Sunteți pe pagina 1din 67

Studiu privind infractiunea de pruncucidere si a sanctiunilor prevazute in aceste cazuri

CAPITOLUL I - Importana ocrotirii persoanei prin normele juridice penale

Seciunea 1. Cadrul juridic penal de ocrotire a vieii persoanei umane Din cele mai vec i timpuri le!ile de pretutindeni au ocrotit persoana uman"# socotind c" toi cei care atentau la viaa# inte!ritatea corporal"# li$ertatea# demnitatea ori s"n"tatea omului tre$uie sancionai proporional cu %aptele lor. Acest lucru s-a materiali&at de-a lun!ul timpului 'ntr-o serie de le!i care pedepseau 'n mod drastic atentatul la drepturile %undamentale ale %iinei umane.1 La 1( decem$rie 1)*+ Adunarea ,eneral" a Or!ani&aiei -aiunilor Unite a proclamat .Declaraia Universal" a drepturilor omului. 'n a c"rei cuprins sunt stipulate drepturile %undamentale# ar"t/ndu-se c" 0toate %iinele se nasc li$ere 1i e!ale 'n demnitate 1i drepturi2 orice %iin" uman" are dreptul la via"# la li$ertate 1i securitatea persoanei sale2 nimeni nu poate %i inut 'n sclavie# nici 'n servitute# sclavajul 1i comerul de sclavi sunt inter&ise su$ toate %ormele lor2 nimeni nu va %i supus la imi3tiuni ar$itrare 'n viaa sa personal"# 'n %amilia sa# 'n domiciliul s"u# corespondena sa# nici la atin!eri aduse onoarei sau reputaiei sale# 'n e3ecutarea drepturilor 1i li$ert"ilor sale# nici un om nu este supus dec/t numai 'n!r"dirilor sta$ilite prin le!e# inclusiv a drepturilor 1i li$ert"ilor altora 1i ca s" %ie satis%"cute justele cerine ale moralei# ordinii pu$lice 1i $un"st"rii !enerale 'ntr-o societate democratic"..4

5"d"lina Cora# Aspecte teoretice n materia infraciunii de pruncucidere 'n 6Dreptul. nr.784((9# p.14: 2 I. Suceav"# 5arcu ;iorel# , . Constantin - 0 Omul i drepturile sale, <ditura 5.I.# =ucure1ti# 1))1# p.>

Pagina 1 din 67

De asemenea# Pactul cu privire la drepturile civile 1i politice# prevede 'n art.:# pct. 1 c" 0dreptul la via" este inerent persoanei umane. Acest drept tre$uie ocrotit de le!e. -imeni nu poate %i privat de viaa sa 'n mod ar$itrar..

Pagina 2 din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acest drept este prev"&ut 1i 'n alte documente internaionale precum? Convenia european" pentru protecia drepturilor omului 1i li$ert"ilor %undamentale @art. 4A# c/t 1i 'n Documentul Beuniunii de la Copen a!a a Con%erinei pentru dimensiunea uman" a C.S.C.<.9 Cu preponderen" 'n ultimii ani# drepturile omului au 'ncetat s" mai %ie doar su$iect 0%ier$inte. al de&$aterilor# devenind unul din %actorii eseniali care au dus la producerea unor ample mutaii 'n viaa politico-economic" a unui num"r de "ri ale lumii. A%irmarea cresc/nd" a individului 1i con1tienti&area %aptului c" recunoa1terea 1i protejarea drepturilor 1i li$ert"ilor omului este speci%ic" nu numai a%irm"rii personalit"ii indivi&ilor ca atare# ci 1i societ"ii 'ntr-un sens mai lar!# umanit"ii 'n ansam$lul s"u# repre&int" unul din marile adev"ruri ale vremurilor noastre. 0CPentru a e3ista un stat de drept# nu este su%icient s" se instituie un mecanism juridic care s" !arante&e respectarea ri!uroas" a le!ii# ci este totodat" necesar ca acestei le!i s" i se dea un anumit coninut# inspirat de ideea promov"rii drepturilor 1i li$ert"ilor umane 'n cel mai autentic spirit li$eral 1i al unui lar! democratism.. @pro%. dr. Tudor Dr"!anA* Declaraia universal" a drepturilor omului a declan1at un vast proces de ela$orare a unui mare num"r de re!lement"ri# 'n <uropa# America Latin"# A%rica# D"rile Ara$e# toate av/nd ca su$iect recunoa1terea 1i respectarea drepturilor %undamentale ale omului. Constituia Bom/niei din octom$rie 4((9 acord" 'n Titlul II E0Drepturile# li$ert"ile 1i 'ndatoririle %undamentale. o nou" 'nsemn"tate ocrotirii drepturilor 1i li$ert"ilor %undamentale ale omului cuprin&/nd principii cum ar %i? !arantarea dreptului la via" 1i la inte!ritate %i&ic" 1i psi ic" a persoanei@art.44 alin 1-0dreptul la via"# precum 1i dreptul la inte!ritate %i&ic" 1i psi ic" ale persoanei sunt !arantate.7A# li$ertatea individual" @art.49A# inviola$ilitatea domiciliului 1i re1edinei @art.4>A# li$ertatea de e3primare @art.9(A#dreptul la ocrotirea s"n"t"ii @art.9*A# inter&icerea muncii %orate @art.*4A# protecia copiilor 1i a tinerilor @art.*)A# 1.a. Bespectarea acestor preci&"ri constituionale este asi!urat" de toate ramurile dreptului potrivit cu speci%icul lor# o contri$uie important" av/nd-o 1i le!ea penal". Su$ denumirea !eneric" de 0omucidere.# Codul nostru penal incriminea&" %aptele care aduc atin!ere vieii omului# ca atri$ut %undamental 1i indispensa$il al persoanei umane.

3 4

Al. =oroi# Infraciuni contra vieii, <ditura All=ecF# =ucure1ti# 1)))# p.9 Dr. ;ictor Duculescu# Protecia juridic a drepturilor omului mijloace interne i internaionale E <ditura Lumina Le3# 1))+# p.9 5 Constitua Bom/niei revi&uit" prin Le!ea nr.*4)G4((9#apro$at" prin re%erendumul naional din 1+1) octom$rie 4((9 con%irmat prin Hot"r/rea Curii Constituionale nr.9 din 44.1(.4((9

Pagina

din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aceste incrimin"ri sancionea&" cele mai !rave atentate 'mpotriva persoanei? omor# omorul cali%icat# omorul deose$it de !rav# pruncucidere# ucidere din culp" 1i determinarea sau 'nlesnirea sinuciderii. Ap"rarea persoanei 1i# 'ndeose$i a vieii constituie o preocupare comun" a tuturor sistemelor de drept. In orice or/nduire social"# viaa a %ost ocrotit" de le!e# nu at/t ca %enomen $iolo!ic# ci 'n primul r/nd# ca %enomen social# ca valoare primar" 1i a$solut" a oric"rei societ"i# ca o condiie indispensa$il" a 'ns"1i e3istenei sociale omene1ti.: Le!ea ocrote1te nu numai interesul %iec"rui individ de a tr"i# de a-1i conserva 1i prelun!i viaa# dar mai ales interesul societ"ii ca viaa %iec"rui om s" %ie p"strat" 1i respectat" de ceilali# conservarea vieii indivi&ilor %iind ot"r/toare pentru e3istena societ"ii# care nu poate %i conceput" dec/t ca %ormat" din indivi&i 'n via".> Jiecare !rup social# din cele mai vec i timpuri# s-a preocupat s" asi!ure ocrotirea vieii indivi&ilor prin orice mijloace# %ie c" a apelat la re!uli cutumiare# la re!uli reli!ioase# la re!uli morale sau la cele juridice. Dintre toate mijloacele juridice de ap"rare# le!ea penal" a avut de timpuriu un rol tot mai important# dreptul penal %iind %orma cea mai ener!ic" de in%luenare a relaiilor sociale 1i de ocrotire a valorilor %undamentale ale societ"ii. ,rija pentru ocrotirea vieii omului a stat 'n centrul ateniei le!iuitorului 'ncep/nd cu Codul Hammura$i @sec. K;III '. Hr.A# codurile c ine&e1ti @sec.KIIIA# c"rile sacre e!iptene# le!ile lui 5anu @sec.KIA# le!ile lui Solon# Dracon @sec.;II-IKA# le!ile romane# ale popoarelor !ermanice 1i p/n" la le!iuirile din epocii moderne# !rija pentru ocrotirea vieii omului st" 'n centrul ateniei le!iuitorului. ;ec ile noastre pravile incriminau# de asemenea# %aptele de omor# 'ntocmai ca 1i codurile penale ale Bom/niei moderne.+ 1.4. Consideraii !enerale privind in%raciunile contra vieii ;iaa uman" este ocrotit" de le!ea penal" 'ntr-un cadru mai lar!# de ocrotire a persoanei 1i a principalelor atri$ute ale acesteia? viaa# inte!ritatea corporal"# s"n"tatea# li$ertatea# 1.a. Aceste 'nsu1iri ale persoanei sunt constituite 'n valori pe care statul are menirea 1i o$li!aia s" le ocroteasc"# s" le asi!ure e3istena 1i de&voltarea# valori ce nu repre&int"
6 7

Al.=oroi# op.cit.# <ditura All=ecF# 1)))# p.4 ;incen&o 5an&ini# Trattato di dirito penale italiano,volume OttaLo# Torino#1)9># p.+ 8 Al. =oroi# Infraciuni op. cit.#p.4

Pagina ! din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

realit"i i&olate# e3clusiv individuale# ci au o importan" social"# 'n jurul lor %orm/ndu-se 1i de&volt/ndu-se relaii interumane# con%erindu-le# de asemenea# caracterul de valori sociale. S"v/r1irea oric"ror in%raciuni contra persoanei# aduc/nd atin!erea uneia din valorile sociale care repre&int" atri$ute# 'nsu1iri ale persoanei# pune 'n pericol sau vat"m" relaiile sociale care s-au %ormat 1i se des%"1oar" pe $a&a acestor valori sociale. Le!ea penal" ocrotind valorile sociale le!ate de e3istena persoanei# ap"r" totodat"# relaiile sociale care se nasc 1i se de&volt" 'n jurul acestor valori.) In anali&a o$iectului in%raciunilor contra vieii ar tre$ui s" se distin!" 'ntre o$iectul juridic !eneric al in%raciunilor contra persoanei# 'ntre o$iectul juridic speci%ic %iec"reia dintre in%raciunile componente ale acestei cate!orii 1i o$iectul material al in%raciunii. In%raciunile contra persoanei au ca o$iect juridic !eneric ansam$lul relaiilor sociale care se constituie 1i se des%"1oar" 'n le!"tur" cu ap"rarea persoanei# privit" su$ totalitatea atri$utelor sale @via"# inte!ritate# inviola$ilitate se3ual"# li$ertate 1i demnitateA. <ste cunoscut c" aceste in%raciuni pre&int" un ridicat !rad !eneric de pericol social# determinat pe de o parte de importana valorilor sociale 1i penale 1i de !ravele urm"ri pe care le pot avea pentru comunitate s"v/r1irea acestor in%raciuni# iar pe de alt" parte# de %aptul c" in%raciunile contra persoanei se reali&ea&"# de re!ul"# prin utili&area unor mijloace sau procedee

;. Don!oro& 1i I. Oancea# !"plicaii teoretice ale #odului penal rom$n, vol. III# partea special"# <ditura Academiei Bom/ne# =ucure1ti# 1)>1# p.>

Pagina " din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

violente 1i au o pre&en" deseori mai ridicat" 'n raport cu alte cate!orii de in%raciuni. Incriminarea %aptelor care aduc atin!ere vieii persoanei# constituind o seciune distinct" @intitulat" omucidereA# ine seama de e3istena unui o$iect juridic comun al in%raciunilor su$!rupului in%raciunilor contra vieii# 1i anume# acel m"nunc i de relaii sociale care %ormea&" 1i se de&volt" 'n jurul acestei valori sociale# viaa omului# relaii sociale ocrotite de le!e. Ca e3presie a voinei societ"ii# le!ea penal" ap"r" voina omului nu ca $un individual ci ca un $un social# ca o valoare suprem" pentru e3istena colectivit"ii 'ns"1i. Aceasta 'ndrept"e1te pe le!iuitor s" pretind" tuturor cet"enilor s"-1i respecte reciproc viaa 1i s" se a$in" de la orice %apte care ar aduce atin!ere acestei valori sociale# 1i implicit# intereselor vitale ale comunit"ii.1( Jiecare din aceste in%raciuni au 1i un o$iect juridic special constituit din relaiile sociale re%eritoare la %iecare din atri$utele eseniale ale persoanelor luate 'n parte 1i privite ca drepturi a$solute ale acestora# opo&a$ile er!a omnes.11 Aceste drepturi# denumite 1i drepturi personale nepatrimoniale sunt insepara$il 1i indisolu$il le!ate de persoana omului# prin ele este !arantat 1i se ocrote1te personalitatea omului# at/t su$ aspect %i&ic 1i material# 'mpotriva %aptelor care aduc atin!ere e3istenei %iinei umane ori inte!rit"ii sale corporale# c/t 1i su$ aspectul drepturilor persoanei de a se mani%esta li$er 'n societate cu respectarea atri$utelor personalit"ii sale. ;iaa omului do$/nde1te adev"rata semni%icaie 1i valoare numai 'n cadrul relaiilor sociale2 dreptul nu re!lementea&" dec/t relaii sociale 1i nu o ipotetic" relaie a individului cu el 'nsu1i# e3plic/ndu-se ast%el# de ce nu este posi$il" incriminarea 1i sancionarea 'ncerc"rii de sinucidere. Aceasta nu este de conceput# nu pentru c" o persoan" nu ar avea dreptul s"-1i ridice viaa sau c" %apta nu ar %i de natur" s" alarme&e societatea# ci pentru c"# 'n aceast" situaie# nu se poate vor$i de o relaie social" cu privire la via". O persoan" nu poate sta$ili relaii sociale cu sine 'ns"1i# drept urmare# lipse1te o$iectul juridic special al ocrotirii penale# adic" relaia social" care se creea&" 'n jurul acesteia 1i con%er" semni%icaie acestei valori devenit" o valoare social"14. Activitatea in%racional" 'ndreptat" 'mpotriva persoanei umane are ca o$iect material corpul victimei# privit ca o entitate material"# ca o totalitate de %uncii 1i procese or!anice care

10 11

Al. =oroi# op.cit., p.% O.Lo! in# T.Tudorel# &rept penal rom$n. Partea special, Casa de <ditur" 1i Pres" 6Mansa.# =ucure1ti# 4(((# p.9* 12 Al. =oroi# op. cit.# p.72 ;.5an&ini# op. cit.# p.+.

Pagina 6 din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

menin o persoan" 'n via"# ca o unitate anatomic" 1i %i&iolo!ic"# %i&ic" 1i psi ic"# atunci c/nd prin aciune sau inaciune ilicit" sunt vi&ate valori precum viaa sau inte!ritatea corporal". -u are relevan" dac" acel corp aparine unei persoane tinere sau 'n v/rst"# dac" persoana este sau nu 'n deplin"tatea %acult"ilor psi ice sau %i&ice. <ste necesar 'ns" ca persoana respectiv" s" %ie 'n via"# indi%erent dac" a %ost 1i via$il" 'n momentul na1terii# ori dac" este normal" din punct de vedere anatomo-%i&iolo!ic# adic" dac" are sau nu o constituie care s" pre&ume c" va tr"i mai departe.19 -u are importan" nici dac" victima ar %i un muri$und sau o persoan" pe care o a1tepta o moarte apropiat" 1i nici dac" era pe punctul de a-1i ridica sin!ur" viaa2 le!ea noastr" penal" nu acord" nici o relevan" consim"m/ntului victimei2 de asemenea# sta$ilirea timpului c/t persoana ar mai %i tr"it dac" nu era ucis" este lipsit" de orice relevan" su$ aspectul e3istenei in%raciunii.1* Se cere 'ns" ca %"ptuitorul s" acione&e asupra corpului acesteia 1i nu asupra propriului corp @aceste situaii# de re!ul"# nu au relevan" penal" dec/t dac" se aduce# concomitent atin!ere 1i altor valoriA. Be%eritor la situaiile concrete 'n care se des%"1oar" procesul morii unei persoane este di%icil de adoptat re!uli a$solute. 5edicii iau 'n considerare 'ns"# dou" situaii distincte 1i anume? moartea clinic"# determinat" de 'ncetarea %unciilor aparatului respirator 1i ale aparatului circulator 1i moartea cere$ral" sau $iolo!ic" @se instalea&" ceva mai t/r&iu# dup" o stare de com" cu o durat" mai scurt" sau mai lun!"# 'n %uncie de cau&a moriiA. Intre aceste dou" momente# de1i %unciile sistemului nervos central# respirator 1i circulator sunt oprite# viaa mai poate %i salvat"17# 'n unele ca&uri# dac" se intervine prin metodele de reanimare# lucru care nu mai este posi$il dup" ce a intervenit moartea cere$ral" sau $iolo!ic". In ceea ce prive1te su$iectul activ nemijlocit @autorulA al in%raciunilor contra persoanei# poate s" %ie orice persoan" deoarece# de re!ul"# le!ea nu prevede cerina ca su$iectul s" ai$" vreo calitate. -umai la unele in%raciuni# le!ea cere ca su$iectul activ s" ai$" o anume calitate @de e3emplu? la pruncucidere# su$iectul activ tre$uie s" ai$" calitatea de mam" a nou-n"scutului2 la in%raciunea de incest su$iectul tre$uie s" %ie un ascendent sau descendent# ori %rate sau sor"A.
13 14

;. Don!oro& 1i I. Oancea# op. cit.# p.1+1. Al. =oroi# op. cit.# p.:. 15 I. Do$rinescu E Infraciuni contra vieii persoanei, <ditura Academiei Bom/ne# =ucure1ti# 1)+># p.49

Pagina 7 din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La alte in%raciuni# calitatea su$iectului activ atra!e 'ncadrarea %aptei 'ntr-o variant" a!ravat" a in%raciunii# ca de e3emplu# la omorul din culp"# c/nd su$iectul este conduc"torul de autove icul. In%raciunile contra vieii s"v/r1ite cu intenie se pot comite 1i 'n participaie @coautorat# insti!are# complicitateA# %ie c" este vor$a de participaie proprie sau improprie# 'n a%ar" de ca&ul c/nd su$iectul activ tre$uie s" ai$" calitate determinat" @calitatea de mam" a nou-n"scutuluiA. In acest ca&# coautorul este e3clus.1: Su$iectul pasiv @victimaA al in%raciunilor contra vieii este persoana %i&ic" le&at" prin s"v/r1irea %aptelor incriminate. De re!ul"# su$iect pasiv al in%raciunii poate %i orice persoan"# numai rareori le!ea cere o anumit" calitate su$iectului pasiv @e3emplu? calitatea de copil nou-n"scut 'n ca&ul art. 1>> Cod penalA2 alteori calitatea su$iectului pasiv constituie o a!ravant" a in%raciunii @e3emplu? calitatea de so sau rud" apropiat" la in%raciunea de omor cali%icatA. Su$iectul pasiv devine victima in%raciunii dup" s"v/r1irea %aptei# iar# uneori# poate avea un rol semni%icativ 'n producerea re&ultatului in%racional# studierea rolului victimei 'n provocarea %aptei ilicite nu constituie# 'ns"# o preocupare a dreptului penal# ci a criminolo!iei.1> Su$ aspectul elementului material# aceste in%raciuni se comit de re!ul"# prin aciune @ucidere# lovireA. La unele in%raciuni elementul material nu se poate reali&a dec/t prin aciune# alte in%raciuni permi/nd 1i inaciunea @e3emplu? pruncucidereaA. In%raciunile de omucidere sunt in%raciuni de comisiune# adic" cele prin care se 'ncalc" perceptul le!ii de a nu %ace ceea ce le!ea opre1te. Acest percept poate %i 'nc"lcat 'ns"# at/t printr-o %apt" comisiv"# c/t 1i printr-o omisiune @omisiune improprieA. Aciunea este direct" c/nd %"ptuitorul# prin propria sa ener!ie# provoac"# nemijlocit# moartea victimei @prin 'mpu1care# 'njun! iere# otr"vire# 'nnecare# su%ocare# 1tran!ulare# etcA. Aciunea este indirect" c/nd %"ptuitorul se %olose1te de anumite mijloace sau procedee# de anumite %ore str"ine# st"ri psi ice ori %i&ice ale victimei sau de anumite situaii pree3istente# concomitente sau survenite 1i prin acestea provoac" moartea victimei @%olosirea unui animal s"l$atic# a unei reptile veninoase# comunicarea unei 1tiri %alse de natur" s"-i provoace victimei# 'n urma unei puternice emoii# un in%arct# etcA.
16 17

Al.=oroi#op. cit.# p.) T.=o!dan# I.S/ntea# Anali'a psi(osocial a victimei.)olul ei n procesul judiciar, 'n Al.=oroi# op. cit.# p.)

Pagina # din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Omucidere prin inaciune e3ist" c/nd %"ptuitorul omite s" 'ndeplineasc" un act la care era o$li!at# spre a 'mpiedica e%ectul unor %actori care ar putea provoca moartea victimei2 o ast%el de o$li!aie de intervenie ar putea re&ulta din 'ndatoririle pro%esionale sau de serviciu ale su$iectului activ @medic# pompierA# din raporturile personale pe care le avea cu victima @p"rini# copii# so# tutoreA sau din activitatea sa anterioar" @cel care a pus pe cineva 'n pericol# o persoan"# este o$li!at s" 'ntreprind" aciuni de salvareA. In toate ca&urile# in%raciunile contra vieii persoanei @care sunt in%raciuni de re&ultatA# se produce 1i o urmare imediat" - suprimarea vieii victimei E prev"&ut" e3pres sau implicit 'n te3tul de incriminare. In raport de e3istena urm"rii imediate# se deose$esc in%raciunile de re&ultat de cele de simpl" aciune.1+ De o$icei# mijloacele de s"v/r1ire a %aptei sunt irelevante# totu1i# 'n multe ca&uri# %olosirea unor anumite mijloace condiionea&" %ie e3istena in%raciunii 'n %orm" simpl"# %ie e3istena unor %orme mai !rave. Uneori locul sau timpul s"v/r1irii %aptei condiionea&" e3istena in%raciunii ca atare sau a unei %orme cali%icate# 'ns" in%raciunile contra vieii nu pre&int" cerine speciale 'n acest sens# ele put/nd %i s"v/r1ite 'n orice moment 1i 'n orice loc. -umai e3cepional# 'n ca&ul in%raciunii de pruncucidere# le!ea cere ca %apta s" %ie comis" imediat dup" na1tere.1) Totodat"# in%raciunile contra vieii# %iind in%raciuni condiionate de producerea unui re&ultat# implic" 'ntotdeauna sta$ilirea raportului de cau&alitate 'ntre %apta s"v/r1it" 1i re&ultat @moartea victimeiA. Le!"tura de cau&alitate este o cate!orie o$iectiv" care do$/nde1te anumite tr"s"turi speci%ice# datorit" 'mprejur"rii c" se re%er" la %apte social-umane# la relaiile dintre oameni. Latura su$iectiv". Su$ aspectul %ormei de vinov"ie in%raciunile contra vieii persoanei pot %i s"v/r1ite cu intenie @omorulA# praeterintenie @lovirile sau v"t"m"rile cau&atoare de moarteA sau din culp" @uciderea din culp"A.4( Intenia este direct" c/nd %"ptuitorul prevede c" prin %apta sa @%ie aciune# %ie inaciuneA va produce moartea unei persoane 1i urm"re1te anume producerea acestui re&ultat. Intenia este indirect" c/nd autorul# de1i nu urm"re1te producerea re&ultatului a%lat 'n repre&entarea sa# 'l accept". Culpa# 'nt/lnit" la in%raciunea de ucidere din culp" 'n am$ele %orme# e3ist" c/nd %"ptuitorul prevede c"# prin activitatea sa# va produce moartea# nu dore1te 1i nu accept" acest lucru# dar sper"# %"r" temei# ca acest re&ultat s" nu se produc" @culpa cu prevedereA sau c/nd
18 19

Al.=oroi# op.cit.# p.1( Al. =oroi# Pruncuciderea i *ciderea din culp, <ditura 5. I.# =ucure1ti# 1))4# p.14 20 , .-istoreanu# Al.=oroi# &rept penal. Partea special, <ditura All=ecF# =ucure1ti# 4((4# p.7>

Pagina $ din 67

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%"ptuitorul nu a prev"&ut producerea re&ultatului# dar 'n condiiile date# tre$uia 1i putea s" prevad" aceasta @culpa simpl" - ne!lijenaA. Sta$ilirea %ormei de vinov"ie cu care a acionat %"ptuitorul 1i a modalit"ilor acesteia# corespun&"toare %iec"rei %orme# pre&int" importan" pentru 'ncadrarea juridic" a %aptei 1i# uneori# pentru individuali&area pedepsei @sanciuniiA. 5o$ilul cu care a acionat %"ptuitorul sau scopul urm"rit de acesta nu pre&int" relevan" pentru e3istena in%raciunii ci doar pentru do&area pedepsei# dar ca e3cepie# uneori# le!iuitorul cuprinde mo$ilul sau scopul# %ie ca o cerin" a te3tului incriminator# %ie ca o circumstan" a!ravant".41 In%raciunile contra vieii persoanei sunt suscepti$ile de re!ul" de o des%"1urare 'n timp# ca urmare# pot avea %orme imper%ecte cum ar %i? actele pre!"titoare sau tentativa# care# de1i posi$il" la majoritatea in%raciunilor contra vieii# totu1i nu este incriminat" ca atare. Tentativa este posi$il" su$ %orma celor trei situaii? imper%ect"# per%ect" 1i improprie# 'ns" le!ea nu sancionea&" tentativa dec/t 'n ca&ul omorului. Consumarea in%raciunilor contra persoanei are loc 'n momentul c/nd se produce urmarea imediat"# descris" 'n norma de incriminare. Japtele contra vieii persoanei pot %i incriminate su$ numeroase modalit"i normative? simple# cali%icate @atenuante# a!ravanteA. Jiecare modalitate normativ" poate cunoa1te# la r/ndul ei# numeroase modalit"i %aptice# de reali&are concret"# determinate de 'mprejur"rile 'n care %apta a %ost comis"# 'n raport cu mijloacele %olosite# cu locul 1i timpul# cu relaiile dintre in%ractor 1i victim"# cu mo$ilul.44 In ceea ce prive1te sancionarea acestor in%raciuni# le!ea prevede unele dintre cele mai aspre sanciuni.

21 22

, .-istoreanu# Al.=oroi# op.cit.# p.7+ Al.=oroi#op.cit.# p.17

Pagina 1% din 67

Seciunea 4. Be%erine istorice 4.1. Pruncuciderea 'n Codul penal de la 1+:* Codul penal de la 1+:* denumea 0pruncuciderea. drept 0omorul copilului s"u n"scut de cur/nd. de c"tre mama s" @art. 49(A 1i se pedepsea con%orm art. 494# alin. 1 cu munc" silnic" pe via". Pruncuciderea era sancionat" cu o pedeaps" mai mare E reclu&iunea E @'n loc de munc" silnic" pe via"A# c/nd era s"v/r1it" de c"tre mam" asupra unui copil nele!itim @art. 494# alin. 4A. Codul penal din Transilvania# 'n art. 4+*# pedepsea de asemenea# cu reclu&iune p/n" la 7 ani# pe mama care# cu intenie '1i va ucide copilul natural 'n timpul na1terii sau imediat dup" na1tere. 4.4. Pruncuciderea 'n Codul penal de la 1)9: Prev"&ut" 'n art. *:7 aceast" in%raciune avea urm"torul coninut? 05ama care '1i ucide copilul natural 'nainte de a %i e3pirat termenul le!al de declarare la o%iciul st"rii civile# ea comite crima de pruncucidere 1i se pedepse1te cu temni" !rea de la 9 la 7 ani..49 Codul penal din 1)9:# %a" de impreci&ia e3presiilor 0 n"scut de cur/nd. sau 0imediat dup" na1tere.# a dat o %ormulare mai clar" dispo&iiei de incriminare a pruncuciderii# prev"&/nd 'n art. *:7 c" 0s"v/r1e1te aceast" in%raciune mama care '1i ucide copilul natural 'nainte de a %i e3pirat termenul le!al de declarare la O%iciul st"rii civile.. At/t 'n Codul penal de la 1+:* c/t 1i 'n Codul penal de la 1)9: nu se admitea o sanciune mai sever" dec/t pentru ca&ul c/nd copilul nou-n"scut era neli!itim# iar %apta era s"v/r1it" de mama natural". Japtul c"# 'n trecut# se sanciona mai $l/nd mama care-1i ucidea copilul natural 'nainte de a %i e3pirat termenul le!al de declarare la o%iciul st"rii civile @17 &ileA# era justi%icat de starea de tul$urare a mamei care a dat na1tere unui copil 'n a%ara c"s"toriei# de ru1inea pe care o 'ncearca mama a%lat" 'n aceast" situaie# teama de de&onoarea 1i de opro$iul !eneral# sentimente care pe %ondul sl"$iciunii %i&ice 1i psi ice pricinuite de na1tere# puteau s" determine mama s"-1i ucid" copilul. 4*
23

Codul Penal Carol al II-lea 1)9: promul!at cu Inaltul decret re!al nr. *>1 din 1> martie 1)9: 1i pu$licat 'n 5.O. Partea I nr. :7 din 1+ martie 1)9:. 24 Al.=oroi# op. cit.# p.174

Pagina 11 din 67

In antic itate era pedepsit" la %el de sever ca 1i orice alt" %orm" de omor. La %el# le!ile medievale nu distin!eau 'ntre in%anticid 1i orice alt" omucidere. Unele le!i prevedeau c iar o pedeaps" mai !rav" @arderea pe ru!A pentru aceast" %apt". Cesare =eccaria# com$"t/nd cu ve emen" le!iuirile %eudale# a %ost promotorul ideii c" mama natural" tre$uie pedepsit" mai $l/nd. <l avea 'n vedere mai ales pe mama care# 'n urma unui viol sau a altor 'mprejur"ri deose$ite# d"dea na1tere unui copil 1i care se vedea 'n alternative? de&onoarea ori uciderea copilului.47 5ai t/r&iu# atenuarea pedepsei pentru pruncucidere a %ost justi%icat"# pornindu-se de la ideea c" mama natural" se !"sea dup" na1tere# 'ntr-o situaie deose$it de !rea# datorit" atmos%erei !enerale de condamnare a %emeii care a dat na1tere unui copil 'n a%ara c"s"toriei. Pe de alt" parte# situaia mamei era a!ravat" de lipsurile economice 'n care se &$"tea# %iind lipsit" de sprijinul tat"lui copilului 1i de ajutorul colectivit"ii. Din/nd cont de aceste circumstane# toate le!islaiile moderne au prev"&ut un re!im juridic mai $l/nd pentru %apta mamei naturale care '1i ucide copilul imediat dup" na1tere. Aceast" concepie s-a o!lindit 'n codurile penale ale majorit"ii "rilor. Inspir/ndu-se din Codul penal %rance&# Codul penal rom/n din 1):7 are o prevedere similar" @art. 494# alin. 4A# tot ast%el 1i Codul penal din 1)9>. 4:

25

,.Antoniu# 1.a.# #odul penal comentat i adnotat, vol.I, <ditura Mtiini%ic" 1i <nciclopedic"# =ucure1ti# 1)>7# p.1((. 26 ;. Don!oro& 1i I. Oancea# op. cit.# p.4(42 Al. =oroi# Infraciuni , op. cit., p.+%,

Pagina 12 din 67

4.9. Pruncuciderea 'n Codul penal din 1):+ In%raciunea de pruncucidere prev"&ut" 'n art. 1>> Cod penal# este de%init" ca %iind 0Uciderea copilului nou-n"scut# s"v/r1it" imediat dup" na1tere de c"tre mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere# se pedepse1te cu 'nc isoare de la 4 la > ani.. -oul Cod penal o!linde1te o alt" concepie asupra pruncuciderii# 'n raport de realit"ile actuale# 'n care na1terea unui copil 'n a%ara c"s"toriei nu mai pune 'n %aa mamei acea alternativ" dramatic" care s"-i inspire !/nduri criminale. In trecut# sentimentul disper"rii pe care 'l 'ncerca mama natural" era provocat mai ales de primejdia lipsurilor materiale care o ameninau 1tiind c" 'i va %i re%u&at orice ajutor din partea p"rinilor# a rudelor# prietenilor# ca 1i din partea societ"ii# c" va avea !reut"i 'n vederea sta$ilirii paternit"ii copilului# 1. a. Sancionarea mai $l/nd" a pruncuciderii nu 'nseamna dec/t recunoa1terea realit"ii acestor situaii care puteau duce la disperare pe mama natural".4> Se a%irm" 'ns" 'ntr-o opinie c"# acest concept al in%raciunii de pruncucidere repre&int" re&ultatul !/ndirii juridice %undamentat" pe noile condiii economice. A1adar# dac" alt"dat" se pornea de la situaia deose$it de !rea 'n care mama natural" se !"sea dup" na1tere# situaie ce justi%ica 'ntruc/tva actul ei# ast"&i 'n ara noastr"# c/nd 'ntrea!a le!islaie acord" o ocrotire special" @at/t material c/t 1i moralA mamei 1i copilului @indi%erent c" este 0copil din %lori. sau din timpul c"s"torieiA termenul atenuant al pruncuciderii nu-1i mai !"se1te justi%icarea de mai sus.4+ In alt" opinie# se susine ideea potrivit c"reia# %enomenul de mar!inali&are 1i sti!mati&are a mamei care na1te un copil din a%ara c"s"toriei# nu poate %i i!norat nici c iar 'n &ilele noastre# mai ales din punctul de vedere al repercursiunilor asupra st"rii psi ice a %emeii 'ns"rcinate. In opinia acestora# se impune o revedere a dispo&iiei de incriminare a %aptei de pruncucidere# 'n sensul c"# le!ea penal" s"-1i 'ndrepte atenia 'ndeose$i asupra situaiei !rele a mamei naturale supuse unor puternice presiuni psi ice 1i economice care o 'mpin! spre !estul disperat de a-1i ucide copilul imediat dup" na1tere.4)
27

-#odul penal al )...). comentat i adnotat vol I E T eodor ;asiliu# Doru Pavel# ,eor!e Antoniu# Dumitru Lucinescu# ;asile Papadopol# ;ir!il B"mureanu# <ditura Mtiini%ic" 1i <nciclopedic"# =ucure1ti# 1)>7# p.1(( 28 ;. Don!oro&# I. Oancea# !"plicaii teoretice ale #odului penal vol. III partea special, <ditura All=ecF# 4((9# p.1)1 29 B. St"noiu# Infraciunea de pruncucidere, #oncepie, propuneri de perfecionare a re/lementrii, n ..&.). nr,0+112, p.+34

Pagina 1 din 67

De asemenea# le!ea tre$uie s" o%ere or!anelor judiciare o mai mare diversitate de elemente c"rora s" li se poat" con%eri valoare cau&al" 'n procesul determin"rii st"rii de tul$urare 'n care se a%l" mama imediat dup" na1tere# iar instana ar tre$ui s" ai$" posi$ilitatea s" aprecie&e# 'n raport cu pro$ele administrate @inclusiv e3perti&a medico-le!al"A dac" 'ntr-un ca& concret sunt sau nu sunt 'ntrunite elementele constitutive ale in%raciunii. Se arat"# 'n aceea1i opinie c" este discuta$il" soluia le!iuitorului de a 1ter!e deose$irea dintre victima in%raciunii# copil n"scut 'n a%ara c"s"toriei 1i copilul n"scut 'n cadrul c"s"toriei# de1i cele dou" situaii sunt pro%und deose$ite# ca 1i presiunea psi olo!ic" su$ care acionea&" mama 'n aceste situaii. Ast%el# noul cod penal incrimin/nd pruncuciderea# a inut seama de datele o%erite 'n special de 1tiina medical"# potrivit c"rora e3ist" situaii c/nd# din cau&a na1terii 1i imediat dup" aceasta# %emeia poate avea anumite st"ri ce-i pot provoca o tul$urare %i&ic" 1i psi ic" de natur" s" o 'mpin!" la uciderea propriului copil. Dar# 'n aceast" situaie se poate !"si nu numai mama care a dat na1tere unui copil 'n a%ara c"s"toriei# dar 1i mama c"s"torit"# procesele %i&iolo!ice ale na1terii ne%iind condiionate de e3istena sau nu a c"s"toriei.9( A %ost deci %iresc ca# 'n re!lementarea noului Cod penal# coninutul in%raciunii de pruncucidere s" corespund" noii concepii cu privire la cau&a care justi%ic" atri$uirea unui !rad redus de pericol social !eneric acestei in%raciuni.

30

;. Don!oro&# 1.a. E op. cit.# p.1)*

Pagina 1! din 67

4.*. Pruncuciderea 'n Codul penal actual Pruncuciderea# potrivit art. 1>># Cod penal# const" 'n 0uciderea copilului nou-n"scut# s"v/r1it" imediat dup" na1tere de c"tre mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere.. Prevederile acestui articol au r"mas nemodi%icate 'n raport cu Codul penal din 1):+. Le!iuitorul a considerat c" te3tul corespunde 'ntru totul realit"ii 1i neconsider/nd c" ar %i necesare modi%ic"ri. Be!lementat" ca atare# pruncuciderea repre&int" o varietate a in%raciunii de omor s"v/r1it" 'n condiii speci%ice care justi%ic" incriminarea distinct" 1i atenuarea sanciunii penale.91 Seciunea 9. <lemente de drept comparat In%raciunile contra persoanei sunt re!lementate 'ntr-un capitol special destinat 'n le!islaiile tuturor statelor. Ast%el Codul penal italian incriminea&" 'n articolul 7>+ %apta mamei care 0provoac" moartea propriului copil nou-n"scut imediat dup" na1tere sau al %"tului 'n timpul na1terii# atunci c/nd aceasta se a%l" 'ntr-o stare de a$andon material 1i moral 'n timpul na1terii sau imediat dup" na1tere.. Le!iuitorul italian a avut ast%el 'n vedere# la incriminarea %aptei# dou" variante normative ale acestei in%raciuni# dup" cum mama '1i ucide copilul 'n timpul na1terii sau imediat dup" na1tere. -oul Cod penal %rance&# 'n Titlul II E denumit 0Japte care prejudicia&" persoana uman". E incriminea&" %aptele 'ndreptate contra vieii persoanei 'n dou" seciuni ale Capitolului 1 1i anume? 0Japte voluntare contra vieii. 1i 0Japte involuntare contra vieii.. In le!ea penal" %rance&" nu mai e3ist" o incriminare distinct" a in%raciunii de pruncucidere# %iind a$andonate dispo&iiile codului penal anterior. In aceast" privin"# 'n pre&ent# pruncuciderea este sancionat" ca omor comis asupra unui minor p/n" la 17 ani @art.441-* C.pen.%r.A. 94 Urm/nd modelul %rance& unele le!islaii penale recente au renunat s" mai incrimine&e distinct uciderea copilului nou-n"scut# urm/nd ca la individuali&area pedepsei s"

31 32

, . -istoreanu# Al. =oroi# op.cit.# p.)1 L.Deplino# Diritto penale# parte speciale# <di&ioni Simone# -apoli 'n B.D.P. nr.*81)))# p.1(

Pagina 1" din 67

se ai$" 'n vedere situaia mamei care a comis %apta. Ast%el 'n le!islaia !erman" c/t 1i 'n cea spaniol"# pruncuciderea a %ost asimilat" %aptelor de omor. Le!islaia 1i doctrina american" clasi%ic" %ormele de omucidere 'n raport cu po&iia su$iectiv" a %"ptuitorului 'n? omor @murderA# omor atenuat @manslau! terA 1i omucidere din ne!lijen". Constituie omucidere criminal" %apta de a cau&a anume# cu 1tiin"# cu temeritate sau din ne!lijen" moartea altei %iine umane @seciunea 41(.1A. 5anslau! ter presupune s"v/r1irea %aptei cu temeritate sau su$ in%luena unei tul$ur"ri mentale sau emoionale pentru care e3ist" o e3plicaie raional" sau o scu&"# din punctul de vedere al unei persoane raionale care s-ar a%la 'n situaia autorului 1i 'n circumstanele 'n care aceasta acionea&" @seciunea 41(.9A. 99 Codul penal rus# un cod recent adoptat# incriminea&" pruncuciderea ca un omor de sine st"t"tor 1i atenuat# datorit" %aptului c" sarcina @'ndeose$i cea nedorit"A# ca 1i na1terea# pot aciona ne%avora$il asupra psi icului mamei. In articolul 1(: al acestui cod pruncuciderea este de%init" ca 0uciderea de c"tre mam" a copilului nou-n"scut# 'n timpul sau imediat dup" na1tere# 'n condiiile de traum" psi ic" sau 'n stare de tul$urare psi ic" care nu e3clude responsa$ilitatea.# pedeapsa prev"&ut" %iind 'nc isoarea p/n" la 7 ani. O re!lementare asem"n"toare o !"sim 'n Codul penal elveian care 'n articolul 11: incriminea&" %apta mamei 0care '1i ucide copilul 'n timpul na1terii sau c/t timp ea de !"se1te su$ in%luena st"rii puerperale su$ denumirea de in%anticid..

33

,.Antoniu# Ocrotirea penal a vieii persoanei 'n B.D.P. nr.184((4 # p.4(-41

Pagina 16 din 67

CAPITOLUL II - Caracteri&area in%raciunii de pruncucidere Seciunea 1. -oiune 1i caracteri&are !eneral" a in%raciunii de pruncucidere In accepiunea Dicionarului ,eneral al Lim$ii Bom/ne# ap"rut su$ e!ida <diturii <nciclopedice 1i su$ semn"tura lui ;asile =re$an pruncuciderea este de%init" drept 0omuciderea de c"tre mam" a propriului copil# de cur/nd n"scut.# iar 0pruncuci!a1" este mama care '1i ucide copilul nou-n"scut.. In%raciunea a %ost incriminat" deose$it de la o epoc" la alta 1i de la stat la stat. In vec ea le!islaie rom/neasc" precum 1i 'n cea a multor state# pruncuciderea este 'ncadrat" la omucidere 1i considerat" ca o %orm" special" a acesteia# 'n care se acord" circumstane atenuante sau a!ravante 'n %uncie de situaia social" a mamei pruncuci!a1e. Termenul rom/nesc de pruncucidere are o semni%icaie proprie mai restr/ns" dec/t termenul de 0in%anticid.. In%anticidul se re%er"# 'n !eneral# la uciderea unui copil 1i este considerat 'n le!islaiile penale moderne ca o %orm" cali%icat" de omor. Pruncuciderea se re%er"# nu la suprimarea vieii oric"rui copil# ci numai la uciderea de c"tre mam" a copilului s"u nou n"scut. <ste de remarcat c" acolo unde termenul de 0pruncucidere. nu '1i !"se1te un corespondent direct se %olose1te pentru determinarea acestei %apte# adeseori# tot termenul de in%anticid.9* In%raciunea de pruncucidere re!lementat" ca atare constituie un tip aparte de omucidere# o variant" de specie# cu denumire proprie 1i cu e3isten" independent". Intr-un anume sens# se poate vor$i de un omor atenuat sau de 0o %apt" de omor sancionat" mai $l/nd# 'n considerarea condiiilor speciale 'n care acionea&" su$iectul activ al in%raciunii..97 De%iniia penal" a pruncuciderii este dat" de art. 1>> 1i const" 'n 0Uciderea copilului nou-n"scut# s"v/r1it" imediat dup" na1tere de c"tre mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare# pricinuit" de na1tere.. In le!islaia noastr"# in%raciunea de pruncucidere cap"t" un coninut nou# prin recunoa1terea unor st"ri psi o-%i&iolo!ice anormale# provocate de na1tere# care %"r" a produce tul$ur"ri de con1tiin"# pot duce la a$olirea discern"m/ntului# stare de natur" s" e3plice conduita deviant" a %emeii# imediat dup" na1tere. Din te3tul art. 1>> Cod penal# este de reinut c" in%raciunea tre$uie s" cuprind" urm"toarele elemente juridice?
34 35

Al.=oroi# op. cit.# p.171 ,.Antoniu 1.a.# op. cit., p.+2+.

Pagina 17 din 67

N s" e3iste o omucidere E prin comisiune sau omisiune2 N omuciderea s" se e3ecute asupra unui copil nou-n"scut2 N omuciderea s" se e3ecute imediat dup" na1tere2 N omuciderea s" %ie s"v/r1it" de c"tre mama copilului2 N mama s" pre&inte o tul$urare le!at" de actul na1terii2 Aceste condiii tre$uie 'ndeplinite cumulativ. Lipsa 'ndeplinirii uneia dintre ele %ace ca activitatea mamei de suprimare a vieii copilului nou n"scut s" %ie 'ncadrat" 'n dispo&iiile articolului 1>7 lit. 0c. 1i 0d. din Codul penal. Dac" din pro$e re&ult" c" mama copilului a acionat cu premeditare# se va reine# ca element circumstanial al omorului cali%icat# 1i cel prev"&ut la lit. 0a. din articolul 1>7 C. penal. In ilustrarea acestui %apt ar"t"m %apta numitei D.A. care a %ost condamnat" pentru s"v/r1irea in%raciunii de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> Cod penal# prin sc im$area 'ncadr"rii %aptei din prevederile art. 1>* Cod penal raportat la art. 1>7 lit. 0c.# Cod penal. Prima instan" a reinut c" inculpata s-a pre&entat la maternitate 'n stare !rav" 1i a solicitat asisten" medical". La insistena medicului de !ard" - care a consultat-o 1i a constatat c" se a%la 'n stare de le u&ie E inculpata a ar"tat c" a avortat la domiciliu cu 7 &ile 'n urm"# un %"t mort. J"c/ndu-se cercet"ri s-a constatat aceasta 'n camera inculpatei# iar 'ntr-o ma!a&ie s-a !"sit un sac din material plastic 'n care era 'n%"1urat 'ntr-o p/n&" 1i un prosop cadavrul unui nou-n"scut. Din %oaia de o$servaie clinic" a inculpatei 1i din re%eratul de autopsie medico-le!al" re&ult" c" moartea a %ost violent" 1i s-a datorat as%i3iei mecanice prin stran!ulare. Prima instan" a considerat c" %apta constituie in%raciunea de pruncucidere 1i nu in%raciunea de omor cali%icat# av/nd 'n vedere conclu&iile din raportul de e3perti&" medicole!al" psi iatric" potrivit c"rora 'n momentul comiterii in%raciunii inculpata s-a putut !"si 'ntr-o stare psi ic" codi%icat"# cu tul$ur"ri psi ice !enerate de starea tensionat" permanent" 1i accentuat" de na1tere# 'n conte3tul unei na1teri neasistate care-i puteau in%luena comportamentul# mai ales c" aceste tul$ur"ri evoluau pe un %ond structurat# di&armonic al personalit"ii sale. Becursul declarat de procuror este 'ntemeiat. Potrivit art. 1>> Cod penal# constituie in%raciunea de pruncucidere uciderea noului n"scut# s"v/r1it" imediat dup" na1tere de c"tre mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere. Din pro$ele administrate 'n cau&" nu re&ult" 'ns"# c" inculpata s-a a%lat 'n momentul comiterii in%raciunii# dintr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere# 'n 'nelesul art. 1>> Cod penal.
Pagina 1# din 67

In cau&"# a1a cum s-a ar"tat# a %ost e%ectuat" o e3perti&" medico-le!al" care a ajuns la conclu&ia c" 'n momentul comiterii %aptei inculpatei s-ar %i putut !"si 'ntr-o stare psi ic" modi%icat" de tul$ur"rile !enerate de na1tere. <3perti&a medico-le!al" nu arat"# a1adar# 'n mod cert# c" inculpata s-a a%lat 'n situaia prev"&ut" de art. 1>> Cod penal# ci numai c" ar %i posi$il s" se !"seasc" 'n starea la care se re%er" te3tul menionat. <ste de reinut c" e3perti&a medico-le!al" n-a %ost e%ectuat" imediat dup" na1terea copilului# care a avut loc la : mai 1)+9# ci mai t/r&iu# la 4* iunie 1)+9. In aceast" situaie# pentru a se ajun!e la o conclu&ie temeinic" privind in%raciunea s"v/r1it" de inculpat"# este necesar s" %ie avute 'n vedere 1i celelalte pro$e re%eritoare la comportarea acesteia# anterioar" 1i ulterioar" na1terii# precum 1i la 'mprejurarea 'n care a avut loc na1terea. Se constat" ast%el c"# inculpata a ascuns sarcina# s-a sustras de la evidena 1i controlul %emeii 'ns"rcinate de c"tre or!anele sanitare 1i n-a solicitat asisten" nici unei persoane 'n momentul na1terii. 5ai mult# dup" na1tere# 'ntre$at" de mama sa cu privire la petele de s/n!e pe care le-a v"&ut 'n camer"# inculpata i-a spus c" a avut o emora!ie 1i nu c" a n"scut. Pe de alt" parte# se constat"# c iar din declaraia inculpatei# c" dup" na1tere a 'n%"1urat copilul 'ntr-un prosop 1i apoi# dup" ce a mai trecut oarece timp# deci nu imediat dup" ce a n"scut# l-a str/ns de !/t cu o $asma. Ja" de datele 1i 'mprejur"rile anali&ate mai sus# re&ult" c" prima instan" a !re1it atunci c/nd a caracteri&at %apta inculpatei ca %iind pruncucidere 1i nu omor cali%icat. -u constituie in%raciunea de pruncucidere dac" inculpata nu a acionat cu o intenie spontan" determinat" de starea de tul$urare pricinuit" de na1tere# 1i a pus 'n e3ecutare o ot"r/re luat" anterior2 'n acest ca&# inculpata va r"spunde potrivit art. 1>7# lit. 0a.# 0c. 1i 0d. ori dac" inculpata 1i-a ascuns sarcina# iar dup" ce a n"scut a su!rumat copilul# 'n acest ca&# inculpata nu a acionat ca urmare a tul$ur"rii pricinuite de na1tere# ci pe $a&a unei ot"r/ri luate anticipat.9:Se arat" ast%el 'ntr-o spe" a Tri$unalului Suprem %aptul c" inculpata -.;. a data na1tere# la domiciliul s"u# unui copil# %"r" s" %ie asistat" de vreo persoan". Imediat dup" na1tere# a 'n%"1urat copilul 'ntr-un pulov"r# dup" care l-a a$andonat l/n!" un !ard 'n apropierea locuinei sale. Sc/ncetul copilului a %ost au&it de o martor" care# recunosc/nd puloverul# i-a atras atenia inculpatei c"# dac" nu va lua copilul din locul unde l-a a$andonat# va anuna or!anele de poliie. In aceast" situaie# inculpata a luat copilul 1i# ajun!/nd la locuin"# l-a su!rumat cu o $asma# dup" care l-a 'n!ropat 'n apropierea casei. Din raportul de e3perti&" medico-le!al" re&ult" c" inculpata a n"scut un copil viu# la termen# iar moartea s-a datorat as%i3iei mecanice prin stran!ulare2 dup" na1tere# copilul a tr"it
36

Cule!ere de deci&ii ale Tri$unalului Suprem pe anul 1)+*# dec. nr. 11(1 din 49 mai 1)+*

Pagina 1$ din 67

1-4 ore. Japtul c" inculpata a urm"rit uciderea noului-n"scut 'l dovede1te at/t comportarea sa anterioar"# c/t 1i cea ulterioar" evenimentului na1terii. Ast%el# inculpata a ascuns sarcina# %"r" a aduce la cuno1tin" acest lucru or!anelor medicale de specialitate# pe care era o$li!at" s" le anune c" a r"mas 'ns"rcinat"# pentru a %i luat" 'n eviden" 1i a i se acorda asisten" medical" cuvenit"# 1i nici c iar soului s"u. In &iua c/nd a avut loc na1terea# inculpata nu a spus nim"nui despre acest lucru# iar dup" ce a dat na1tere copilului# convins" %iind c" nimeni nu are cuno1tin" de acest lucru# l-a a$andonat 'ntr-un loc puin circulat# sper/nd c" 'n acest %el nu va %i descoperit". Dup" ce a ridicat copilul din locul unde l-a a$andonat# 'n momentul 'n care a ajuns acas"# inculpata l-a su!rumat cu ajutorul unei $asmale 1i# pentru a 1ter!e orice urm"# a 'n!ropat cadavrul 'n !r"din". Ca atare# aciunea demonstrea&"# ne'ndoielnic# intenia deli$erat" 1i persistena inculpatei 'n uciderea copilului# ceea ce e3clude starea de tul$urare su$ imperiul c"reia s" %i %ost comis" %apta. A1adar# 'n spe"# nedovedindu-se starea de tul$urare pricinuit" de na1tere# %apta constituie in%raciune de omor cali%icat 1i nu justi%ic" 'ncadrarea %aptei 'n prevederile art. 1>> C. pen. Uciderea copilului nou-n"scut s"v/r1it" 'n alte condiii dec/t cele ar"tate mai sus# de c"tre mam" sau alt" persoan"# poate %i 'ncadrat"# 'n %uncie de circumstanele 'n care s-a petrecut# 'n art. 1>* Cod penal @omorA# art. 1>7 Cod penal @omor cali%icatA sau art. 1>+ Cod penal @uciderea din culp"A. Be%erindu-ne la cau&ele reale ale in%raciunii de pruncucidere# s-ar putea r"spunde %"r" certitudinea pe care numai unele cercet"ri apro%undate 'n materie ar putea-o o%eri - c" 'n acest ca& dreptul a devansat 'ntruc/tva o realitate social" care n-a evoluat 'n sensul 1i ritmul pro!no&at. J"c/nd aceast" a%irmaie# avem 'n vedere acele cau&e de ordin socio-moral care continu" s" e3iste 1i s" se mani%este# destul de puternic# c iar dac" nu 'ntotdeauna la nivel macrosocial @'n mod deose$it microsocial# al di%eritelor !rupuri sau comunit"i socialeA 1i anume persistena unei anumite mentalit"i de respin!ere# de opro$iu %a" de mamele care nasc un copil 'n a%ara c"s"toriei. 0Copilul din %lori.# concept pe care 'l credem a$andonat# continu" s" r"m/n" o trist" realitate. Tendina de respin!ere a mamei care na1te un copil 'n condiiile ar"tate se mani%est" 'ndeose$i la nivelul %amiliei de ori!ine# a !rupului de prieteni# a mediului cultural 'n care tr"ie1te persoana respectiv". Un rol ne!ativ 'n aceast" situaie 'l e3ercit"# dup" p"rerea noastr" 1i calitatea relaiilor dintre concu$ini# cel mai adesea

Pagina 2% din 67

'ntemeiate pe sentimente %ra!ile care nu re&ist" acelor cerine de responsa$ilitate moral" 1i material" pe care le implic" aducerea pe lume a unui copil.9>

37

Al.=oroi# Pruncuciderea i , op. cit., p.+1

Pagina 21 din 67

Seciunea 4.Condiii pree3istente ale in%raciunii de pruncucidere 4.1. O$iectul juridic special al in%raciunii de pruncucidere O$iectul juridic special 'l constituie relaiile sociale care ocrotesc dreptul la via" al copilului nou-n"scut 1i care sunt v"t"mate sau puse 'n pericol prin atin!erea adus" valorilor sociale ap"rate de le!ea penal" prin incriminarea acestei %apte. Dreptul la via" al nou-n"scutului e3ist" din momentul 'n care# procesul na1terii lu/nd s%/r1it# copilul este e3pul&at. Le!iuitorul nu a %i3at un termen 'ns" a prev"&ut ca uciderea copilului s" %ie s"v/r1it" 0imediat dup" na1tere.. Prin aceast" e3presie se %i3ea&" un interval limitat# %oarte apropiat de momentul na1terii# 'n care tre$uie s" se comit" %apta2 dac" %apta se comite 'ntr-un moment mai 'ndep"rtat 1i nu imediat dup" na1tere# %apta va constitui omor cali%icat9+. -u interesea&" dac" a %ost sau nu t"iat cordonul om$ilical 1i nici dac" a %ost sau nu eliminat" placenta. -u are relevan" dac" nou-n"scutul este un copil normal sau anormal# dar interesea&" ca acesta s" se %i n"scut viu nu neap"rat via$il# adic" 'n&estrat cu capacitatea de a tr"i.9) 4.4.O$iectul material al in%raciunii In%raciunea are ca o$iect material corpul copilului nou n"scut deoarece asupra acestuia se e3ercit" nemijlocit activitatea de ucidere.*( 5omentul de 'nceput al vieii persoanei este cel al na1terii. De1i s-ar p"rea c" determinarea acestui moment este simpl"# 'n realitate nu este a1a. -a1terea persoanei# implicit a vieii# %iind un proces %ormat din mai multe etape# 'n literatura de specialitate s-au e3primat mai multe p"reri asupra momentului 'n care se poate considera c" un om este 'n via". Dup" o opinie mai vec e# omul era considerat 'n via" din momentul 'n care %"tul a do$/ndit# prin na1tere# e3istena e3trauterin"# independent"# moment pe care 'l marc ea&" respiraia copilului. Su$ codul penal anterior# 'n literatura noastr" de specialitate# s-a e3primat 1i punctul de vedere potrivit c"ruia# despre un om 'n via" se poate vor$i nu neap"rat din momentul respiraiei copilului# ci c iar din momentul 'n care copilul se an!ajea&" 'n procesul na1terii#
38 39

, .-istoreanu# Al.=oroi# op. cit.# p.)1 C.S.O.# sec. pen.# dec. nr. 1>)84((( 'n 0Dreptul. nr.784((1# p.*1 40 Al.=oroi# op. cit.# p.17:

Pagina 22 din 67

prin urmare 'nainte ca acesta s" %ie e3pul&at 1i s"-1i 'nceap" e3istena sa e3trauterin". *1 In literatura actual" de specialitate e3ist" autori care consider" c" momentul 'nceperii vieii tre$uie sta$ilit 'n raport cu re&ultatele cercet"rilor 1tiini%ice medicale de care ar tre$ui s" in" seama 1tiina juridic" 1i practica judiciar" *4 sau c" momentul 'nceperii vieii ar %i condiionat de particularit"ile procesului na1terii 'n %iecare ca& 'n parte# neput/nd s" se %i3e&e teoretic 1i 'n a$stract acest moment.*9 Le!ea ap"r" copilul nou-n"scut indi%erent c" este di%orm# monstruos ori dac" sunt %rai siame&i. In acest din urm" ca&# va e3ista o du$l" aciune de pruncucidere# c iar dac" numai unul dintre %rai a %ost ucis 'n mod direct# iar cel"lalt a murit ca o consecin" a primului deces. Copilul tre$uie s" %ie viu @nu via$ilA 'n momentul 'n care mama acionea&" pentru a-i suprima viaa. -u are nici o relevan" durata !estaiunii# deoarece 'n orice condiii copilul n"scut viu devine o persoan" uman"# nici ca noul-n"scut s" %i %ost eli$erat de placent". Starea copilului de 0nou-n"scut. durea&"# dup" unii oameni de 1tiin"# p/n" la t"ierea cordonului om$ilical @su$ o or"A# dup" alii p/n" la 4* ore @c/nd apar primele semne de mumi%icare a cordonului om$ilicalA# sau c iar un timp mai 'ndelun!at @p/n" la c"derea cordonului om$ilicalA. Le!ea rom/n" a 'nl"turat orice criteriu %ormal 'n ce prive1te determinarea calit"ii de copil 0nou-n"scut. su$iect pasiv# l"s/nd ca aceast" c estiune s" se re&olve 'n mod concret pe $a&a e3perti&ei medico-le!ale. ** In doctrin" s-a e3primat opinia c" durata ma3im" a st"rii de nou n"scut este# pentru ca&urile na1terilor normale# de 1(-1* &ile. Avem deci# o modalitate medical" de determinare a perioadei 'n care suntem 'ndrept"ii s" a%irm"m c" nou-n"scutul p"strea&" caracteristicile %i&iolo!ice corespun&"toare st"rii sale.*7

41 42

Al. =oroi# op. cit.# p.:-> ;. Don!oro& 1i cola$oratorii# op. cit.# p.1+4 43 I. Do$rinescu, op. cit.# p.44-49 44 , . Antoniu# 1.a.# CodulC# op. cit.# p.1(4 45 , . -istoreanu# Al. =oroi# op. cit.# p. )*

Pagina 2 din 67

4.9. Su$iecii in%raciunii de pruncucidere 4.9.1. Su$iectul activ E mama copilului nou-n"scut Su$iectul activ al in%raciunii este mama copilului nou-n"scut a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere @su$iect cali%icatA. -u interesea&" dac" mama a conceput copilul 'n timpul sau 'n a%ara c"s"toriei ori dac"# %iind conceput 'n timpul c"s"toriei a %ost re&ultatul relaiilor intime cu soul s"u sau a %ost conceput 'n cadrul unor relaii e3traconju!ale. -u are 'nsemn"tate nici dac" copilul s-a n"scut 'n urma unor relaii li$er consimite ori impuse prin violen"# sau pro%it/nd de

Pagina 2! din 67

starea de neputin" a mamei de a se ap"ra# nici dac" s-a n"scut 'n urma unor relaii incestuoase ori alte condiii neo$i1nuite.*: 5ama copilului nou-n"scut poate %i insti!at" sau ajutat" la uciderea copilului s"u de o alt" persoan"# str"in" %a" de copilul ucis# sau dimpotriv" rud" apropiat" a acestuia @de e3emplu de tat"l sau $unica copiluluiA. De asemenea# este posi$il ca# la r/ndul s"u mama copilului nou-n"scut s" insti!e sau s" ajute o alt" persoan" la uciderea acestui copil# persoan" care poate avea sau nu calitatea de rud" apropiat" a copilului ucis. Pro$lema sancion"rii celui care insti!" sau ajut" pe mam" la uciderea copilului ei nou-n"scut# c/t 1i a sancion"rii mamei# 'n ca&ul c/nd ea este cea care insti!" sau ajut" o alt" persoan" la uciderea acestui copil# a ridicat 1i ridic" 'nc" di%icult"i 'n practica judiciar" 1i literatura de specialitate# prilejuind e3primarea unor puncte de vedere contradictorii.*> Ast%el# unele instane au considerat c" cel care ajut" pe mam" la uciderea copilului nou-n"scut tre$uie sancionat pentru complicitate la in%raciunea de pruncucidere *+# pe c/nd# altele au considerat# dimpotriv"# c" tre$uie sancionat pentru complicitate la in%raciunea de omor cali%icat @art.1>7 lit. 0c. 1i 0d.A.*) In literatura de specialitate# p"rerile 'n ceea ce prive1te sancionarea participanilor la in%raciunea de pruncucidere# se di%erenia&"# dup" cum pruncuciderea este considerat" o in%raciune distinct" de omor# in%raciune cu su$iect cali%icat sau o %orm" atenuat" a omorului. Potrivit unei prime opinii# pruncuciderea constituie un tip aparte de omucidere# 'ntruc/t calit"ile pe care tre$uie s" le 'ntruneasc" at/t su$iectul activ# c/t 1i su$iectul pasiv sunt elemente constitutive ale acestei in%raciuni 1i nu circumstane atenuante ale omorului. 7( Pornindu-se de la aceast" premis"# se susine c" 'ncadrarea juridic" a %aptei participanilor 'n mod distinct de %apta autorului se a%l" 'n de&acord cu principiul unit"ii de in%raciune# precum 1i cu caracterul dependent al aciunii participanilor de cea a autorului principal. De asemenea# se susine c" nu se poate admite coe3istena 'n cuprinsul aceleia1i unit"i in%racionale a mai multor coninuturi de in%raciune cu r"spunderi di%erite 1i deci# nu se poate admite sancionarea separat" a participanilor pentru in%raciunile cu su$iect activ cali%icat# 'n sensul ca ace1tia s" r"spund" pentru o alt" in%raciune dec/t autorul. In literatura de specialitate s-a mai susinut c"# 'n materia circumstanelor penale tre$uie %"cute anumite di%erenieri. Ast%el# tre$uie s" se %ac" distincie 'ntre circumstanele
46 47

, . Antoniu# 1.a.# op. cit.# p.1(4 Al. =oroi# op. cit.# p.17: 48 T.S.# s.pen.# dec.19(81)+># 'n C.D.# 1)+># p.4:( 49 Tri$.5un.=uc.# sec.a-II-a pen.# dec.94781)+9 'n B.B.D. nr.7# p.:( 50 ;. Don!oro&# Comentare# 'n Codul penal adnotat de C. B"tescu 1.a.# vol.III # p.>:

Pagina 2" din 67

0personale. 1i circumstanele 0pur personale.# dup" cum in%luenea&" sau nu !ravitatea %aptei 1i cali%icarea ei le!al".71 Potrivit acestui punct de vedere# circumstanele personale# deci care in%luenea&" !ravitatea %aptei 1i cali%icarea ei le!al"# tre$uie asimilate# 'n ceea ce prive1te e%ectele# 'n ca& de participaie# cu circumstanele reale. De aici conclu&ia c"# 'ntruc/t calitatea de mam" in%luenea&" asupra !ravit"ii %aptei# c/t 1i asupra cali%ic"rii le!ale# aceasta 'nseamn" c"# 'n ca&ul 'n care mama este ajutat" de o alt" persoan" la uciderea copilului ei nou-n"scut# acea persoan" s" r"spund" pentru complicitate la pruncucidere. In sprijinul aceleia1i idei s-a adus 1i ar!umentul c" e3ist" %apte prev"&ute de le!ea penal" a c"ror autor nu poate %i dec/t o persoan" av/nd o anumit" calitate @de e3emplu cet"ean rom/n sau persoan" %"r" cet"enie care domicilia&" pe teritoriul statului nostru# 'n ca&ul tr"d"rii# %uncionar# 'n ca&ul delapid"rii etc.A. In ca&ul acestor in%raciuni# calitatea cerut" autorului nu este relevant" ca circumstan" personal"# ci ca element constitutiv al coninutului in%raciunii# ast%el 'nc/t# 'ndeplinirea acestei condiii 'n ce-l prive1te pe autor# operea&" %a" de toi ceilali participani. In ca&ul delapid"rii# de pild"# acela care 'l ajut" pe !estionar s"-1i 'nsu1easc" din $unurile pe care le !estionea&"# r"spunde pentru complicitate la delapidare 1i nu pentru %urt# deoarece calitatea su$iectului este relevant" 'n aceast" situaie nu ca circumstan" personal"# ci ca element al coninutului in%raciunii. Soluia este aceea1i 'n ca&ul tuturor in%raciunilor cu su$iect cali%icat.74 In asemenea ca&uri# nu poate e3ista coautorat dec/t dac" toi coautorii au calitatea cerut" de le!e. Pot e3ista 'ns" complici# insti!atori la in%raciunea comis" de autorul cali%icat. Potrivit unei alte opinii# pruncuciderea este# 'n esen"# o %apt" de omor supus" 'ns" unei sanciuni atenuante sau# cu alte cuvinte# o %orm" atenuant" a omorului. In consecin"# potrivit acestei opinii# participanii la in%raciunea de pruncucidere tre$uie s" r"spund"# independent de 'ncadrarea juridic" a %aptei penale s"v/r1ite de autorul principal 1i anume# ei vor r"spunde pentru omor.79 In ca&ul pruncuciderii# prin urmare e3ist" o %apt" de omor care poate %i s"v/r1it" de orice persoan" care 'ndepline1te condiiile !enerale cerute de le!e pentru a deveni su$iectul unei in%raciuni. Aceast" %apt" este pedepsit" 'ns" mai u1or ca in%raciune de pruncucidere# atunci c/nd 'n persoana %"ptuitorului sunt 'ntrunite dou" condiii care 'n concepia le!iuitorului# %ac ca omorul s" %ie privile!iat 'n mare parte 1i anume? su$iectul activ al in%raciunii are calitatea de mam" a copilului2
51

;. Don!oro& 1i cola$.# op. cit.# p.4(9# O. Lo! in# .ancionarea participanilor n ca'ul pruncuciderii, 'n B.B.D. nr.181)>9# p.): #ve&i 1i 0Dreptul. nr.784((9# p.14+ 52 O. Lo! in# .ancionarea participanilor n ca'ul pruncuciderii, 'n B.B.D. nr.181)>9# p.)7#Al. =oroi# op. cit.# p.17+ 53 Al. =oroi#op. cit.# p.17>-17+

Pagina 26 din 67

mama copilului# 'n momentul s"v/r1irii %aptei# se a%la 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere. Aceste circumstane sunt personale# ele nu se r"s%r/n! asupra altor persoane deoarece presupun o anumit" stare psi ic" 'n care se a%l" mama uci!a1"# stare pe care participanii nu o pot avea 'n le!"tur" cu copilul n"scut de autoarea principal". Ca atare# dac" mai multe persoane comit un omor asupra copilului nou-n"scut# atunci mama# dac" s-a a%lat 'n situaia ar"tat"# $ene%icia&" de re!imul juridic atenuant# ceilali r"spund pentru omor cali%icat.7* In conte3t# inculpata =.;.# pro%it/nd de %aptul c" soul ei dormea# s-a dus 'n !r"dina casei unde a n"scut un %"t viu de se3 masculin. O$serv/nd c" %"tul este $ine de&voltat# ceea ce e3cludea ipote&a unei na1teri premature ce ar %i justi%icat paternitatea soului s"u# a luat ot"r/rea de a omor' copilul# 'n care scop i-a produs o as%i3ie mecanic" prin comprimarea c"ilor respiratorii superioare. Dup" s"v/r1irea %aptei# inculpata a revenit 'n camera unde dormea soul ei# 1i c/nd acesta s-a tre&it# i-a spus c" a pierdut sarcina# susinere care a %"cut-o 1i 'n %aa socrilor s"i. De menionat este %aptul c"# la 'nc eierea c"s"toriei# soul inculpatei a 'ntre$at-o dac" este !ravid"# %apt in%irmat de aceasta. Imediat 'ns"# inculpata 1i-a dat seama c" este !ravid" 'ntr-un stadiu mai 'naintat# iar sarcina nu este urmarea relaiilor conju!ale# ci a celor anterioare de concu$inaj. Potrivit prevederilor art. 1>> Cod penal# in%raciunea de pruncucidere const" 'n uciderea copilului nou-n"scut# s"v/r1it" imediat dup" na1tere# de c"tre mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere. Prin urmare# ceea ce determin" 'ncadrarea %aptei 'n dispo&iiile art. 1>> Cod penal# nu este tul$urarea determinat" de 'mprejur"ri adiacente procesului %i&iolo!ic al na1terii# ci starea psi o-%i&iolo!ic" anormal" ce se poate produce 'n timpul na1terii. In spe" 'ns"# dup" cum 'n mod corespun&"tor a reinut prima instan"# inculpata s-a !"sit 'ntr-o stare con%lictual" premer!"toare 1i e3terioar" na1terii# care a %ost de natur" a-i in%luena psi icul# prin aceea c" a asi!urat at/t pe soul s"u# c/t 1i pe p"rinii s"i c" nu era 'n stare de !raviditate anterior c"s"toriei. Aceast" temere %a" de reacia soului# a socrilor# a p"rinilor s"i 1i de opro$iul celor din jur dup" a%larea adev"rului# nu constituie dec/t e3plicaii l"muritoare ale actului de ucidere# mo$iluri ale s"v/r1irii %aptei# c"rora nu li se poate da e%ect juridic 'n 'nelesul de 0tul$urare pricinuit" de na1tere. ast%el cum prevede art. 1>> Cod penal.

54

Deci&ia de 'ndrumare nr. 4G1)>:# B.B. D. nr. 7G1)>:# p.*:

Pagina 27 din 67

Aceste 'mprejur"ri# ca 1i reacia depresiv" %a" de actul comis# pot constitui 'ns" circumstane personale suscepti$ile s" conduc" la reaprecierea pedepsei aplicate inculpatei pentru in%raciunea de omor# corect reinut" 'n sarcina sa de prima instan". -ee3ist/nd deci o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere# %apta constituie in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art. 1>* alin. 1 com$inat cu art. 1>7 alin. 1 lit. 0c. Cod penal. Ast%el prin sentina penal" nr. ::G1)): a Tri$unalului -eam# numita I.T. a %ost condamnat" pentru s"v/r1irea in%raciunii de omor cali%icat prev"&ut" de art. 1>* 1i 1>7 lit. 0c. din Codul penal cu aplicarea art. >* 1i >: din Cod penal. In %apt s-a reinut c" la data de 4> au!ust 1))7# inculpata s-a deplasat la dispensarul din comuna Di$ucani# jude -eam 'n ra&a c"ruia domicilia# acu&/nd dureri a$dominale. Dup" ce i s-a %"cut o injecie pentru calmarea durerilor# inculpata a mers la P.C.-ul din curtea dispensarului unde a n"scut un %"t viu# pe care l-a aruncat 'n P.C.# dup" care a plecat. A doua &i# asistenta de la dispensar care 'i administrase inculpatei injecia 'n &iua precedent"# a descoperit copilul viu# care a %ost recuperat 1i tratat# dar 'n %inal# a decedat. Susinerea inculpatei 'n sensul c" nu 1i-a dat seama de %aptul c" a e3pul&at %"tul a %ost 'nl"turat" ca lipsit" de temei# deoarece din ansam$lul pro$elor administrate 'n cau&" re&ult" c" inculpata 1tia c" este !ravid"# av/nd trei na1teri anterioare# ast%el c" nu putea con%unda semnele sarcinii cu alte mani%est"ri patolo!ice# sin!ura conclu&ie ce se impune %iind aceea c" inculpata 1i-a ucis copilul nou-n"scut. 5ai complicat" este c estiunea atunci c/nd ne re%erim la po&iia mamei insti!atoare sau complice la %apta de omor comis" asupra copilului s"u. Potrivit deci&iei de 'ndrumare citate# mama insti!atoare sau complice ar urma s" r"spund" pentru insti!are sau complicitate la omor 1i nu pentru insti!are sau complicitate la pruncucidere. Potrivit acestei opinii# soluia este discuta$il". S-a susinut c" mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere p"strea&" aceast" circumstan" personal" 'n orice condiii# adic" nu numai c/nd este autoare a %aptei de pruncucidere# dar 1i atunci c/nd este insti!atoare sau complice la uciderea copilului s"u nou-n"scut s"v/r1it" de alt" persoan". Drept urmare# 'n acest ca&# mama insti!atoare sau complice ar urma s" r"spund" pentru insti!are sau complicitate la pruncucidere. -u s-ar putea invoca ar!umentul c" n-ar %i posi$il ca insti!atorul sau complicele s" r"spund" pentru o alt" in%raciune dec/t cea comis" de autorul principal. Din moment ce acest ar!ument a %ost a$andonat c/nd a %ost vor$a de r"spunderea insti!atorului 1i complicelui la %apta de pruncucidere a mamei @participanii au r"spuns pentru

Pagina 2# din 67

omor cali%icat# iar mama pentru pruncucidereA# el ar putea %i a$andonat 1i 'n ipote&a invers"# a mamei insti!atoare sau complice la %apta aceluia care 'i ucide copilul nou-n"scut.77 Se arat"# 'n %inalul comentariului# c" a1a cum nu ar %i just s" se atenue&e r"spunderea penal" a participanilor pentru o circumstan" personal" atenuant"# care nu su$linia&" 'n persoana lor# tot ast%el nu este just s" se a!rave&e r"spunderea penal" a mamei complice sau insti!atoare# numai pentru motivul ar"tat# trec/ndu-se su$ t"cere situaia sa personal" special" 'n care a comis %aptele menionate. In%raciunea de pruncucidere poate %i comis" numai de mama a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere. Ast%el# prin sentina penal" nr. 4( din 1* martie 1)>7 a Tri$unalului Oudeean Pra ova# au %ost condamnate# printre altele# inculpatele P.;. la 7 ani 'nc isoare 1i 9 ani inter&icerea drepturilor prev"&ute de art. :* lit. 0a. 1i 0$. Cod penal pentru complicitate la in%raciunea de omor prev"&ut" de art. 4: raportat la art. 1>* cu aplicarea art. >*# >: lit. 0a. Cod penal 1i -.<. la * ani 'nc isoare pentru in%raciunea de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> 1i la 1 an 'nc isoare pentru in%raciunea de avort provocat de %emeie prev"&ut" de art. 1+: alin. 4 Cod penal# dispun/ndu-se ca# potrivit art. 99 1i 9* lit. 0$. Cod penal aceasta s" e3ecute pedeapsa cea mai !rea de * ani 'nc isoare. In %apt# s-au reinut urm"toarele? Inculpata -.<.# 'n toamna anului 1)>9 r"m/n/nd !ravid" 1i nedorind s" p"stre&e sarcina# prin intermediul inculpatei P.;. a cunoscut-o pe O.S. care i-a %"cut le!"tura cu D.L. @de asemenea# condamnate 'n cau&"A cunosc/nd c" aceasta din urm" prin metodele empirice 'i putea 'ntrerupe cursul normal al sarcinii. Dup" ce s-au cunoscut 1i urmare a 'nele!erilor care au avut loc# 'n &iua de 9 mai 1)>*# inculpata D.L. la domiciliul s"u# a e%ectuat inculpatei -.<. manopere avortive 'n scopul 'ntreruperii cursului normal al sarcinii. Ca urmare# 'n noaptea de 9G* mai 1)>*# inculpata -.<. a e3pul&at %"tul# n"scut viu# pe care apoi potrivit 'nele!erii avute# inculpata P.;. l-a aruncat 'n P.C.-ul locuinei acesteia din urm"# unde s-a as%i3iat. Sesi&at de pl/nsul copilului# martorul C.S.# care locuia 'n acela1i imo$il a v"&ut traseul parcurs de inculpata P.;. 1i presupun/nd c" %"tul a %ost aruncat 'n P.C.# 'n dimineaa &ile de * mai 1)>* a in%ormat-o 1i pe proprietara imo$ilului# iar apoi# or!anele de urm"rire penal". Din raportul de e3perti&" medico-le!al" 'ntocmit 'n urma autopsierii cadavrului noului-n"scut# avi&at de comisia de avi&are 1i control de la l/n!" Institutul 5edico-Le!al =ucure1ti# re&ult" c" %"tul s-a n"scut viu 1i c" a respirat parial# %iind n"scut prematur 'n luna a
55

Al.=oroi# Participaia penal n ca'ul infraciunii de pruncucidere, 'n B.D.P. nr.981)):# p.7*-77

Pagina 2$ din 67

+-a# iar moartea a %ost violent" 1i s-a datorat as%i3iei prin aspirarea de materii din P.C.# constat/ndu-se pre&ena unor resturi ve!etale 'n $ron iole. Totodat"# s-a ar"tat c" na1terea 'nainte de termen poate %i re&ultatul manoperelor avortive ce s-au e%ectuat asupra mamei copilului. Impotriva acestei sentine# au declarat recurs Procuratura Oudeean" Pra ova 1i inculpatele. Prin recursul procuraturii este criticat" ot"r/rea pronunat" 'n cau&"# susin/ndu-se printr-un motiv de casare# c" este netemeinic" 1i nele!al" su$ aspectul 'ncadr"rii juridice dat" %aptelor sav/r1ite de inculpatele P.;. 1i -.<.# care nu corespunde prevederilor le!ii. Ast%el# %a" de pro$ele administrate# cali%icarea juridic" corect" a %aptei sav/r1it" de inculpata P.;. este aceea prev"&ut" 1i pedepsit" de art. 1>* Cod penal# iar a inculpatei -.<. care a acceptat ca viaa copilului s"u# s" %ie suprimat" de inculpata P.;.# 'ntrune1te elementele constitutive ale complicit"ii la in%raciunea de omor cali%icat# prev"&ut" de art. 4: raportat la art. 1>7 lit. 0c. Cod penal. Criticile %ormulate sunt 'ntemeiate. Din materialul pro$ator administrat 'n cau&"# re&ult/nd c" moartea victimei s-a datorat as%i3iei 1i c" inculpata P.;. este aceea care# cu intenia de a-i suprima viaa# a aruncat-o 'n acel loc# urmea&" a se reine 'n sarcina acesteia vinov"ia pentru s"v/r1irea in%raciunii de omor# prev"&ut" de art. 1>* Cod penal prin sc im$area 'ncadr"rii juridice din art. 4: raportat la art. 1>* Cod penal. Japta inculpatei -.<. de a-1i da consim"m/ntul ca inculpata P.;. s" suprime viaa copilului pe care l-a n"scut viu# contri$uind ast%el la 'nt"rirea ot"r/rii autorului de a s"v/r1i %apta# 'ntrune1te elementele constitutive ale complicit"ii la in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art. 4:# 4> raportate la art. 1>*# 1>7 lit. 0c. Cod penal# in%raciune ce urmea&" a %i reinut" 'n sarcina acesteia# prin sc im$area 'ncadr"rii juridice din art. 1>> Cod penal. In consecin"# recursul declarat de Procuratura Oudeeana Pra ova# %iind 'ntemeiat# urmea&" a %i admis# a se casa ot"r/rea atacat" cu privire la 'ncadrarea juridic" a %aptei reinut" 'n sarcina inculpatei P.;.# a %aptei de pruncucidere reinut" 'n sarcina inculpatei -.<. 1i la aplicarea art. 99 lit. 0a. 1i 9* lit. 0$. Cod penal# 'n ceea ce prive1te pe inculpata -.<. 1i a se decide con%orm dispo&itivului. 4.9.4. Su$iectul pasiv

Pagina % din 67

Su$iectul pasiv al in%raciunii tre$uie s" ai$" calitatea de copil nou-n"scut# indi%erent dac" a %ost n"scut din c"s"torie sau din a%ara c"s"toriei2 calitatea de su$iect pasiv 1i imediat al pruncuciderii nu o poate avea dec/t victima nemijlocit" a aciunii %"ptuitorului. Calitatea de nou-n"scut se o$ine din luarea 'n considerare a procesului na1terii. Un asemenea proces de$utea&" prin contracii interne speci%ice# 'nsoite de dureri 1i apoi desprinderea treptat" a copilului de or!anismul matern# iar 'n %inal# e3pul&area acestuia. -a1terea nu cuprinde e3clusiv evenimentul %inal# ci ansam$lul travaliului# adic" 1i perioada de de$ut a procesului na1terii# urmat" de %a&ele parcurse de %iina uman" 'n e%ortul ei de trecere de la mediul intrauterin la am$iana e3tern". In %a&ele respective se pot ivi complicaii# a%eciuni con!enitale !rave# accidente# etc.# de care tre$uie s" in" seama 'n sta$ilirea condiiei de nou-n"scut viu.7: Un copil se na1te viu c/nd se mani%est" prin ip"t# mi1care# respiraie# semne distinctive# unanim acceptate. <3ist" situaia ca nou-n"scutul s" %ie viu# dar aparent# s" pre&inte semnele morii# aceasta ca urmare a st"rii de as%i3ie# instalat" prin 'ntreruperea prematur" a circulaiei placentare sau a o$tur"rii c"ilor respiratorii prin mucus. <ste posi$il" 1i o respiraie intrauterin" %"r" via" e3trauterin" ulterioar"# 'n ca&urile 'n care circulaia placentar" s-a 'ntrerupt 'n cursul travaliului# mem$ranele s-au rupt 1i aerul din cavitatea uterin" este inspirat de %"t. Instalarea respiraiei este cel mai si!ur mijloc prin care se indic" viaa e3trauterin"# iar aceasta se constat" prin metoda 0docima&iei pulmonare. $a&at"# la r/ndul s"u# pe ideea c" !reutatea pl"m/nului respirat este redus" la apro3imativ jum"tate %a" de cel nerespirat. Sunt 'ns" 1i e3cepii de la aceast" re!ul"# la prematuri# st"ri de 'n! e# putre%acie# sau altele de natur" s" modi%ice !reutatea pl"m/nului.7> S-a sta$ilit c" viaa copilului n"scut dup" a 4+-a s"pt"m/n" de sarcin" este 'n !eneral# asi!urat". Inainte de acest termen# copilul s-ar putea de&volta numai prin mijloace speciale# iar cel n"scut 'nainte de luna a :-a nu are nici o 1ans" de supravieuire. Orice aciune violent" a mamei asupra copilului @av/nd drept scop uciderea acestuiaA# 'n ca&urile 'n care procesul na1terii se declan1ea&" 'n mod natural 1i este vor$a de un %"t viu# constituie pruncucidere sau omor. ;iolenele pot 'ns" s" ai$" un caracter accidental cum ar %i? intervenii c irur!icale necesare# as%i3ierea involuntar" a copilului# violene pentru de!ajarea corpului copilului#
56 57

Al. =oroi# op. cit.# p.1:( ;. =eli1# 5edicin 6e/al, <ditura Teora# 1))4# p.1*>

Pagina 1 din 67

e3pul&ii precipitate urmate de i&$irea copilului de un plan dur# dar acestea sunt totu1i ca&uri particulare# care urmea&" a %i identi%icate 1i puse 'n le!"tur" cu elementul intenional. Dup" na1tere# semni%icative pentru st"rile accidentale sunt arsuri# into3icaii# electrocut"ri# c"derea copilului din $raele mamei# numai medicul le!ist %iind cel care# 'n urma unui e3amen %oarte atent# poate sta$ili dac" ele provin din lovire cu un corp dur sau din c"derea copilului de la 'n"lime. De o$icei# momentul c/nd se consider" c" o %iin" uman" a primit calitatea de noun"scut este momentul declan1"rii procesului na1terii# 'n condiii de normalitate# asupra unui %"t viu. Timpul c/t ar mai %i tr"it dac" nu ar %i %ost ucis# adic" via$ilitatea# nu este determinat" 'n materie de pruncucidere.7+ Durata ma3im" a st"rii de nou-n"scut este# pentru ca&urile na1terilor normale# de 1(1* &ile. Incriminarea E de1i nu prevede condiii de loc ale s"v/r1irii %aptei# prevede condiii de timp 1i anume# 0%apta tre$uie s" se comit" imediat dup" na1tere.. Se a%l" 'n aceast" stare# copilul care mai poart" semnele na1terii recente. S"v/r1irea %aptei dup" aceast" dat" va constitui in%raciunea de omor cali%icat.

58

Al. =oroi# op. cit.# p.1:1# ve&i 1i dec. nr.>(*# 'n C.D.# 1):4# p.*4+

Pagina 2 din 67

CAPITOLUL III - Coninutul constitutiv al in%raciunii de pruncucidere Seciunea 1. Latura o$iectiv". Condiii? 1. a. Actele de violen" ce s-au s"v/r1it asupra copilului nou-n"scut de c"tre mama sa <lementul material const" 'ntr-o aciune @inaciuneA de ucidere e3ercitat" asupra victimei# prin orice mijloace apte a suprima viaa acesteia# re&ultat care se constat"# de re!ul"# prin acte medico-le!ale. In%raciunea se poate mani%esta prin aciune @su%ocare# lovire# 'n!ropare de viuA sau omisiunea 'ndeplinirii unor acte de importan" vital" pentru copil# cum ar %i ne r"nirea copilului# l"sarea 'n %ri!# a$andonarea copilului 'ntr-un loc sau mod care-l e3pune la moarte 1i pe care mama avea o$li!aia le!al" s" le e3ecute. O alt" cerin" esenial" este aceea ca aciunea sau inaciunea 'ndreptat" spre uciderea victimei s" ai$" loc 0imediat dup" na1tere.? se %i3ea&" ast%el timpul de comitere# adic" limitele de timp sau perioada de timp 'n care uciderea copilului nou-n"scut atra!e cali%icarea de pruncucidere.7) 5omentul iniial al acestei perioade este momentul 'n care s-a terminat e3pul&area %"tului 1i acesta do$/nde1te via" e3trauterin" @c iar dac" nu a %ost 'nc" separat de mam" prin t"ierea cordonului om$ilical 1i c iar dac" nu s-a eliminat placentaA# adic" momentul termin"rii na1terii %i&iolo!ice# ar perioada cur!e doar scurt timp dup" aceasta# p/n" c/nd se menin semnele na1terii recente pe corpul copilului 1i starea de tul$urare a mamei pricinuit" de na1tere# care-i con%er" responsa$ilitate diminuat"# atenuat".:( In raport cu delimitarea perioadei 0imediat dup" na1tere.# decur! c/teva consecine importante din punctul de vedere al 'ncadr"rii juridice a %aptei de pruncucidere. Ast%el# constituie in%raciune de pruncucidere numai uciderea de c"tre mam" a copilului s"u dup" na1tere 1i 'nl"untrul perioadei imediat urm"toare acesteia. Japta constituie pruncucidere 1i 'n ca&ul 'n care aciunea de ucidere a avut loc 'n interiorul acestei perioade# dar moartea copilului a intervenit ulterior acesteia. Dimpotriv"# %apta nu va constitui in%raciunea de pruncucidere# ci in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art.1>7 lit. 0c. 1i 0d. @1i lit. 0a.# dup" ca&A# dac" uciderea copilului a %ost comis" nu 'n intervalul de timp imediat dup" na1tere# ci 'ntr-un moment posterior acesteia# c iar dac" starea de tul$urare psi ic" postnatal" persist".:1 In acest sens e3empli%ic"m cu un ca& 'n care s-a pronunat Tri$unalul Suprem prin
59 60

Al. =oroi# op. cit.# p.1:4 I. Do$rinescu# Infraciuni # p.117-11:# O.Lo! in# T.Tudorel# op. cit.# p.)7 61 Tri$.Supr.# Sec.pen.# dec.nr.11(1# 1)+*# 'nB.B.D. nr. :# 1)+7# p. >*# Al. =oroi# op.cit.# p.1:9

Pagina

din 67

deci&ia nr.79G1)>1? inculpata a n"scut 'n spital# %iind e3ternat" dup" + &ile 1i 'n drum spre cas" 1i-a l"sat copilul 1i $a!ajele 'n !ar"# s-a deplasat pe malul Dun"rii# a e3aminat 'mprejurimile# dup" care s-a 'ntors 'n !ar"# 1i-a luat copilul# a revenit pe malul apei# a a1teptat ca pontonul plutitor s" plece pe malul opus# dup" care a aruncat copilul 'n ap"2 'ntruc/t acesta nu s-a scu%undat# a intrat dup" el# l-a de&$r"cat de scutece 1i l-a aruncat din nou 'n ap"# a1tept/nd ca acesta s" se scu%unde. Instana suprem" a sc im$at 'ncadrarea din pruncucidere 'n omor cali%icat deoarece din ansam$lul de pro$e re&ult" cu certitudine premeditarea %aptei.:4 Desi!ur# aciunile sau omisiunile intenionate tre$uie deose$ite de posi$ilele accidente care se produc 'n timpul procesului na1terii# altele dup" na1tere. In timpul travaliului# poate interveni compresiunea capului 'n %iliera pelvi!enital"# 'ndeose$i c/nd e3tracia se %ace cu %orceps2 e3ist" 1i le&iuni traumatice de autoasisten"# su$ %orm" de le&iuni %ocali&ate la cap# %a" sau !/t# ec imo&e# ematoame# rupturi ale p"rilor cavit"ii $ucale# %racturi ale mandi$ulei re&ultate din introducerea de!etelor mamei 'n cavitatea $ucal" a %"tului. Ar %i de discutat dac" condiia 0imediat dup" na1tere. nu ar tre$ui modi%icat"# pentru a putea sanciona 1i %aptele intenionate care s-ar putea comite de mame 'n procesul na1terii propriu-&ise# datorit" unei st"ri de tul$urare pricinuit" de na1tere# %apte care alt%el ar tre$ui considerate omor cali%icat @art.1>7 lit. 0c.A. Dac"# su$ imperiul tul$ur"rilor pricinuite de na1tere# mama '1i ucide copilul imediat dup" na1tere 1i %apta ei constituie pruncucidere a %ortiori ar tre$ui s" e3iste pruncucidere dac"# su$ imperiul acelora1i tul$ur"ri# mama '1i ucide copilul 'n procesul na1terii. Spre e3emplu# imediat ce s-a de!ajat capul copilului# acesta este lovit cu corpuri contondente. Dac" o atare %apt" se comite datorit" unei st"ri de tul$urare pricinuit" de na1tere# ea ar tre$ui s" %ie considerat" pruncucidere. Se propune ast%el 'm$un"t"irea te3tului e3istent prin introducerea 'naintea e3presiei 0imediat dup" na1tere.# e3presia 0'n timpul na1terii sauC. deoarece# dup" cum am ar"tat# dac" datorit" st"rii de tul$urare mama suprim" viaa copilului imediat dup" na1tere 1i %apta prime1te cali%icarea de pruncucidere# cu at/t mai mult aceast" cali%icare tre$uie s" o atra!" 1i %apta s"v/r1it" 'n timpul na1terii. O alt" cerin" esenial" pentru e3istena pruncuciderii este starea de tul$urare pricinuit" de na1tere2 interpretarea acestei e3presii tre$uie %"cut" prin prisma datelor 1tiinelor medicale# medicopsi olo!ice 1i psi olo!ice# dat" %iind importana actului $iolo!ic al na1terii 1i al %a&ei imediat urm"toare acesteia. In literatura de specialitate s-a decis 'n mod corect c" nu orice tul$urare este de natur" s" %ac" parte din coninutul in%raciunii de pruncucidere# ci numai tul$urarea care a intervenit
62

Harald Oun!# 5i ai Ardeleanu# !"perti'a medico7le/alC# 'n B.B.D. nr.1(G4((4# p.1:)

Pagina ! din 67

'n c iar momentul na1terii sau imediat urm"toare acestui %apt. Tul$ur"rile pe care le!iuitorul le-a avut 'n vedere prin sinta!ma 0tul$urare pricinuit" de na1tere. sunt doar cele de natur" psi o-patolo!ic"# tul$ur"rile anormale# maladive# provocate de diver1i %actori nocivi. In 1tiina medical" aceast" tul$urare psi o%i&iolo!ic" este denumit" uneori 0psi o&" puerperal". # 0manie puerperal". sau 0%e$r" puerperal". 1i se poate ivi %ie pe $a&a unor a%eciuni le!ate de sarcin" sau de na1tere# %ie pe $a&a altor a%eciuni# concomitente sau c iar pree3istente# in%luenate 'n evoluia lor de sarcin" sau de na1tere. Ast%el sunt cunoscute omorul cu motivaie patolo!ic" @melancolia postpartumA sau omorul ina%ectiv @'n ca&ul oli!o%reniilorA. Tul$ur"ri psi ice le!ate de na1tere se pot ivi 1i 'n ca&ul to3ico&elor !ravidice @p/n" la %orma !rav" de eclampsieA sau consecutive 1ocului o$stetrical# ori ca urmare a 1ocului emora!ic. In timpul acestor tul$ur"ri %emeia este cuprins" de nelini1te# acu&" dureri ima!inare# nu mai mani%est" nici o a%eciune# poate surveni un delir de o durat" mai mare sau mai mic" 1i c iar un delir impulsiv 'n care %emeia poate comite un omor. :9 St"rile con%lictuale anterioare 1i e3trinseci procesului na1terii# cum ar %i temerea de reacia %amiliei# p"r"sirea de c"tre $"r$atul cu care a %ost conceput copilul ori opro$iul pu$lic# oric/t de intense ar %i %ost# nu au nici o relevan" pentru e3istena pruncuciderii. Aceste 'mprejur"ri# c iar dac" au %ost de o atare natur" 'nc/t s" in%luene&e stare psi ic" a inculpatei# ele nu constituie 'n sine dec/t mo$iluri ale s"v/r1irii %aptei# %"r" vreo semni%icaie 'n ceea ce prive1te e3istena pruncuciderii. Prin urmare# dac" mama copilului nu s-a a%lat 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere sau dac" aceasta# de1i a e3istat# nu a %ost 'ns" pricinuit" de na1tere# %apta va constitui in%raciunea de omor cali%icat potrivit prevederilor art.1>7 lit. 0c. 1i 0d. din Codul penal.:* Un e3emplu relevant 'n acest sens este situaia inculpatei 'n v/rst" de 1: ani care a %ost trimis" 'n judecat" pentru in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" 'n art. 1>*# com$inat cu art. 1>7 lit. 0a. 1i 0d.# rein/ndu-se 'n sarcina sa c" dup" ce 1i-a dat seama c" 'n urma relaiilor intime avute cu prietenul s"u a r"mas !ravid" 1i dat %iind %aptul c" acesta o p"r"sise# iar ei 'i era %ric" de p"rini# s-a ot"r/t ca atunci c/nd va na1te# dac" copilul va %i viu# s"-l omoare. In momentul 'n care au 'nceput durerile prenatale# inculpata care locuia 'ntr-o alt" %amilie# a ie1it din cas" 1i s-a dus la L.c.-ul a%lat 'n curtea imo$ilului# pentru a nu %i v"&ut" de cineva c/nd va na1te 1i acolo a n"scut un copil viu de se3 %eminin# pe care imediat l-a ucis prin o$strucia c"ilor respiratorii cu p"m/nt# dup" care l-a aruncat 'n L.c.:7

63 64

, . Antoniu# 1.a.# op.cit.# p.1(4 5"d"lina Cora# Aspecte teoretice n materia infraciunii de pruncucidere, 'n 0Dreptul. nr.7G4((9# p.19( 65 Al. =oroi# Pruncuciderea i op.cit.# p.94

Pagina " din 67

Ar %i de discutat# dac" procesul na1terii 1i eventualele tul$ur"ri %i&iolo!ice 1i psi ice pe care le atra!e ar putea %i i&olate de 'ntrea!a 'nc"rc"tur" a%ectiv"# emoional" pe care o tr"ie1te persoana 'ns"rcinat"# urmare a condiiilor premer!"toare momentului na1terii 1i dac"# pe %ondul unei sensi$ilit"i deose$ite# aceast" tensiune nervoas" ajuns" la ma3imum 'n momentul na1terii n-ar putea provoca o tul$urare psi ic" care s" !enere&e re&oluia uci!a1"# c iar dac" na1terea su$ aspect medical a decurs normal 1i %"r" complicaii o$streticale. In str/ns" corelaie cu caracterul %i&iolo!ic sau patolo!ic al tul$ur"rilor se a%l" 1i pro$lema discern"m/ntului mamei uci!a1e. Discern"m/ntul# ca %uncie de sinte&" 'ntre personalitate 1i consecin"# constituie capacitatea persoanei de a avea o repre&entare corect" a realit"ii la un moment dat# de a putea anticipa consecinele %aptelor sale 1i de a-1i or!ani&a motivat activitatea 'n vederea 'ndeplinirii acestora. <valuarea discern"m/ntului se %ace 'ntotdeauna raportat la %apta comis". In practica medico-le!al" psi iatric" s-au statuat trei !rade ale caracteri&"rii discern"m/ntului? p"strat# atenuat @sau diminuatA 1i a$olit. In primele dou" situaii e3ist" r"spundere penal"# 'n timp ce ultima duce la aplicarea prevederilor art. *+ din Codul penal @iresponsa$ilitateaA . <3ist" opinii potrivit c"rora tul$ur"rile pricinuite de na1tere tre$uie s" duc" la diminuarea discern"m/ntului:: respectiv c" acestea acionea&" asupra con1tiinei 1i voinei %emeii# alter/ndu-le.:> Intr-o alt" opinie se consider" c" noiunea de 0stare de tul$urare pricinuit" de na1tere. cuprinde# 'n lipsa altor preci&"ri le!ale# s%era mai lar!" a modi%ic"rilor psi ice asociate cu sarcina 1i na1terea# iar evaluarea discern"m/ntului tre$uie %"cut" 'n mod clasic# prin investi!area personalit"ii# a $olilor psi ice# a con1tiinei# a capacit"ilor co!nitive 1i volitive# a modului de comitere a %aptei# a antecedentelor etc.:+ Starea de tul$urare a mamei se sta$ile1te prin e3amen medical# psi ic 1i psi olo!ic. Tul$ur"rile ce survin 'n timpul na1terii sau imediat dup" na1tere pot %i determinate de tul$ur"ri psi oemoionale# emora!ii @'n timpul na1teriiA# 1oc o$stetrical. Aceast" stare se poate sta$ili cu at/t mai e3act cu c/t se e%ectuea&" mai aproape de momentul na1terii. Comportamentul %emeii va putea %i apreciat prin cercetarea cu atenie a antecedentelor patolo!ice# a evoluiei sarcinii# a constituiei somato-psi ice# a condiiilor 'n care a avut loc na1terea.:) C iar dac" 'mprejurarea ce prive1te tul$urarea psi ic" 'n care se !"se1te mama impune o$li!atoriu o e3perti&" medico-le!al"# sta$ilirea acestor st"ri nu e3clude utili&area 1i a altor mijloace de pro$". Din p"cate# 'n practica judec"toreasc"# starea de tul$urare a mamei
66 67

;. =eli1# Tratat de medicin le/al, <ditura medical"# =ucure1ti# 1)77# p.9)9 B.5.St"noiu# Pruncuciderea, 'n !"plicaii teoretice ale codului penal rom$n de ;.Don!oro& 1.a.# <ditura Academiei# =ucure1ti# 1)>1# p.4(4 68 Harald Oun!# 5i ai Ardeleanu# !"perti'a medico7le/al ,op. cit.# p. 1>1 69 ;. =eli1# #urs de medicin le/al# =ucure1ti# 1))7# p.1:*

Pagina 6 din 67

care '1i ucide copilul 'n condiiile art.1>> Cod penal se sta$ile1te 'ndeose$i pe $a&a conclu&iei e3perti&ei# ceea ce ne %ace s" ne punem 'ntre$area dac" nu cumva soluia juridic" ar %i su$ordonat" celei medico-le!ale.>( 1. $. Be&ultatul sau urmarea imediat" Speci%ic in%raciunii de pruncucidere este ca urmarea socialmente periculoas" s" ai$" drept re&ultat moartea copilului nou-n"scut. Dac" se produce un alt re&ultat# cum ar %i v"t"marea !rav" a s"n"t"ii ori in%irmitatea copilului# nu pre&int" interes pentru pruncucidere# deoarece tentativa nu este incriminat". In ca&ul 'n care activitatea de ucidere a %ost 'n 'ntre!ime e%ectuat"# dar re&ultatul @const/nd 'n moartea copiluluiA nu s-a produs# din motive independente de voina %"ptuitoarei @c/nd intervenia medicului 'l salvea&"A# aceasta r"spunde pentru in%raciunea de v"t"mare corporal" 'n raport de num"rul de &ile de 'n!rijiri medicale necesare pentru vindecare. 1. c. Baportul de cau&alitate 'ntre actele de violen" 1i re&ultat <ste necesar ca# 'ntre actul de a!resiune comis de mam" asupra propriului copil 1i re&ultatul const/nd 'n moartea copilului# s" se sta$ileasc" le!"tura de la cau&" la e%ect. In aceast" privin" sunt de e3aminat e%ectele pe care le are asupra acestui raport cau&al 1i# implicit# asupra r"spunderii penale a mamei# accidentele ce survin cu oca&ia na1terii# de natur" s" provoace moartea copilului sau ca&urile de nevia$ilitate. Ast%el# este posi$il ca moartea copilului s" survin" imediat dup" na1tere ca urmare a unor mal%ormaii con!enitale incompati$ile cu viaa @a%eciuni !rave contractate intrauterin# pneumonie# $ron opneumonie# menin!o-ence%alit" sau orice alt" cau&" de nevia$ilitateA. J"ptuitoarea# 'n cele mai multe situaii de acest !en# nu cunoa1te maladia copilului# ci acionea&"# %ie concomitent cu e%ectul# accentu/nd consecina %atal"# %ie ulterior producerii e%ectului respectiv# %iind 'n eroare asupra realit"ii. In ca&ul nevia$ilit"ii copilului# nu constituie impediment pentru r"spunderea penal" a mamei# deci 'n situaia 'n care copilul s-a n"scut viu 1i mama i-a suprimat viaa# apare indi%erent" orice cau&" pree3istent" care ar %i putut s" duc"# mai cur/nd sau mai t/r&iu# la acela1i re&ultat. Totu1i# in/nd seama de %ormarea unei ima!ini reale asupra tuturor %actorilor
70

B.5.St"noiu# Infraciunea de pruncucidere.#oncept.Propuneri de perfecionare a re/lementrii, 'n S.D.B. nr.4G1))(# p.1:+

Pagina 7 din 67

contri$utivi la e%ectul morii copilului# apare necesar"# 'n cadrul a%l"rii adev"rului# nevia$ilitatea ce tre$uie determinat" pe cale medical"# pentru a se avea 'n vedere de instana de judecat" la do&area pericolului social concret 1i# drept urmare# la individuali&area pedepsei. In celelalte situaii# 'n care moartea copilului survine imediat dup" na1tere# dar ca urmare a unor %actori independeni de aciunea sau inaciunea ulterioar" a mamei# care se a%l" 'n eroare cu privire la acei %actori# se 'nele!e c"# su$iectul pasiv# neav/nd calitatea de %iin" vie 'n momentul interveniei delictuale# nu e3ist" pruncucidere. Ins"# este posi$il ca %"ptuitoarea s" acione&e concomitent cu e%ectele $olilor respective E a1a numitele ca&uri de cone3iune a mai multor %actori @'n ca&ul a%eciunilor intrauterine E pneumonii# $ron opatii# de$ilitate con!enital" - anomalii de de&voltare E mal%ormaii# imaturitateA suprim/nd viaa copilului cu un moment mai devreme. Copilul %iind 'nc" viu 'n momentul actului a!resiv# dar nevia$il# r"spunderea penal" nu poate %i 'nl"turat".>1 Asemenea situaii# 'ns" impun aplicarea de circumstane atenuante# 'ntruc/t evoluia $olilor spre un re&ultat si!ur E moartea copilului E unit" cu 'mprejurarea c" mama se a%la# la data respectiv"# 'n stare de puternic" tul$urare pricinuit" de na1tere 1i deci 'n imposi$ilitatea de a aprecia corect situaia copilului# pledea&" pentru m"sura respectiv". Actele involuntare ale %"ptuitoarei nu intr" su$ incidena in%raciunii de pruncucidere 1i# ca atare# nu pot constitui primul termen al raportului de cau&alitate.>4 Aceste acte pot %i inte!rate 'ntr-un sistem cau&al 'n ca&ul uciderii din culp"# adic" atunci c/nd mama ucide copilul din neatenie sau ne!lijen"# %"r" pre&ena elementului 0tul$urare pricinuit" de na1tere.. Ast%el# o t/n"r" %at" !ravid" la termen este cuprins" 'n timpul nopii de dureri a$dominale. Cre&/nd c" a r"cit# se duce s"-1i %ac" un ceai# dar acolo cade jos 1i este !"sit" dimineaa 'n nesimire de sora sa# iar copilul nou-n"scut# as%i3iat. Transportat" la maternitate se constat" o stare de colaps !rav cu anemie# 'n urma unei emora!ii puternice. Se reine# ast%el# ca %iind un ca& tipic de as%i3ie involuntar"# mama a%l/ndu-se 'n imposi$ilitatea de a da asisten" nou-n"scutului.>9 Ceea ce determin" 'ncadrarea %aptei 'n art. 1>> Cod penal# ca in%raciune de pruncucidere# nu este tul$urarea determinat" de 'mprejur"ri l"turalnice procesului %i&iolo!ic al na1terii# ci starea psi o%i&iolo!ic" anormal" ce se poate produce 'n timpul na1terii.
71 72

I. Do$rinescu# op.cit# p.11+ Al. =oroi # Pruncuciderea i , op. cit.# p.4+ 73 I. Do$rinescu E op. cit.# p.11).2 5. Qer$ac # 5edicina judiciar, <ditura medical"# =ucure1ti# 1)7+# p.*41

Pagina # din 67

Comple3ul de situaii con%lictuale premer!"toare 1i e3terioare na1terii# ca 1i consecina acestora asupra psi icului %emeii E aceea de a se teme de reacia p"rinilor sau de opro$iul celor din jur E nu sunt dec/t motivaii ale actului de ucidere# mo$iluri ale s"v/r1irii %aptei# neput/ndu-li-se da e%ect juridic 'n 'nelesul de 0tul$urare de na1tere.# ast%el cum prevede art. 1>> Cod penal. At/t aceste 'mprejur"ri# c/t 1i reacia psi o!en" depresiv" %a" de actul comis nu repre&int" dec/t circumstane personale# care urmea&" a %i avute 'n vedere la individuali&area pedepsei.>*

74

Tri$unalul Suprem# sec. penal"# dec. nr. 9+:7G1)>1# C.D.# 1)>1

Pagina $ din 67

Seciunea 4. Latura su$iectiv". Jelurile inteniei 1i speci%icul acesteia Latura su$iectiv" ca element al coninutului constitutiv al in%raciunii cuprinde totalitatea condiiilor cerute de le!e cu privire la atitudinea con1tiinei 1i voinei in%ractorului %a" de %apt" 1i urm"rile acesteia# pentru caracteri&area %aptei ca in%raciune. Mi su$ aspectul laturii su$iective# este necesar ca intenia de a ucide# care pre&idea&" s"v/r1irea %aptei# s" se %i n"scut sau s" se %i %ormat ca urmare 1i su$ impulsul st"rii de tul$urare psi ic" consecutiv na1terii# 'n condiiile unei iresponsa$ilit"i sau responsa$ilit"i a%ectate de aceast" stare. De aceea# intenia de a ucide se mani%est"# 'n acest ca&# ca intenie spontan"# repentin" sau impetuoas" caracteri&at" prin aceea c" se na1te 1i se e3ecut"# su$ in%luena impetuoas" a acestei tul$ur"ri psi ice# simultan sau 'n intervalul de timp c/t aceasta persist"# %iind incompati$ile cu premeditarea. Putem a%irma c" este o %orm" de $oal" a%lat" la !rania dintre mani%estarea omului normal 1i responsa$il 1i a celui lipsit de r"spundere penal".>7 -u este posi$il" nici provocarea 'n ca& de pruncucidere# deoarece victima nu are posi$ilitatea s" e%ectue&e un act provocator. In ca&ul 'n care# ot"r/rea de a ucide copilul este anterioar"# pree3istent" apariiei tul$ur"rii consecutive na1terii# nu poate %i vor$a despre o intenie de a ucide %ormat" ca e%ect 1i su$ imperiul respectivelor st"ri de tul$urare psi opatolo!ice 1i# 'n consecin"# nici de 'ncadrarea %aptei ca in%raciune de pruncucidere prev"&ut" 'n art. 1>> Cod penal. In aceste ca&uri ot"r/rea de a ucide copilul ce se va na1te este luat" de o$icei cu mult timp 'nainte sau 'n %uncie de situaia dinainte de na1tere# ca o intenie pree3istent" sau preconstituit" de a ucide copilul care se va na1te. Ast%el# 'n cau&" penal"# prin sentina penal" nr. +: din 4( martie 4((9 a Tri$unalului =oto1ani inculpata a %ost condamnat" pentru in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art.1>* alin. 1 raportat" la art. 1>7 alin.1 lit 0c. din Codul penal# rein/ndu-se c"# d/nd na1tere unui copil %"r" a %i asistat"# dup" ce a rupt cordonul om$ilical l-a stran!ulat cu o s%oar" 1i l-a ascuns 'ntr-o c"pi" de %/n unde a %ost descoperit ulterior. Apelul inculpatei a %ost respins ca ne%ondat# prin deci&ia penal" nr.1>* din 1: iunie 4((9 a Curii de Apel Suceava. At/t 'n %ond c/t 1i 'n apel s-a cerut sc im$area 'ncadr"rii juridice a %aptei 'n in%raciunea de pruncucidere# cerere c"reia nu i s-a dat curs. In spe" s-a pro$at c" 'n timpul sarcinii inculpata a 'ncercat de dou" ori s" avorte&e prin

75

Al.=oroi# op. cit.# p.1>(

Pagina !% din 67

'n!ur!itarea unor medicamente# ast%el c" uciderea copilului n"scut viu nu mai poate %i pus" pe seama tul$ur"rii pricinuite de na1tere.>: Atunci c/nd elementul pertur$ator este ie1it din comun# av/nd repercursiuni asupra intelectului 1i voinei 'ntr-o asemenea m"sur" 'nc/t mama nu 'nele!e semni%icaia actelor sale sau nu mai poate %i st"p/n" pe ele# intervine cau&a de iresponsa$ilitate prev"&ut" de art. *+ Cod penal# care 'nl"tur" caracterul penal al %aptei. Ast%el# o $olnav" de 44 ani# primipar"# 'nainte de a na1te este 'nscris" la dispensarul medical local# unde i se %ace controlul periodic. Intr-o diminea" este !"sit" 'n stare de o$nu$ilare con%u&"# ar"ta la toat" lumea c" 0s-a su$iat.# iar cadavrul copilului a %ost !"sit 'n curtea casei. Dia!nosticul pus E con%u&ie pe %ond oli!o%ren ipotiroidic..>> Dar se 'nt/mpl"# 'n st"rile limit" sau peri%erice 'n care# dat" %iind comple3itatea mani%est"rilor# s" nu e3iste posi$ilitatea 1tiini%ic" de a se emite un avi& medical concludent asupra provenienei 1i intensit"ii tul$ur"rilor# nu se poate %ormula o conclu&ie cert" asupra relaiei dintre mani%est"rile v"dit pertur$atoare ale mamei 1i actul de ucidere. <tiolo!ia neurolo!ic" a le u&elor este deose$it de complicat"# unele alter"ri sunt imprecise sau nesemni%icative 'n determinarea st"rii de $oal" pricinuit" de na1tere 1i c iar 'n ca&ul aceluia1i tip de $oal". Mtiina medical" nu a reali&at 'nc" o determinare a ca&urilor c imice 1i nu este 'n m"sur" 'ntotdeauna s" o%ere medicului posi$ilitatea s" emit" un avi& si!ur 'ntr-un ca& concret. In cele mai multe ca&uri 'ns"# %"ptuitoarea este e3aminat" mai t/r&iu# 'n momentul descoperirii %aptei# c/nd anumii indici au disp"rut prin e%ectul modi%ic"rilor or!anismului# ast%el c" instanele de judecat" - 'ntruc/t sunt o$li!ate s" lucre&e cu date precise# ne%iindu-le permis" introducerea soluiilor de nesi!uran" c/nd se are 'n vedere li$ertatea persoanei E tre$uie s" recur!" la suplimentarea datelor in%ormaionale# eventual la o e3perti&" psi olo!ic". In dovedirea %aptului c" mama 1i-a ucis copilul 'n timp ce se a%la 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere# a1a cum cere art. 1>> Cod penal# este necesar" 1i e%ectuarea unei e3perti&e medicale# prin care s" se ateste c"# 'n condiiile concrete ale comiterii %aptei# mama a acionat su$ st"p/nirea unei asemenea tul$ur"ri. C/nd e3aminarea medico-le!al" nu a %ost e%ectuat" imediat dup" na1tere# 'n %ormularea conclu&iilor sale# medicul le!ist va ine seama 1i de 'mprejur"rile de %apt ce re&ult" din actele de cercetare penal" ori judec"toreasc".

76 77

T.O. Suceava# sent. nr. +:G4((9 'n 6Dreptul. nr.11G4((9# p.441 I. Do$rinescu# Infraciuni contra vieii persoanei , op.cit., p.+827+8+

Pagina !1 din 67

Dac" 'n conclu&iile e3perti&ei medico-le!ale psi iatrice# e%ectuat" 'n cursul urm"ririi penale# se arat" numai c" inculpata nu pre&int" - la data e3amin"rii E tul$ur"ri psi ice 1i c" ea 1i-a ucis copilul 0cu discern"m/nt inte!ru.# instana de judecat" nu-1i poate %orma convin!erea pe aceste simple a%irmaii nemotivate# care nu corespund cerinelor unei veri%ic"ri temeinice. <a tre$uie s" dispun" re%acerea e3perti&ei# urm/nd ca e3perii s" ar!umente&e 1tiini%ic# dup" e3aminarea actelor dosarului# conclu&ia lor cu privire la e3istena 0tul$ur"rii pricinuit" de na1tere.# adic" a acelei st"ri psi o-%i&iolo!ice de natur" a in%luena con1tiina 1i a altera voina# care conduce la uciderea nou-n"scutului. Dup" re%acerea e3perti&ei# instana va aprecia toate pro$ele potrivit propriei convin!eri 1i va ot"r' dac" inculpata a s"v/r1it in%raciunea de pruncucidere sau cea de omor cali%icat. Ast%el# 'ntr-o spe"# inculpata a n"scut sin!ur" 1i# imediat dup" na1tere# a aplicat copilului mai multe 'nep"turi cu e%ect mortal. Primul e3amen medical constat" la mam" doar o ruptur" de perineu# %"r" alte semne clinice deose$ite. 5edicul le!ist este de p"rere 'ns" c" inculpata a avut o na1tere la$orioas" cu ruptur" de perineu 1i s-a a%lat 'n stare de tul$urare neuro-psi ic". 5edicii de la Institutul 05ina 5inovici. nu au con%irmat raportul medicului le!ist# dar au propus s" se cear" un e3amen psi iatric# comisia constat/nd e3istena unui traseu iritativ di%u&# relevat ence%alo!ra%ic pentru care inculpata 0a putut. s" pre&inte o stare psi ic" deose$it"# %apta urm/nd# datorit" 1i altor date re&ultate din pro$e# s" %ie 'ncadrat" 'n 0pruncucidere..>+ Soluia instanei este realist". At/ta vreme c/t o ampl" investi!are medical" nu a reu1it s" depiste&e clinic sursa tul$ur"rii# dar nici n-a in%irmat-o# c"ci a utili&at e3presia 0poate.# devine justi%icat procedeul instanei de a lua 'n considerare %actorii adiaceni# corespun&"tori condiiilor 'n care mama a n"scut @ruptur" de perineu# care implic" dureri mari2 condiii improprii de na1tereA 1i care# 'n unire cu potenialitatea st"rii patolo!ice# au constituit elemente su%iciente pentru reinerea st"rii de tul$urare pricinuit" de na1tere.>) In alt" spe"# inculpata 'n v/rst" de 41 ani# de pro%esie asistent" de ocrotire# a %ost trimis" 'n judecat" pentru s"v/r1irea in%raciunii de pruncucidere. Intrein/nd relaii cu un $"r$at# inculpata a r"mas 'ns"rcinat"# lucru pe care nu l-a 'mp"rt"1it nim"nui. Jiind numit" asistent" de ocrotire 'ntr-o circumscripie sanitar"# c/nd deja sarcina era vi&i$il"# de1i a luat m"suri de a o ascunde# %iind 'ntre$at" de moa1"# de sora pediatr" 1i de medicul de circumscripie asupra st"rii de !raviditate# a ne!at cu t"rie acest lucru. Simind durerile na1terii accentu/ndu-se# 'ntr-o sear"# inculpata su$ prete3tul c" nu se simte $ine 1i nu vrea s"78 79

Tri$. Suprem# sec. penal"# dec. nr. 7*)G1)>7 'n I.Do$rinescu# Infraciuni op. cit., p.144 Al.=oroi# Pruncuciderea i , op.cit., p.9279+

Pagina !2 din 67

1i deranje&e cole!ele de serviciu cu care locuia 'n aceea1i camer"# s-a culcat 'n alt" 'nc"pere a dispensarului. In timpul nopii# d/ndu-1i seama c" urmea&" s" nasc"# s-a dus de mai multe ori la P.C.-ul cl"dirii# lu/nd la un moment dat 1i o %oar%ec" din sala de tratamente 'n vederea t"ierii cordonului om$ilical2 pe la mie&ul nopii# inculpata a n"scut 'n P.C. un copil viu# a t"iat sin!ur" cordonul om$ilical 1i a 'nvelit copilul 'ntr-un jerseu# apoi a a1teptat p/n" a eliminat placenta# re%u&/nd ajutorul o%erit de cole!ele de serviciu care au au&it 1i $"nuit ce se 'nt/mpl" 'n P.C. Dup" na1terea copilului# inculpata l-a dus# 'nvelit 'n jerseu# 'ntr-o camer" nelocuit" din alt corp de cl"dire unde l-a pus 'ntr-un pat 1i l-a 'nvelit cu o p"tur". Pentru 'nl"turarea urmelor doveditoare ale na1terii# inculpata a luat ap" cald" din dispensar# a dus-o 'n P.C.# s-a sp"lat 1i a 1ters urmele de s/n!e. Dup" aceasta s-a re'ntors 'n dispensar. In sala de na1tere a 'ncercat s" dea ajutor altei %emei internate de ur!en" pentru na1tere# dup" care s-a dus 1i s-a culcat. A doua &i diminea"# su$ prete3tul c" are munc" de teren# inculpata a plecat la locuina unei alte cole!e de serviciu# de unde a revenit la dispensar# dup"-amia&"# c/nd a luat cadavrul copilului# pe care l-a pus 'n saco1a sa. Or!anele de poliie# sesi&ate despre acest ca&# au dispus internarea acesteia 'n spital# unde inculpata a ne!at iniial %aptul c" a n"scut# apoi a susinut c" a avortat# copilul c"&/nd 'n P.C.# dar 'n urma cercet"rii la %aa locului a recunoscut c" nou-n"scutul este mort 1i se a%l" 'ntr-o saco1". S-a reinut c" mama# de1i a n"scut %"r" complicaii# s-a a%lat totu1i 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de sarcin" 1i na1tere# deoarece era nec"s"torit"# a purtat sarcina pe ascuns# 'n circumstane psi otraumati&ante care i-au creat o atitudine ostil" %a" de produsul de concepie# tr"irile majore %iind de %ric" 1i ru1ine# apoi la na1tere# neasistat"# ascuns"# 'n condiii improprii# i s-au e3arce$at aceste sentimente p/n" la o stare de panic". Starea respectiv" nu are 'ns" relevan"# se arat" 'n ot"r/re# deoarece e3prim" situaii con%lictuale premer!"toare 1i e3terioare na1terii# iar teama %a" de reacia p"rinilor 1i opro$iul celor din jur nu sunt dec/t motivaii ale actului de ucidere# %"r" 'neles de tul$urare pricinuit" de na1tere.+( In alte situaii# tul$urarea pricinuit" de na1tere poate s" duc" doar la alterarea discern"m/ntului 1i nu la a$olirea lui. In aceste 'mprejur"ri se pune pro$lema dac" nu ne a%l"m 'n ipote&a unei capacit"i penale atenuate# c/nd mama# de1i responsa$il"# se a%l" 'ntr-o situaie special" 'n care tul$urarea a a%ectat doar 'ntr-o anumit" m"sur" capacitatea sa de a 'nele!e 1i de a voi. <ste vor$a# deci# despre o persoan" responsa$il" care# datorit" situaiei 'n care se a%l"# e suscepti$il" de o sanciune mai redus". Aceast" concepie a %ost consacrat" le!islativ 'n art. +) din codul penal italian# prin care se admite atenuarea sanciunii 'n ca&ul
80

Al.=oroi# Pruncuciderea # op. cit.# p.99-9*

Pagina ! din 67

capacit"ii atenuate. In acela1i sens# con%orm para!ra%ului 41 din codul penal !erman# capacitatea atenuat" constituie o cau&" de reducere %acultativ" a pedepsei# cu condiia ca aceast" capacitate de 'nele!ere 1i voin" s" %ie puternic diminuat" ca urmare a tul$ur"rilor psi ice. In le!islaia penal" rom/n" nu e3ist" o dispo&iie e3plicit" 'n acest sens# ca& 'n care vor %i incidente dispo&iiile art. >4 al codului penal# con%orm c"rora# pentru individuali&area sanciunii penale tre$uie s" se in" seama 1i de persoana in%ractorului. +1 Totu1i# se poate aprecia c" o consacrare le!islativ" a teoriei responsa$ilit"ii limitate e3ist" 'n ca&ul pruncuciderii# aceasta %iind considerat" de c"tre le!iuitor ca o %orm" atenuat" a omorului# %iind sancionat" cu o pedeaps" mai u1oar"? 'nc isoare de la 4 la > ani. Baiunile acestei atenu"ri stau tocmai 'n alterarea discern"m/ntului mamei 'n urma na1terii ast%el 'nc/t ea se a%l" 'ntr-o situaie special" care justi%ic" atenuarea pedepsei.+4

81 82

,.Antoniu# :inovia penal, <ditura Academiei# =ucure1ti# 1))7# p.44*-447 Andreea Todan# Pruncucidere.#ontroverse, 'n B.D.P. nr.9G1)))# p.11+

Pagina !! din 67

CAPITOLUL I; - Jorme . 5odalit"i. Sanciuni Seciunea1. Jormele in%raciunii de pruncucidere? in%raciunea consumat" 1i tentativa Pruncuciderea %iind# ca 1i omorul# o in%raciune material" care are ca urmare imediat" producerea unui re&ultat# este suscepti$il" de des%"1urare 'n timp 1i deci# de e%ectuarea unor %orme imper%ecte# acte premer!"toare @preparatoriiA 1i tentativ". Cele dou" %orme nu sunt pedepsite 'n ca&ul in%raciunii de pruncucidere. Aceste acte pot c"p"ta 'ns" relevan" penal" 'n situaia 'n care %apta a %ost sav/r1it" 1i s-a produs uciderea copilului# ele %iind 'n acest ca&# a$sor$ite 'n coninutul in%raciunii de pruncucidere In%raciunea se consum" 'n momentul 'n care aciunea de ucidere a produs moartea copilului. Dac" nu se produce re&ultatul# violenele e3ercitate se vor putea 'ncadra 'n unul din te3tele care incriminea&" loviturile sau v"t"m"rile corporale @art. 1+(-1+4# Cod penalA.+9 Seciunea 4. 5odalit"i Pruncuciderea poate pre&enta di%erite modalit"i %aptice# determinate de 'mprejur"rile 'n care s-au comis %aptele. De aceste modalit"i se va ine seama la sta$ilirea pedepsei# 'n m"sura 'n care ele s-au r"s%r/nt asupra st"rii de tul$urare.+* 4.1. Pruncuciderea prin comisiune 5oartea violent" comisiv" se poate reali&a prin mai multe mijloace# 'n aceste ca&uri put/nd interveni? as%i3ia mecanic"2 lovirea capului2 a!eni. aA As%i3ia mecanic"?

83 84

;.Don!oro&#1.a., !"plicaii teoretice , vol.III# <ditura All=ecF# =ucure1ti# 4((9# p.1)9 , .-istoreanu# Al.=oroi# op.cit.# p.)>

Pagina !" din 67

Su%ocarea? se poate produce prin astuparea ori%iciilor respiratorii e3terne# prin o$turarea %arin!elui# 'n!roparea 'n p"m/nt# compresiune toraco-a$dominal"# 'nc iderea 'ntrun spaiu lipsit de aer. Astuparea ori%iciilor respiratorii e3terne se %ace cu corpuri care las" urme# cum ar %i? m/na# perna# es"turi sau corpuri moi. O$turarea %arin!elui se %ace cu corpi str"ini @ /rtii# c/rpe# vat"A2 'n!roparea noun"scutului 'n p"m/nt sau 'n alt mediu pulvirulent. Stran!ularea @cu m/na sau laulA las" urme evidente 1i caracteristice la nivelul !/tului su$ %orme de ec imo&e 1i &!/rieturi. Inecarea se poate %ace prin aruncarea nou-n"scutului 'n ap" sau introducerea lui 'ntrun recipient cu ap". $A Lovirea Lovirea corpului nou-n"scutului cu sau de corpuri contondente. Traumatismul craniocere$ral# %racturi ale mem$relor# rupturi de or!ane interne pot %i produse prin lovirea direct" cu un corp dur# lovirea de un corp dur @perete# mo$il"A sau aruncare de la 'n"lime. Pl"!ile prin instrumente ascuite se !"sesc 'n special la nivelul !/tului 1i al capului. cA A!enii %i&ici 1i cei c imici sunt rar 'nt/lnii 'n ca&ul pruncuciderii. In vederea dia!nosticului corect al le&iunilor de violen" e3ercitate asupra unui noun"scut# medicul va tre$ui s" elimine unele st"ri patolo!ice peri-natale sau neo-natale ce se inter%erea&" cu moartea violent". In dia!nosticul di%ereniat al pruncuciderii tre$uie avute 'n vedere 1i unele situaii accidentale sau alteori intenionate ce pot su!era o moarte violent" perinatal"? - na1terea precipitat" repre&int" 1R din totalitatea na1terilor 1i se produce consecutiv unei contracii tetani%orme a uterului urmat" de e3pul&ie rapid"2 - na1terea 'n P.C.-uri este de asemenea mai %recvent invocat" de primipare# %iind pus" pe seama con%u&iei de%ecaiei cu durerile na1terii ori cu travaliul precipitat# dar va putea %i admis" numai 'n unele condiii @lipsa le&iunilor circum%eriniale de 'mpin!ere a capului 'n P.C.# lipsa aspiratelor intrapulmonare din aceste medii# pre&ena unui cordon rupt 1i net"iat sau desistat# etc.A2 - c"derea accidental" a nou-n"scutului din m/na unei tere persoane ce asist" la na1tere# mai ales 'n condiii de asisten" empiric"# este %avori&at" de e3istena lui verni3 caseosa 1i se soldea&" cu le&iuni cranio-cere$rale unipolare datorit" c"derii nou-n"scutului cu capul 'n jos2

Pagina !6 din 67

- as%i3ia prin circulare de cordon 1i stran!ulare consecutiv" va %i admis" 'n condiiile unor cordoane lun!i# cu circulare str/nse# apte a comprima carotidele# precum 1i 'n pre&ena unui 1an discret de stran!ulare vi&i$il 'n jurul !/tului 1i spre om$ilic# cu venele om$ilicale dilatate spre placent" 1i totul 'n pre&ena unui pulmon nerespirat2 - producerea unor le&iuni prin autoasisten" se soldea&" cu dela$r"ri comisuro-$ucale# consecutiv introducerii m/inii 'n !ura %"tului 'n e%ortul de de!ajare a capului# sau mai %recvent prin e3coriaii 1i ec imo&e su$mandi$ulare# orientate cu concavitatea 'n sus 1i consecutive aceluia1i e%ort. 4.4. Pruncuciderea prin omisiune Pruncuciderea prin omisiune se caracteri&ea&" prin %aptul c" mama pruncuci!a1" nu acord" 'n!rijirile necesare nou-n"scutului# re&ultatul imediat %iind moartea acestuia. Ast%el# s-a decis c" mama care# dup" na1terea unui copil viu# l-a dus 'ntr-o curte str"in" unde l-a a$andonat 'n %ri! de&$r"cat 1i# din aceast" cau&"# copilul a 'ncetat din via"# a comis in%raciunea de pruncucidere 1i nu pe aceea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# deoarece aceasta din urm" presupune numai intenia autorului de a se sustra!e de la 'ndatoririle de pa&" 1i 'n!rijire %"r" intenia de provocare a morii victimei. Seciunea 9. Sanciunea pentru in%raciunea de pruncucidere 9.1. Pedeapsa principal" In%raciunea de pruncucidere se pedepse1te cu 'nc isoare de la 4 la > ani. In ca& de recidiv"# pedeapsa se majorea&"# iar 'n ca& de circumstane atenuante se reduce la minimul special# dup" re!ulile comune.+7 In%raciunea de pruncucidere nu se asimilea&" cu omorul# 'n ceea ce prive1te aplicarea unor a!ravante speciale2 dac" o inculpat" care a s"v/r1it o in%raciune de pruncucidere# s"v/r1e1te un omor# nu se %ace pentru acest omor aplicarea a!ravantei privind pluralitatea de crime+: 2 'n ca&ul decretelor de !raiere care e3ceptea&" de la !raiere pe in%ractorii vinovai de omor# nu se e3tinde e3cepia de la pruncucidere. Toate acestea dovedesc c" le!iuitorul a avut 'n vedere starea neuropsi ic" speci%ic" 1i contri$uia ei la s"v/r1irea %aptei.
85 86

I. Do$rinescu# op. cit. ;.Papadopol# ;ot 'n B.B.D. nr.4G1)>># p.*7

Pagina !7 din 67

A1adar# se consider" c" acest tratament penal poate %i 1i mai mult 'm$un"t"it prin a3area lui# nu pe un re!im de privare de li$ertate ci pe un re!im semidesc is de e3ecutarea a pedepsei# care s" permit" condamnatei s" p"stre&e le!"turile de !rup social 'n timpul e3ecut"rii pedepsei 1i s"-1i %orme&e un alt ori&ont asupra demnit"ii ei de %emeie 1i a 'ndatoririlor pe care le are 'n societate.+> 9.4. Considerente privind circumstanele a!ravante 1i circumstanele atenuantele!"turi cu alte in%raciuni In%raciunea de pruncucidere se aseam"n" cu in%raciunea din !rupa omuciderii prin o$iectul juridic 1i material# c/t 1i prin activitatea tipic"# dar se deose$e1te de %iecare dintre aceste in%raciuni prin calitatea su$iectului activ @numai mama nou-n"scutului poate %i autoarea 'n ca&ul in%raciunii de pruncucidereA calitatea su$iectului pasiv @victima tre$uie s" %ie nou-n"scutA# condiia special" cerut" la na1tere 1i condiia special" cerut" pentru latura su$iectiv" privind 0starea de tul$urare. a autoarei. Ja" de omorul descendentului# prev"&ut de art. 1>7 alin. 0c.# Cod penal# pruncuciderea se deose$e1te prin condiia 0st"rii de tul$urare. pricinuit" de na1tere# su$ aspectul laturii su$iective 1i prin condiia 0imediat dup" na1tere. su$ aspectul laturii o$iective. Or!anul de urm"rire penal"# date %iind di%icult"ile de determinare a acestor condiii# e%ectuea&" uneori trimiterea 'n judecat" pentru in%raciunea cea mai !rav"# adic" omorul cali%icat# consider/nd c" revine ap"r"rii sarcina de a dovedi elementele caracteristice in%raciunii juridice. Un asemenea procedeu este !re1it. Or!anul de urm"rire penal" are o$li!aia s" e3amine&e %iecare element al in%raciunii pe care o reine# insist/nd asupra particularit"ilor 1i a tuturor 'mprejur"rilor care servesc la 'ncadrarea juridic" corespun&"toare. Pruncuciderea mai tre$uie di%ereniat" de in%raciunea prev"&ut" de art. 91* Cod penal. Aceast" in%raciune este privitoare la punerea 'n primejdie a unei persoane 'n neputin" de a se 'n!riji# dac" se comite# nu cu intenia de a ucide copilul a%lat %"r" ajutor imediat dup" na1tere# nu este 'ndreptat" 'mpotriva vieii acestuia# ci 'mpotriva 'ndatoririlor le!ate de 'n!rijire a copilului de c"tre acela care-l are su$ pa&".

87

I.Do$rinescu# op.cit.# p.14:

Pagina !# din 67

Dac" a$andonarea# de c"tre mama sa# a copilului nou-n"scut# s-a %"cut cu intenia de a-l ucide# va e3ista in%raciunea de pruncucidere 1i nu aceea prev"&ut" de art. 91* din Codul penal. <ste discuta$il dac" 'n ca&ul de mai sus e3ist" un concurs real 'ntre cele dou" in%raciuni @in%raciunea prev"&ut" de art. 91* %iind socotit" ca un mijloc 'n s"v/r1irea celeilalte in%raciuniA. Credem c" nu este concurs 'ntruc/t in%raciunea de pruncucidere a$soar$e 'n c ip natural toate aciunile @inaciunileA prin care se ajun!e la suprimarea vieii victimei.++ Ast%el# s-a decis c" mama care# dup" na1terea unui copil viu# l-a dus 'ntr-o curte str"in" unde l-a l"sat 'n %ri! de&$r"cat @motiv pentru care a 'ncetat din via"A a comis in%raciunea de pruncucidere 1i nu pe aceea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# deoarece aceasta din urm" presupune numai intenia le!al"# de pa&" 1i 'n!rijire# %"r" intenia de provocare a morii victimei. +) Intr-un alt ca&# Tri$unalul Suprem prin sentina nr. *(>G1))) a reinut 'n sarcina inculpatei in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art. 1>*-1>7 lit. 0c. 1i 0d. Cod penal 1i nu cea de pruncucidere# constat/ndu-se 'n %apt c" inculpata 1i-a a$andonat %iul 'n v/rst" de 9 s"pt"m/ni 'ntr-un va!on CJB# copilul deced/nd datorit" e3punerii prelun!ite la %ri! 1i neacord"rii 'n!rijirilor speci%ice. Cer/ndu-se 'n apel sc im$area 'ncadr"rii juridice din in%raciunea de omor cali%icat# 'n cea de pruncucidere# acesta a %ost respins ca %iind ne%ondat# din nici o pro$" a dosarului nere&ult/nd c" inculpata s-ar %i a%lat 'ntr-o puternic" stare de tul$urare pricinuit" de na1terea copilului# dimpotriv" ea a c"utat o persoan" c"reia s"-l 'ncredine&e spre cre1tere# dar ne!"sind-o 1i ne%iind primit" acas" de c"tre p"rini# s-a ot"r/t s"-l a$andone&e 'n va!onul de tren# %apta sa constituind in%raciunea de omor cali%icat s"v/r1it cu intenie indirect")(. Pe de alt" parte 'ns"# %apta 'nvinuitei de a l"sa @a$andonaA copilul nou-n"scut# 'n casa sc"rii unui $loc locuit# 'n apropierea u1ilor apartamentelor# nu constituie? - nici in%raciunea de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> Cod penal# 'ntruc/t asupra nou-n"scutului nu s-au e3ercitat acte de violen" 1i nici alte manevre de curmare a vieii# iar tentativa la aceast" in%raciune nu este incriminat"2 - nici tentativa la in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art. 1>* com$inat cu art. 1>7 lit. 0c. 1i 0d. cod penal# 'ntruc/t 'nvinuita nu a e3ercitat acte de violen" asupra victimei2 - nici in%raciunea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# prev"&ut" de art. 91* Cod penal# deoarece nu s-a reali&at latura o$iectiv" a acestei in%raciuni#
88 89

, .Antoniu# op.cit.# p.1(* Al. =oroi# PruncucidereaC# op.cit.# p.*7 90 Dan Lupa1cu# #ule/ere de practic juridiar n materie penal pe anul +111 # <ditura Bosetti# =ucure1ti# 4((1# p. 14(-141

Pagina !$ din 67

care cuprinde aciunea-inaciunea su$ %orma mani%est"rii alternative E p"r"sirea# alun!area sau l"sarea %"r" ajutor# precum 1i punerea 'n pericol iminent a vieii# s"n"t"ii sau inte!rit"ii corporale.. Prin re&oluia Parc etului de pe l/n!" Tri$unalul Dolj nr.+11GPG4*.(4.1))> se arat" ast%el c"# 'n &iua de 1> decem$rie 1)):# 'nvinuita a dat na1tere unui copil %"r" s" %ie asistat" medical. Imediat dup" na1tere# a 'n%"1urat copilul nou-n"scut 'ntr-un pulov"r de l/n" 1i a mers 'n apropiere# la un $loc locuit# l"s/nd copilul 'n casa sc"rii# 'n imediata apropiere a apartamentelor# cu intenia v"dit" ca acesta s" %ie !"sit de 'ndat" de locatari# ceea ce s-a 1i 'nt/mplat# copilul %iind internat 'n spital. La scurt" vreme a %ost identi%icat" 1i 'nvinuita# care a %ost 1i ea internat" 'n acela1i spital# relu/ndu-1i o$li!aiile materne. Din raportul de e3perti&" medico-le!al" psi iatric"# re&ult" c" %apta de a$andon a copilului nou-n"scut a %ost comis" de 'nvinuit" pe %ondul unei puternice tul$ur"ri pricinuite de na1tere# datorit" unei reacii depresiv-an3ioase# cu %enomene de deconcentrare mintal". Comportamentul 'nvinuitei a %ost determinat de reacii de scurt-circuit de intensitate psi otic" care i-au alterat discern"m/ntul. Japta sus-menionat" a 'nvinuitei nu constituie? nici in%raciunea de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> Cod penal# 'ntruc/t asupra nou-n"scutului nu s-au e3ercitat acte de violen" 1i nici alte manevre de curmare a vieii# iar tentativa la aceast" in%raciune nu este incriminat"2 nici tentativa la in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art. 1>* com$inat cu art. 1>7# lit. 0c. 1i 0d. Cod penal# 'ntruc/t 'nvinuita nu a e3ercitat acte de violen" asupra victimei2 nici in%raciunea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# prev"&ut" de art. 91* Cod penal# deoarece nu s-a reali&at latura o$iectiv" a acestei in%raciuni# care cuprinde aciunea-inaciunea su$ %orma mani%est"rii alternative E p"r"sirea# alun!area sau l"sarea %"r" ajutor# precum 1i punerea 'n pericol iminent a vieii# s"n"t"ii sau inte!rit"ii corporale. Ja" de cele e3puse mai sus# urmea&" a se dispune 'ncetarea urm"ririi penale. Se impune un scurt comentariu 1i anume? 1. Soluia de 'ncetare a urm"riri penale adoptat" de procuror 'n spe" redat" mai sus# se 'ntemeia&" pe o tripl" ne!aie 1i anume? nu e3ist" nici in%raciunea de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> Cod penal2 nici tentativ" la in%raciunea de omor cali%icat prev"&ut" de art# 1>* com$inat cu art. 1>7# lit 0c. 1i 0d. Cod penal2 nici in%raciunea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# prev"&ut" de art. 91* Cod penal.

Pagina "% din 67

Aceast" e3aminare e3 austiv" a tuturor posi$ilit"ilor de 'ncadrare juridic" a %aptei comise de 'nvinuit" pre&int" interes pentru practicieni 1i de aceea# 'n cele ce urmea&" voi proceda la o ad/ncire a ar!ument"rii 'n drept din re&oluia adoptat" 'n cau&". In ceea ce prive1te in%raciunea de pruncucidere# prev"&ut" de art. 1>> Cod penal# este de %"cut su$linierea c"# 'n mod !re1it 'n cau&" s-a dispus 'nceperea urm"ririi penale pentru aceast" in%raciune# din moment ce a$andonarea copilului nou-n"scut imediat dup" na1tere nu a avut ca urmare moartea acestuia# iar tentativa la aceast" in%raciune nu este incriminat". Soluia corect" ar %i %ost scoaterea de su$ urm"rirea penal". In literatura juridic"# s-a susinut 1i 'n practica judiciar" s-a decis c" ne a%l"m 'n pre&ena in%raciunii de pruncucidere numai atunci c/nd %apta este determinat" de starea psi o-%i&iolo!ic" anormal" ce se poate produce 'n timpul na1terii. Situaiile con%lictuale premer!"toare 1i e3terioare na1terii @teama de reacia p"rinilor# opro$iul celor din jurA sunt motivaii ale actului de ucidere @mo$ilul s"v/r1irii %apteiA constituind circumstane personale ce pot %i avute 'n vedere la individuali&area pedepsei. Aceste consideraii nu au 'ns" nici o semni%icaie 'n cau&"# deoarece copilul noun"scut a$andonat nu a decedat# lipsind ast%el# unul dintre elementele constitutive ale acestei in%raciuni @re&ultatul letalA# iar tentativa la aceast" in%raciune ne%iind incriminat". 4. Pentru ca&ul c/nd uciderea de c"tre mam" a copilul nou-n"scut nu 'ntrune1te tr"s"turile caracteristice prev"&ute de art. 1>> Cod penal# %apta urmea&" a %i 'ncadrat" 'n in%raciunea de omor# iar 'n acest ca& tentativa se pedepse1te. In spe"# 'n sarcina 'nvinuitei nu a putut %i reinut" nici tentativa la in%raciunea de omor cali%icat# prev"&ut" de art. 4( raportat la art. 1>7 lit 0c. 1i 0d. Cod penal. Din starea de %apt# re&ult" c" mama a avut totu1i !rij" de copil# 'nvelindu-l 'ntr-un pulover de l/n" 1i nee3ercit/nd asupra lui nici un %el de aciune suscepti$il" s"-i suprime viaa. Ins"1i a$andonarea sa a %ost %"cut" 'ntr-un loc locuit 'n apropierea apartamentelor# cu intenia v"dit" de a %i !"sit de 'ndat" de locatari sau alte persoane# ceea ce s-a 'nt/mplat 'n apro3imativ 7 minute dup" aceea. Prin aciunea @comisiuneaA# c/t 1i prin inaciunea @omisiuneaA su$secvent" const/nd 'n neacordarea 'n!rijirilor necesare nu %ost cau&ate v"t"m"ri ale inte!rit"ii corporale sau a s"n"t"ii copilului nou-n"scut 1i nici nu i s-a pus 'n 0pericol iminent. viaa# s"n"tatea sau inte!ritatea corporal". In literatura juridic" s-a ar"tat c" intenia @direct" sau indirect"A de a comite in%raciunea de omor# se deduce din materialitatea %aptelor# %iind necesar" veri%icarea atent" a elementului material al in%raciunii.
Pagina "1 din 67

<lementul material poate consta 'n aciuni @lovituri# 'mpu1care# 'njun! iere# otr"vireA sau 'n inaciuni# c/nd %"ptuitorul omite s" 'ndeplineasc" un act la care este o$li!at @a$andonarea unui copil sau a$andonarea unui $"tr/n a%lat 'n neputina de a se 'n!riji sin!ur# lipsa de alimentaie sau de 'n!rijire a unei ast%el de persoane# neal"ptarea copilului de c"tre mam"# neadministrarea medicamentului prescris unui $olnav a%lat 'n stare !rav"# etcA. Se impune s" %ie demonstrat" !ravitatea aciunii sau inaciunii pornindu-se de la e3istena unor elemente @criteriiA o$iective din care s" se deduc" intenia de a comite in%raciunea de omor. In ca&ul tentativei la in%raciunea de omor# c/nd a ap"rut un %actor e3tern salvator sau o 'mprejurare ce a oprit procesul evolutiv care conduce 'n mod cert la re&ultatul letal @intervenia medicului sau altei persoaneA# cu at/t mai mult tre$uie demonstrat" !ravitatea actului comisiv sau omisiv. Pro$lema se complic" atunci c/nd tre$uie dovedit" intenia indirect" 'n ca&ul tentativei la in%raciunea de omor# situaie 'n care %"ptuitorul nu urm"re1te dar accept" posi$ilitatea producerii re&ultatului. Instana suprem" a decis c" or!anele de urm"rire penal" 1i instanele de judecat" au o$li!aia s" sta$ileasc" 'n mod cert# ne'ndoielnic# 'n %iecare ca& 'n parte# ce anume re&ultate ale aciunii sau inaciunii a prev"&ut %"ptuitorul 1i dac" acesta# su$iectiv a urm"rit @intenie direct"A sau a acceptat @intenie indirect"A producerea lor. -umai %"c/nd o anali&" nuanat" a po&iiei su$iective a %"ptuitorului# dedus" din elemente @criteriiA o$iective# or!anele judiciare pot s" 'ncadre&e corect %apta s"v/r1it". Pe l/n!" elementele o$iective# tre$uie avute 'n vedere 'mprejur"rile concrete 'n care sa comis %apta? dac" e3ist" relaii de du1m"nie 'ntre autor 1i victim"2 dac" a$andonarea victimei a avut loc 'n condiii de a!ravare v"dit" a s"n"t"ii @noaptea# iarna# pe c/mp sau 'n pr"pastie# e3pus" %ri!ului 1i animalelor s"l$atice# etcA2 perseverena cu care au %ost aplicate lovituri victimei2 dac" autorul a 'ntreprins aciuni de salvare a victimei# etc. In practica judiciar"# s-a decis c" constituie tentativa la in%raciunea de omor cali%icat# comis" cu intenia indirect"# %apta inculpatei care la o or" t/r&ie a serii 1i-a a$andonat copilul 'n v/rst" de 9 luni# 'm$r"cat sumar# pe terasa unui $loc locuit# de 1( etaje# deci 'ntr-un loc unde nu se circula 'n mod o$i1nuit# e3pus curenilor reci de aer# copilul %iind descoperit 'nt/mpl"tor de o locatar"# dup" o or" 1i jum"tate. S-a motivat 'n drept aceast" soluie# ar"t/ndu-se c" inculpata a acceptat moartea copilului# acesta %iind salvat datorit" 'nt/mpl"rii.

Pagina "2 din 67

In spea pe care o e3amin"m# situaia este cu totul alta# %"ptuitoarea l"s/nd copilul 'n%"1at 'ntr-un pulover de l/n"# 'n imediata apropiere a apartamentelor locuite# 'ntr-un loc %erit de intemperii. Deci# din materialitatea %aptelor nu se poate deduce# 'n mod neec ivoc# intenia indirect" a %"ptuitoarei de ucidere a copilului nou-n"scut# ceea ce ar %i atras 'ncadrarea %aptei 'n tentativ" la in%raciunea de omor# ci# dimpotriv" re&ult" c" aceasta a nutrit sperana c" copilul va %i !"sit 'n scurt timp# ea neaccept/nd un re&ultat letal# lipsind latura su$iectiv" a acestei in%raciuni. 9. In ceea ce prive1te in%raciunea de punere 'n primejdie a unei persoane 'n neputina de a se 'n!riji# prev"&ut" de art. 91* Cod penal# tre$uie mai 'nt/i s" punem 'n eviden" %aptul c" se deose$e1te de in%raciunea de a$andon de %amilie 'n varianta prev"&ut" de art. 9(7 alin. 1# lit 0a. Cod penal @p"r"sirea# alun!area# l"sarea %"r" ajutorA# de1i elementul material al laturii o$iective este identic. Aceste dou" in%raciuni @cea prev"&ut" de art. 91* Cod penal 1i cea prev"&ut" de art. 9(7 alin.1# lit. 0a. Cod penalA se deose$esc prin? o$iectul juridic special# calitatea su$iectului activ @determinat" de e3istena unei 'ndatoriri de pa&" sau de 'n!rijire 1i# respectiv# a unei o$li!aii le!ale de 'ntreinereA2 calitatea su$iectului pasiv @copil sau persoan" care nu are putina de a se 'n!riji sin!ur# respectiv persoana 'ndrept"it" la 'ntreinere potrivit Codului %amilieiA2 relaia dintre su$iectul pasiv 1i activ2 urmarea imediat" a %aptei @pericol iminent 1i# respectiv# e3punerea la su%erine %i&ice sau moraleA 1i !radul de pericol social. De asemenea# 1i pedepsele prev"&ute pentru cele dou" in%raciuni sunt di%erite# sanciunea pentru in%raciunea prev"&ut" de art. 91* Cod penal %iind de la 1 an la 9 ani# pe c/nd cea re%eritoare la in%raciunea prev"&ut" de art. 9(7 alin.1# lit 0a.# Cod penal %iind de la : luni la 4 ani# sau amend". O di%ereniere se constat" 1i su$ aspectul procesual# 'n ca&ul in%raciunii prev"&ute de art. 91* Cod penal# aciunea penal" pun/ndu-se 'n mi1care din o%iciu# iar 'n ca&ul in%raciunii prev"&ute de art. 9(7 alin 1# lit 0a. Cod penal# aciunea penal" se pune 'n mi1care la pl/n!erea preala$il" a persoanei v"t"mate. In literatura juridic" s-a ar"tat c" termenii prin care este desemnat elementul material al in%raciunii prev"&ute de art. 91* Cod penal sunt identici cu cei care desemnea&" elementul material al in%raciunii prev"&ute de art. 9(7 alin.1# lit 0a.# Cod penal. In spea e3aminat"# 'nvinuita a reali&at elementul material al in%raciunii prev"&ute de art. 91* Cod penal# 'n modalitatea alternativ" a 0p"r"sirii. @a$andon"riiA copilului nou-n"scut#

Pagina " din 67

'ns" %aptei 'i lipse1te 0urmarea imediat". @cerina esenial"A 1i anume 0pericolul iminent. pentru viaa# s"n"tatea sau inte!ritatea corporal" a acestuia. Pericolul se consider" 0iminent. atunci c/nd viaa# s"n"tatea sau inte!ritatea corporal" a persoanei @su$iectului pasivA sunt e3puse v"t"m"rii imediat# 'ntr-un timp %oarte scurt dup" s"v/r1irea %aptei# starea de pericol %iind real"# e%ectiv"# pe punctul de a se declan1a# iar nu o simpl" posi$ilitate ce poate s" apar" 'n scur!erea timpului. In cau&"# 'nvinuita a luat m"suri de precauie pentru evitarea producerii unor urm"ri !rave# de unde re&ult" c" cerina esenial" @urmarea imediat"A privitoare la 0pericolul iminent. nu este 'ndeplinit"# ast%el c"# 'n mod justi%icat# s-a reinut ine3istena laturii o$iective a in%raciunii prev"&ute de art. 91* Cod penal. In ceea ce prive1te in%raciunea de ucidere din culp" prev"&ut" de art. 1>+ Cod penal# su$iectul pasiv poate %i orice persoan"# deci 1i nou-n"scutul# iar su$iectul activ poate %i 1i mama care-1i ucide copilul nou-n"scut din culp". 9.9. Pedeapsa complimentar" Potrivit art. 79# pct. 4 Cod penal# pedepsele complimentare sunt? inter&icerea unor drepturi de la 1 la 1( ani2 de!radarea militar". Potrivit art. :*# pedeapsa complimentar" a inter&icerii unor drepturi const" 'n inter&icerea unuia sau unora din urm"toarele drepturi? dreptul de a ale!e 1i de a %i ales 'n autoritatea pu$lic" sau 'n %uncii elective pu$lice2 dreptul de a ocupa o %uncie implic/nd e3erciiul autorit"ii de stat2 dreptul de a ocupa o %uncie sau de a e3ercita o pro%esie de natura aceleia de care s-a %olosit condamnatul pentru s"v/r1irea in%raciunii2 drepturile p"rinte1ti2 dreptul de a %i tutore sau curator. Indi%erent dac" are caracter o$li!atoriu sau %acultativ o pedeaps" complimentar" cu inter&icerea unor drepturi nu va putea %i aplicat" de instan" pe l/n!" pedeapsa 'nc isorii dac" aceasta este mai mic" de 4 ani @art. :7 Cod penalA. <3ecutarea pedepsei complimentare a inter&icerii unor drepturi se %ace 'n momentul 'n care pedeapsa principal" privativ" de li$ertate a %ost 'n 'ntre!ime e3ecutat" sau considerat" e3ecutat"# dup" !raierea total" sau a restului de pedeaps" ori dup" prescripia e3ecut"rii pedepsei @art. :: Cod penalA.
Pagina "! din 67

De!radarea militar" - scoate in%ractorul de%initiv din armat"# pier&/nd !radul avut 1i dreptul de a purta uni%orm".

Pagina "" din 67

9.*. 5"suri de si!uran" 5"surile de si!uran" sunt sanciuni de drept penal# preventive# prev"&ute de le!e# care se iau de instana judec"toreasc" 'mpotriva persoanelor care au s"v/r1it %apte prev"&ute de le!ea penal" pentru a 'nl"tura o stare de pericol !eneratoare de noi %apte prev"&ute de le!ea penal". Acestea sunt menite s" l"r!easc" !ama de sanciuni necesare prevenirii %enomenului in%racional 1i sunt prev"&ute 'n Codul penal# 'n Titlul ;I# art. 111-11+. Dup" natura lor# m"surile de si!uran" se pot 'mp"ri 'n? - m"suri cu caracter medical @o$li!area la tratament medical 1i internarea medical"A2 - m"suri restrictive de drepturi @inter&icerea unei %uncii sau pro%esii# inter&icerea de a se a%la 'n anumite localit"i 1i e3pul&areaA2 - m"suri privative de $unuri @con%iscarea special"A. 5"sura o$li!"rii la tratament medical impune respectarea urm"toarelor condiii? N aceasta se ia numai 'mpotriva %"ptuitorului# indi%erent dac" %apta este sau nu in%raciune2 N %"ptuitorul s" pre&inte pericol pentru societate din cau&a unei $oli @sc i&o%reniile maniaco-depresive la unele %emei 'ns"rcinate ori a%late 'n perioada post-partum sau o $oal"# o in%irmitate ori c iar surditate# pe $a&a c"rora se pot de&volta di%erite sindroame 1i mai ales ta$louri paranoide speciale# etcA2 N instana s" aprecie&e c" prin o$li!area %"ptuitorului la tratament medical# starea anormal" a acestuia va 'nceta 1i nu va mai s"v/r1i %apte prev"&ute de le!ea penal". In spe" Tri$unalul 5unicipiului =ucure1ti# prin sentina penal" nr. 4* din 1) martie 1))4# a dispus# 'n $a&a art. 9 din Decretul nr. 41+G1)>># trimiterea inculpatei I.L. 'ntr-o 1coal" special" de munc" 1i reeducare pe o perioad" de 9 ani# pentru s"v/r1irea in%raciunii de pruncucidere prev"&ut" de art. 1>> din Codul penal. Instana a reinut c"# 'n noaptea de * iunie 1))1# inculpata a dat na1tere# 'n internatul liceului unde era elev"# la un copil viu 1i# a%l/ndu-se 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere# l-a ucis prin su!rumare. Curtea Suprema de Oustiie# secia penal"# prin deci&ia nr. 419) din 17 octom$rie 1))4# a admis recursul declarat de inculpat" 1i a dispus# 'n $a&a art. 1(1 lit. 0$. din Codul penal# internarea acesteia 'ntr-un institut medical-educativ.

Pagina "6 din 67

Pentru a decide ast%el# instana de recurs a motivat c" prima instan" a reinut corect situaia de %apt 1i vinov"ia inculpatei2 cum# 'ns"# ulterior judec"rii# prin Le!ea nr. 1(* din 44 septem$rie 1))4# Decretul nr. 41+G1)>> a %ost a$ro!at# se va lua %a" de recurent" m"sura intern"rii 'ntr-un institut medical educativ prev"&ut" de art. 1(1 lit. 0d. din Codul penal# dispo&iie %avora$il" inculpatei 'n raport 1i cu starea s"n"t"ii acesteia. Toate aceste $oli# a%late la !rania dintre starea de su%erin" %i&ic" 1i aspectul psi ic 'n care ea poate de!enera# impun# cu respectarea tuturor condiiilor art. 119 Cod penal# luarea m"surii de si!uran" a o$li!"rii la tratament medical. Se impune o$li!area la tratament medical# potrivit art. 119 Cod penal 1i 'n ca&ul %"ptuitorilor minori# care 'ndeplinesc condiiile le!ale pentru a r"spunde penal# 1i care# din cau&a unor tul$ur"ri de comportament# au comis unele %apte prev"&ute de le!ea penal"# e3ist/nd pericolul ca ei s" repete aceste activit"i ilicite. 5"sura intern"rii medicale va %i pronunat" pentru ca&uri mult mai !rave# spre deose$ire de aceste 0st"ri de pericol. E e3istente 'n ca&ul m"surii de o$li!are la tratament E %"ptuitoarea %iind 0$olnav" mintal. care# datorit" e3istenei unei alter"ri psi o%i&ice avansate# nu-1i poate determina 1i dirija 'n mod normal voina# 'n raport cu propriile sale aciuni sau inaciuni. Cu toate c" aceste dou" m"suri de si!uran" sunt apropiate prin natura cau&elor care !enerea&" 0starea de pericol.# totu1i ele sunt di%erite 'n ceea ce prive1te intensitatea acestor cau&e# a !radului di%erit de anormalitate psi o%i&ic". Ast%el# sunt supuse intern"rii %"ptuitoarele $olnave mintal# a c"ror $oal" se 'ncadrea&" 'n !rupa psi o&elor delirant alucinatorii cronice# epilepsiile cu tul$ur"ri psi ice# alcoolismul cronic cu tul$ur"ri psi ice 1i de!radarea personalit"ii# psi opatiile !rave# oli!o%reniile di&armonice# multe dintre acestea a%late 'ntr-un stadiu deose$it de !rav care pe plan juridic se va materiali&a 'n declararea iresponsa$ilit"ii penale a %"ptuitoarei.

CAPITOLUL ; - Alte implicaii ale pruncuciderii Seciunea 1. Aspecte procesuale Pruncuciderea este %apta mamei a%lat" 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere care '1i ucide imediat copilul nou-n"scut.

Pagina "7 din 67

In%raciunea de pruncucidere %iind 'n esen" o %apt" de omor E supus" 'ns" unei sanciuni atenuate E %ace parte din !rupul de in%raciuni 'mpotriva persoanei. Incrimin/nd aceast" %apt"# le!iuitorul a inut cont de datele o%erite de 1tiina medical" potrivit c"rora e3ist" situaii c/nd E din cau&a na1terii 1i imediat dup" aceasta E %emeia poate avea anumite st"ri ce-i pot provoca o tul$urare %i&ic" 1i psi ic" de natur" a o 'mpin!e la uciderea propriului copil. Jiind o varietate a in%raciunii de omor# coninutul s"u constitutiv E at/t 'n latura sa o$iectiv"# c/t 1i 'n latura su$iectiv" - 'n linii mari# nu se deose$e1te de coninutul constitutiv al omorului. Tre$uie avut 'n vedere %aptul c" pentru e3istena in%raciunii de pruncucidere se cer 'ndeplinite E cumulativ E dou" cerine eseniale? aciunile de ucidere a copilului nou-n"scut s" ai$" loc imediat dup" na1tere2 aciunea de ucidere s" %ie determinate de starea de tul$urare pricinuit" de na1tere. Pentru concreti&area acestei cerine# este necesar ca 'ntre starea de tul$urare pricinuit" de na1tere 1i starea de tul$urare E !enerate de %actori psi ici sau %i&ici E care a condus la s"v/r1irea aciunii de ucidere s" e3iste un raport de cau&alitate. Din cele e3puse mai sus# re&ult" c" 'n structura in%raciunii de pruncucidere E 1i deci 'n coninutul s"u juridic - intr"# pe l/n!" componentele coninutului constitutiv 1i o situaie premis". O prim" condiie pentru reali&area acestei situaii pree3istente este ca %emeia !ravid" s" %i n"scut un copil viu# 'n ca& contrar neput/ndu-se vor$i de omor 1i# prin urmare# nici de pruncucidere. O a doua condiie privind e3istena situaiei premise este ca pruncul s" %ie un noun"scut. Intre in%raciunea de pruncucidere 1i in%raciunea de omor e3ist" o str/ns" le!"tur"# lipsa uneia din cele dou" cerine eseniale ale laturii o$iective# ori a uneia din condiiile situaiei pree3istente# duce la 'ncadrarea %aptei ca in%raciune de omor.)1 1.4. Or!ane juridice competente s" %ac" 'ncadrarea juridic" a %aptei? or!anul de urm"rire penal" 1i instana judec"toreasc" Aciunea penal" pentru in%raciunea de pruncucidere se pune 'n mi1care din o%iciu# urm"rirea penal" se e%ectuea&" de c"tre procuror @art. 4()# alin. * Cod proc. penal"A# iar
91

;.Don!oro&# 1.a.# op.cit.# p.4(9

Pagina "# din 67

judecarea 'n prim" instan" este de competena Tri$unalului judeean @art. 4># pct. 1 al Cod proc. penal"A. In ca&ul acestei in%raciuni# este necesar" e%ectuarea unei constat"ri medico-le!ale pentru a se sta$ili cau&ele morii @art. 11* C. proc. penal"A. Dac" nu s-a 'ntocmit un raport medico-le!al# este o$li!atorie e%ectuarea unei e3perti&e @art. 11># alin. 9# C. proc. penal"A. Sta$ilirea st"rii de tul$urare a mamei se va putea %ace printr-o e3perti&" psi iatric" @art. 11># alin 1 C. proc. penal"A dar 1i cu alte mijloace de pro$" @de e3emplu martoriA. De asemenea# se va %ace o constatare medico-le!al" asupra 'mprejur"rii dac" copilul era nou-n"scut# atunci c/nd a %ost ucis# 'ndeose$i c/nd uciderea este descoperit" dup" ce a 'ncetat starea de convalescen" a le u&ei.)4 Seciunea 4. Aspecte criminalistice Or!anele de poliie au datoria de a aciona pentru dovedirea e3istenei sau ine3istenei in%raciunii# de a des%"1ura activit"i speci%ice pentru identi%icarea persoanei vinovate 1i pro$area activit"ii in%racionale. Cercetarea in%raciunii de pruncucidere tre$uie s" l"mureasc" urm"toarele pro$leme? natura 1i cau&a morii2 starea de nou-n"scut2 !radul de rudenie 'ntre %"ptuitor 1i victim"2 locul 1i timpul comiterii in%raciunii2 e3istena st"rii de tul$urare psi ic" a mamei# pricinuit" de na1tere2 %"ptuitorii 1i contri$uia lor la s"v/r1irea %aptei2 cau&ele# condiiile 1i 'mprejur"rile care au determinat sau %avori&at s"v/r1irea in%raciunii. Datele %urni&ate de medicul le!ist 'n prima %a&" a cercet"rilor sunt un ajutor nepreuit pentru or!anul de urm"rire penal"# %uncie de acestea put/nd %i ela$orate versiunile privitoare la natura %aptei? %"ptuitorii# mo$ilul in%raciunii# 'mprejur"rile 'n care a %ost comis"# 1.a. 1i dispunerea operativ" a m"surilor de veri%icare a lor.)9 Descoperirea cadavrului unui copil nou-n"scut ori a unor p"ri din acesta impune des%"1urarea acelora1i activit"i ca 1i 'n ca&ul in%raciunilor de omor# respectiv? cercetarea la %aa locului2
92 93

;. Don!oro&# I. Oancea# C. =ulai# Iosi% Jodor# ;ictor Bo1ca# !"plicaii teoretice op.cit., p.+1< ;.=erc e1an# Ion <u!en Sandu# Tratat de metodic criminalistic# <ditura Carpai# 1))*# p.>)

Pagina "$ din 67

ascultarea persoanelor ce au descoperit cadavrul2 dispunerea constat"rilor sau e3perti&elor criminalistice2 identi%icarea 1i ascultarea altor cate!orii de martori2 e%ectuarea perc e&iiei 1i ridicarea de 'nscrisuri2 ascultarea 'nvinuitei sau inculpatei# precum 1i a celorlali %"ptuitori2 alte activit"i ce se 'ntreprind pentru administrarea pro$elor. La %el ca 'n ca&ul in%raciunii de omor# 'n plani%icarea cercet"rilor un rol deose$it 'l deine ela$orarea versiunilor 1i# din r/ndul acestora# cele privitoare la natura %aptei 1i autoarea pruncuciderii. Pornind de la re&ultatul activit"ilor de urm"rire penal" des%"1urate E cercetarea la %aa locului# ascultarea martorilor# etc. E or!anele de urm"rire penal" tre$uie s" ela$ore&e versiunile cu privire la natura %aptei# 'ncerc/nd s" e3plice mecanismul de producere a le&iunilor# cau&ele care le-au !enerat# nee3clu&/nd posi$ilitatea morii patolo!ice ori a morii accidentale# imputa$ile mamei sau altei persoane.)* Seciunea 9. Aspecte medico-le!ale Le!islaia include timpul de supravieuire a nou-n"scutului ca element juridic al 0in%raciunii de pruncucidere. @0imediat dup" na1tere.A. Se 1tie c" durata vieii e3trauterine se aprecia&" cu at/t mai u1or 1i precis cu c/t ea a %ost mai lun!". Aspectul te!umentelor? Imediat dup" na1tere# pielea este de culoare ro1ie aprins"# cati%elat"# neted"# acoperit" cu pliuri 1i 'n re!iunea dorsal" de verni3 caseosca. Pe supra%aa pielii se mai !"sesc urme de s/n!e 1i de meconiu. Incep/nd cu cea de a doua &i de la na1tere !r"simea se usuc" 1i se deta1ea&". De asemenea# 'ncep/nd cu primele &ile de via" e3trauterin" 'ncepe 1i descaunarea stratului comos al pielii 'n lam$ouri mari @lamelar"A sau mici @%ur%uraceeA. Procesul poate dura 1-4 s"pt"m/ni. 5odi%ic"rile cordonului om$ilical? Cordonul om$ilical este %ormat dintr-un esut conjunctiv mucos @!elatina P aronA# acoperit de un ectodem strati%icat 1i de amnios. Dup" 'ntreruperea circulaiei %eto-materne# cordonul om$ilical trece prin trei %a&e?

94

;.=erc e1an# Ion <u!en Sandu# op.cit.# p.+:-+>

Pagina 6% din 67

-mumi%icarea# determinat" de lipsa de iri!aie san!uin" proprie 1i de mediul nutritiv 1i protector al lic idului amniotic# se %ace 'n primele trei &ile2 -%ormarea 1anului de demarcaie sau de eliminare la nivelul liniei amnio-cutanate# 'n primele 4* de ore dup" na1tere# care macroscopic# se pre&int" ca un inel ro1u# iar microscopic se o$serv" un $o!at in%iltrat leucocitar2 -c"derea cordonului se %ace 'ntre 7-1( &ile de la na1tere. Cicatri&area pl"!ii om$ilicale se termin" 'n 9-* s"pt"m/ni @atenieS se poate %ace 1i la un cadavru - 'n sc im$ 1anul de demarcaie 1i cicatricea om$ilical" sunt %enomene vitaleA. La nivelul capului# dup" na1tere se petrec# de asemenea# unele modi%ic"ri. In pre&entaniile craniene# prin 'nc"lecarea oaselor# apare capul succedaneum# a c"rei durat" poate %i de c/teva ore. =osa sero-sanTuin"# un in%iltrat sero ematic al esutului celular su$cutanat cu locali&are varia$il"# se pre&int" ca o tume%acie p"stoas" ce nu respect" suturile. Dovedirea vieii e3trauterine are o importan" primordial" 'n e3perti&a medico-le!al". Dintre semnele care au %ost propuse @c iar de c"tre O.5.S.A drept 0dove&i. ale vieii e3trauterine# medicina le!al" nu le poate accepta dec/t pe acelea care e3prim" 'n mod indiscuta$il %enomene caracteristice vieii des%"1urate 'n mediul e3tern# ast%el ip"tul %"tului# mi1c"rile mem$relor# $"t"ile cordului# r"m/n simple liti!ii. In sc im$# %enomene ca? instalarea respiraiei pulmonare# 'ntreruperea circulaiei %etale# pre&ena de alimente 'n tu$ul di!estiv sau de corpi str"ini 'n c"ile respiratorii se pot demonstra o$iectiv. <3amenul pl"m/nului o%er" cele mai valoroase date privind viaa e3trauterin" @pl"m/nul nerespirat este mic 'n volum# neted# ro1u-$run cu densitate mai mare dec/t a apei# 'n timp ce# cel respirat este e3pansionat# densitatea mai mic" dec/t a apei# de culoare ro1iecenu1iu. Pe aceste di%erene se $a&ea&" docima&ia idrostatic" pulmonar"# te nic" utili&at" 'nc" din secolul K;II. Pro$lematica medico-le!al" a pruncuciderii o$li!" la re&olvarea urm"toarelor aspecte? Identi%icarea na1terii la termen 'n scopul di%erenierii avortului de pruncucidere2 Pro$lema via$ilit"ii nou-n"scutului nu are relevan" judiciar"# dar tran1ea&" discuii privind 'nre!istrarea corect" a unui nou-n"scut. Be!ulamentele internaionale @O.5.S.A o$li!" la 'nre!istrarea ca n"scut viu a oric"rui nou-n"scut# indi%erent de durata sarcinii# dac" a dat un semn de via" oarecare @respiraie# ip"t# etcA. Ast%el# c iar 1i 'n situaia nou-n"scuilor cu mal%ormaii incompati$ile cu viaa# sau a celor su$ponderali# dac" au pre&entat un semn de via"# se vor 'nre!istra ca n"scui vii de1i# teoretic# dup" O5S# via$ilitatea devine posi$il" a$ia dup" 1.((( !# iar dup" Jederaia Internaional" de O$stretic"# dup" >7( !.
Pagina 61 din 67

Pentru a evita acest %als intelectual tre$uie respectate aceste prevederi# deoarece o e3perti&" retrospectiv" este 'n m"sur" s" sta$ileasc" dia!nosticul de via" e3trauterin"2 Sta$ilirea vieii e3trauterine constituie o pro$lem" de 0carre%our. 'n e3perti&a pruncuciderii# deoarece na1terea unui %"t mort etic etea&" orice manoper" de violen" ca ima!inar"# ca un act putativ2 Durata vieii e3trauterine constituie o pro$lem" medico-le!al" de re&olvarea c"reia depinde distin!erea in%raciunii de pruncucidere @omor/re a nou-n"scutului imediat dup" na1tereA de omorul cali%icat @de e3ercitarea de violene asupra descendenilor# deci dup" ce nou-n"scutul a dep"1it perioada de 0imediat dup" na1tere.A. Aceasta decur!e din e3aminarea aspectului e3terior al cadavrului# din determinarea taliei 1i !reut"ii# din evoluia mor%olo!ic" a cordonului om$ilical# a $osei sero-san!vinolente ce se resoar$e 'n 4-7 &ile# din constatarea 'nc iderii 'n >-1( &ile a !"urii =otallo 1i din constatarea elimin"rii meconiului din intestinul su$ire 'n cel !ros 'n primele 4* ore 1i apoi din intestinul !ros la e3terior 'n urm"toarele 4-9 &ile2 Sta$ilirea cau&ei decesului 'n pruncucidere relev" c"# la riscurile de indi%eren" sau a$andon al nou-n"scutului# ca 'ntr-o sarcin" nedorit"# se adau!" lipsa 'n!rijirilor sau ale a!resiunilor# care au %"cut din omor/rea nou-n"scutului una din cele mai monstruoase in%raciuni. Dac" pruncuciderea 'n timpul travaliului s-ar putea produce prin su%ocare involuntar"# consecutiv comprim"rii accidentale 'ntre coapse la o na1tere neasistat"# secionarea !/tului imediat dup" de!ajarea capului e3clude moartea nou-n"scutului prin cau&e le!ate de na1tere @cu e3cepia iresponsa$ilit"ii psi iceA 1i atest" omorul. Totu1i# 'n situaia altor violene de tipul as%i3iilor mecanice# traumatismele craniocere$rale vor %i multiple# cu %racturi craniene 1i le&iuni cere$rale 'n %ocar 1i nu di%u&e. <3istena pl"!ilor t"iate va invedera# de asemenea omorul. Pruncuciderea# 'n spiritul le!ii# se reali&ea&" mai veridic prin acte omisive dec/t prin acte comisive# a1a cum ar %i na1terea 'n lic ide de %acere cu as%i3ia nou-n"scutului# a$andonarea 'n %ri!# neacordarea 'n!rijirilor necesare de c"tre mam" datorit" unei emora!ii mai mari dec/t %i&iolo!ice sau unui 1oc o$stetrical# etc. Unele cau&e omisive pot ine de sarcin" 1i# %uncie de starea clinic" a mamei# pot mer!e p/n" la 'nl"turarea responsa$ilit"ii @a1a cum ar %i 1ocul o$stetrical# anemia din le u&ia imediat"A# %a" de mijloacele comisive ce atest" intenionalitatea @starea mintal"A a mamei 1i pune pro$lema discern"m/ntului psi ic %a" de %apt". Deci# dac" mijloacele omisive pledea&" pentru pruncucidere sau c iar pentru lipsa ei# mijloacele comisive pledea&" pentru omor cali%icat# mai ales 'n situaiile de violen"

Pagina 62 din 67

e3trem"# a1a cum a %ost 'n!roparea unui nou-n"scut la o ad/ncime de 17 cm cu supravieuire de 17 ore 1i deces ulterior2 Aptitudinea mamei de a acorda un prim ajutor nou-n"scutului depinde de posi$ilitatea reconstituirii retroactive a decursului travaliului# precum 1i de pro$e ce vor putea evidenia o na1tere di%icil"# printre care na1terile cu emora!ii 'n postpartum# cu 1oc o$stetrical# etc# relevante prin anemii acute# rupturi de perineu# etc2 In situaia omorului patolo!ic al nou-n"scutului# o e3aminare psi iatrico-le!al" c/t mai aproape de momentul na1terii va putea evidenia o stare e3cepional" de tipul ec ivalenelor epileptice cu con%u&ie mintal" 1i amne&ie# de tipul $eiei patolo!ice# etc# sau un episod psi otic de psi o&" maniaco-depresiv" puerperal"# sc i&o%renie# etc# care prin motivaia delirant" sau alucinatorie a actului# vor duce la disculpare. In ca& de omor prin omisiune# aprecierea conduitei mamei este mai di%icil"# necesit/nd o$servarea spitaliceasc" mai 'ndelun!at" 1i anali&a detaliat" a dosarului cau&ei. =a&ele teoretice ale e3perti&ei psi iatrice sunt comple3e 1i le!ate de? cercetarea clinic"# e3amin"rile paraclinice# investi!aiile $ioener!etice# interpretarea neuro%i&iolo!ic"# cercetarea sociolo!ic". -cercetarea clinic" vi&ea&" surprinderea simptomatolo!iei iniiale printr-o o$servaie dinamic" comple3" de ur!en"# reconstituind antecedentele patolo!ice ale su$iectului# elementele motivaionale 1i anali&a atitudinii ulterioare. Un alt scop este e3cluderea simul"rii prin apro%undarea psi olo!ic" 1i medico-$iolo!ic"2 -e3amin"rile paraclinice au rolul de pro$are a dia!nosticului clinic# de reconstituire a circumstanelor $io-psi o-sociolo!ice c/t mai aproape de momentul comiterii %aptei2 -pentru sta$ilirea autoarei 'n ca&ul unei pruncucideri un rol important 'l are e3amenul dermato!li%elor# a structurii transmisi$ile ereditar2 -cercetarea sociolo!ic" contri$uie la re&olvarea du$lului rol al e3perti&ei E de preci&are a cau&alit"ii 1i de orientare a m"surilor de prevenire 1i tratare a in%ractoarei. +. C/nd mama nu este cunoscut"# se va recur!e la depistarea sa medical" prin e3amene e3tinse privind constatarea semnelor recente de na1tere @lo ii# involuia uteruluiA sau a semnelor tardive de na1tere @col 'n %ant" transversal"# rupturi de perineu# etcA. Prin e3amene de la$orator se va putea con%irma locul na1terii prin urmele de s/n!e uman# de meconiu sau lic id amniotic la locul a %i suspectat de na1tere# mai ales 'n na1terile neasistate sau empiric asistate.)7

95

, .Scripcaru# op.cit.# p.4:+-4:)

Pagina 6 din 67

9.1.<3perti&a medico-le!al" O$iectivul e3perti&ei medico-le!ale vi&ea&" dou" aspecte? e3amenul medico-le!al al nou-n"scutului 1i e3perti&a psi iatric" a mamei pruncuci!a1e. <a tre$uie s" se des%"1oare 'n condiii de e3i!en" sporite# deoarece are ca o$iectiv pro$area unei in%raciuni !rave care aduce atin!ere 1i# implicit# valorii sociale ocrotite de le!ea penal". Anali&/nd datele %urni&ate de medicul le!ist 'n urma cercet"rii la %aa locului precum 1i in%ormaiile o%erite de raportul de autopsie al nou-n"scutului# prin e3perti&" tre$uie l"murite urm"toarele aspecte? -identi%icarea %emeii care a n"scut# %iind necesar un e3amen !eneral 1i !enital pentru evidenierea trans%orm"rilor mor%o%i&iolo!ice su%erite de or!anism 'n timpul na1terii 1i# eventual depistarea unor urme de violen" pe a$domen# or!ane !enitale# etc. -sta$ilirea capacit"ii de discern"m/nt 'n momentul na1terii 1i a comiterii %aptei# deci a responsa$ilit"ii din punct de vedere medical. =a&ele teoretice ale e3perti&ei psi iatrice sunt comple3e 1i le!ate de? cercetarea clinic"# e3amin"rile paraclinice# investi!aii $io!enetice# interpretarea neuro%i&iolo!ic"# cercetarea sociolo!ic".): In esen" trei sunt 'ntre$"rile la care e3perii tre$uie s" r"spund"? dac" %emeia su%er" de vreo $oal" psi ic"# dac" a pre&entat tul$ur"ri pricinuite de na1tere 1i dac" 'n momentul comiterii %aptei a acionat cu discern"m/nt. In %uncie de re&ultatul e3perti&ei# avem trei posi$ilit"i de 'ncadrare juridic"? 1.5ama a avut discern"m/ntul a$olit 'n momentul comiterii %aptei. Aceast" situaie conduce la aplicarea dispo&iiilor art. *+ din C.pen. @iresponsa$ilitateaA. J"r" a intra 'n am"nunte# menion"m c" 'n aceast" cate!orie se 'ncadrea&"# 'n !eneral# persoanele cu a%eciuni psi ice de intensitate psi otic"# %ie pree3istente 1i decompensate de evenimentul na1terii @sc i&o%renie# psi o&" maniaco-depresiv"A# %ie declan1ate de na1tere @psi o&a puerperal"A. 4. 5ama nu a avut discern"m/ntul a$olit 1i nici nu a pre&entat tul$ur"ri pricinuite de na1tere# situaie 'n care %apta va %i 'ncadrat" ca omor cali%icat. 9. 5ama s-a a%lat 'ntr-o stare de tul$urare pricinuit" de na1tere 1i nu a avut discern"m/ntul a$olit# ca& 'n care in%raciunea este cea de pruncucidere @art.1>> din C.pen.A# dac" sunt 'ndeplinite 1i celelalte criterii @%apta comis" de mam" asupra propriului copil noun"scut# imediat dup" na1tere.)>

96 97

Al.=oroi# Pruncuciderea iC# op.cit. #p.9: Herald Oun!# 5i ai Ardeleanu# op.cit.# p.1:+-1:)

Pagina 6! din 67

Pentru a da r"spunsuri pertinente la 'ntre$"rile %ormulate privind starea psi ic" 1i discern"m/ntul mamei care 1i-a omor/t copilul# e3perii tre$uie s" cercete&e urm"toarele aspecte? structura personalit"ii 'nvinuitei# dia!nosticul de $oal" psi ic"# dac" e3ist"# condiiile 1i circumstanele 'n care a decurs !raviditatea 1i na1terea# reconstituirea momentului $io-psi o-patolo!ic al na1terii.)+

98

Herald Oun!# 5i ai Ardeleanu# op.cit.# p.1>4

Pagina 6" din 67

9.4. Conclu&ii Datorit" 'nmulirii 'n ultima vreme a %aptelor ce aduc atin!ere !rav" dreptului la via" al oric"rei %iine umane# credem c" ar %i necesar" o 'n"sprire a pedepselor aplicate 'n acest ca&. -u punem la 'ndoial" e3istena tul$ur"rilor pricinuite de na1tere care au ca re&ultat diminuarea discern"m/ntului %"ptuitoarei# dar tre$uie avut 'n vedere 1i %aptul c" multe mame care '1i ucid copiii nou-n"scui au repre&entarea %aptei lor 1i 1tiu c" pentru aceasta vor primi o pedeaps" %oarte redus" 'n comparaie cu !ravitatea aciunii lor. Pro$lema pruncuciderii se poate corela 1i cu relativismul moral din societatea actual" privitor la p"strarea sau renunarea la o sarcin" nedorit"# o viitoare mam" put/ndu-1i ridica pro$lema dac" e3ist" vreo deose$ire 'ntre a sc"pa mai repede sau mai t/r&iu de un copil nedorit# de vreme ce avortul este le!al. In repre&entarea lor# pruncuciderea nu este altceva dec/t tot o %orm" avortiv"# survenit" 'ns" ulterior na1terii# ast%el c" sacri%icarea vieii micuului nu repre&int" pentru ele o %apt" penal". Di%icult"ile 'nt/mpinate de or!anele de urm"rire 1i instanele de judecat" 'n privina 'ncadr"rii juridice a %aptei de pruncucidere se r"s%r/n! 1i asupra medicilor e3peri @medici le!i1ti 1i psi iatriA c emai s" se pronune asupra unora din criteriile prev"&ute de codul penal# di%icult"i ce deriv" din lipsa de preci&ie a de%iniiei in%raciunii.

Pagina 66 din 67

Pagina 67 din 67