Sunteți pe pagina 1din 6

Etanol

Denumirea de alcool provine din limba araba si inseamna cel mai NOBIL. Etanolul este o substan organic din clasa acoolilor. Etanolul mai poarta denumirea de alcool etilic. Are formula molecular C2H6O putnd fi scris CH3-CH2OH. Etanolul are punctul de toprire la 114,1 grade Celsius, fierbe la 78.5 grade Celsius si are o gravitate specifica de 0.789 la temperatura de 20 de grade Celsius. Se prezint ca o substan lichid incolor, solubil n ap n orice proporii. Solubilitatea se datoreaz gruprii hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia ntre moleculele de ap i de alcool se stabilesc legaturi de hidrogen intermoleculare. Etanolul, ca toti alcoolii, prezint un uor caracter acid dovedit prin reacia sa cu metalele alca line; o reacie tipic este reacia cu sodiul n urma creia se formeaz ionul etoxid i se elibereaz protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixeaz pe perechea de electroni ai oxigenului din ap, genernd ionul hidroniu care ofer aciditate soluiei respective. Etanolul nu reacioneaz cu hidroxizii alcalini, fa de fenoli care sunt tot compui hidroxilici i care reacioneaz cu hidroxidul de sodiu formnd ionul carboxilici cnd rezult esteri folositi pe post de arofenoxid. Alte reacii tipice etanolului sunt reaciile cu acizii matizanti.

Utilizarea Etanolului Alcoolul etilic, sau etanolul, C2H2OH este un lichid limpede si incolor, cu un gust care lasa o senzatie de arsura si cu un miros specific. Etanolul este tipul de alcool pe care il gasim in urmatoarele bauturi: bere, vin si coniac. Deoarece are un punct scazut de inghet, este folosit in termometre pentru temperaturi de 40 grade Celsius(punctul de inghet al mercurului), si in radiatoarele masinilor sub forma de antigel. Etanolul in mod normal are concentratia in functie de procesul sau de distilare. Comercial etanolul contine 95% din volumul sau substanta pura iar restul de 5% apa. Pentru a obtine etanol pur de concentratie 100% se folosesc agenti de deshidratare care inlatura cantitatea de apa. Etanolul a fost fabricat din vremuri stravechi prin fermentarea zaharului din fructe si cereale. Toate bauturile din etanol si mai mult de jumatate din etanolul industrial este obitinut prin acest proces. Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilena si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea sintetica a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale. Etanolul poate fi amestecat cu benzina pentru a forma carburant.

Etanolul este solubil in apa si cu marera majoriate a solventilor organici. Este un solvent excelent pentru multe substante si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor. Solutiile alcoolice din substantele nonvolatile poarta denumirea de tincturi, iar solutiile volatile poarta denumirea de spirturi. Marea majoriata a etanolului industrial este denaturata pentru a nu putea fi consumata pe post de bautura. Denaturarea implica amestecarea etanolului, cu mici cantitati de otravuri sau substante neplacute, pentru a evita ca etanolul sa poate fi cosnsumat. Inlaturarea acestor substante amestecate implica o serie de tratamente care sunt cu mult mai costisitoare decat taxa pe bauturiile alcoolice. Alcooli superiori, cei ai caror masa moleculara este mai mare decat cea a alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea parfumurilor, fixativelor si a anumitor agenti aromatici. Utilizare terapeutica - Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adica cu adaugarea unei substante colorante), alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si in absenta oricarei plagi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum. Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentratii).

EFECTELE NOCIVE ALE ETANOLULUI Alcoolul aduce multa energie, 30 kilojouli (7 kilocalorii) pe gramul de alcool. El este rapid transformabil in grasimi. Efecte nedorite: Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos modifica functionarea acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inlaturarea inhibitiilor psihologice, conducand adesea la comportamente periculoase; relaxarea, continuata de o stare de somnolenta; euforia, increderea in sine putand sa fie urmata de o oboseala si de o dispozitie depresiva; diminuarea capacitatilor de concentrare si de judecata; performantele psihice si reflexele sunt alterate incepand de la o alcoolemie (concentratia de alcool in sange) de 1,5 grame pe litru. Un consum excesiv de alcool antreneaza starea de betie care se traduce prin voma si tulburari respiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut), si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixie. Alcoolul interactioneaza cu numeroase medicamente: el poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice), sau poate sa le amplifice (risc crescut de somnolenta in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele).

Fenolul
Fenolii sunt compusi hidroxilici la care grupa functionala hidroxil(-OH)este legata de nucleul aromatic. Utilizare Sir Joseph Lister folosete pentru prima oar fenolul n anul 1865 ca antiseptic la dezinfecia rnilor, din cauza caracterului iritant a fost nlocuit n chirurgie de alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit i la cultivarea plantelor productoare de droguri ca ierbicid. Fenolul mai este folosit la producerea rinilor artificiale ca bachelita care este un policondensat al fenolului i formaldehidei. In timpul celui de al doilea rzboi mondial, prizonerii erau omori n lagrele germane cu injecii intracardiace cu fenol. In tehnica microscopic se folosete de asemenea formolul sau la conservarea organelor n anatomia patolgic. La construciile de lemn se folosete adezivul format din fenolrezorcin-formaldehid.

Proprietti Fenolul este de fapt un benzol la care s-a substituit o grupare hidroxilic, de acea are un caracter uor acid. El are punctul de topire de ca 41 C i punctul de fiebere de 182 C. La temperatura camerei apare sub form de cristale incolore care prin oxidare sau impuriti pot avea o culoare roz pn la rou brun. Fenolul are un miros neptor caracterisic aromat.In contrast cu alcoolii aromatici fenolii nu au caracter nucleofil de substituie, fiind uor electronofil n poziia para, fenolul este de ca 1000 de ori mai activ ca benzolul. Fenolii sunt utilizati pentru producerea substantelor plastice policarbonate( sticle, cd-uri, casti), produse pentru igiena personala si a casei si a cosmeticilor. Sunt utilizati pentru fabricarea hartiei, lichidele antigel si lacurilor.

Utilizarea in tratamente de reintinerire a pielii Peelingul chimic este o tehnica neinvaziva ( nechirurgical) pentru a restaura o fata ridata , patata sau distrusa de soare, utilizand o solutie chimica care va indeparta straturile superficiale ale pielii. Noile celule ce se formeaza in timpul procesului de vindecare produc o suprafata a pielii mai neteda, mai intinsa, si cu aspect mai tanar. Peelingul chimic poate fi utilizat pe toata fata sau in regiuni specifice, cum ar fi fruntea sau aria dinjurul gurii. Nu trebuie considerat un substitut pentru un lifting facial - nu elimina pielea lasata si in exces - dar multi oameni pot beneficia de ambele proceduri. Exista doua tipuri de solutii chimice utilizate in peeling: fenol si acid tricloracetic . Peeling-ul cu fenol se utilizeaza pentru a trata riduri fine faciale, pete ale pielii cauzate de sarcina, anticonceptionale, boli virale, expunerea la soare, alte forme de distructii cronice ale pielii cauzate de soare incluzand si afectiuni precanceroase ale pielii. Pentru ca pateaza ariile tratate ale pielii fenolul este utilizat pentru peeling-ul intregii fete sau poate fi folosit pe arii limitate ale fetei pe o piele unde contrastul cu ariile netratate sa nu fie atat de evident. Fenolul este utilizat exclusiv la fata. Daca se utilizeaza la gat sau in alta parte a corpului pate cauza cicatrici. Fenolii sunt compusi cu abilitati anti-inflamatorii, anti-oxidante si anti-coagulante, si potrivit cercetatorilor spanioli, reprezinta cheia pentru reducerea riscului atacurilor de inima. Cantitati mari de fenoli se gasesc in uleiurile virgine si extravirgine de masline. Se pare ca in spatele efectelor miraculoase ale uleiurile de masline se afla o concentratie ridicata a moleculelor de oxid nitric, al caror rol este sa dilate vasele de sange, si un nivel redus de tensiune rezultat in urma oxidarii. Fenolii (derivati hidroxilati ai hidrocarburilor benzenice, cu gruparea OH legata direct de nucleu) apar in apele reziduale de la distilarea carbunilor si a gudroanelor, din cocserii, din industria petrochimica. Afecteaza calitatile organoleptice ale apei cu toate filtrele de purificare (dau gust de clor cauzat de produsii clor-fenol rezultati din substituirea lesnicioasa a atomilor O cu Cl) si viata acvatica. Purificarea specifica recurge la procedee de tratare cu recuperarea fenolilor prin metode chimice sau cu distrugerea lor prin metode biologice (namol activ fenol- oxidant). Este toxic, n contact cu pielea produce arsuri. Se folosete n cantiti mari la obinerea fenoplastelor (prin condensare cu aldehid formic), a policaprolactamei a unor colorani i medicamente (acid acetil salicilic).

Conceptele cu privire la apariia i esena proprietii- aspectul economic i juridic. Un pilon al activitii economice reprezint proprietatea. Proprietatea nu poate exista n afara societii. Ea rezolv probleme ca schimbarea regimului antreprenorial, forma ntreprinderii mari, mici, asociaii, corporaii, determin structura social, determin rentabilitatea i eficiena folosirii resurselor rare, pe ea se bazeaz ntregul sistem social-politic. Lucrurile i obiectele n sine nu constituie proprietatea. Ea apare doar atunci cnd ntre oameni se constituie anumite relaii de producie i ncep s fie nsuite bunurile materiale. Esena proprietii poate fi examinat n trei sensuri: 1. n sens juridic 2. n sens filosofic 3. n sens economic n sens juridic proprietatea reprezint o relaie de posesiune a unui bun de ctre o persoan fizic sau juridic, titularul este subiect activ n raport cu toate celelalte persoane, care sunt subiecte pasive i nedeterminate. n sens filosofic are la baz ideea de personalitate uman. n relaiile de proprietate omul se implic i se realizeaz ca fiin total, individul manifestndu-i responsabilitatea prin proprietatea pe care o posed, de care dispune i pe care o integreaz social prin folosire eficient. n sens economic Proprietatea reprezint o relaie ntre oameni, un contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale i de alt natur existente n societate sau obinute prin activitatea economic. Obiectul proprietii l formeaz bunurile, mijloacele de producie create cu ajutorul lor n jurul cruia apar relaii de proprietate. Dreptul de proprietate asupra bunurilor pot s apar n urmtoarele condiii: n baza activitii de producie prin dobndirea bunurilor n urma unor tranzacii prin motenire prin restabilirea dreptului de proprietate prin alte mijloace i metode care nu contravin legislaiei n vigoare. Subiectul proprietii: fie persoane fizice (indivizi, familii), fie persoane juridice (sociogrupuri, organizaii) care din anumite bunuri n proprietatea lor exclusiv i care i exercit direct i nemijlocit dreptul asupra acestora. Tipurile proprietii i formele lor de manifestare. Legea Republicii Moldova Cu privire la proprietatea n R. Moldova (1 ianuarie 1991). Istoria dezvoltrii societii umane cele mai multe tipuri i forme de proprietate. Fiecare formaiune social economic i are formele sale specifice de proprietate. Timp de milenii proprietatea care deinea rolul dominant era funciar-colectiv, obiectul proprietii constituind pmntul, subiectul-tribul i obtea primitiv. Toi membrii comunitii se aflau n raporturi de proprietate absolut egale fa de toate bunurile. Ca urmare a diviziunii sociale a muncii i dezvoltrii forelor de producie, creterii diferenierii de avere, a dezvoltrii schimbului s-a trecut la proprietate privat, care sub influena dezvoltrii industriale obine locul dominant n societate. n prezent n toate rile lumii exist urmtoarele tipuri de proprietate: privat public mixt Fiecare din el se manifest prin diferite forme: Proprietatea privat: -individual - individual-asociativ - privat de familie - privat asociativ proprietate public:- proprietatea statului - proprietatea unitilor administrativ teritoriale proprietate mixt:- privat public naional - privat public multinaional. n anii de dominaie a puterii sovietice n Moldova au existat trei forme de proprietate: 1. proprietate de stat (90%) 2. proprietate cooperatist- colhoznic(8%) 3. proprietatea organizaiilor obteti (2%) n R. Moldova, conform legii cu privire la proprietate (ianuarie 1991) exist mai multe tipuri de proprietate: privat, colectiv, public, mixt.

Sistemul economic. Tipurile sistemelor economice. Caracteristicile lor. Sistemul economic constituie o anumit modalitate de organizare a vieii economice i sociale ale unitii. El vizeaz felul de utilizare a resurselor economice, de organizare i funcionare a procesului de producie i de trecere a bunurilor create. Elementele fundamentale care difereniaz sistemele economice sunt: 1. forma proprietii asupra resurselor i a rezultatelor activitii economice 2. formele de organizare i de reglementare a activitii economice la diferite niveluri 3. scopul urmrit de ctre agenii economici n afacere 4. sistemul de stimulente i de motivaii n activitatea economic. Fiind numeroase i variate sistemele economice au fost clasificate dup mai multe criterii: - dup nivelul de dezvoltare a aparatului productiv al societii - dup caracterul relaiilor ntre participani la viaa economic - dup ramura principal. tiina economic contemporan clasific sistemele economice dup tipul de economie (sau a formei de organizare a activitii economice). Conform acestui criteriu deosebim: 1. sistemul economiei naturale 2. sistemul economiei de pia 3. sistemul economiei de comand. Agenii economici i clasificarea lor. Economia fiecrei ri reprezint o realitate complex care se manifest printr-un numr mare de operaii i tranzacii dintre numeroasele uniti ce aparin rii sau restului lumii. Aceste uniti economice poart denumirea agenilor economici i este o categorii cu care opereaz tiina economic. Agenii economici sunt persoanele sau grupuri de persoane fizice i juridice care particip la viaa economic a societii, ndeplinind anumite roluri i avnd comportamente economice asemntoare. Din aceste considerente agenii economici pot fi clasificai: 1. Ageni productori de bunuri i servicii 2. agenii consumatori de marf i productori de resurse/ factori de producie 3. agenii financiari care sunt reprezentanii instituiilor financiare, de credit i societile de asigurare alte instituii financiare. 4. agenii economici administraiile publice- redistribuitorii de venituri i a avuiei 5. agent economic strintatea i restul lumii