Cucure+ti* 7OOO* p. 5O. 7O7 ,avi! LoeDenstein* Milton " (Paradise 6ost)* "ambri!ge )niversit' 6ress* "ambri!ge* 7OO5* p. 57. 7O0 Augustin* !e pil!* susine c Isus "$ristos nu se incarneaz !ect o singur !at. 7O5 ;n sensul conferit termenului !e %lia!e* care insist pe repetitivitatea scenariilor creaioniste +i finaliste* !ar -n sens mitico-simbolic.

7O.

Bort$rop (r'e* M/t, and Metap,or. 5elected >ssa/s NOV\-NOWW* %!ite! b' Robert ,. ,en$am* )niversit' 6ress of 3irginia* "$arlotesville an! Lon!on* 7OOH* p. 74H. 7O/ M. P. Abrams* ?Apocal'pse: $eme an! 3ariations@* in <,e %pocal/pse in >nglis, 1enaissance <,oug,t and 6iterature* ". A. 6atri!es* Iosep$ Uittreic$ <%!itors=* "ornell )niversit' 6ress* It$aca* BeD JorA* 7OM.* pp. 5.5-5... 7OH Lucian Coia* 5f ritul lumii. 2 istorie fr sf rit* tra!. Ualter (otescu* %!. Pumanitas* Cucure+ti* 7OOO* p. 00/. 7O2 +!idem. 7OM Amala M. PanAe* 5patiotemporal -onsciousness in >nglis, and ;erman 1omanticismH % -omparative 5tud/ of Eovalis, =la$e, 4ords9ort,, and >ic,endorff* 6eter Lang* Cerne-(ranAfurt Am Main-Las 3egas* 7OM7* pp. /-H. 7OO +dem* p. /5. 044 Uilliam ClaAe* -omplete 4ritings, 9it, Bariant 1eadings* %!ite! b' #eoffre' Ke'nes* 98for! )niversit' 6ress* 98for!* 7O2O* p. H4/.

Bibliogra ie sele!tiva" Abrams* M. P.* Eatural 5upernaturalismH <radition and 1evolution in 1omantic 6iterature * U. U. Borton d "ompan'* BeD JorA-Lon!on* 7O25 Abrams* M. P.* <,e Mirror and t,e 6ampH 1omantic <,eor/ and t,e -ritical <radition * 98for! )niversit' 6ress* Lon!on-98for!-BeD JorA* 7O27 <,e 'isciplines of -riticismH >ssa/s in 6iterar/ <,eor/, +nterpretation, and 3istor/ * %!ite! b' 6eter ,emetz* $omas #reene* an! LoDr' Belson* Ir.* Jale )niversit' 6ress* BeD Paven an! Lon!on* 7OHM (e$rman* "arl* Poetic -reationH +nspiration or -raft* translate! b' Karin 6et$ericA* )niversit' of Minnesota 6ress* Minneapolis* 7OM4 (rie!ric$* Pugo* 5tructura liricii moderne de la mi&locul sec. al NO-lea p n la mi&locul sec. al PQ-lea* tra!.: ,ieter (u$rmann* %!. pentru Literatur )niversal* Cucure+ti* 7OHO #$i* "tlin* 6umile lui %rgus. 2 morfotipologie a poeziei vizionare* %!. 6aralela ./* 6ite+ti* 044/ <,e Ee9 Princeton >nc/clopedia of Poetr/ and Poetics * Ale8 6reminger an! . 3. (. Crogan <co-e!itors=* (ranA I. UarnAe* 9. C. Par!ison* Ir.* an! %arl Mines <associate e!itors=* 6rinceton )niversit' 6ress* 6rinceton* BeD Ierse'* 7OO5 <,e 1omantic +magination* %!ite! b' Io$n Spencer Pill* Macmillan* CasingstoAe an! Lon!on* 7O22 1omanticismH % -ritical 1eader* %!ite! b' ,uncan Uu* ClacADell 6ublis$ers* 98for! an! "ambri!ge* Massac$usetts* 7OO/ UelleA* RenW* -oncepts of -riticism* %!ite! an! Dit$ an intro!uction b' Step$en #. Bic$ols* Ir.* Jale )niversit' 6ress* BeD Paven an! Lon!on* 7O2/