Renasterea si Reforma

Evolutia ideilor din perioada renascentist st sub semnul antropocentrismului si al redescoperirii autorilor antici. La acestea, pentru a ntelege mai bine ce se petrece n domeniul exegezei biblice, trebuie s adugm aparitia tiparului. Faptul c Gutenberg imprim la 1455 c iar !"#nta !criptur va pune pe g#nduri $ si nu "r motiv. %arianta tiprit a textului sacru era resimtit ca "iind mai de"initiv, dac ne putem exprima ast"el, dec#t cea n manuscris. &e de alt parte, se stia c imprimatul nu avea valoarea unui unicat dar se bucura, n sc imb, de o capacitatea sporit de in"luent tocmai datorit "aptul c putea "i multiplicat si rsp#ndit incomparabil mai usor. 'edescoperirea "ilologiei clasice si aplicarea ei la textul sacru, n vederea stabilirii unui manuscris ce ar putea "i consacrat prin tipar, a dus la constientizarea diversittii variantelor a"late n circulatie pe atunci, a depistrii unor erori de copiere, etc. (ncetul cu ncetul, )artea iese din s"era sacralittii scrisului, nu mai este at#t !acra !criptura ci, trecut n tr#mul mecanicist al tiparului, devine parte din corpusul sacra litteratura*xvii+. ,o n )ollet -14./$15101 va "i "ost probabil cel dint#i care se ndeprteaz, prin prelegerile sustinute la 2x"ord dup anul 140., de traditia catenelor medievale. El ncearc s expun sensul epistolelor pauline re"erindu$se, independent de traditia mentionat, n principal la contextul lor istoric. 3up ce audiaz, n 1404, c#teva dintre prelegerile lui )ollet, Erasmus va reveni pe continent unde elaboreaz mai multe editii critice ale 5oului 6estament n limba greac -n anii 151., 1510, 1577, 157/ si 15851, iar apoi transpune textul n latin cu numeroase note re"eritoare la mediul istoric al celor relatate si la semni"icatiile termenilor grecesti. (n anul 1595, ilustrul Lorenzo %alla public 5ote la 5oul 6estament $ lucrare de analiz critic ce contine adnotri si para"raze explicative la anumite locuri din traducerea latin a )rtii. &e l#ng observatiile critice, el o"er si in"ormatii

culturale pe care le consider utile pentru mai buna cunoastere a sensului. %alla critic, pe bazele "ilologiei si retoricii clasice, versiunea latin a lui :eronim sustin#nd, totodat, realizarea unei traduceri noi, care s tin seama de !eptuaginta*xviii+. (ntr$un "el sau altul, toate aceste demersuri au ceva n comun cu nzuinta crturarilor de a stabili un text absolut "idel, a crui rsp#ndire prin intermediul tiparului s nu ridice nici o problem din punctul de vedere al acuratetii termenilor. (n acest stadiu nu putem vorbi, nc, de o abordare eminamente stiinti"ic. !piritul stiinti"ic, asa cum l percepem noi azi, nu se va putea mani"esta aici dec#t dup "ormularea noilor canoane ale cunoasterii si dup scoaterea !cripturii din cadrul eclezial $ adic doar o dat cu 'e"orma si, respectiv, cu de"inirea cartezianismului. La 1575 ;artin Lut er arta de<a, n 3e !ervo =rbitrio -lucrare publicat ca replic lui Erasmus, care tocmai scrisese 3e Libero =rbitrio1, c di"iculttile oamenilor de a ntelege !criptura nu rezid n obscuritatea textului, ci se datoreaz necunoasterii cuvintelor "olosite si a regulilor gramaticii. &rin urmare, arat el, trebuie s ne dezbrm de interpretarea alegoric -care este cu totul lipsit de obiectivitate1, s cutm a ne re"eri doar la sensul simplu al cuvintelor si s le <udecm pe acestea con"orm cerintelor gramaticii. :nitiatorul 'e"ormei arat n continuare c interpretul trebuie s "ie c#t mai obiectiv n demersul su, pentru c alt"el va a<unge s gseasc n text prea putin din sensul autentic si prea mult din propriile sale preconceptii*xix+. Lesne este de observat, dup cum argumenteaz si un F.F. >ruce de pild, c nici c iar Lut er nu a "ost ntru totul "idel acestui principiu? el descoper peste tot elemente care i sustin doctrina <usti"icrii prin credint $ idee ce$l domin ntr$at#t nc#t a<unge s pun n discutie canonicitatea crtilor biblice care nu$i "urnizeaz nici un suport n acest sens -cum ar "i Epistola lui :acov1@ la "el, multi comentatori protestanti vor depista n diverse locuri biblice propria lor atitudine "at de 'oma? de exemplu )alvin si 6 eodor >ibliander vd n :: 6esaloniceni 7?1$17, respectiv n =pocalips 18?1 sA, re"erinte

de"el linistitoare la papalitate*xx+. 3ar important de retinut este "aptul c, n aceast lucrare, Lut er enunt cel putin trei idei "undamentale pentru evolutia de aci nainte a exegezei biblice? eliminarea sensului alegoric, utilizarea strict a instrumentelor stiinti"ice si obiectivitatea. (n urmtorii ani vor aprea c#teva lucrri esentiale cum ar "i )lavis !cripturae !acrae -15./1, a lui ;att ias Flacius :llBricuss sau analizele "ilologice ale unor pericope noutestamentare e"ectuate de ctre clasicistul :oac im )amerarius. (n aceeasi directie, dar mult mai bine pus la punct, lucreaz Cugo Grotius, care public la 1.41 lucrarea intitulat =nnotationes in 5ovum 6estamentum. El este primul care se desprinde de tendinta protestant de a identi"ica papalitatea cu =nti rist. 1.8. este anul c#nd 'enD 3escartes si public 3iscursul asupra metodei, la ndemnul cardinalului &ierre de >erulle. =cesta, cunosc#nd solida educatie iezuit a lui 3escrates $ care studiase temeinic n =n<ou operele clasicilor antici, pe =ristotel n special, matematicile si scolastica $ l ncura<ase nc din 1.74 s construiasc un sistem "iloso"ic propriu. 'spunz#nd acestui ndemn, g#nditorul "rancez practic rede"ineste, n tratatul mentionat, accesul la deziderate precum ordinea, armonia, coerenta $ n care vede, de alt"el, modalitti de cunoastere a adevrului. (nainte de aparitia 3iscursului E, "iloso"ia era dominat de ceea ce am ndrzni s numim, para"raz#ndu$l pe ,o an Cuizinga, amurgul scolasticii? nemaiproduc#nd dec#t cel mult comentarii la operele autorilor consacrati sau antologii de citate gen Fbest o"EG, aceasta si atinsese gradul maxim de autore"erentialitate*xxi+. 3escartes consider c se poate iesi din acest impas aplic#nd, n demersul "iloso"ic, instrumentele rationale inductive ale geometriei si algebrei*xxii+. )utarea noastr trebuie s porneasc de la mani"estarea unei atitudini de ndoial rational "at de tot ceea ce nu este evident adevrat si s continue, apoi, prin aplicarea metodic a operatiunlor logice elementare, speci"ice simtului

comun*xxiii+ $ singurele care pot descoperi, oricui le aplic "r exces, ordinea si ec ilibrul lucrurilor. :mportant este de remarcat criteriul pe care l stabileste 3escartes pentru atestarea veridicittii unui obiect? FE a nu accepta niciodat un lucru ca adevrat, nainte de a$l cunoaste n mod evident ca "iind adevrat E si a nu include n <udectile mele dec#t ceea ce se prezint spiritului meu at#t de clar si de distinct nc#t s nu lase loc absolut nici unui prile< de ndoialG*xxiv+. Evidenta veri"icabil imediat si pe baza simtului comun devine, o dat cu aceast a"irmatie, c eia de bolt a oricrei cercetri stiinti"ice. :deile carteziene se regsesc si n lucrarea lui 6 omas Cobbes, Leviat an -1.511 $ o alt carte care a contribuit la conturarea paradigmei, n ultim instant, moderne. !e pare c Cobbes si$a scris lucrarea c iar n Franta, unde se stabilise nc din 1.4. si avusese prile<ul s se nt#lneasc nu doar cu 3escartes, ci si cu unii dintre cei care combteau ideile acestuia, cum ar "i un alt "iloso" "rancez, &ierre Gassendi. 3incolo de ideile sale absolutiste si "riz#nd anticlericalismul, Cobbes reitereaz n context anglo$saxon e"ortul lui 3escartes? "uziunea dintre scolastic si "iloso"ie. ;ai mult, el aplic principiile stiintelor naturii n domeniul umanioarelor. =st"el este de nteles modul cum apare tratat problema exegezei biblice, n capitolul al HHH:::$lea din Leviat an, intitulat c iar 3espre numrul, vec imea, scopul, autoritatea si interpretii crtilor !"intei !cripturi. El sustine aici, printre altele, c originea crtilor biblice trebuie determinat dup criterii strict interne, veri"icabile imediat cu instrumentele ratiunii si accesibile aceluiasi simt comun, "r a mai "i necesar apelul la scoliile autorilor consacrati*xxv+. 3eci Cobbes completeaz exigentele carteziene prin aceast ultim idee? trebuie evitate argumentele din a"ara textului si, mai ales, re"erirea n acest scop la autorii din vec ime. &utem spune c acesta este momentul c#nd )artea iese din spatiul traditional? citarea unei glose, a unei para"raze, invocarea unui nume consacrat sau c iar a vreunui canon nu mai reprezint un argument viabil, peremptoriu ci, n cel

mai "ericit caz, unul ad ominem, c#nd nu unul specios sau so"istic. 3e$abia de aci nainte, scoas "iind din contextul consacrat, traditional, care o valoriza mistic si simbolic, >iblia va putea "i abordat ca o carte asupra creia se poate opera cu tot instrumentarul stiinti"ic disponibil. (ns cel dint#i care a mplinit pe continent dezideratul lut eran al obiectivittii si l$a "ormulat aproape n termenii stiintelor moderne a "ost !pinoza. ) iar dac primise o educatie pro"und n cele ale iudaismului clasic, el se va vedea excomunicat de ctre rabinii scandinavi n anul 1.5.. ;otivul nu era altul dec#t sistemul "iloso"ic pe care l g#ndise, n prelungirea ideilor lui Cobbes si, evident, 3escartes, sistem pe care l va "ace public n 1./4 prin impresionanta lucrare intitulat, n cel mai desv#rsit spirit cartezian, Et ica 2rdine Geometrico 3emonstrata -Etica demonstrat dup metoda geometric1. (n mod direct se va re"eri !pinoza la interpretarea !"intei !cripturi n 6ratatul teologico$ politic -1./91, unde va dedica acestui subiect un capitol ntreg. &rintre altele, el enunt aici o regul universal? Is nu atribuim crtii i.e. >ibliei $ n.n. alte nvtturi n a"ara acelora pe care cercetarea prin metoda istoric ne$a demonstrat "r ec ivoc c le contine.G*xxvi+. !pinoza arat c orice a"irmatie "ormulat a priori poate vicia ntelegerea textului si c autoritatea, adevrul si c iar sacralitatea acestuia sunt caracteristici care nu pot aprea dec#t a posteriori analizei stiinti"ice e"ectuat dintr$o perspectiv istoric si liber de orice "el de idei preconcepute. !pinoza atest aici, dup cum comenteaz si &ierre Gibert, Iperceptia unei noi sensibilitti, care avea s se mani"este n exigenta istorico$criticI*xxvii+. =cesta ar "i atmos"era n care ,o n Lig t"oot redescoper sensul unor elemente de cultur si civilizatie semitic si le public n lucrarea sa, Corae Cebraicae et 6almudicae -1.54$1./41. =ici el atrage atentia asupra importantei studiilor iudaice spre ntelegerea 5oului 6estament. &entru a$si convinge contemporanii, Lig t"oot antolog eaz pasa<e ample din texte rabinice, pe care le "oloseste

ulterior la ilustrarea si contextualizarea c#torva pericope din Evang elii, Faptele =postolilor, Episolele ctre 'omani si : )orinteni. &e continent, mai precis la =msterdam -orasul din care "usese izgonit !pinoza1, apare n 1./4 :storia critic a %ec iului 6estament scris de "rancezul 'ic ard !imon urmat, n 1.44, de :storia critic a 5oului 6estament $ la 'otterdam. =t#t Lig t"oot c#t si !imon sustin dezvluirea sensului literal ca obiectiv programatic al lecturii >ibliei. &re"ata lui 'ic ard !imon la :storia critic a %ec iului 6estament este deosebit de important, pentru c sc iteaz genealogia programului su si traseaz, totodat, liniile de "ort pe care vor evolua ulterior stiintele biblice? el se recunoaste pe sine ca adept al ideilor lui Erasmus si !pinoza -iar prin acesta din urm se marc eaz si "iliatia cu 3escartes si Cobbes1, dup care stabileste perspectivele sine Aua non de studiere a textului scripturistic? mai nt#i sunt de cercetat elementele care compuneau cadrul cultural al epocii c#nd au "ost scrise crtile biblice@ n al doilea r#nd trebuie vzut evolutia diacronic a textelor si modul cum au a<uns acestea s alctuiasc un singur volum@ n al treilea r#nd trebuie s determinm precis autorul, "r a ne crampona de pre<udecti n acest sens si "iind ncredintati de "aptul c oricine ar "i cel ce a scris cartea, a "cut$o sub inspiratia divin@ n "ine, trebuie s tinem seama de modi"icrile prin care au trecut aceste texte din momentul scrierii lor p#n n zilele noastre@ un ultim deziderat apare de$abia la s"#rsitul acestei prti introductive, c#nd se precizeaz c analiza nu trebuie s depseasc limitele a"lrii sensului literal si unde, "oarte important, toate aceste demersuri sunt situate sub auspiciile a ceea ce !imon numeste, pentru prima oar n istorie, critic*xxviii+. Lucrrile lui !imon st#rnesc reactii polemice at#t n r#ndurile teologilor romano$catolici c#t si n ale celor protestanti. La 1.45 ,ean Le )lerc va publica, ntr$o replic destul de dur, textul intitulat !entimentele unor teologi din 2landa cu privire la :storia critic a %ec iului 6estament $ unde sunt inventariate o serie de a"irmatii amendabile sau pur si simplu socante pentru acea vreme,

din lucrarea incriminat*xxix+. 'eactia teologilor protestanti, tributari conceptiei lut erane despre sola scriptura, este usor explicabil. F.F. >ruce ncearc c iar s arate c !imon era probabil animat, n strdania lui, si de g#ndul c ast"el va slbi credinta protestantilor n autoritatea absolut a >ibliei. =sa s$ar explica unele a"irmatii mai violente si toat aceast adevrat v#ntoare de greseli textuale n care se anga<ase el cu pasiune*xxx+, dar si atitudinea lui >ossuet care, n a sa JlDvation sur les mBstKres, atest preocuparea de a cuta adevrul cu a<utorul ratiunii si prin categoriile asemnrii si coerentei. (n "ond, ei mrturiseau deopotirv c ratiunea este un dar pe care omul l$a primit de la 3umnezeu tocmai pentru a putea accede la adevr. (n argumentatia sa polemic, episcopul de ;eaux nu amendeaz at#t metoda aplicat de 'ic ard !imon, iar "at de a"irmatiile si concluziile ndrznete ale acestuia si mani"est mai degrab rezerva. El atrage n sc imb atentia asupra unei probleme mult mai grave? de<a, !imon nu mai recunostea nici o alt autoritate n a"ara ratiunii*xxxi+. 3rumul spre deism era larg desc is. >ossuet mrturisea cu trie credinta c 3umnezeu se implic activ n des"surarea istoriei omenesti. &e aceast tem el va scrie un op grandios, 3iscurs despre istoria universal -1.411, dedicat 3el"inului, cruia i "usese tutore ntre anii 1./9$1.41. ;ulte dintre pildele si argumentele "olosite n acest tratat provin c iar din crtile istorice ale %ec iului 6estament pe care, pentru a le putea valori"ica aici, le trateaz alegoric, ntr$o manier "idel traditiei patristice*xxxii+. >ossuet ncearc asadar s lupte mai degrab pe acest teren, sustin#nd valabilitatea principial a interpretrii alegorice dar cut#nd s arate, totodat, c ratiunea si trdeaz menirea atunci c#nd iese n a"ara atotputerniciei divine. El se bucur de c#stig de cauz n "ata lui !imon, ns victoria "u temporar? textul biblic se a"la de<a sub oc ii oricui era interesat s$l citeasc iar lectura nu mai era intermediat de predicatia clerical@ n al doilea r#nd, de$a lungul ntregului secol al H%:$lea, se propovduise "r osteneal valoarea sensului literal@ n "ine,

evolutia ideilor din secolul al H%::$lea privilegia n mod exclusiv un studiu c#t mai te nic al !cripturii. =st"el, la 1/11 aprea lucrarea lui 'obert ) alle, 3i"icultti cu privire la religie propuse printelui ;alebranc e, preot al 2ratoriului, de ctre un "ost o"iter. ) alle analizeaz aici !criptura, aproape "il cu "il, nteleg#nd absolut tot ce citeste ntr$un sens exclusiv literal. Evident c se con"runt cu nenumrate contradictii imposibil de solutionat pe aceast cale, dar nu pare s nteleag problema si le exploateaz pentru a discredita >iblia. )artea sa este ntr$adevr o monstruozitate, una su"icient de arogant scris pentru a ne permite s ntrevedem nc de pe acum esecul aplicrii unei metode doar de dragul metodei. 2 lucrare mult mai ec ilibrat, caracterizat printr$un demers analitic lipsit de stridentele predecesorului su, i apartine medicului ,ean =struc care, la 1/58, public studiul intitulat :poteze despre ;emoriile originale de care s$ar prea c s$a "olosit ;oise pentru a alctui )artea Facerii. &recursor al teoriei documentare a &entateu ului, =struc are meritul de a percepe aici tensiunea care se creeaz la un moment dat ntre un demers strict stiinti"ic si cel al unei cunoasteri care presupune mult mai mult dec#t poate o"eri ratiunea*xxxiii+. (n vara lui 1/40 izbucneste revolutia "rancez, al crei trium" va nsemna si trium"ul rationalismului$pozitivist n apusul Europei. )ontextul cultural predominant materialist, reprezentat de g#nditori precum 3enis 3iderot, &aul Cenri dLColbac sau ,ulien 2""roB de La ;ettrie era vdit ostil oricrei "orme de religiozitate. (n plus, <acobinii vor privi mereu >iserica n str#ns legtur cu institutiile nobiliare ale statului absolutist, ast"el c n timpul 6erorii -septembrie 1/08 $ iulie 1/041 vor dezlntui adevrate prigoane mpotriva membrilor ei*xxxiv+. =cestea "iind conditiile, nalta scoal de teologie "rancez, at#t roman c#t si protestant, si va pierde pentru mult vreme e"ervescenta. )entrul de greutate al g#ndirii teologice occidentale se va deplasa de$acum "ie nspre lumea anglo$saxon, protestant, "ie n <urul %aticanului.

&erioada 'enasterii si a 'e"ormei, pe care din ratiuni absolut metodologice am cuprins$o ntre anul aparitiei primei >iblii tiprite, Ia lui GutenbergI -14551, si anul 'evolutiei "ranceze -1/401, marc eaz asadar o ruptur de interpretarea traditional, speci"ic epocii &rintilor si !criitorilor bisericesti. =paritia tiparului, discutiile "ilologice purtate n <urul variantelor manuscrise, traducerea )rtii n limbile vernaculare contribuie n cele din urm la procesul de democratizare a textului si, implicit, de scoatere a >ibliei din spatiul eclezial, care o valoriza ca obiect$ simbol si o predispunea ast"el unei interpretri FliturgiceG. (ncep#nd cu secolul al H:H$lea, !"#nta !criptur va "i interpretat si analizat ca orice alt carte. 3ar nu putem nc eia aceast sectiune "r a nota c nu ne$am re"erit de"el, n cele artate mai sus, la importanta exegezei iudaice europene n evolutia demersului ermeneutic crestin. (ncep#nd nc din secolele H:$H::, scolile biblice evreiesti n"loresc prin strdaniile unor rabini de talia lui :bn Ezdra sau 'asi. !ubiectul este "oarte vast si se cere considerat mai n amnunt, drept pentru care sperm s$i putem dedica un studiu separat.