ELECTRONIC~ ANALOGIC~

CAP I. DIODE SEMICONDUCTOARE

A. JONC[IUNEA PN Dup@ conductivitatea pe care o prezint@ materialele se ^mpart ^n 3 categorii: - bune conduc@toare - cu rezistivitate mic@ (ex. Cu - 1, !1" -3 !m # - izolatoare - cu rezistivitate $oarte mare (ex. diamantul - 1"1% !m # - semiconductoare - materiale care conduc ^n anumite condi&ii ( 'e-(, !1" -% )i *i - 1,+,!1"3 # *pre deosebire de metale , ^n cazul semiconductoarelor exist@ procedee prin care se poate inf !ien"a con#!cti$i itatea or. -rin impuri$icarea uni cristal de 'e sau *i cu un anumit element impuri$icator se poate ob&ine un semiconductor de tip n sau de tip p. -entru realizarea unui semiconductor de tip n se $olosesc impurit@&i donatoare ($os$or, arseniu, stibiu#, conductibilitatea electric@ se datoareaz@ unui surplus de sarcini negative(electroni# -entru realizarea unui semiconductor de tip p se $olosesc impurit@&i acceptoare(bor, indiu, galiu# , conductibilitatea electric@ se datoreaz@ unui surplus de sarcini pozitive(goluri# Jonc"i!nea pn repre%int& o str!ct!r& fi%ic& rea i%at& 'ntr(!n )onocrista care are #o!& re*i!ni +ecine, !na #e tip p -i a ta #e tip n. .. Po ari%area /onc"i!nii PN. -rin polarizarea unei .onc&iuni -/ se ^n&elege aplicarea unei tensiuni la bornele .onc&iunii. Po ari%area #irect& - are loc c0nd .onc&iunea - este mai pozitiv@ dec0t .onc&iunea / , sau dac@ sursa de alimentare se conecteaz@ cu 0 la P )i cu ( la N. C0nd este polarizat@ direct , peste o anumit@ valoare a tensiunii de polarizare, rezisten&a electric@ a .onc&iunii este $oarte mic@ )i permite trecerea curentului electric prin ea. Po ari%area in+ers& - are loc c0nd .onc&iunea - este mai negativ@ dec0t .onc&iunea /, sau dac@ sursa de alimentare se conecteaz@ cu 0 la N )i cu ( la P. C0nd este polarizat@ invers , rezisten&a electric@ a .onc&iunii este $oarte mare, iar peste o anumit@ valoare a tensiunii de polarizare(tensiune de str@pungere# se poate distruge.
1

Tensi!nea #e pra*- este tensiunea minim@ aplicat@ la bornele .onc&inii , prin polarizarea direct@, la care .onc&iunea permite trecerea curentului electric. 1a .onc&iunea cu germaniu 2-3",% - ",( 4, iar la .onc&iunea cu siliciu 2-3 ",( - ",5 4. C. Tip!ri #e #io#e se)icon#!ctoare. Dio#a se)icon#!ctoare- este un dispozitiv electronic $ormat dintr-o .onc&iune -/ ^nc6is@ ^ntr-o capsul@ metalic@, de plastic sau sticl@ )i prev@zut@ cu dou@ terminale. 2n terminal se nume)te ANOD )i reprezint@ PLUSUL diodei , iar cel@lalt terminal se nume)te CATOD )i reprezint@ MINUSUL diodei. 1. Dio#e re#resoare 1.1 Genera it&"i / 7onc&iunea -/ care $ormeaz@ dioda 8igura1. *imbolul unei diode redresoare < = Dioda redresoare se utilizeaz@ pentru trans$ormarea unui semnal electric alternativ ^n semnal electric continuu. Cel mai $recvent se utilizeaz@ pentru trans$ormarea tensiunii alternative ^n tensiune continu@. 9 diod@ redresore intr@ ^n conduc&ie, deci permite trecerea curentului prin ea c0nd: este po ari%at& #irect c! o tensi!ne )ai )are #ec2t tensi!nea #e pra*. 1.3 4a)i ii #e #io#e Diodele redresoare pot $i cu siliciu sau cu germaniu. :le se construiesc ^n capsul@ de plastic sau capsul@ metalic@. Diodele ^n capsul@ din plastic au o band@ de culoare alb@ la terminalul care este MINUSUL diodei. Diodele ^n capsul@ metalic@ au terminalul care reprezint@ MINUSUL diodei conectat la capsula metalic@. Diodele redresoare ^n capsul@ din plastic se noteaz@ cu 1/(""1 , 1/(""%,........, 1/("" suport0nd o tensiune invers@ maxim@ de ,"4, 1""4,

%""4, (""4, ;""4, 5""4, 1"""4 )i curentul maxim de 1<.

Diodele redresoare ^n capsul@ metalic@ se noteaz@ cu 8", ,8"5 , 81" , 8%" , 83" ,8(" suport0nd o tensiune invers@ maxim@ de ,"4, 5"4, 1""4, (""4, ;""4, 5""4 )i curent max. de ", ,< >n $unc&ie de valoarea curentului mediu redresat sunt 3 categorii de diode: pentru curen&i mici (max.1<# ? pentru curen&i medii (zeci de amperi# ? pentru curen&i mari (peste 1"" <#. @ai sunt diode redresoare de %< , 81"%, 8%"%, 8("%, 8;"%, 85"%, 811% cre suport@ tensiuni inverse de 1""4, %""4, (""4, ;""4, 5""4, 1"""4. Diodele pentru curen&i mai mari de ;< se noteaz@ ^n general cu D..../... (ex. D3%/%# unde: dup@ litera D este indicat curentul ^n amperi , iar dup@ litera / este indicat@ tensiunea ^n vol&iA1"" Diodele pentru curen&i medii )i curen&i mari, pentru a nu se deteriora ^n timpul $unc&ion@rii , se monteaz@ ^n circuit pe radiatoare de aluminiu. *upra$a&a radiatorului se alege ^n $unc&ie de puterea disipat@ de diod@. - d 3 2<!B< (Densitatea maxim@ de curent ^n cazul siliciului este 1<Amm%#. 1.5 I#entificarea ter)ina e or -i +erificarea !nei #io#e. -entru identi$icarea terminalelor se utilizeaz@ un multitester al c@rui comutator se pozi&ioneaz@ pe domeniul . ATEN[IE666 ( pe acest #o)eni! se sc7i)$& po aritatea aparat! !i 8$orna 0 #e+ine (, iar $orna ( #e+ine 09. *e pun tastele aparatului pe terminalele diodei. Dac@ dioda este bun@ ^ntr-un sens aparatul indic@ rezisten&@ mic@ (acul se deplaseaz@ spre dreapta#, iar dac@ sc6imb@m pozi&ia tastelor aparatul indic@ rezisten&@ mare sau $.mare(acul se deplaseaz@ $oarte pu&in spre dreapta sau nu se deplaseaz@ deloc#. Dac@ ^n ambele pozi&ii ale tastelor aparatul indic@ rezisten&@ mic@ (aproximativ aceea)i rezisten&@# atunci #io#a este str&p!ns&8'n sc!rtcirc!it9. Dac@ ^n ambele pozi&ii ale tastelor aparatul indic@ rezisten&@ $. mare sau nu indic@ nimic atunci #io#a este 'ntrer!pt&. -entru a identi$ica anodul )i catodul diodei se pozi&ioneaz@ tastele aparatului pe bornele diodei ast$el
K

^nc0t
A

acesta

s@

indice

rezisten&@
A

deplaseaz@ spre dreapta#. >n acest@ situa&ie p !s! )in!s!

mic@(acul

se

aparat! !i se af & a )in!s!

a p !s!

#io#ei8ano#9 )i

aparat! !i se af &

#io#ei 8cato#9. NU UITA666

POLARITATEA APARATULUI ESTE SC:IM.AT~ PE DOMENIUL . (8igura %.#

3

8igura %. 1.; 4!nc"ionarea #io#ei 'n circ!it. 1.;.1 <n circ!it! #e c!rent contin!!. 9 diod@ plasat@ ^ntr-un circuit de c.c. ^n $unc&ie de pozi&ia terminalelor $a&@ de sursa de alimentare , aceasta poate permite trecerea curentului prin ea sau poate bloca trecerea curentului. Dioda permite trecerea curentului prin ea dac@ este plasata cu ANODUL 809 spre POLUL PO=ITI> al sursei , sau dac@ este plasat@ cu CATODUL spre POLUL NEGATI> al sursei. >n circuitele de c.c. dioda redresoare poate $i $olosit@ ca element de protec&ie la alimentare cu polaritate invers@ a unui circuit.

6V

6V

a#

8igura 3.

b#

>n $igura 3. a# dioda permite trecerea curentului prin ea (deoarece este cu <nodul spre plusul sursei#, deci becul lumineaz@ , iar ^n $igura3.b# dioda nu permite trecerea curentului prin ea (deoarece este cu Catodul spre plusul sursei#, deci becul nu lumineaz@. 1.;.3 <n circ!it! #e c!rent a ternati+. >ntr-un circuit de curent alternativ dioda redresoare redreseaz@ o semialternan&@ (pe cea pozitiv@ sau cea negativ@# ^n $unc&ie de terminalul cu care este conectat@ la sursa de curent alternativ. Dac@ conect@m dioda cu PLUSUL spre SURS~ va redresa semialternal&a pozitiv@ ($ig.(.a#, deci la ie)irea ei vom ob&ine 0. Dac@ conect@m dioda cu MINUSUL spre SURS~ va redresa semialternan&a negativ@($ig.(.b#, deci la ie)irea ei vom ob&ine (.
4

 6 V c.a. a# 8igura (.

6 V c.a. b#

3. Dio#e re#resoare rapi#e. *e utilizeaz@ la redresarea tensiunilor de $recven&e mari (1"""-1"""" Cz#. <u timpul de comutare mult mai mic dec0t al diodelor redresoare normale , parametru care determin@ $recven&@ maxim@ de lucru. Tip!ri repre%entati+e: D< 1, ? D< 1,+ ? DEE 11(? ;DEE ( etc. 5. Dio#e c! contact p!nctifor) 8#etectoare #e se)na 9 *unt diode de mic@ putere(",3 F# cu germaniu, construite ^n capsul@ de sticl@ , au timpul de comutare $oarte mic )i capacitatea $oarte mic@ (sub 1p8#. *e utilizeaz@ ^n domeniul $recven&elor ^nalte )i ultra^nalte ca detectoare )i sc6imb@toare de $recven&@, $iind $olosite )i ^n regim de impulsuri, ca diode de comuta&ie. 1 % 3 ( , %

8igura (. - *tructura unei diode cu contact puncti$orm Dioda este $ormat@ dintr-o capsul@ din sticl@(1#, str@b@tut@ de doi electrozi metalici (%#. 1a extremitatea unuia din electrozi se a$l@ un cristal de germaniu(,# de tip n, iar la extremitatea celuilalt electrod se a$l@ un conductor ascu&it de Gol$ram (3# care vine ^n contact cu cristalul de germaniu (,#. Dup@ asamblarea diodei aceasta se conecteaz@ ^ntr-un circuit si la trecerea unui impuls de curent scurt dar intens , la contactul dintre $irul de Gol$ram )i cristalul de germaniu se $ormeaz@ o regiune de tip p ((#. Tip!ri repre%entati+e: :8D 1" ;. Dio#e #e co)!ta"ie foarte rapi#&.
5

<ceste diode au timpul de comutare $oarte mic )i capacitatea mic@ (sub ,p8#. *unt construite ^n capsul@ de sticl@. *e utilizeaz@ la comutarea rapid@ a unor semnale, la detec&ia ^n ^nalt@ $recven&@, la mixarea semnalelor de radio$recven&@. Tip!ri repre%entati+e: 1/ (1(5 ? DD %(3

?. Dio#e sta$i i%atoare #e tensi!ne 8=ener9. H *imbolul diodei Iener

*unt dispozitive semiconductoare care se polarizeaz@ invers )i care prezint@ un domeniu (de stabilizare# ^n care varia&ilor mari de curent corespund varia&ii mici de tensiune. Dioda se monteaz@ ^n circuit ^n serie cu o rezisten&@ care limiteaz@ curentul ce trece prin diod@ )i previne distrugerea ei. <ceste diode se utilizeaz@ ^n general la stabilizarea tensiunii )i ca dispozitive de protec&ie ^n di$erite circuite electronice. *e construiesc cu tensiuni de satbilizare cuprinse ^ntre %, )i %""4 )i putere disipat@ ^ntre ",%, )i ," F. ?.1 Para)etrii i)portan"i: - tensiunea nominal@ de stabilizare 4IJ (care este deobicei marcat@ pe diod@# - curentul maxim admisibil BI@ (din catalog# - puterea de disipa&ie -d 3 4IJ!BI@ . ?.3 4a)i ii #e #io#e sta$i i%atoare: D= 3>@ .....D= ?1 , sunt diode de ",,F care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre %, 4 ) i ,14. Ci$ra sau grupa de ci$re ^nscrise dup@ DI indic@ tensiunea care o stabilizeaz@ dioda. :xist@ )i diode DI 1 , care stabilizeaz@ tensiune de 14, dar acestea se polarizeaz@ direct. PL 3>@.....PL3AA, sunt diode de 1F 1N 5A1B......1N 5A?1., sunt diode de 1F, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre ;,54 )i %""4 1AD=B>C....1AD=1CA, sunt diode de 1"F, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre ;,54 )i 15"4 3AD=B>C...3AD=1CA, sunt diode de %"F, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre ;,54 )i 15"4 ?AD=B>C...?AD=1CA, sunt diode de ,"F, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre ;,54 )i 15"4. ?.5 Conectarea #io#ei 'n circ!it -i ca c! ! re%isten"ei #e i)itare.
6

EI 4in DI 4ies E* 8ig., @onta. cu diod@ Iener

/ot@m: 4in- tensiunea de intrare ? B* - curentul de sarcin@ maxim ? 4I - tensiunea de stabilizare a diodei ? B I - curentul de stabilizare al diodei ? BI@ - curentul de stabilizare maxim ? 4in@ - tensiune intrare maxim@ *e calculeaz@: curentul de stabilizare minim BIm 3 1"%!BI . 4in - 4I 4in@ - 4I (1# EI 3 -----------(%# BI1 3 ---------(3# BI1 K BI@ (condi&ie# BIm H B* EI Cu rela&ia (1# se calculeaz@ valoarea rezisten&ei de limitare EI Cu rela&ia (%# se calculeaz@ curentul BI1 la care lucreaz@ dioda cu rezisten&a EI Cu rela&ia (3# se veri$ic@ dac@ curentul la care lucreaz@ dioda este mai mic dec0t curentul maxim pe care ^l suport@ dioda. @arimile 4I? BI ? BI@ - se i-au din catalog , iar 4 in , B* , 4in@ din datele de proiectare a circuitului. :x. 4in (1"DI1%# 3 1,4? 4in@ 3 %"4 ? 4ies 3 1%4 ? B*31""m<

B. Dio#e +aricap ( c! capacitate +aria$i &. *imbolul diodei varicap *unt diode care se polarizeaz@ invers, care ^-)i modi$ic@ capacitate ^n $unc&ie de tensiunea de polarizare. *e comport@ ca un condesator variabil, a c@rei capacitate se modi$ic@ , modi$ic0nd tensiunea unei surse de polarizare. >n circuit se ^nseriaz@ cu un condesator care ^mpiedic@ ca tensiunea de polarizare a diodei s@ se scurtcircuiteze la mas@. *e utilizeaz@ ^n circuitele de sc6imbare a $recven&ei (selectoare de canale#, circuite de regla. automat al $recven&ei, etc. -entru $recven&e p0n@ la 1'Cz se utilizeaz@ ^n construc&ia diodelor siliciul , iar pentru $recven&e mai mari se utilizeaz@ galiu-arseniu ? indiu-arseniu. Tip!ri repre%entati+e: DD1"+ ? DD13+ ? DD1", ? DD1%; :JC.

CAP.3 APLICA[II ALE DIODELOR

Re#resoare. Eedresorul este un dispozitiv electronic $ormat din una tensiune electric@ continu@. Clasificarea redresoarelor: sau mai multe diode redresoare care are rolul de a trans$orma o tensiune electic@ alternativ@ ^n

dup@ tipul tensiunii alternative redresate: - redresoare mono$azate - redresoare poli$azate( de obicei tri$azate# dup@ dup@ num@rul de alternan]e pe care le redreseaz@ - redresoare monoalternan&@ - redresore bialternan&@ dup@ posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate - redresoare necomandate ( cu diode redresoare# - redresoare comandate ( cu tiristoare# dup@ natura sarcinii - cu sarcin@ rezistiv@ (E# - cu sarcin@ inductiv@ (E1# - cu sarcin@ capacitiv@ (EC# 1. Re#resor! )onoa ternan"&.
Jr. D uin us

u1

uin

u*

E* t t

a# a - sc6ema electric@

b# b - $orma de und@ a tensiunii redresate

8ig.1 - Eedresorul mono$azat monoalternan&@ cu sarcin@ rezistiv@ -e durata alternan&elor pozitive dioda conduce (deoarece este cu anodul spre sursa de alimentare#, ^n circuit apare un curent apare un curent propor&ional cu valoarea tensiunii aplicate. -e durata alternan&elor negative dioda este blocat@ ) i curentul prin circuit este nul. 1a ie)irea redresorului monoalternan&@ $orma tensiunii este mai mult pulsatorie dec0t continu@. -entru a ^mbun@t@&ii $orma tensiunii de ie)ire trebuie redresate ambele alternan&e, $apt care se realizeaz@ utiliz0nd % sau ( diode.

3. Re#resor #!$ & a ternan"& c! transfor)ator c! pri%& )e#ian& D1 u1 uin u% t a# b# c# E* D% t u* u1 u% u1 u% u*

8ig. % Eedresor bialternan&@ cu priz@ median@ a - sc6ema electric@ b - $ormele de und@ a tensiunilor din secundar c- $orma de und@ a tensiunii redresate Jrans$ormatorul cu priz@ median@ are ^n secundar % ^n$@)ur@ri cu acela)i num@r de spire, deci u 13u% (cele % ^n$@)ur@ri sunt ^n opozi&ie de $az@ $ig.%.b#. Dioda D1 redreseaz@ alternan&ele pozitive ale tensiunii u 1, iar dioda D% redreseaz@ alternan&ele pozitive ale tensiunii u%.

C0nd dioda D1 conduce, dioda D% este blocat@ )i invers. C0nd o diod@ este blocat@ tensiunea invers@ la care este supus@ este aproabe dubl@ $a&@ de cazul ^n care dioda conduce. Jensiunea de ie)ire a redresorului are o $orm@ mult ^mbun@t@&it@ $a&@ de redresorul monoalternan&@, iar randamentul acestui redresor este dublu $a&@ de cel monoalternan&@. 5. Re#resor! #!$ & a ternan"& 'n p!nte. < D1 uin uies ( D3 D 8ig.3 Eedresorul dubl@ alternan&@ ^n punte C0nd la intrarea < a pun&ii este alternan&a pozitiv@ la intrarea D este alternan&a negativ@ )i invers. >n prima situa&ie conduc diodele D % )i D3, iar diodele D1 )i D( sunt blocate. >n a doua situa&ie conduc diodele D1 )i D( )i sunt blocate diodele D% )i D3. 8orma tensiunii de ie)ire este aceea)i ca la redresorul bialternan&@ precedent. ;. 4i trarea tensi!nii re#resate. -entru a ^mbun@t@&ii $orma tensiunii pulsatorii redresate, ^n vederea aducerii c0t mai aproape de o tensiune continu@ se $olosesc circuite electrice numite fi tre #e nete%ire. <ceste $iltre pot $i: - simple ( cu bobin@ sau condensator# - compuse ( cu bobin@ )i condensator# Cele mai utilizate ^n practic@ sunt $iltrele cu condesator. Jr uin D uies uies C u* E* u* D( D% 0 u* E*

10

t t 8ig.( Eedresor monoalternan&@ cu $iltru de netezire(EC# Condensatorul C are rolul de a se opune varia&iilor de tensiune men&in0nd ast$el o tensiune relativ constant@ la bornele sarcinii E*. >n prima semialternan&@ pozitiv@, dioda intr@ ^n conduc&ie (rezisten&a ei scade# )i condensatorul C se ^ncarc@. >n semialternan&a negativ@ dioda se bloc6eaz@ )i condensatorul C se descarc@ pe rezisten&a de sarcin@ E* men&in0nd ast$el o tensiune constant@ la bornele sarcinii. Ciclurile se repet@ periodic.

uin

uies

-E C us E*

u*

t 8ig., Eedresor dubl@ alternan&@ ^n punte cu $iltru de netezire.

CAP. 5 TRAN=ISTOARE .IPOLARE.

1. Str!ct!ra -i principi! #e f!nc"ionare a tran%istor! !i $ipo ar. E C . 0 00 E . ( ( C E . 0 / E / . ( ( C ( / C

11

a#

b#

E .

E .

c# d# 8ig.1 *tructura tranzistorului -/- (a# )i /-/(b#. *imbolul tranzistorului -/-(c# )i /-/(d#. Tran%istor! - este un dispozitiv semiconductor activ relizat din dou@ .onc&iuni -/ situate ^n imediata vecin@tate una $a&@ de cealalt@. 8iecare semiconductor este conectat la un terminal: E ( EMITOR - emite purt@tori din zona puternic dopat@ C( COLECTOR - colecteaz@ cea mai mare parte a purt@torilor emi)i de emitor . ( .A=A - controleaz@ trecerea purt@torilor de la emitor spre colector Jranzistoarele sunt de % tipuri: PNP - purt@torii emi)i sunt goluri (H# NPN - purt@torii emi)i sunt electroni (-# 7onc&iunea emitor - baz@ este jonc]iunea emitorului , iar .onc&iunea colector baz@ este jonc]iunea colectorului. -entru ca un tranzistor s@ $unc&ioneze .onc&iunea emitor - baz@ se polarizeaz@ direct cu o tensiune mai mare sau egal@ cu tensiunea de prag , iar .onc&iunea colector - baz@ se polarizeaz@ invers cu o tensiune de ordinul vol&ilor sau zecilor de vol&i. Deplasarea purt@torilor ma.oritari din .onc&iunea emitorului ^n .onc&iunea colectorului, prin e$ect de c0mp poart@ numele de ( efect #e tran%istor. 3. ConeDi!ni e tran%istoare or $ipo are. a9 ConeDi!nea EMITOR(COMUN 8EC9 00 BC Re%isten"a #e intrare - medie (sute o6mi# Re%isten"a #e ie-ire - medie (sute o6mi# A)p ificare #e c!rent - 1" - 1"" 2C: A)p ificare #e tensi!ne - peste 1"" A)p ificare 'n p!tere - p0n@ la 1".""" (

0 2D: (

BD

12

*e utilizeaz@ ^n .oas@ $recven&@ )i ^n radio$recven&@. A+anta/- ampli$icare ^n putere $oarte mare. De%a+anta/ - lucreaz@ la $recven&e mici. $9 ConeDi!nea .A=~(COMUN~ 8.C9 Re%isten"a #e intrare - mic@ (unit@&i 0 (( o6mi# B: BC Re%isten"a #e ie-ire - mare (sute de mii 2:D 2CD o6mi# ( ( ificare #e c!rent - sub 1 A)p A)p ificare #e tensi!ne - p0n@ la 1""" A)p ificare 'n p!tere - p0n@ la 1""" *e utilizeaz@ ^n eta.ele ampli$icatoare de E8 din receptoarele 22*. A+anta/ lucreaz@ la $recven&e $oarte ^nalte. De%a+anta/ - rezisten&@ de intrare mic@. c9 ConeDi!nea COLECTOR(COMUN 8CC9 00 B: 0 BD 2DC ( 2:C ( Re%isten"a #e intrare - mare (zeci de mii o6mi# Re%isten"a #e ie-ire - mic@ (zeci de o6mi# A)p ificare #e c!rent - peste 1" A)p ificare #e tensi!ne - sub 1 A)p ificare 'n p!tere - 1"

*e utilizeaz@ c0nd se dore)te o rezisten&@ de intrare $oarte mare )i o rezisten&@ de ie)ire mic@. *e utilizeaz@ ^n general ca trans$ormator de impendan&@. @onta.ul se mai nume)te repetor pe emitor, deoarece tensiunea de ie)ire este aproximativ egal@ cu ce de intrare (deci Lrepet@L tensiunea de intrare#. :ste un ampli$icator de curent. Dintre cele 3 conexiuni cea mai utilizat@ este conexiunea EMITOR ( COMUN

5. Re*i)!ri e #e f!nc"ionare a tran%istoare or $ipo are. 1a tranzistoarele bipolare se de$inesc doi coe$icien&i: - $actor de ampli$icare ^n curent din e)itor 'n co ector (la monta.ul cu baz@ comun@# <re valori cuprise ^ntre ".+, )i ".++5 - $actor de ampli$icare ^n curent din $a%& 'n co ector(la monta.ul cu emitor comun# <re valori cuprinse ^ntre %" )i 1""" BC(m<# 5 Re*i) sat!ra"ie
13

BD33"<

Re*i) #e con#!c"ie ; PS4 ( Dreapta de sarcin@ % $ ocare BD3" " 1 % 3 ( , ; 2C: (4# Caracteristica #e ie-ire pentr! tran%istor! $ipo ar .C 1A@ >n $unc&ie de modul de polarizare a .onc&iunilor exist@ 3 regimuri de $unc&ionare a JD: a9 Re*i) acti+ nor)a - .onc&iunea D: este polarizat@ direct - .onc&iunea DC este polarizat@ invers Bc3BD (:C# Bc 3 B: (DC# ? 2D: 3 (",; - ",5#4 $9 Re*i) #e $ ocare - .onc&iunea D: este polarizat@ invers - .onc&iunea DC este polarizat@ invers Bc 3 BD 3 B: 3 " 4 ? 2C: 3 :C c9 Re*i) #e sat!ra"ie - .onctiunea D: este polarizat@ direct - .onc&iunea DC este polarizat@ direct BC K BD (:C# BC K B: (DC# ? 2D: 3 (",; - ",5#4 Jranzistorul se comport@ ca un ^ntreruptor: - ^n regimul de con#!c"ie se comport@ ca un ^ntreruptor ^nc6is care permite trecerea curentului de la emitor la colector sau invers, situa&ie ^n care tensiunea C: este $. mic@ c6iar "4 - ^n regimul de $ ocare se comport@ ca un ^ntreruptor desc6is care nu permite trecerea curentului prin el , situa&ie ^n care tensiunea C: este mare, este egal@ cu tensiunea de alimentare a colectorului sau emitorului Re*i) BD3%"< BD31"<

2C: " 4

2C: 3 "4

;. Circ!ite #e po ari%are a tran%istoare or $ipo are.

14

+15V E1

18k Ec

675

.01uF
Es

.01uF 2N2222A 10K

E%

3.3kEe

200

.01uF Ce

Eolul elemenetelor sc6emei electrice: R1 )i R3 - rezisten&e de polarizare a bazei. <ceste rezisten&e $ormeaz@ un divizor de tensiune care asigur@ un poten&ial constant al bazei. Curentul care str@bate rezisten&a E% trebuie s@ $ie mult mai mare dec0t curentul care str@bate rezisten&a E1 ( BE% 3 (, - %"#BE1#, deci rezisten&a E% are valoare mult mai mic@ dec0t E1 Rc - rezisten&a de colector numit@ )i rezisten&@ de sarcin@, care are rolul de a crea la bornele ei o tensiune propor&ional@ cu curentul care o parcurge Re -rezisten&@ de emitor , are rolul de a limita curentul care str@bate colectorul la varia&ia temperaturii. <re rolul de 1" Ce - condensator de decuplare a emitorului. *e conecteaz@ ^n paralel cu rezisten&a de emitor care scurtcircuitez@ rezisten&a de colector ^n curent alternativ )i previne consumul inutil de semnal alternativ. R1 stabilizator termic .Eezisten&a este mai mic@ de , p0n@ la 1" ori $a&@ de rezisten&a de colector. Ee3Ec A , sau Ee3Ec A

?. Di)ensionarea !n!i a)p ificator tran%istori%at

15

+10V
RB1

68k

RC

4K7

10uF

10uF BC107
U2 U1

RB2

15k

RE

1K

220uF

Date ini&iale:2a31"4 Bc31m< ? 2c32a A % 3 ,4 ? 3 1"" , <i31"". 2c ,4 1. *e calculeaz@ Ec. Ec 3 ----- 3 -------- 3 ,= se alege RcE;F@ Bc 1 m< Ec (= Ec (= %. *e calculeaz@ Ee. Ee 3 ------- 3 ------- 3 ( " sau Ee3------3------- 31M ReE1F 1" 1" , , 2% 3. *e calculeaz@ ED%. E.3 3 ----B% 2% 32pH2E: , 2E:3Ee!Be 3",;H131,;4 U3E1,B> dar Be 3 Bc 31m< , 2E:31=!1m<314, deci 2%

BC 1m< B%31"!BD , BD 3 ----- 3 -------3 1"< deci B%31"!1"<31""< 3 ",1m< <i 1"" 1,;4 ED% 3 --------- 3 1; M , alegem 1,M R.3E1?F ",1m< 21 (. *e calculeaz@ ED1. ED1 3 ----B1

I3 E A,1)A

21 3 2a - 2% 3 1"4 - 1,;4 3 5,(4 , B1 3 B% H BD 3 1""< H 1"< 3 11"< 3 ",11m< ED1 5,(4 3 ----------- 3 ;= , alegem ;5= ",11m< R.1 E BCF .

C1EC3 E1 4...1A 4

CeE 1A 4...1AA 4

16

<mpli$icatorul prezentat este ^n )onta/ e)itor co)!n. <mpli$icarea este mare , dar se utilizeaz@ numai la $recven&e mici. -entru $recven&e mari se utilizeaz@ ampli$icator ^n )onta/ $a%& co)!n&. Calculul rezisten&elor ^n curent continuu se $ace la $el ca la monta.ul emitor comun, iar spre deosebire de acest monta. semnalul este introdus prin emitor, iar baza este cuplat@ la mas@ printr-un condensator.

RB1

RC

BC107
U2

U1 RB2

RE CB

1a ampli$icatorul ^n coneDi!ne e)itor co)!n de intrare 21 )i ^n opozi&ie de $az@ $a&@ de aceasta. 21 2%

tensiunile 21 )i 2% sunt

alternative. Jensiunea de ie)ire 2% va $i de 1"" de ori mai mare dec0t tensiunea

2% 8actorul de ampli$icare ^n tensiune <u 3 ------ ? 21 BC BC 8actorul de ampli$icare ^n curent <i33-----(monta. :C# ? <i33---- (monta. DC# BD B: EA,G? ( A,GC E 3A ( 1AAA 8actorul de ampli$icare ^n putere <p 3 <u ! <i

17

CAP. ; APLICA[II ALE TRAN=ISTOARELOR .IPOLARE.

1. STA.ILI=ATOARE DE TENSIUNE *tabilizatorul de tensiune cu tranzistor compar@ ^n permanen&@ valoare tensiunii de ie)ire (stabilizate# cu tensiunea de re$erin&@ (a unei diode Iener#. <ceast@ compara&ie are ca rezultat ob&inerea unei tensiuni numite tensiune de eroare care comand@ modi$icarea valorii rezisten&ei ec6ivalente a tranzistorului care se mai nume)te )i element regulator. Jranzistorul preia varia&iile de tensiune sau curent ale sarcinii, men&in0nd tensiunea )i curentul de ie)ire constante.Dac@ semnalul de eroare este prea mic pentru comanda tranzistorului ^n monta. se intercaleaz@ ^nc@ un tranzistor sau un ampli$icator opera&ional care poart@ numele de ampli$icator de eroare. *unt dou@ tipuri de stabilizatoare de tensiune: serie )i para e . 1.1. Sta$i i%ator #e tensi!ne serie. J H: BB EI 2B BE BC BD BI 2I DI US E U= ( U.E ? 2B 3 2E H 2I ? BE 3 BI H BD ? B* 3 BC H BD . 2* B* 2D:

4!nc"ionarea sta$i i%ator! !i. 9rice modi$icare a tensiunii de intrare sau de ie)ire este sesizat@ de tranzistorul J , care este elementul regulator. >n $unc&ie de tensiunea baz@-emitor 2 D: , se modi$ic@ rezisten&a .onc&iunii colector-emitor $apt care duce la caderea pe aceast@ .onc&iune a unei tensiuni mai mari sau mai mici. 2I 3 2* H 2D: , deoarece 2I este constant@ c@nd US cre-te U.E sca#e iar tranzistorul J tinde s@ se bloc6eze )i cre)te tensiunea colector - emitor deci cre)terea de tensiune este preluat@ de tranzistor )i l tensiunea 2 * r@mn0ne constant@. Dac@ US sca#e U.E cre-te iar tranzistorul J se desc6ide )i tensiunea colector - emitor scade , sc@derea de tensiune este preluat@ de tranzistor )i tensiunea 2* r@m0ne constant@.

18

1.3. Sta$i i%ator #e tensi!ne para e . 1a acest tip de stabilizator elementul de control adic@ tranzistorul J este conectat ^n paralel cu sarcina. 8a&@ de stabilizatorul serie are un randament mai mic, dar avanta.ul $a&@ de acesta este c@ elementul de control nu se distruge la apari&ia unui scurtcircuit sau suprasarcini )i este utilizat mai ales c0nd curentul de sarcin@ prezint@ varia&ii rapide. H E1 BB BI BC 2B J 2D: BD EI 2I 2* B* H

2D: 2132E1 H 2C: ? 2*32I H 2D: ? B13BC H BI H B* ? BI3BD H ------- ? BC3!BD EI 4!nc"ionarea sta$i i%ator! !i. Eezisten&a E1 numit@ )i rezisten&@ de balast preia cre)terea sau sc@dera tensiunii de intrare )i men&ine tensiunea de ie)ire constant@. Cre)terea sau sc@derea tensiunii pe rezisten&a de balast este comandat@ de tranzistorul J ast$el: - dac@ tensiunea de intrare cre)te are tendin&a s@ creasc@ )i tensiunea de ie)ire. <cest $apt determin@ cre)terea tensiunii baz@ - emitor 2 D: (deoarece 2I este constant@#. Dac@ 2D: cre)te atunci scade tensiunea 2 C: $apt care duce la cre)terea tensiunii pe E1 iar tensiunea de ie)ire 2* r@m0ne constant@. - dac@ tensiunea de intrare scade are tendin&a s@ scad@ )i tensiunea de ie)ire. <cest $apt determin@ sc@derea tensiunii baz@-emitor 2D: (deoarece 2I este constant@#. Dac@ 2D: scade atunci cre)te tensiunea 2C: $apt care duce la sc@derea tensiunii pe E1 iar tensiunea de ie)ire 2* r@m0ne constant@. Eezisten&a de balast E1 preia varia&iile de tensiune , limiteaz@ curentul prin tranzistor deci ^l prote.eaz@ ^n cazul apari&iei unui curent de scurtcircuit sau suprasarcin@.
19

<cest tip de stabilizator are randamentul sc@zut datorit@ consumului rezisten&ei de balast )i a tranzistorului J.

1.5 Sta$i i%ator #e tensi!ne serie c! protec"ie a s!prac!rent T +E II RZ UI IR DZ Circuitul de protec&ie la supracurent se bazeaza pe principiul reducerii curentului de baza al tranzistorului serie , deci la Linc6iderea acestuiaL c0nd curentul de sarcin@ dep@)e)te o anumit@ valoare. Curentul de sarcin@ trece prin rezistorul E - produc0nd pe rezistor o c@dere de tensiune, tensiune care este sesizat@ de tranzistorul J - $iind c6iar tensiunea baz@-emitor a tranzistorului. C0nd aceast@ tensiune dep@)e)te valoarea de ",;4 tranzistorul incepe s@ conduc@. C0nd tranzistorul intr@ ^n conduc&ie cre)te curentul s@u de colector B C $apt care duce la sc@derea curentului de baz@ a tranzistorului serie deci scade )i curentul s@u de colector. Eezisten&a E- se calculeaz@ ^n $unc&ie de curentul maxim care poate $i absorbit de sarcin@. ",; 4 E- 3 -----------B* max Dac@ curentul de sarcin@ cre)te peste valoarea maxim@ admis@ pe rezistorul E- cade o tensiune mai mare de ",;4 iar aceast@ tensiune este transmis@ .onc&iunii baz@-emitor a tranzistorului J- . Jranzistorul intr@ ^n conduc&ie )i curentul care circul@ prin el cre)te, deci cre)te B C. Deoarece BI este constant , va sc@dea curentul de baza al tranzistorului serie. -rin sc@derea curentului de baz@ scade curentul care circul@ prin tranzistor )i acesta are tendin&a s@ se bloc6eze deorece cre)te rezisten&a .onc&iunii emitor-colector
20

IC

IS UBE IB IC IZ UZ

RP

US TP

1.;. Sta$i i%ator #e tensi!ne serie c! a)p ificator #e eroare. <mpli$icatorul de eroare sesizeaz@ varia&iile de curent sau de tensiune ale sarcinii )i comand@ Bnc6iderea sau desc6iderea tranzistorului serie. Deci ^n $unc&ie de comanda care o prime)te de la ampli$icatorul de eroare tranzistorul serie preia varia&iile de tensiune )i curent din circut men&in0nd tensiunea de ie)ire constant@. Jranzistorul din ampli$icatorul de eroare are tensiunea din baz@ dat@ de un divizor de tensiune. 2 E1 E% 2% 2 B 3 ------E1HE% 2% B 3 -------E% 2 2% E% ---------- 3 -------- 2% 3 2 ---------E1 H E% E% E1 H E% J1 H EB2B BD1 BC% BD% J% 2D:% E% 2I Jranzistorul J% este ampli$icatorul de eroare. Jensiunea ^n baza tranzistorului J % este stabilit@ de divizorul de tensiune E1 - - - E% este 2D% E% 3 2* -----------E1 H E% 2D% 3 2D:% H 2I E% E1HE% 2* --------- 3 2D:% H 2I 2* 3 (2D:% H 2I # --------E1HE% E%
21

B* EI E1 -

2*

dar 2 D% $a&@ de mas@

Dac@ 2* cre)te atunci cre)te )i 2D:% deoarece 2I este constant@. Dac@ 2D:% cre)te atunci cre)te )i curentul de colector al tranzistorului J %. Dac@ cre)te BC% atunci scade BD1 )i tensiunea colector-emitor al tranzistorului serie cre)te. Deci cre)terea de tensiune 2* este preluat@ de tranzistorul serie $apt care duce la men&inerea constant@ a tensiunii 2*. Dac@ 2* scade atunci scade )i 2D:% iar curentul de colector al tranzistorului J % scade. Dac@ scade BC% atunci cre)te BD1 )i tensiunea colector -emitor al tranzistorului serie scade, $apt care duce la men&inerea constant@ a tensiunii 2*.

1.?. Ca c! ! eroare. H

!n!i sta$i i%ator #e tensi!ne serie c! a)p ificator #e J1 B* EBE BD1 BC% J% 2I DI BD% 2D:% E% 2* EI E1 H

2*

1. Se a e*e tip! #e tran%istor care se !ti i%ea%&.

Jranzistorul serie trebuie s@ asigure curentul maxim de sarcin@ B *@ , iar tensiunea colector emitor 2C: maxim@ trebuie s@ $ie mai mare dec0t tensiunea maxim@ de intrare 2B@. -uterea disipat@ pe tranzistorul serie trebuie s@ satis$ac@ condi&ia: -d 3(2B@ - 2*#B*@ K -d max. *e stabile)te $actorul de ampli$icare ^n curent al tranzistorului la curentul de colector BC3B* 3. Se ca c! ea%& re%isten"a #e po ari%are RP. <ceasta se calculeaz@ tin0nd cont c@ trebuie s@ asigure curentul de baz@ al tranzistorului J1 B*@ ", #1 BD1 3 -----------------------1max 2 Ep ? E- 3 ------ ? 2B@ 3 2EpH2D:1H2* 2Ep 3 2i@-2*-", BD1 (2 B@-2* E- 3 B*@

5. Se a e*e tran%istor! #in a)p ificator! #e eroare T3.

22

<cesta trebuie s@ asigure un curent de colector cel pu&in egal cu cel al bazei lui J1, tensiunea colector -emitor 2C:% N 2B@ - 2I ? $actorul de ampli$icare % s@ $ie mare. ;. Se a e*e #io#a =ener D=. Jensiunea de re$erin&@ a diodei 2 I 3 (",(...",,#2*. Curentul prin diod@ trebuie s@ $ie mai mare dec0t curentul de colector BC%. Eezisten&a de polarizare a diodei DI se calculeaz@ cu $ormula: 2* - 2I EI 3 ---------BI ?. Se ca c! ea%& #i+i%or! R1 ( P ( R3 Curentul prin divizor trebuie s@ $ie cam de 1" ori mai mare dec0t B D%. BD%3BC%A% ? BD 3 1" BC% A % E% Jensiunea dintre baza lui J% )i mas@ trebuie sa $ie 2D% 3 2IH2D:% ? 2D% 3 2* -------E1HE
%

2s B*@ 1 2* E1H-HE% 3 ----- ? BD3 1"----- ----- E1H-HE% 3 -------- 1% . BD 1 % 1"B*@ 3. AMPLI4ICATOARE. 2n ampli$icator este un circuit electronic prev@zut cu % borne de intrare )i dou@ borne de ie)ire. capabil s@ redea la ie)ire un semnal mult mai mare ^n amplitudine dec0t semnalul de intrare dar de aceea)i $orm@ )i $recven&@ cu acesta. <mpli$icatorul este prev@zut cu o surs@ de alimentare pentru polarizarea elementelor active din monta. , care ampli$ic@ semnalul de intrare. a9 C asificare D!p& nat!ra se)na ! !i a)p ificatH o ampli$icatoare de tensiune o ampli$icatoare de curent o ampli$icatoare de putere D!p& tip! e e)ente or acti+e fo ositeH o cu tuburi electronice o cu tranzistoare o cu circuite integrate (opera&ionale# o magnetice D!p& $an#a #e frec+en"& a se)na ! !i a)p ificatH

23

o ampli$icatoare de curent continuu- ampli$ic@ $recven&e ^ncep0nd cu " Cz o de audio$recven&@(.oas@ $recven&@# $3%"Cz...%"MCz o de radio$recven&@(^nalt@ $recven&@# $3%"MCz....3"@Cz o de $oarte ^nalt@ $recven&@ $33"@Cz...3""@Cz D!p& &"i)ea $en%ii #e frec+en"&H o de band@ ^ngust@ $3+MCz...3"MCz o de band@ larg@ (video$recven&@# $3,Cz....,@Cz D!p& tip! c!p a/! !i fo osit 'ntre eta/eH o cu cupla. EC o cu circuite acordate o cu cupla. prin trans$ormator o cu cupla. rezistiv (ampli$icatoare de curent continuu#

$. Para)etrii a)p ificatoare or. 1. Coeficient! #e a)p ificare 8a)p ificarea9 - reprezint@ raportul dintre m@rimea electric@ de ie)ire )i m@rimea electric@ de intrare. *e pot de$inii: - ampli$icare ^n tensiune <u 3 2sA2i - ampli$icare ^n curent <i 3 BsABi - ampli$icare ^n putere <p3-sA-i -entru exprimarea valorii ampli$ic@rii se utilizeaz@ ca unitate de m@sur@ : #eci$e ! 8#.9 <u[dD]3%"logO2sA2i ? <i[dD]3%"logOBsABi ? <p[dD]31"logO-sA-i neper! 8Np9 <u[/p]3lnO2sA2i ? <i[/p]3lnOBsABi ? <p[/p]3",,OlnO-sA-i 1Np E A,BCB#. 3. Caracteristica $a&@ a)p it!#ine de $recven&a frec+ent& semnalului de se re$er@ intrare. la dependen&a este ampli$ic@rii <mpli$icarea

independent@ de $recven&@ ^n regiunea $recven&elor medii )i scade spre capetele benzii , at0t la $recven&e mici c0t )i la $recven&e mari 5. Distorsi!ni e - reprezint@ reproducerea inexact@ a semnalului de ie)ire $a&@ de cel de intrare. Distorsiunile pot $i: - ale amplitudinii ^n $unc&ie de $recven&@(liniare#
24

- ale $azei ^n $unc&ie de $recven&@(liniare# (au importan&@ video$recven&@# - armonice (neliniare# (au importan&@ ^n ampli$icatoarele de putere# - de intermodula&ie(neliniare#

^n

;. Raport! se)na I %*o)ot ( reprezint@ raportul ^ntre tensiunea de ie)ire produs@ de semnalul ampli$icat )i tensiunea de zgomot propriu. Jensiunea de zgomot propriu este produs@ de elementele componente ale ampli$icatorului. <ceasta se poate m@sura la ie)irea ampli$icatorului , scurtcircuit0nd bornele de intrare ?. Sensi$i itatea - reprezint@ tensiunea necesar@ la intrarea ampli$icatorului pentru a ob&ine la ie)ire tensiune sau putere nominal@. :a caracterizeaz@ ampli$icatoarele de putere )i se exprim@ ^n unit@&i de tensiune B. Ga)a #ina)ic& - reprezint@ raportul dintre semnalul de putere maxim@ )i cel de putere minim@ pe care le poate reda ampli$icatorul. Ni+e ! se)na ! !i a)p ificat este i)itat s!perior #e p!terea eta/! !i fina -i inferior #e raport! se)na I %*o)ot a a)p ificator! !i.

3.1. A)p ificator! a!#io #e /oas& frec+en"&. Un a)p ificator a!#io tre$!ie s& c!prin#& !n PREAMPLI4ICATOR -i !n AMPLI4ICATOR 4INAL. Prea)p ificator! - ampli$ic@ tensiunile mici la nivelul necesar atacului eta.ului $inal. -reampli$icatorul lucreaz@ cu puteri mici, iar curen&ii de colector sunt ^ntre ",,m< )i %m< A)p ificator! fina - sau ampli$icatorul de putere ampli$ic@ semnalul ^n putere, lucreaz@ cu curen&i mari , deci el se construie)te cu tranzistoare de putere care suport@ curen&i de colector mari. <cest ampli$icator necesit@ la intrare un semnal de amplitudine mare , iar impendan&a de ie)ire este mic@ (de c0&iva o6mi #.

25

26

27

28