li

NV!!. IT A"R_.,. __ -- ..
SO<:IOLOGIE- ROMA.NEAS<:
Director D. G U S T I
.ILaul II Nr. 1
Despre fllinfa nafiunii ro
ser-viciul social oLiigator al
lanuarle 193J'
CUVANT DE RASPUNS CATRE STUDENTII FACULTATII DE FILOSOFIE SI U-
TE.R.E DIN BUCURESTI CU PRILEJUL SARBATORIRII A 25 DE ANI DE ACTJ,
VITATE UNIVERSITARA IN ZIUA DE 27 IANUARIE 1937.
Cred ca nu mi-ati lua in nume de rau, poate face un serviciu "ttne-
retii Dv., daca scruta cu o analiza intima experienta acestor douazeci cinci de
ani stabili iri fata Dv. regulele, care m'au calauzit dealungul lor.
Ceiace soarta unei vietf nu sunt numai puterile intelectuale ale cuiva.
Nu este numai pregatirea mai mult sau mai putin mare a cuiva nu sunt nici
numai imprejura.rile externe. Ceiace soarta unei vieti este altceva : este
diabolicul lui Socrate, este intr'un scop caruia ti-ai inchinat viata. Aceasta
credinta este o putere de neinvins.
Este credinta intr'un scop luminos neclintit, pe care il cu in-
drasneala. Ea te ajuta sa inlaturi toate piedicile, sa infrunti toate primejdiile,
sa tii piept tuturor A o avea este regula de viall care te
m'a pazit pe mine, de numeroase primejdii. Datorita acestei prime regule de viata
n'am cazut victima nu m'a prins vraja unui romantism generos lili vaporos, formula
simpla, abstracta, care subjuga lili de multe ori o face sa devina sterila. In
acelalil timp insa n'am cazut victima nici unui criticism steril nefiind preocupat de ce
face altul, ci dand toata atentia la ceace trebuie sa fac eu.
Am urit doua lucruri: diletantismul amabil pretentioasa, searbada,
de pura biblioteca. Exista desigur o raspundere a muncii Daca exista tnsa
o a cartii, exista nu mai putfn o carte a vietii. $i a ceti in cartea vietii
este tot atat de important, ca a viata eartH.
Am elilit din biblioteca dupa ce am trait eu ceiace numea Taine ,betia
deliranta" a bibliotecii !li a cartilor din biblioteca. Am trait lili eu aceast.a betfe,
dar am e!lit in larg sa verific ce este adevarul !li aceasta m'a dus la o con-
ceptie realist-critica constructiva. Mi-a dat Dumnezeu un bun simt realist, sanatos
!li o conceptie idealista sigura. Am practicat idealismul, dar totdeauna isvorit !li
legat de de nevoile firH. $i am in largul vietif. Dar unde 1 In
largul vielii sociale
am ajuns la o alta regula care vrea sa formuleze o datorie social!
a omului de liltiinta, acea a intelectualului de a practica cultul ,tiinlei pentru
dar de a cultiva in acela!1 timp pentru larl. $i atunci iata-ml
de atatfa ani de zile impreunl cu iubitif, stimatii aprecialii mei studenti din semi-

2 SOCIOLOGIE R:OMANEASC)
nar, cate o lunl, o lunl jumatate, intr'un sat din atatea atatea regiuni deosebite
ale \lrii, pentru a verifica intai dobandita pe catedra in biblioteca, pentru
a aplica apoi aceasta a creia o nafionala sociologica romaneasca, pentru
a creia ceia ce numim noi sociologia natiunei romdne$ti, $tiinta natiunei ro-
mclne$ti. lata un lucru dealtfel foarte greu, pentruca natiunea nu este ceva fragmentar,
pe care s'o poata cineva studia in camaruta lui, bunaoara din punct de vedere folkloris-
tic, altcineva din punct de vedere istoric, un altul din punct de vedere geografic. Natiunea
este ceva viu, ceva unitar, ce trebue inteles priceput ca atat"e, ca unitate,
aceasta trebuia facuta in co]aborare. Deaceia am facut apel la colaborare, la cola-
borarea studentilor dela toate facultatile mai tarziu dela toate universitatfle, la
colahot"area colegilor de universitate a colegilor intelectuali din toate ramurile,
pentru ca impreuna, umar la umar, sa putem sa creiem natfunei. Nici o re-
formd nu se poate face dect:lt pe baza unei cunoa$teri temeinice.
Adevaratul patriotism nu este patriotismul verbal sau patriotismul legislativ,
ci este patriotismul acesta temeinic, cand faci romaneasca pe baza
propui reforme
Aceasta convingere ne-a impins sa mergem cu multa indrazneala mal departe
sl preconizam pentru acest tineret o indatorire grea, pe care sunt insl sigur ca
o va duce pana la capat, am avut dovada pana acum, anume obligativitatea
cercetdrilor nationale $liintifice romdne$ti.
Prin faptul ca cineva luat o licenta sau un doctorat, indiferent la ce
facultate, el nu terminat indatorirea lui fata de fata de natfonala
fa\l de universitate, ci el este obligat dupa aceea sa lucreze mai departe, in cadrul
unui sistem a unei metode riguroase, in serviciul tarii.
S'a spus, se spune se va spune ca acestea sunt lucruri cari cer sute de
ani. Unii spun chiar ca pentru creiarea unei sociologii a natiunei ar fi
nevoie de mii de ani. Dar acestea sunt lucruri pe care le spune cine da seama
de forts. mare, magica a organizarii. Prin calculele pe care le-am facut, le-am pu-
blicat, le voiu mai publica asupra carora voiu insista, cu privire la concentrarea
imensa, gigantica a tuturor fortelor ale tarii, din toate domeniile, am con-
statal ca noi putem sa avem aceasta mare nationala romaneasca in patru,
cinci, sau, daca vreti ani, dar o vom avea, gata sa punem la dispozitia
reformei statului in slujba viitorului neamului, un material de documentare, cu
care omul de stat sa poata sa opereze intr'adevar sa poata sa propuna reforme,
cum nu s' a putut face pana acum, pentruca nu aveam aceasta natfo-
nala romaneasca. Deci, se impune obligativitatea cercetarilor de a tlrii,
de a neamului.
Dar daca contracteazli obligatii nationale ea contractead
fn timp obligatii nationale etice.
o noi cei care am lucrat pe teren, nu poate s'o decat
eel care a lucrat pe teren, insemneaza solidaritate cu nevoile pe care le constati.
&tiin\a insea.mna. sim.QAtie adanca cu. M.VtM, a
totul pentru a inlatu:ra raul pentru a ajuta, pentru a pune umarul, pentru a contribui
la inaltarea inobilarea a ceia ce s'a vazut a ceiace s'a cercetat. Cele mai frumoase
mai neuitate momente din viata mea au fost cele, pe care le-am petrecut o luna
sau o luna jumatate intr'un sat romanesc. Caci am descoperit acolo o viafa, care
este de o noblete, de o insemnatate de o valoare, pe care nu poate s'o pretuiasca
decat cine o temeinic.
Noi simteam inclinarea irezistibill sa bine exact satul acesta
virtual, pe care-1 avem acolo pe care nu-l are alta tarA, nu-l are alt neam,
care ramane ins! parasit, neocupandu-se nimeni de el.
SOCIOLOGIB R.OMANEASCA.
3
Atunci am pa!iit iara!ii cu o egala indrazneala la o alta formula, care este un complement, de lamurire, o adaugire la obligativitatea cercetarii natiunei ro- mane$li. Este o alta obligativitate, de natura etica politica-sociala: serviciul social obligator la sate pentru oricine vrea sa profeseze in Jara romaneasca, penfru docfori ina.inte de a practica medlcina, pentrll preoti inainte de a solicita parohie, pentru invatatori profesori inainte de a obtine catedra, pzntru orice HcenUat, dela orice facultate, pentru toata lumea. luni sa binevoiasca indepli- neasca aceasta datorie catre tara catre neam orice intelectual din largul tarii
Toate aceste regule despre care v'am vorbit, regule calauzitoare ale vietfi mele, au introd11s in activitatea mea o lumina clara, prin care am vazut limpede tinta pe care mi-o propusesem. Ceiace a facut insa ca drumul acesta de 25 ani sa fie un drum vesel, daca vreti placut, senin incantator a fost caldura care m'a animat la drum, a fosl o inclinare naturala, pentru o activitate curata, desinteresata, intreaga, pentru !itlinta, pentru !itiinta aplicata Ia sate, pentru satean, pentru tara !ii pentru tineretul universitar. Caci ceiace am iubit mai presus de orice in 25 de ani a fost tineretul universitar. Lui i-am dat tot ce am avut mai bun mai scump care, trebue sa recunosc, mi-a dat el tot ceiace a avut mal bun mai scump.
Bucuriile st!ldentimii au fost bucuriile mele, durerile studentimii au fost 'i durerile mele. De aceia de foarte multa vreme am propus prima incercare de organizare temeinica a tinerimii universitare, propunere care din nenorocire insa n'a avut rasunetul dorit. A fost creiarea Oficblui Universitar dela
Am fost de curand Ia Paris pentru organizarea pavilionului romanesc Ia expozitfa internationala de acolo. Am fost invitat sa iau parte la incheierea congresului international privitor la liJOmajul intelectual studentesc. A fost o discutie care s'a re- zumat in primul rand la un banchet. Am avut marea cinste sa stau alaturi de Ministrul francez a1 Instructiei. Acolo se vorbea tot timpul de sz propunea ca ceva senzational, sa se faca statistici anchete as:.tpra vietii pentruca aceasta problema a somajului, mai grava in alte parti decat la noi, nu poate sa fie tratata decat pe baza de anchete lili iriformatii statistice.
fn 1924, cand am creiat Oficiul Univarsitar, am pus in programul acestuia ca un esential anchetele astJ,pra v1P.f.U k.l:' 'Cdttd d.W am f'a:cut act la Facultate, o asemenea ancheta, ale caret rezultate le gasttt publicate In volumul omagial al Arhivei pentru Stiinta Reforma Sociala. Ceiace se spunea la Paris acum ca este necesar de facut, noi am facut inca de atunci. Am preconizat apoi Serviciul de asistenta studenteasca, care sa procure studentului posibilitati de plasare, de caliJtig, locuinta etc. Am preconizat apoi o librarle, care sa procure studen- tilor cursuri cat mai eftine. Am propus liJi s'a creiat o cooperativa. Am propus o mare ofensiva de asistenta sanitara, pzntruca nu este timpullili locul sa va spun, ce am vazut ln calitatz de decan lili in ce masura este raspandita boala printre studenti. Ei dau tineretea ii face sa creada ca. inving totul. Cine are tnsa plrul alb, are raspunderea pentru viata. studenteasca din toate punctele de vedere. M'am gandit Ia asistenta medicala, care functioneaza acum, dar pe care vroiam s'o organizez cu totul altfel. M'am gandit in sfaqit Ia orientarea profesionala studii. Am preco- nizat un el de bursa a muncH : trebue adica sa lillie studentul inainte de a se inscrie la universitate ce perspective ti ofara fiecare facultate, daca gase!ite sau nu, dupa terminarea studiilor, locuri libere? De ce sa devina dece sa faca studli, cu enorme sacrificii pentru a ajunge la o diploma, pe care s'opuna in buzunar, fad s'o poata intrebuinta?
La aceasta ne-am gandit tn 1924. Zic: ,ne-am gandit", pentruca n'am fost numai eu, ci a fost care a facut un intreg program de reforma a vietii studenle$ti, concretizat apoi in acest Oficiu Univeraitar.
4
SOCIOLOGIB R.OMANBASCA
pece spun toate acestea ? Ca sa va arat ca, prin metoda noastra de lucru
reaPsta, critica constructiva, am cautat ca, din sentimentul de iubire pentru
Ja I!Plicam sa crei.!m o spre binele eficace al lor.
Student'lor care au lucrat in seminariile mele le datorez stimularea la mai
tot ceiace am facut in sociologiei.
Studentilor, care au lucrat in campaniile monografice le datorez in cea mai
mare parte ca am inceput sa lucrez la punerea unei pietricele cat de modesta la cla-
direa acestui imens edificiu al
Studentilor le datorez ca, din imboldul inalt al Celui care-i in-
1elege mai mult ca oricine, al Majestatii Sale Regelui, metoda directa monografica,
a putut sa capete un compliment prin directa, cultural! la sate.
Datorez deci colaborarii intregul meu program intregul
meu program cultural politic, in sensul superior al cuvantului.
daca este sa-mi ingaduiti sa spun, ca aici nu este o sarbatorire a
profesorului Gusti, ci 0 sarbatorire a studentimii romane, care a timp de
25 ani, la aici, cum s'a perindat generatii dupa genera1ii, sa secondeze
pe profesor, sa devina colaboratoarea profesorului.
Deaceia, va rog sa-mi dati voie sa va invit acum la sarbatorirea acestui ele-
ment atat de scump, fara care activitatea mea n'ar i dat roade, la sarbatorirea
studentimii romane, in special a celei dela facultatea de Litere, atat dela cat
din
0 astfel de calda, sincera, curata, ca acea de astazi la care par-
ticipa studentii tuturor sectiilor Facultafii, invioreaza sufletul pentru
o nod activitate mai concentrata mai ingrijita, daca se poate mai rodnica
decat cea de pana acum. Dar, pentru aceasta activitate viitoare, ca pentru cea
de 25 de ani de pana acum, primesc cu oarecare melancolie suras urarea care
mi se face sa mai dureze inca 25 de ani, caci cine poate secretul zeilor?
ramane, cred ca a dvs., nu numai a mea, o singura maxima, o rasturnare a filo-
sofiei antice, care spune ca ,omul este masura tuturor lucrurilor".
Cu totH, aceasta imi va calauzi ai mei in viitor, ca panl acum,
cati imi va mai da Dumnezeu, ai dvs., multi inainte inca, sa spunem : nu ,omul
este mbura tuturor lucrurilor", ci .patria este mdsura tuturor lucrurilor".
D. GUSTI