CURSUL 13 PSIHOLOGIA COGNITIV Coninuturi: 1. Precursorii ai cogniti is!u"ui: #. $%&"er' $. (unc)er' *. To"!an+ teoria in,or!a-iei: G. .i""er' A. Ne/e""' H. Si!

ion+ N. C&o!s)0 1i teoria gra!atici"or generati e' G. $e""0 1i teoria constructe"or 2ersona"e 3 *2iste!o"ogia genetic4 1i 5e6 o"tarea cogniti 4: 7. Piaget 3 8nte!eierea 2si&o"ogiei cogniti e: U. Neisser+ te!e !a9ore :n 2si&o"ogia cogniti 4 conte!2oran4: !o5e"e"e !e!oriei' re6o" area 5e 2ro;"e!e 1i inte"igen-a arti,icia"4' cogni-ia socia"4' !e!orie 1i a"i5itate eco"ogic4 Obiective: 1.Pre6entarea contri;u-iei "a a2ari-ia cogniti is!u"ui 9ucat4 5e orient4ri 2recu! gesta"tis!u"' neo;e&a ioris!u"' teoria in,or!a-iei 1i 2si&o"ing istica 3. Pre6entarea contri;u-iei "ui 7. Piaget "a :n-e"egerea 5e6 o"t4rii cogniti e 3. Pre6entarea cogniti is!u"ui !o5ern 1i a contri;u-ii"or sa"e Precerine: Nu este ca6u". Expunere: 1. Precursorii ai cognitivismului W. Khler 1i cercet4ri"e sa"e asu2ra inte"igen-ei "a ani!a"e au se!na"at ro"u" intui-iei ca 2rocesare s2ontan4 5e in,or!a-ie :n ur!a c4reia' 2rin restructur4ri a"e re2re6ent4ri"or interne asu2ra re"a-iei 5intre o;iectu" sco2 1i o;iectu" !i9"oc se 2ro5uce un r4s2uns a2arent s2ontan 5ar care re6u"t4 5intr<o 2re"ucrare in,or!a-iona"4 5e ti2 2rocesua". Cercet4ri"e "ui K. Duncker asu2ra ,i=it4-ii ,unc-iona"e 1i !ai a"es ce"e asu2ra ana"ogiei au ,ost 2re"uate :n 2si&o"ogia cogniti 4 !o5ern4 5e!onstrea64 ,e"u" :n care re2re6entarea !enta"4 5intr<o anu!it4 situa-ie este trans,erat4 :ntr<o nou4 situa-ie 1i 2oate s4 2ro5uc4 o re6o" are a 2ro;"e!e"or 2rin ana"ogie. >e&a ioristu" E. olman a a5us :n 2ri! 2"an cercet4ri cu un 2uternic su2ort cogniti ist. *" a intro5us ter!enu" 5e ?&art4 !inta"4@' sugerAn5 e=isten-a

unei re2re6ent4ri !inta"e a structuri"or s2a-ia"e care ac-ionea64 :ntr<o !anier4 "atent4 :n 2rocesu" re6o"uti . Conce2tu" 5e ?&art4 !inta"4@ este intens uti"i6at :n 2si&o"ogia cogniti 4 . Teoria in,or!a-iei 1i cercet4ri"e "ui !. "iller# $. %e&ell 'i (. )imon au a9uns "a re6u"tate re!arca;i"e :n ceea ce 2ri e1te "ogica co!2utere"or. Ne/e"' S&a/ 1i Si!on au e"a;orat 1i con5us ce"e;re"e 2rogra!e 5e cercetare a"e Rezolvitorului general de probleme ca siste! 5e 2rocesare a in,or!a-iei :n e5erea re6o" 4rii unor 2ro;"e!e accesi;i"e gAn5irii u!ane. Contri;u-ia re!arca;i"4 a acestor cercet4ri este aceea c4 a o,erit 2osi;i"itatea trat4rii strategiei u!ane :n re6o" area 5e 2ro;"e!e. Ast,e"' 2rin ana"ogie' !o5e"area structuri"or cogniti e o,er4 e=2"ica-ii asu2ra 2rocese"or !inta"e. Aceste cercet4ri au 5e!onstrat c4 ,actoru" co!un 2entru gAn5irea u!an4 1i 2entru inte"igen-a arti,icia"4 sunt 2rocese"e in,or!a-iona"e care se 5e6 o"t4 :n ;a6a unui siste! co!2"e= 5e 2rogra!e 1i su;rutine ca2a;i"e 5e co!;in4ri 1i trans,or!4ri. Psi&o"ing istica 5e6 o"tat4 5e c4tre %. Chomsk* a 5e6 o"tat !o5e"u" gra!atici"or generati e. (u24 C&o!s)0 nuc"eu" "i!;ii se 5e,ine1te 2rintr<o !u"-i!e 5e 2ro2o6i-ii Bstructura "ogic4<2ro2o6i-iona"4C o;-inute :n ur!a a2"ic4rii trans,or!4ri"or Btrata!ent' 2rocesareC o;"igatorii "a erigi"e ter!ina"e a"e gra!aticii. Ter!ino"ogia "ui C&o!s)0 a ,ost a5o2tat4 5e c4tre 2si&o"ogia cogniti 4: structuri 5e trans,or!are' co!2eten-e "ing istice' regu"i 5e ra!i,icare 1i regu"i 5e su;categoria"i6are etc. (e "a !o5e"u" gener4rii 2ro2o6i-ii"or 2ro2us 5e c4tre C&o!s)0 "a !o5e"e"e co!2uta-iona"e !o5erne este o 5istan-4 ,oarte !ic4. Teoria constructe"or 2ersona"e e"a;orat4 5e c4tre G. $e""0 este o antici2are asu2ra a;or54rii cogniti ite a 2ersona"it4-ii. Constructe"e constituie !o5a"it4-i 2ersona"e 5e a 2erce2e 1i inter2reta e eni!ente"e+ e"e sunt re2re6ent4ri cogniti e' !o5e"e cogniti e a"e unor rea"it4-i. (e6 o"tarea constructe"or este :n strAnsa "eg4tur4 cu e=2erien-a 5e ia-4 1i ,iecare 2ersoan4 5e6 o"t4 un siste! 5e constructe ierar&i6ate' structurate 1i organi6ate. Siste!u" 5e constructe 2re6int4 o serie :ntreag4 5e 2articu"arit4-i co!une 2entru oa!eni :n genera" 1i 2entru anu!ite gru2uri' categorii' 2erioa5e istorice' siste!e cu"tura"e' 2o"itice' re"igioase' etc.. (ar con,igura-ia este 2ersona"4 1i con,er4 in5i i5u"ui nota 5e s2eci,icitate. Constructe"e 2ersona"e ca 1i re2re6ent4ri"e noastre cogniti e ne 2er!it s4 2erce2e! 1i s4 inter2ret4! "u!ea 1i e eni!ente"e 2rin 2ris!a "or. Va"oarea constructe"or 2er!ite 1i o e a"uare antici2ati 4 a co!2orta!ente"or 2ersoanei. + Epistemologia genetic, 'i -e.voltarea cognitiv, A2ortu" 1i contri;u-ia re!arca;i"4 a cercet4ri"or "ui /. Piaget 1i a 1co"ii sa"e nu!it4 1i structura"is! genetic constituie o antici2are a !o5e"4ri"or cogniti e 2ri itoare "a asi!i"area 1i 5e6 o"tarea structuri"or cogniti e. I5eea organi64rii acti it4-ii !enta"e :n structuri o2eratorii 1i sc&e!e !enta"e tri!ite "a conce2te"e ,un5a!enta"e a"e gesta"tis!u"ui. (ar Piaget !erge !ai 5e2arte 1i ana"i6ea64 e o"u-ia structuri"or o2eratorii 2e ;a6a structuri"or !ate!atice 5e gru2. Piaget g4se1te :n aceste a=io!e a"e structurii !ate!atice 5e gru2 "egi"e ,un5a!enta"e a"e organi64rii siste!e"or 5e o2era-ii !enta"e :n genera". A=io!atica re2re6int4 o

sc&e!4 a rea"it4-ii iar orice a;strac-ie con5uce "a o sc&e!ati6are. Ast,e" a=io!atica se 2re"unge1te :n u"ti!4 instan-4 :n :ns41i sc&e!a inte"igen-ei. Ana"i6a 2iagetian4 a 5ega9at trei structuri ,un5a!enta"e: structuri"e a"ge;rice a" c4ror 2rototi2 este gru2u"+ structuri"e 5e or5ine 1i structuri"e to2o"ogice care se re,er4 "a ra2orturi"e 5e ecin4tate' "i!it4 1i continuitate. Constat4! c4 2ractic Piaget antici2ea64 1i o,er4 2si&o"ogiei cogniti e re6u"tate 1i un "i!;a9 conce2tua" re!arca;i" 5e riguros asu2ra structuri"or cogniti e. Psi&o"ogia cogniti 4 a insista !u"t asu2ra ra2orturi"or to2o"ogice 5intre re2re6ent4ri"e cogniti e. Re2re6entarea' i!aginea !inta"4 care constituie un conce2t ,un5a!enta" a" 2si&o"ogiei cogniti e a ,ost rea;i"itat4 2entru 2si&o"ogie 1i stu5iat4 cu !i9"oace e=2eri!enta"e 5e c4tre !are"e sa ant e" e-ian. Se 2oate s2une c4 5e ,a2t cogniti i1tii 5u24 ce 1i<au e"a;orat o 2ri!4 ariant4 a "i!;a9u"ui conce2tua" au 5esco2erit sur2rin1i c4 Piaget cu ani ;uni :naintea "or stu5iase 1i c"ari,icase conce2te"e ,un5a!enta"e 2e care cogniti i1tii "e consi5erau o noutate a;so"ut4. Cercet4ri"e "ui Piaget asu2ra re2re6ent4ri"or to2o"ogice au ar4tat !ecanis!e"e ontogenetice a"e a2ari-iei "or. Ast,e" e" a 5e!onstrat ,a2tu" c4 1co"aru" !ic nu reu1e1te 5ecAt 2e "a D<1E ani s4<1i re2re6inte rotirea sau 5is2o6i-ia 2or-iuni"or :ntr< o &Artie :!24turit4' a An5 un acces ,oarte 5i,ici" "a antici2area re6u"tate"or unor trans,or!4ri. Toate cercet4ri"e 2si&ogenetice 2ri itoare "a 5e6 o"tarea re2re6ent4ri"or 1i !ecanis!e"or 5e rotire' 2"iere' trans,or!are' antici2are or constitui a2oi te!e 2re5i"ecte 2entru 2si&o"ogia cogniti 4. Piaget a acor5a o aten-ie 5eose;it4 re2re6ent4ri"or to2o"ogice 1i a e i5en-ia un ti2 a2arte 5e inte"igen-4 to2o"ogic4 ce se re,er4 "a re2re6entarea 2o6i-iona"4' i!2"icAn5 o anu!it4 or5onare a 5i erse"or "oca-ii sta;i"e. *" a 5e!onstrat c4 in,or!a-ia i6ua"4 nu este su,icient4 :ntrucAt structuri"e to2o"ogice se ,i=ea64 5i,ici" 1i i!2"ic4 !i1carea su;iectu"ui :ntr<un siste! 5e 2uncte 5e re,erin-4' !i1carea su;iectu"ui 2oate ,i rea"4 :ntr<un 2"an ,i6ic s2a-io<te!2ora"' 5ar 1i !enta"4 :n ra2ort cu o &art4 a "oca-ii"or 1i a ra2orturi"or to2o"ogice 5intre e"e!ente"e s2a-ia"e. Prin :ntreaga sa o2er4 1i 2rin rigoarea 7. Piaget antici2ea64 :ntr<o !anier4 re!arca;i"4 cogniti is!u" !o5ern care :i 5atorea64 !are 2arte 5intre conce2te"e 5e ;a64 2recu! 1i 5intre !eto5e"e 5e cercetare. 0 1ntemeierea psihologiei cognitive 'i temele ei ma2ore .o!entu" ,or!a" a" :nte!eierii 2si&o"ogia cogniti e este 2u;"icarea "ucr4rii Psihologia cognitiv 5e c4tre U. Neisser :n 1FGH. 8n aceast4 "ucrare autoru" a siste!ati6at re6u"tate"e cercet4ri"or rea"i6ate :n anii IJE <IGE 5e c4tre 2recursorii !ai sus a!inti-i. Noua orientare cogniti ist4 a cA1tigat teren :ntr<o !anier4 ra2i54 ,iin5 ,a ori6at4 !ai a"es 5e 2rogrese"e 5in 5o!eniu" ci;erneticii 1i neuro"ogiei. Noua 2si&o"ogie a :nce2e s4<1i i!2un4 un "i!;a9 2ro2riu :n ca5ru" c4ruia' 5e e=e!2"u' ter!enu" 5e stimul este :n"ocuit cu ce" 5e input' ce" 5e rspuns cu ce" 5e output' prelucrarea informaiei 5e ine procesare' sau 1i !ai !u"t tratare; "a ni e"u" !e!oriei ntiprirea 5e ine encodare' fixarea 5e ine stocare' iar reactualizarea 5e ine recuperare. Aceast4 nou4 ter!ino"ogie nu constituie 5oar o

si!2"4 su;stitu-ie' 5eoarece ter!enii tri!it "a o2era-iona"i6are conce2tua"4 care se reg4se1te siste!atic a;or5at4 :n "ucr4ri"e 5e 2si&o"ogie cogniti 4. Te!a 5o!inant4 a 2si&o"ogiei cogniti e este meta3ora proces,rii in3ormaiei care 2orne1te 5e "a 2re!isa c4 2rocese"e !inta"e o2erea64 :ntr<o !anier4 ase!4n4toare cu un ca"cu"ator. .ai 5e2arte' organis!u" este 46ut ca un so,isticat 2rocesor 5e in,or!a-ii. Ter!enu" 5e tratare a in,or!a-iei este 1i e" ,oarte sugesti ' sugerAn5 inter en-ia 2rocesoru"ui :n !o5i,icarea' trans,or!area in,or!a-iei. 8n aceast4 i6iune in,or!ati6at4 1i co!2uteri6at4 !e!oria rea"i6ea64 o enco5are' stocare 1i recu2erare a in,or!a-iei "a ni e"e 5e 2rocesare sen6oria"4' 5e scurt4 5urat4 1i 5e "ung4 5urat4. Psi&o"ogia cogniti 4 2are s4 ,ie 2uternic !arcat4 5e uti"i6area !eta,ore"or cogniti e care au a anta9u" c4 2er!it un sc&i!; ,ructuos 5e i5ei re,eritoare "a ,eno!enu" res2ecti . Aceste !eta,ore ne o,er4 con en-ii 2entru a 5iscuta 5es2re 2osi;i"it4-i"e teoretice 5e cercetare B>. H. $anto/it6' H. L. Roe5iger III' (. G. *"!es' 3EEJC. Psi&o"ogia cogniti 4 se a,ir!4 ca re6u"tat a" 2artici24rii unor 5i erse 5o!enii a"e cunoa1terii. *ste o !i1care inter5isci2"inar4 care 2une :n ac-iune resurse 2ro enite 5in ce"e !ai ariate 5o!enii: :n a,ar4 5e 2si&o"ogie' ,i"o6o,ia' antro2o"ogia' ingineria' neuro1tiin-e"e' "ing istica' in,or!atica' iar 5in cA!2u" 2si&o"ogiei: aten-ia' re6o" area 5e 2ro;"e!e' ,or!area conce2te"or' "i!;a9u"' !e!oria. $bor-area memoriei 1i !o5e"e"e acesteia constituie una 5intre te!e"e 2re5i"ecte a"e 2si&o"ogiei cogniti e. A!inti! aici !o5e"u" "ui At)inson 1i S&i,,rinB1FGDC care tratea64 !e!oria 5in 2ers2ecti a ce"or trei !o5u"e: registru" sen6oria"' !e!oria 5e scurt4 5urat4 1i !e!oria 5e "ung4 5urat4. A2oi Crai) 1i Loc)&art B1FH3C au 2ro2us !o5e"u" ni e"e"or 5e 2rocesare :n !e!orie. Ast,e" enco5area su2er,icia"4 a unui sti!u" a ,i uitat4 !u"t !ai re2e5e 5ecAt enco5area in,or!a-iei se!ni,icati e care su2ort4 un ni e" 5e 2rocesare 2ro,un54. 8n a;or5area re.olv,rii problemelor se 2ro2une un nou !o5 5e inter2retare a strategii"or a"gorit!ice 1i ce"or euristice' 5in 2ers2ecti a inte"igen-ei arti,icia"e. Sunt re!arca;i"e cercet4ri"e "ui Ne/e"' S&a/ 1i Si!on ca 1i ce"e a"e "ui $&ane!an si T ers)0. Asocierea 5intre in,or!atic4 1i 2si&o"ogie a con5us "a a ansarea unor !o5e"e interesante cu! ar ,i ce" a" 2roces4rii 2ara"e"e. Creieru" u!an 2are co!2ati;i" cu acest !o5e" :ntrucAt in,or!a-ia este 2rocesat4 2rin inter!e5iu" re-e"e"or 2e !ai !u"te ni e"e si!u"tane. Cogni-ia socia"4 constituie o a"t4 te!4 !a9or4 5e stu5iu 2entru 2si&o"ogia cogniti 4. Se are :n e5ere in estigarea re"a-iei 5intre conte=tu" socia" 1i cogni-ie. *ste e=2"orat4 !aniera :n care in,or!a-ia 5e or5in socia" este 2rocesat4 1i e,ectu" 5ina!icii socia"e asu2ra acestei 2roces4ri. Sunt 5e!ne 5e a!intit aici teoria atri;uirii' cercetarea atitu5ini"or' stereoti2uri"or 1i re2re6ent4ri"or socia"e. Psi&o"ogia cogniti 4 tre6e1te 2asiuni 1i res2ingeri ,oarte intense. *ste criticat4 !eta,ora co!2uteru"ui ca o surs4 5e re5uc-ionis! a !in-ii u!ane "a ni e"u" ca"cu"atoru"ui. Pe !4sur4 ce se 5e6 o"t4 in5ustria co!2utere"or aceast4 !eta,or4 2are s4 ,ie sus-inut4 5e 2er,or!an-e"e actua"e a"e acestor !a1in4rii. O critic4 se er4 a 2si&o"ogiei cogniti e ine c&iar 5in interioru" ei 5e "a :nte!eietoru" ei ,or!a" U. Neisser. Acesta a re2ro1at 2si&o"ogiei cogniti e 5e,icitu" 5e a"i5itate eco"ogic4' 2entru c4 !u"te e=2eri!ente cogniti iste sunt

arti,icia"e 1i greu 5e genera"i6at. *" 2"e5ea64 2entru o cercetarea eco"ogic4 a"i54 2e 2ro;"e!e 2si&o"ogice care :1i au un cores2on5ent cAt se 2oate 5e 5irect :n rea"itatea e=isten-ei oa!eni"or o;i1nui-i.