Sunteți pe pagina 1din 2

Foametea a fost una dintre marile catastrofe cu care umanitatea a trebuit sa se c onfrunte de-a lungul istoriei.

Cronicile medievale nregistreaza perioade de puter nice crize alimentare n care foametea, asociata cu razboaiele si epidemiile, au f acut numeroase victime. Pe de alta parte, nfometarea a fost o arma de temut n curs ul istoriei, practicata mai ales n conflicte ca mijloc de slabire a rezistentei d usmanului si de lichidare a sa. ncepnd cu cea de-a doua jumatate a secolului al 18 -lea, umanitatea credea ca industrializarea si progresul tehnologic vor nlatura f oametea. Si totusi n-a fost asa. Regimurile totalitare, nazismul si comunismul, au excelat prin practicarea intensiva a nfometarii ca instrument de teroare. Daca nazismul a folosit nfometarea mpotriva popoarelor considerate rasial inferioare, co munismul a folosit-o pe scara larga pentru terorizarea fara discernamnt a ntregii populatii dintr-un teritoriu. Romnia ocupata de trupele sovietice nu a facut exceptie de la regula nfometarii. nt reaga istorie comunista a Romniei a stat sub spectrul foametei si nfometarii. Cu e xceptia unui deceniu, aproximativ ntre 1965-1975, alimentatia a constituit o prob lema extrem de serioasa. Criza alimentara n comunism a fost o prezenta sociala cu totul noua n istoria Romniei, niciodata nregistrndu-se ceva similar. Foametea n Romni a a debutat n anul 1946-1947, seceta din acel an avnd o contributie cu totul modes ta la manifestarea sa. Ea a fost deosebit de puternica n special n Moldova, unde l inia frontului facuse numeroase distrugeri, n estul Munteniei si nordul Dobrogei, dar si n Transilvania. Doar vestul Romniei si anume Oltenia, vestul Munteniei, Ba natul si Crisana au scapat de aceasta. Din pacate, memoria colectiva, supusa agr esiunii propagandei comuniste, a retinut seceta drept cauza principala a foamete i de atunci. Despre manifestarile foametei de acum 60 de ani am discutat cu istoricul Dorin D obrincu de la Institutul de Istorie A. D. Xenopol din Iasi, care a schitat context ul n care a aparut foametea: n 1944, dupa 3 ani de razboi, trupele sovietice au intrat pe teritoriul Romniei. Ba sarabia, Bucovina si Moldova ramasa la Romnia au cunoscut o ocupatie foarte dura, cu maturarea efectiva a podurilor taranilor, cu strngerea tuturor cerealelor dis ponibile. Anterior, n retragerea ei, administratia romna luase si ea o parte din c ereale. Anii 1945-1946 au fost ani secetosi, n special n Moldova unde 1946 a fost extrem de secetos. n 1946, comunistii aveau ambitia de a se legitima n fruntea Romn iei. n acest context, s-au ngrijit foarte putin n administrarea tarii. n general, ei erau prosti administratori deoarece nu i interesa bunastarea populatiei, ci acce derea la putere. Foametea a produs miscari haotice de populatie, oamenii cautnd n alte locuri resur se de subzistenta. Aceste miscari nu au convenit autoritatilor comuniste instala te prin forta la 6 martie 1945, care au trecut la represalii. Dorin Dobrincu: ncepnd din ianuarie-februarie 1947, snt tot mai frecvente mentiuni n documentele dive rselor structuri informative si represive ale statului cu privire la numeroase g rupuri de persoane, n special din Moldova, care plecau n zonele excedentare. Au fo st scene terifiante de-a lungul si de-a latul tarii, cu tarani arestati care si vn dusera bruma de avere pentru a cumpara la suprapret cereale pentru familiile lor si nu mai reuseau sa se ntoarca acasa. Au fost schimburi de focuri, ciocniri n di verse gari. Marele loc de filtrare a acestor tarani era n zona Buzaului, unde se faceau filtre cu jandarmi si aveau loc scene incredibile. Impactul foametei a fost extrem de dur n lumea satului nregistrndu-se scene desprin se din filme de groaza. Dar nici orasul nu a fost scutit de efectele acesteia. D orin Dobrincu:

Foametea a lovit n buna masura si lumea orasului. n orase au functionat acele struc turi economice de criza numite economate. Marfurile aduse n aceste magazine erau cartelate si erau fixate anumite preturi. Exista numeroase volume memorialistice n care foametea din orase este evidenta. La sate nsa manifestarile erau mult mai violente. George Tomaziu, nepotul lui George Enescu, nota n memoriile sale ca, ntr -o comuna din judetul sau Dorohoi, un copil murise. Atunci cnd medicii au sosit s a constate cauza decesului, n stomac i-a fost gasit continutul unei perne. De foa me, copilul mncase penele din perna. Putea fi foametea din 1946-1947 evitata? n conditiile n care ar fi existat un guve rn responsabil, lasat sa-si faca treaba, raspunsul este afirmativ crede interloc utorul nostru:

Statul romn a ncercat sa prentmpine n perioada interbelica si n timpul razboiului apar tia foametei prin constituirea fondurilor de stat, strategice. Un fond de stat e xista inclusiv dupa razboi, numai ca el se redusese. Potrivit Conventiei de armi stitiu din 12 septembrie 1944, Romnia trebuia sa plateasca mari despagubiri de ra zboi fixate la 300 de milioane dolari SUA. n realitate, Romnia a platit mult mai m ult, peste 1 miliard de dolari. Trebuiau restituite Uniunii Sovietice, bunurile luate de romni n timpul rzboiului. n situatia n care guvernul romn nu a controlat zona de est a tarii timp de 1 an, nu a existat un interes privind buna administrare a acelei zone. A existat o debandada incredibila n primii ani de dupa razboi. n co nditii normale, cu un guvern responsabil, cred ca foametea din 1947 putea fi dep asita. Dar daca guvernul comunist condus de Petru Groza a fost unul criminal, altii nu au ramas insensibili la drama poporului romn. Dorin Dobrincu: Guvernul a facut mult mai putin pentru ajutorarea celor loviti de foamete n compar atie cu unele organizatii de caritate din strainatate. Au trimis ajutoare americ anii, la Constanta, si de cele mai multe ori ele au fost distribuite arbitrar, t ot de catre comunisti. Crucea Rosie suedeza a trimis si ea ajutoare, de asemenea Crucea Rosie elvetiana, organizatii caritabile evreiesti, protestante si catoli ce. Vladimir Ghyka si Richard Wurmbrand s-au implicat direct n ajutorarea nevoias ilor. Si multi altii. Si comunistii au facut-o, n scop propagandistic, dar la un nivel foarte redus. Foametea din 1946-1947, de sub ocupatia sovietica, a produs multe traume si a frn t mai multe caractere dect propaganda politica a comunistilor. Numarul victimelor a ramas necunoscut din cauza lipsei de interes a autoritatilor. Din surse de is torie orala se poate vorbi de mii si mii de victime, majoritatea copii. De aseme nea, i dupa perioada de nfometare au existat victime, din cauza slabirii organisme lor, devenite foarte vulnerabile la boli. Aplicata la scara larga n URSS nainte de razboi, nfometarea romnilor si a altor natiuni ocupate de sovietici, din Europa C entrala si de Est, a vorbit lumii despre adevarata fata a umanismului marxist-le ninist, ideologia care a dat viata comunismulu