Sunteți pe pagina 1din 89

Cap. 1.

Tema de proiectare

Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei statii de epurare ape uzate urbane. Se dau urmatoarele date:

A. Debite de calcul: Qzi, med = 0,240 m3/s Qzi, max = 0,265 m3/s Qor, min = 0,205 m3/s Qor, max = 0,270 m3/s B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare: Solide in suspensie - Ciss = 365 mg/l Substante organice - CBO5 = 315 mgO2/l - CCOCr = 435 mg/l Azot total - CiN = 11,0 mg/l Temperatura apei uzate : 200C pH-ul = 7 Constanta de consum a oxigenului din apele uzate: K1 = 0,1 zi-1 C.Analize de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele epurate: Oxigen dizolvat COr = 6 mgO2/l (concentratia de oxigenului dizolvat din receptor) Substante organice: CBO5 = 20 mg/l CCOCr=50mg/l Solide in suspensie : CeSS = 50 mg/l Azot total CeN = 2,5 mg/l Temperatura medie a apei este de 100C Constanta de oxigenare a apei: K2 = 0,2 zi-1
1

D.Studiile hidrologice ale emisarului indica: Viteza medie a apei v = 1,5 m/s Debitul emisarului Qe = 5 m3/s Coeficientul de sinuozitate al raului : = 1,2 Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate: K1r= 0,1 zi-1

E.Utilaje ce urmeaza a fi proiectate

Cap. 2. Memoriu tehnic Acest proiect tehnologic are n vedere elaborarea unei instalatii de epurare a apelor uzate municipale. Pentru acest lucru, au fost propuse mai multe variante tehnologice dintre care, varianta optima este cea de epurare mecano chimica si bilogica: Proiectul cuprinde 7 capitole structurate astfel: Capitolul 1: prezinta tema de proiectare ce se refera la proiectarea unei instalatii de epurare a apelor uzate. Capitolul 2: cuprinde memoriul tehnic. Capitolul 3: cuprinde considerentele privind epurarea apelor uzate municipale si anume: poluantii caracteristici, impactul lor asupra mediului si necesitatea epurarii apelor uzate; conditii de calitate normative pentru factorul de mediu; caracteristicile apelor uzate municipale. Capitolul 4: pune n evidenta tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate. Aici se prezinta: - patru variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale, - factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare, - determinarea gradului de epurare necesar, descrierea detaliata a procesului tehnologic adoptat, - calculul concentratiilor intermediare realizate pentru etapele de epurare mecanica si biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar. - tot aici este elaborata schema bloc tehnologica, - sunt puse n evidenta materiile prime si auxiliare, - utilitatile si consumul de energie, subprodusele materiale si energetice, precum si deseurile. Capitolul 5: aici are loc proiectarea tehnologica a utilajelor. S-au analizat: - debitele de calcul si de verificare utilizate n statiile de epurare municipale, - calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (de tipul gratare, deznisipator, separator de grasimi, decantor primar), - calculul utilajelor n cadrul treptei biologice de epurare (bazin cu namol activ, decantor secundar), - tratarea namolurilor (aspecte generale privind colectarea si tratarea namolurilor), - sunt prezentate si fisele tehnice pentru doua utilaje din cadrul procesului tehnologic se epurare. Capitolul 6: sunt prezentate constructiile si instalatiile prevazute n cadrul statiei de epurare. Capitolul 7: este desenata schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipale.

Cap.3. Considerente privind epurarea apelor uzate municipale

Apa are o importanta covarsitoare pentru existenta vietii. Putem afirma ca pe pamant nu exista organism care sa poata supravietui fara apa. Apa este substanta minerala cea mai raspandita pe suprafata globului, volumul ei fiind estimate la 1370 milioane km. Din acest volum , intre 500.000 si un milion km reprezinta volumul de apa dulce repartizat in fluvii, lacuri, ape subterane, ghetarii si calotele glaciare reprezinta un volum de 25 milioane km. Exista aproximativ 50.000 km de apa in atmosfera sub forma de vapori si nori [M. Dima,1998]. In tarile in curs de dezvoltare, consumul de apa pentru cerinte menajere, industriale si agricole reprezinta 100 m/ an/ locuitor. In tarile dezvoltate, acest consum este de 1300 1500 m/ an/ locuitor [M. Dima,1998]. In tara la noi se observa o discrepanta mare intre cerintele de apa si resursele utilizabile de apa. Acest lucru a impus intensificarea cercetarilor cu privire la noi metode de recirculare a apei, a reducerii consumului prin utilizarea unor tehnologii cu consum mic de apa. Poluarea apei reprezinta orice modificare a calitatii acesteia ca urmare a activitatii omului, modificare ce o face mai putin apta sa fie folosita in diverse scopuri, asa cum se intampla cand se gaseste in stare naturala. Prin poluare se limiteaza utilizarea apei reintroduse in natura si se favorizeaza lipsa de apa a omenirii. Volumul de apauzata creste annual cu 3% si se estimeaza ca in urmatorul deceniu, acesta se va dubla. Pe langa faptul ca a crescut cantitativ volumul apelor uzate, dar s-a modificat si caracterul acestora care este un aspect mult mai grav. Pentru aceasta problema este necesara atat o gospodarire buna a apei dar si utulizarea eficienta laun randament maxim a statiilor de epurare. Daca volumul apelor uzate so gradul de impurificare ar fi mai mic, autoepurarea ar putea realize prin procese fizice, chimice si biologice, curatirea apelor. Insa, cum orasele sunt in curs de dezvoltare, industria se extinde, iar autoepurarea nu mai este suficienta. Epurarea apelor uzate reprezinta o cerinta esentiala a dezvoltarii civilizatiei umane, o necesitate cu implicatii sociale si ecologice deosebite, reglementarea unitara si asigurarea generala a infrastructurii necesare reprezentand o prioritate.

La nivelul tarii, 31% din apele uzate se evacueaza fara epurare, 41% sunt insufficient epurate si doar 25% sunt epurate corespunzator. Efectul de epurare a apelor uzate neepurate sau insufficient epurate asupra apelor de suprafata se manifesta in principal prin continutul de materii in suspensie, de materii organice, in saruri nutritive, amoniu si in microorganisme patogene. 3.1. A. Poluani caracteristici Staiile de epurare municipale primesc spre epurare : ape uzate menajere, ape uzate industriale i ape uzate pluviale (meteorice i de drenaj n proporii variabile). Apele uzate cu cea mai mare ncarcatur de poluani sunt apele uzate menajere i cele industriale. Acetia au o parte din poluani comuni. Apa uzat menajer, este apa de evacuare dup ce a fost folosit pentru nevoi gospodreti n locuine si uniti de folosin publice, provine din eliminarea apei folosite la operaii de igien corporal, de la pregtirea alimentelor, splarea mbrcmintei ori prin evacuri de produi fiziologi. Apele uzate industriale, sunt cele care se evacueaz dup folosirea lor n procesele tehnologice de obinere a materiilor prime sau a produselor finite. Principalele categorii de poluani care confer apelor ce i conin caracteristici de ape uzate, prin alterarea caracteristicilor fizice,chimice si biologice ale acestora sunt: 1. Reziduuri organice provin din apele uzate menajere, industriale (industria organica de sinteza, fabrici de hrtie, industria alimentelor) i complexe de cretere a animalelor. Compuii organici pot fi : biodegradabili care provin din apele uzate menajere, industriale etc.Cele mai ncrcate sunt cele din industriile alimentare, cea organic de sintez i din industria productoare de hrtie i din complexe de cretere a animalelor (abatoare, zootehnie). nebiodegradabili (refractari sau poluani prioritari) rezultai din surse precum ape uzate din industria organic de sintez, cea a celulozei i hrtiei, petrochimic i metalurgic. Sunt compui organici cu toxicitate acut sau cronic i/sau cu caracter mutagen sau cancerigen. Compuii organici toxici sau nebiodegradabili pot fi : compui halogenai ai hidrocarburilor saturate si nesaturai ciclici sau aciclici; compui aromatici monociclici; compui fenolici; compui aromatici policiclici; compui ai

acidului ftalic de tipul esterilor i eterilor; compui cu azot; pesticide; compui policlorurai ai fenilbenzenului. 2. Nutrieni Acetia pot fi : azotul, fosforul, compuii cu azot si fosfor, siliciul si sulfatii. Acetia provin din apele uzate menajere i efluenii din industria ingrmintelor chimice. 3.Substane toxice (poluani prioritari). Acestea sunt: detergeni, metale grele, cianuri, compui organici colorai, lignina. Provin din industria chimic, celulozei si hrtiei, petrochmic. Poluanii prioritari sunt: organici i anorganici selectai pe baza toxicitii foarte mari, a efectelor cancerigene i mutagene. Aceti plouani sunt denumii si compui toxici sau refractari i se gsesc in majoritatea cazurilor in apele uzate industriale, dar uneori sunt depistai i n apele de almentare, n cantitai foarte mici, fie datorit unor infiltraii,fie datorit epurrii necorespunztoare a apelor din amonte. Dupa 1977 lista poluanilor a crescut considerabil ajungnd s conin 114 compui organici, cianuri, azbest i 13 metale, rezultnd in total 129 de poluani prioritari. 4.Suspensii inerte, materii coloidale sau materiale fin divizate. Acestea sunt rezultate ca urmare a proceselor de spalare din diverse industrii. 5.Apa cald. Produs de multe industrii , cum ar fi industria energetic, petrochimic i de sintez organic care utilizeaz apa ca agent de rcire. 6.Comtaminare bacteriologic. Poate fi produs de ctre industriile alimentare, cresctoriile de animale sau canalizarea apelor menajeresi industriale in sistem combinat. 7.Ali compui. Cum ar fi : srurile sau ageni reductori (sulfai sau sruri feroase) acizi, baze, uleiuri care apar n efluenii rezultai din diverse industrii. n cantiti mici srurile nu au efecte negative asupra mediului nconjurtor. B. Impactul lor asupra mediului Substane organice. n ceea ce privete substanele organice vegetale (de origine natural), trebuie artat c acestea consum oxigenul din ap att pentru dezvoltare, ct i dup moarte; oxigenul trebuie s nu coboare sub nivelul limit, 4 mg/l, necesar dezvoltrii organismelor din ap. n acelai timp oxigenul mai este necesar i proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxideaz substanele organice i care, n final, conduc la autoepurarea apei. Prezena substanelor organice n ap poate reduce oxigenul din ap pn la zero, iar in apa lipsit de oxigen, substanele organice se descompun prin procese anaerobe, care au loc concomitent cu producerea hidrogenului sulfurat
6

si a altor gaze ru mirositoare i toxice. Prezena acestor compui este indicat de CBO5 (indicator specific). Hidrogenul sulfurat i sulfurile influeneaz negativ calitatea apei receptorului, respectiv flora i fauna, prin consumul oxigenului dizolvat din apa emisarului i prin toxicitatea lui specific. Oxidabilitatea compusilor organici nebiodegradabili este mai mic dect la compuii organici biodegradabili datorit structurii chimice pe care o au. Nutrieni (azotul si fosforul) stimuleaz creterea necontrolat a algelor producnd fenomenul de eutrofizare. Substane prioritare i prioritare periculoase pun n pericol personalul de exploatare al canalizrii. Poluanii prioritari au toxicitate foarte mare i efecte cancerigene i mutagene. Substanele toxice pot distruge n cel mai scurt timp flora i fauna, chiar dac concentraiile substanelor n apa receptorului nu sunt prea mari. Unele din acestea nu pot fi reinute n instalaiile de tratare a apei dar o parte din acestea ajung pn n sistemul digestiv uman. Substanele n suspensie plutitoare, ca de exemplu ieiul, produse petroliere, uleiurile, spuma, datorat de cele mai multe ori detergenilor, produc prejudicii emisarului. Astfel, ele dau apei un gust i miros neplcut, mpiedic absorbia oxigenului la suprafaa apei, se depun pe diferite instalaii, obturndu le, uneori chiar blocndu-le, colmateaz filtrele pentru tratarea apei, sunt toxice pentru flora i fauna acvatic, fac inutilizabil apa pentru alimentarea instalaiilor de rcire, mpiedic folosirea apei pentru irigaii, agrement, etc. Solidelor in suspensie prin depunerea se perturb viaa acvatic normal (nfundarea branhiilor petilor) n emisarul n care a fost deversat apa uzat. Substanele n suspensie organice ct i anorganice, se pot depune pe patul emisarului, formnd bancuri care pot mpiedica navigaia, dac substanele n suspensie sunt de natur organic, ele conduc la formarea de gaze ru mirositoare. Apele calde evacuate n emisar conduc la numeroase prejudicii mpiedicnd exploatarea construciilor i instalaiilor de alimentare cu ap potabil i industrial, folosirea apei pentru rcire, dezvoltarea normal a petilor, etc. Odata cu mrirea temperaturii concentraia n oxigen devine mai mic i viaa organismelor este mai dificil. Deversarea ca atare a apei calde in emisar perturb desfurarea proceselor biologice de autoepurare (temperatura maxim admis in Romania este de 30 grade C,n alte ri 25 grade C). Substanele anorganice. Srurile anorganice conduc la mrirea salinitii apei emisarului, iar unele dintre ele pot provoca creterea duritii. Apele cu duritate mare produc depuneri pe conducte, mrindu-le rugozitatea i

micorndu-le capacitatea de transport; depunerile de pe conductele boilerelor micoreaz capacitatea de transfer a cldurii. Bicarbonaii i carbonaii solubili produc inconveniente n procesul de producie din fabricile de zahr. Clorurile, peste anumite limite, fac apa improprie pentru alimentarea cu ap potabil i industrial, pentru irigaii, etc. Metalele grele au aciune toxic asupra organismelor acvatice, inhibnd n acelai timp i procesele de autoepurare [curs C. Teodosiu ,Tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate]. C. Necesitatea epurarii apelor uzate municipale Viaa uman se bazeaz pe apa dulce potabil. Fr ap viaa nu este posibil pe Pmnt, iar fr ap curat nu este posibil nici viaa omului. Din resursa global de ap a Pmntului(cca. 1,6 . 109 km3), resursele de ap dulce reprezint doar cca. 2,7 %.valorificate de catre om sunt apele de suprafata(fluvii,rauri, lacuri si mlastini)care reprezinta cca 1.36 . 105 km3 si din straturile acvifere aflate la adancimi de sub 800 m (cca4 . 106 km3 )care impreuna reprezinta cca 0,3 % din volumul de apa al ecosferei. Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din ape de suprafata(rauri interioare, lacuri naturale si fluviul Dunarea) si din ape subterane. Resursa specifica de apa, calculata pe baza valorilor medii multianuale este de cca 2000 m3/loc.an, tara noastra situandu-se intre tarile relativ sarace in apa. In Romnia, calitatea apelor este urmrit conform structurii i principiilor metodologice ale Sistemului Naional de Supraveghere a Calitii Apelor. [Benonia Cososchi, 1996] Conform datelor guvernamentale, n Romnia 98 % din populaia urban i doar 33 % din populaia rural este racordat la sistemele centrale publice de alimentare cu ap. Conform acelora i date, 90 % din populaia urban i doar 10 % din populaia rural este racordat la reelele publice de canalizare. La nivelul rii, 31 % din apele uzate se evacueaz fr epurare, 41 % sunt insuficient epurate i doar 25 % sunt epurate corespunztor. [www.focuseco.ro] O importan aparte la evacuare trebuie acordat unor categorii distincte de substane i anume substanelor prioritare i prioritare periculoase (de exemplu: pesticide de diferite tipuri, benzipiren, benzantracenul, alchilmercur, substane radioactive, etc). Acest lucru este menionat explicit n Ordinul ministrului mediului nr.35/2003 de aprobare a metodelor de analiz f olosite la determinarea substanelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate i apele de suprafa. Coninutul acestor substane prioritare/prioritare periculoase la evacuarea n mediul acvatic trebuie s nu depeasc limitele maxime impuse prin normele tehnice aflate n vigoare i anume NTPA 001 i
8

002/2005, stabilite prin Hotrrea Guvernului Romniei nr.352/2005, sau lund n considerare cerinele de tratare, diluie i eliminare impuse de Inspectoratele locale de Mediu.In prezent, prin Hotrrea Guvernului Romniei nr.351/2005 sa aprobat un program de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritare periculoase n mediu, ca o evideniere a importanei prevenirii, reducerii i controlului polurii mediului fie el mediu acvatic, sol i subsol, mediu atmosferic [C. Zaharia, 2005]. Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de suprafa se manifest, asa cum sa prezentat mai sus la impactul poluantilor, n principal prin coninutul de materii n suspensie, de materii organice, n sruri nutritive, amoniu i n microorganisme patogene. De exemplu, srurile nutritive de azot i fosfor provoac eutrofizarea apelor de suprafa, cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru susinerea vieii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic pentru vietile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate polueaz apele subterane printre altele cu nitrai, amoniu i bacteriologic. Din cele prezentate rezult c, epurarea apelor uzate oreneti este o cerin esenial a dezvoltrii civilizaiei umane. Fiind o necesitate cu implicaii sociale i ecologice deosebite, reglementarea unitar i asigurarea general a infrastructurii necesare reprezint o prioritate. Epurarea apelor uzate este necesara si pentru valorificarea unor substante din apele uzate. Substane valorificabile din apele uzate Apele uzate menajere contin o importanta cantitate de azot, fosfor si potasiu., care reprezinta ingrasaminte pretioase pentru culturile agricole. Dupa continutul de azot, care constituie element de baza in metabolismul plantelor, fiecare 1000 m3 ape uzate menajere este echivalent cu 10 tone gunoi de grajd. Asemenea ape dupa epurarea mecanica pot fi valorificate la irigarea culturilor, insa este necesar sa se respecte regulile sanitare impuse de caracteristicile bacteriologice. Din procesele de epurare a apelor uzate rezulta namolul care in urma fermentarii lui rezulta gaze de fermentatie(biogaz) cu un continut de peste 70% in metan, ce pot fi valorificate drept gaze combustibile. Namolurile fermentate pot fi utilizate ca ingrasamant agricol in urma avizului sanitarin ceea ce priveste existenta sau nu a bacteriilor patogene. Din namolurile active se produce vitamina B12, cat si furaj proteinat pentru hrana animalelor. Din apele uzate industriale si din namolurile retinute in statiile de epurare se pot valorifica importante cantitati de materii prime existente in compozitia acestora. Astfel, din industria metalurgica, electronica, electrocasnica, electrotehnica, tabacarii etc. Se obtin saruri metalice de crom, zinc, nichel, cupru
9

etc. Care pot si trebuie reintroduse in circuitul economic. Tot din apele industriale se pot recupera uleiuri, grasimi, produse petroliere iar din diferite amestecuri de namoluri, zguri, cenusi, steril in amestec cu materialele clasice si/sau alti lianti se obtin materiale de constructii(caramizi , mortare, materiale de umplutura si impermeabilizare). In conceptia actuala, industria apei, pentru ca se poate aprecia ca este o adevarata industrie, trebuie sa se ocupe in egala masura atat de: produsele dorite apa in cantitate suficienta si de calitate corespunzatoare cat si produsele nedorite apa uzata si namoluri rezultate din epurarea acestor ape. Necesitatea epurrii corespunztoare a apelor uzate se impune deci din motive ecologice, dar este i o obligaie asumat de ara noastr prin procesul de aderare la UE [Mihai Dima, 1998]. 3.2. Calitatea factorilor de mediu i normative ara noastr dispune de o legislaie acoperitoare i n perfect concordan cu legislaia european. Pe site-ul Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, exist 88 de legi, ordonane, hotrri de guvern, ordine, normative, instruciuni, care fac referire la obinerea i gospodrirea apei. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc apa potabil sunt stabilite prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i completat prin Legea nr. 311/2004. Problemele cu referire la prevenirea polurii apei i la gospodrirea apelor sunt soluionate prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului (aprobat prin Legea nr. 265/2006) i prin Legea apelor nr. 107/1996, modificat i completat prin Legea 310/2004 apoi prin legea 112/2006. Alte aspecte concrete cu privire la gestionarea i exploatarea surselor de ap sunt prevzute n urmtoarele alte acte normative: Hotrrea de Guvern nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizarea calitii apei potabile i a Procedurii de autorizare sanitar a produciei i distribuiei apei potabile. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale "Apele Romane", aprobat prin Legea nr. 404/2003 . Hotrrea de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole, modificat i completat prin Hotrrea de Guvern nr. 1 1360/2005.
10

Ordinul Ministerului Mediului i Gospodrii Apelor nr. 1141/2002 pentru aprobarea Procedurii i a competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor actualizata prin legea 161/2006 Ordinul Ministerului Mediului i Gospodrii Apelor nr. 798/2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/exploatare a apei. Cea mai important hotrre este Hotrrea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, modificat i completat prin Hotrrea de Guvern nr. 352/2005. Si actualizat prin HG 210/2007 [http://www.revista-ferma.ro]. Pe plan naional, in urma eforturilor susinute, depuse pentru o mai bun protecie a calitii apelor, au fost impuse o serie de condiii restrictive cu privire la evacuarea apelor uzate n emisari. Aceste condiii sunt stipulate prin Normativul privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n sursele de ap, NTPA 001 i prin Normativul privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor, NTPA 002. Aceste normative au ca scop stabilirea att a condiiilor de calitate a apelor uzate nainte de evacuarea lor n resursele de ap sau n reelele de canalizare ale localitilor, ct i a valorilor limit admisibile ale principalilor indicatori de calitate. Directiva Consiliului CCE 91/271 se refer la colectarea, tratarea i deversarea apelor uzate oreneti i la tratarea i descrcarea apelor uzate din anumite sectoare industriale. Directiva Consiliului CCE 91/676 vizeaz reducerea polurii apelor provocat sau indus de nitrai, plecnd de la surse agricole, precum i prevenirea unei noi poluri de acest tip. n tabelul 1 sunt prezentate limitele maxime admisibile ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate. Se observ c limitele maxime admisibile pe plan naional, cu privire la calitatea apelor uzate la deversarea n resurse de ap sau canalizrile localitilor, corespund in general directivelor elaboratoare de ctre Comisia Comunitii Economice Europene.

11

Tabelul 1 Nr. Crt . 1. 2. 3. 4. 5. 6. Limite maxime admisibile NTPA 001 35 6,5-8,5 6,5-9,0 35 (60) 25 125 NTPA 002 40 6,5-8,5 350 300 500

Indicator de calitate U.M. C Unit. pH mg/l mg /l mg O2/l mg O2/l mg/l

Metoda de analiza

Temperatura pH pH pentru fl. Dunarea Materii totale n suspensie CBO5 CCO Cr Azot amoniacal NH4+ Azot total N

ISO 10523 97 STAS 6953 81 SR EN 1899 2 /2002 SR ISO 6060/96 SR ISO 7150 1 /2001 SR ISO 5664 : 2001 SR EN ISO 13395 : 2002 SR ISO 7890 2 : 2000 SR ISO 7890 3 : 2000 SR EN 26777 : 2002 SR ISO 10530 97 STAS 7661 89 STAS 8601 70 SR ISO 6439 : 2001 SR ISO 8165/1/00 SR 7587 96

7.

2,0 (3,0) 30 10,0 (15,0) 25,0 (37,0) 1,0 (2,0) 0,5 1,0 600 0,3 20
12

8.

mg/l

9.

Azotai NO3 Azotii NO2 Sulfuri si hidrogen sulfurat Sulfii SO32 Sulfai SO42 Fenoli antrenabili cu vapori de ap C6H5OH Substane extractibile cu

mg/l

10. 11. 12. 13. 14. 15.

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

1,0 2 600 30 30

solveni organici 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Produse petroliere Fosfor total P Detergeni sintetici Arsen As+ Aluminiu Al3+ Calciu Ca2+ Plumb Pb2+ mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l 5,0 1,0 (2,0) 5,0 0,5 0,1 5,0 300 0,2 0,5 25 SR ISO 7877/1 95 SR ISO 7877/2 95 SR EN 1189 2000 SR EN 903 : 2003 SR ISO 7875 : 1996 SR ISO 10566 : 2001 STAS 9411 83 STAS 3662 90 SR ISO 7980 97 STAS 8637 78 SR ISO 8288 : 2001 SR ISO 8288 : 2002 23. Cadmiu Cd2+ Crom total Cr3+ + Cr6+ Crom hexavalent Cr6+ Fier total ionic Cianuri totale CN Clor rezidual liber Cl2 Cloruri Cl Fluoruri F Cupru Cu2+ Mercur Hg2+ Argint mg/l 0,2 0,3 SR EN ISO 5961 :2002 SR EN 1233 : 2003 SR ISO 9174 89 SR EN 1233 : 2003 SR ISO 11083 98 1,0 0,5 0,2 SR ISO 6332 96 SR ISO 6703/1/2 98/00 SR EN ISO 7393/1/2/3 2002 STAS 8663 70 SR ISO 10359 - 1/2 : 2001 STAS 7795 80 SR ISO 8288 : 2001 SR EN 1483 : 2003 SR EN 12338 : 2003 STAS 8190 68

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

1,0 0,1 5,0 0,1 0,2 500 5,0 0,1 0,05 0,1
13

1,5 0,2

34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Molibden Mo2+ Nichel Ni2+ Seleniu Se2+ Mangan Mn Magneziu Mg2+ Cobalt Co2+ Zinc Zn2+

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

0,1 0,5 0,1 1,0 100 1,0 0,5 1,0 2,0 1,0

STAS 11422 84 STAS 7987 67 SR ISO 8288 : 2001

STAS 12663 88 STAS 8662/1 96 SR ISO 6333 96 STAS 6674 77 SR ISO 7980 97 SR ISO 8288 : 2001 STAS 8314 87 SR ISO 8288 : 2001

[O. Ianculescu, s.a., 2001]. n legea 188/2002 actualizata de HG 210/2007 se stabilesc Prescripiil referitoare la evacurile provenite din staiile de epurare a apelor uzate urbane prin tabelul urmtor : Tabelul 2 Indicatori/ parametri de calitate Concentraie [mg/l] Procentul minim de reducere *1) [%] Metode de determinare de referinta Proba omogena, nefiltrata, nedecantata. Oxigenul dizolvat se determin nainte si dup 5 zile de incubaie, la 20 grade C, n ntuneric complet. Se adaug un inhibitor de nitrificare. Proba omogen, nefiltrat, nedecantat. Se utilizeaz metoda cu dicromat de potasiu. Filtrarea unei probe representative pe o membran de 0,45 aem. Uscarea la 105 grade C i cntrire. Centrifugarea unei probe reprezentative [timp de cel putin 5 minute, cu acceleraie

Consum biochimic de oxigen 25 mg/l O2 [CBO(5) la 20 grade C], fara nitrificare Consum chimic de oxigen (CCO) 125 mg/l O2 35 mg/dmc Materii in suspensie

70-90

75 90

( peste 10.000 (peste 10.000 l.e) l.e) 60 mg/dmc 70 (2.000-10.000 (2.000-10.000


14

l.e) l.e locuitor echivalent

l.e)

medie 2.800-3.200 g]

1*) reducerea fa de ncrcarea influientului [O. Ianculescu, s.a., 2001]. Categorii de calitate a apei emisarilor sau a unor tronsoane de pe acetia sunt n funcie de folosina apei n aval de seciunea de evacuare a apelor uzate. n conformitate cu STAS 4706 exista trei categorii de calitate: Categoria I se folosete la : alimentarea centralizat cu ap potabil alimentarea fermelor de cretere a animalelor alimentarea unitailor din industria chimic, medicamentelor, buturilor rcoritoare sau a altor industrii alimentarea cu ap a culturilor de legume alimentarea cu ap a amenajarilor piscicole salmonicole zone natural amenajate pentru not bazine nautice amenajate. Caregoria II se folosete la : - scopuri urbanistice i de agrement - alimentarea cu ap a unor procese industriale sau a altor activitai - alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole. Categoria III se folosete la : alimentarea cu ap a sistemelor de irigare a culturilor agricole alimentarea cu ap a hidrocentralelor alimentarea cu ap a instalaiilor de rcire alimentarea cu ap de splare

Condiiile de calitate, se stabilesc n scopul satisfacerii diverselor folosine nscrise n STAS 4706, pe care trebuie s le ndeplineasc apa emisarului dup evacuarea apelor uzate se refera la caracteristicile fizice, chimice, organoleptice i bacteriologiceale apei. Dintre valorilelimit trebuie mentionate cele legate de fenomenele biologice care au loc de+a lungul unui curs de ap, fenomene care contribuien cea mai mare msur la autoepurarea apei. Astfel condiiile de calitate privind consumul biochimic de oxigen la 5 zlile (t = 20 C), CBO5 i oxigenul dizolvat, O2 , sunt prezentate in tabelul 3.

15

Tabelul 3 Caracteristicile apei O2 , mg/dm3 , minim CBO5 , mg/dm3 , maxim Categorii de folosin I 6 5 II 5 7 III 4 12

O alta caracteristic important a apelor uzate este cantitatea de suspensii evacuate n emisar, acestea trebuie s se ncadreze ntre anumite limite stabilite n funcie de gradul de diluie asa cum este prezentat in tabelul 4. Tabelul 4 Categorii de folosin I 20 40 40 100 100 300 300 1000 II 25 60 60 150 150 450 450 1500 III 30 100 100 250 250 750 750 2500 Grad de diluie 0 20 20 50 50 150 150 500 Cantitatea maxima de suspensii mg/dm3

Dup amestecul cu apele uzate, apele emisarului trebuie s aib pH+ul cuprins ntre valorile 6,5 9,0 [O. Ianculescu, s.a., 2001].

3.3. Caracteristicile apelor uzate municipale Cunoaterea naturii apelor uzate este absolut necesar pentru proiectarea i operarea sistemelor de colectare i epurare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se determin prin analize de laborator : gravimetrice, volumetrice sau fizico chimice, conform standardelor n vigoare la nivel naional. Caracteristicile fizice, chimice, biologice i bacteriologice reflect compoziia i respectiv gradul de poluare al apei uzate. A. Caracteristici fizice i organoleptice 1.Turbiditatea apelor uzate i a emisarilor indic numai n linii mari coninutul de materii n suspensie ale acestora, deoarece nu exist un raport bine definit ntre turbiditate i coninutul n suspensii. Noiunea de turbiditate
16

realizeaz o corelare cu proprietile optice ale apelor, exprimnd reducerea transparenei acestora datorit att materiilor n suspensie ct i materiilor coloidale foarte fine care nu sedimenteaz n timp. Turbiditatea se poate exprima n grade de turbiditate n scara silicei (denumit i drad SiO2) i reprezint turbiditatea realizat de 1 gram caolin sau pmnt de infuzori ntr-un litru de ap (1 grad T = 1 mg/l SiO2). Turbiditatea se mai poate exprima n uniti de formazin (FTU) sau n uniti nephelometrice (NTU) n funcie de metoda de determinare. Formazina este un polimer utilizat ca suspensie cu turbiditate standard. Pentru determinarea turbiditaii se poate folosi turbidimetru de tip HANNA. 2.Culoarea apelor uzate proaspete este cenuiu deschis. Prin fermentarea materiilor organice din ap culoarea apelor uzate devine mai nchis. Patrunderea n reeaua de canalizare a unor ape industriale puternic uzate, colorate, conduce la schimbarea total a culorii apelor uzate. Culoarea apelor uzate industriale poate fi : - ape verzi : din industria de prelucrare a legumelor - ape galbene : din industria prelucrtoare de clor - ape roii : din uzine metalurgice 3.Mirosul apelor uzate proaspete este aproape inexistent. Apele n curs de fermentare au miros mai mult sau mai puin pronunat, de ou clocite, n funcie de stadiul de fermentare n care se gasesc. Procesul de descompunere a apelor uzate este nsoit de mirosul de hidrogen sulfurat. Funcie de contribuia i natura apelor uzate industriale la formarea apelor uzate municipale, acestea pot avea mirosuri foarte diferite. Cantiti importante de ape uzate industriale pot produce mirosuri neplcute. 4.Temperatura apelor uzate oreneti este cu 2 4 C mai ridicat dect cea a apelor de alimentare. Unele ape uzate industriale precum i apele subterane, pot influiena ntr-un sens sau altul temperatura apelor uzate care constituie un factor hotrtor n epurarea apelor uzate. Temperatura influieneaz coagularea substanelor n suspensie, procesele biologice, cantitatea de gaze dizolvate n apa i reaciile chimice. 5.Conductivitatea aduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate. B. Caracteristici chimice Se mpart in trei categorii principale : I.Organice : carbohidrai, grsimi i uleiuri, proteine, fenoli, pesticide, poluani prioritari, ageni de suprafa, compui organici volatili (COV). Provin din dejecii umane i animale, resturi e alimente, legume i fruscte sau ali
17

compui organici provenii din apele uzate industriale. Prezena materiilor organice n ap poate reduce oxigenul dizolvat pn la zero favoriznd procesele anaerobe. II.Anorganice : alcalinitate, aciditate, cloruri, metale grele, azot, fosfor, sulf, pH, poluani prioritari. III.Gaze : oxigen, hidrogen sulfurat, metan. Analiza coninutului de compui organici prezint o deosebit importan pentru funcionarea instalaiilor de epurare ale apelor uzate, testele putnd fi grupate n dou categorii : a) teste care msoar concentraii mari de compui organici (> 1 mg/l) cum sunt : consumul biochimic de oxigen (CBO5) consumul chimic de oxigen (CCO) consumul teoretic de oxigen (CTO) coninutul total de carbon organic (CTCO) b) teste care determin urme de compui organici (10 12 10 3 mg/l) folosind metode instrumentale de analiz cum ar fi : cromatografia in faz lichid sau gazoas, spectrometria de mas, spectrofotometria.

Oxigenul dizolvat este un indicator global care ofer indicaii asupra gradului de poluare al apei uzate. Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n ap curat limita de saturaie, depinde de temperatur i variaz de la 7,63 mg/l la 30 C pn la 9,17 mg/l la 20 C i 14,23 mg/l la 0 C. Limita minim de oxigen dizolvat necesar existenei vieii acvatice este de 4 mg/l. Solubilitatea oxigenului in ap depinde de : tirbulena la suprafaa apei, presiunea atmosferic, mrimea suprafeei de contact i de cantitatea de oxigen din ap sau atmosfer. Deficitul de oxigen este cantitatea de oxigen care lipsete unei ape pentru a atinge limita de saturaie i indic o impurificare anterioar cu substane organice care a condus la consumarea total sau parial a oxigenului dizolvat. 1. Consumul biochimic de oxigen (CBO5) este o masur a coninutului de oxigen necesat pentru descompunerea aerob de catre bacterii a materiei organice la o temperatur standard de 20C. CBO5 este folosit pentru a determina : - Cantitatea aproximativ de oxigen necesar n procesele de epurare biologic - Capacitatea instalaiilor de epurare - Eficiena diferitelor metode de epurare Termenul de biodegradabilitate se refer la calitatea unui compus organic de a fi oxidat biologic. Testul CBO5 este o masur a biodegradabilitii compuilor organici coninui n apa uzat analizat. Apele uzate menajere
18

conin suficiente substane ce pot constitui hrana microorganismelor (glucide, proteine, lipide), sruri minerale, pentru a constitui mediul adecvat dezvoltrii i multiplicrii microorganismelor nmolului activ i filmelor biologice n epurarea biologic. Apele uzate industriale au un coninut mare de compui organici de sintez care, nu numai c nu sunt biodegradabili dar sunt toxici pentru cultura de microorganisme fcnd imposibil epurarea biologic. Aceti compui se numesc nebiodegradabili (refractari sau toxici). CBO5 este determinat atat pentru apele uzate brute ct i pentru cele epurate mecanic deoarece o parte din materia organic nedizolvat este reinut n decantoare (1/3 din totalul solidelor organice). Pentru apele uzate oreneti CBO5 = 100 400 mg/l n tabelul 5 se prezint compoziia medie a apelor uzate menajere Tabelul 5 Materii solide Totale Dizolvate n suspensie - Sedimentabile Totale 250 160 90 54 Minerale 105 80 25 15 10 Organice CBO5 145 80 65 39 26 54 12 42 19 23

36 Nesedimentabile

Biodegradarea (descompunerea biochimic) are loc n dou faze : - Faza primar (a carbonului) oxigenul este consumat pentru oxidarea compuilor ce conin carbon cu formare de CO2 , faza ncepe imediat i dureaz ~ 20 de zile la 20 C - Faza secundar (a azotului) implic consumul oxigenului pentru transformarea compuilor cu azot, respectiv a NH3 in azotii i azotai. Aceasta faz ncepe dup 10 zile de la deversarea apei uzate i dureaz 100 de zile sau mai mult. 2. Consumul chimic de oxigen (CCO) reprezint o masur a oxidabilitaii compuilor organici i minerali din apele uzate. Substanele organice sunt oxidate la cald, iar cele anorganice la rece. Oxigenul echivalent cu compuii organici ce pot fi oxidai se determin utiliznd un agent oxidant puternic (KMnO4 , K2Cr2O7) n mediu acid. Dup modelul de determinare urmrim CCOCr sau CCOMn . deoarece se urmrete oxidarea total a compuilor organici la CO2 i H2O , testul se realizeaz la temperatur ridicat n prezen de H2SO4
19

i KMnO4 sau la temperatur sczut cu adaos de catalizator AgSO4 n prezen de H2SO4 si K2Cr2O7 . Transformarea total a compuilor organici se realizeaz n prezen de K2Cr2O7 i se folosete acest test pentru determinarea CCO(5). Aceast metod s-a introdus deoarece timpul de realizare este mult mai scurt n comparaie cu CBO5 (3 ore fa de 5 zile), i d informaii asupra coninutului total de compui organici. ntotdeauna valoarea CCO va fi mai mare decat CBO5. Pentru ape uzate municipale CCO = 200 500 mg/l . Pentru ape industriale CBO5 = 100 600 mg/l , CCO = 800 1800 mg/l. Testele CBO5 i CCO sunt cele mai folosite pentru caracterizarea apelor uzate din punct de vedere al ncrcrii organice. 3. Consumul teoretic de oxigen (CTO) se poate calcula n cazul n care se cunoate formula chimic a compusului organic care este, o combinaie de carbon , hidrogen, oxigen i azot, considernd c n prima etap carbonul i azotul se transform n CO2 i NH3 i n a II-a i a III-a etap NH3 este oxidat succesiv la acid azotos i acid azotic. CTO este suma oxigenului necesar celor 3 etape. 4. Coninutul total de carbon organic (CTCO sau COT) este aplicat in general pentru concentraii mici de compui organici. Testul este realizat prin introducerea unei cantiti cunoscte de prob ntr-un depozit de oxidare chimic sau un cuptor cu temperatur nalt. Carbonul organic este oxidat la dioxid de carbon n prezena unui catalizator, dioxidul de carbon fiind apoi msurat cantitativ ntr-un analizor IR. naintea analizei se realizeaz acidifierea i aerarea probei pentru a elimina erorile datorate carbonului anorganic. Dac sunt prezeni compui organici volatili, aerarea nu mai are loc, pentru a nu se produce striparea acestora. Testul se realizeaz foarte rapid (8 10 minute). Rezultatele sunt nregistrate continuu i de aceea a devenit din ce n ce mai folosit n caracterizarea apelor uzate. Tratabilitatea unei ape uzate reprezint capacitatea acesteia de a-i micora complexitatea i numrul compuilor organici, datorit aciunii microorganismelor n procesul de epurare biologic. Pot fi considerate tratabile biologic apele uzate care la trecerea prin instalaia de epurare biologic permit ndeprtarea compuilor organici biodegradabili n proporie de 80 98 % (prin testul CBO5) i a compuilor organici totali n proporie de 60 90 % (prin testul CCO). Rezistena compuilor organici la degradarea biochimic poate fi descris de raportul CCOCr/CCOMn , valoarea acestuia influiennd parametrii importani care caracterizeaz cinetica procesului de biodegradare, temperatura i coeficientul de consum al oxigenului. Valoarea raportului descrie concentraiile de compui organici biodegradabili, refractari i a compuilor cu azot, relaiile
20

matematice stabilite ntre concentraiile acestor poluani i raportul CCOCr/CCOMn drescriind nivelul polurii apelor uzate i al biodegradabilitii poluanilor organici. Valoarea raportului CCOCr/CCOMn este o condiie a deversrii apelor uzate n sistemul de canalizare (NTPA002/2005)i ofer informaii asupra necesitii aplicrii unor procese de eprare avansat. Analiza coninutului de compui organici este important pentru completarea caracterizrii apelor uzate oferind informaii asupra : - Nutrienilor (compui ai azotului i fosforului) - Aciditatea, alcalinitatea i pH-ul d informaii asupra posibilitilor de a epura biologic apa uzat, sau asupra necesitii de aplicare a proceselor de neutralizare. - Compuii organici ai carbonului - Coninutul de saruri : cloruri, sulfuri, sulfai este important pentru desfurarea proceselor de epurare biologic sau avansat. - Potenialul de oxido-reducere (redox) este logaritmul cu semn schimbat al presiunii oxigenului (n atmosfer)n echilibru cu oxigenul molecular din soluie. rH-ul d informaii asupra capacitii de oxidare sau reducere a apei uzate i are valori de la 0 la 42. Astfel pentru un rH <15 apa se afl n stare de reducere corespunztoare fermentaiei anaerobe, iar pentru un rH>25 proba se afl n stare de oxidare aeob. - Substane toxice : cianuri, compui ai cromului, fierului, manganului, cadmiului, plumbului, zincului, mercur, cobalt. - Analiza coninutului de gaze dizolvate (oxigen, hidrogen sulfurat). - Analiza coninutului de substane radoactive. C. Caracteristici bacteriologice Caracteristicile bacteriologice au drept scop determinarea numrului, genului si codiiilor de dezvoltare ale bacteriilor n emisar sau in efluenii staiilor de epurare. Apele uzate conin foarte multe specii bacteriene, care s-au adaptat unor condiii specifice de poluare. Tipurile de microorganisme specifice apelor uzate municipale se vor studia n cadrul procesului de epurare biologic. Pentr determinarea gradului de impurificare a apei cu bacterii se utilizeaz titrul coli , care punr n eviden existena bacteriilor din grupa coli-bacterii. Bacteria intestinal Coli nu este patogen dar constituie un indicator al prezenei n apa uzat a dejeciilor de animale i umane i deci existena de bacterii patogene [curs C. Teodosiu ,Tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate]. D. Caracteristici biologice Prin epurarea biologica se intelege complexul de operatiuni si faze tehnologice prin care materiile organice existente in apele uzate provenind din cele mai diverse activitati antropice sunt transformate cu ajutorul unor culturi de
21

microorganisme, in produsi de degradare fara nocivitate, (CO2, H2O, CH4, si altele) si o masa celulara noua (biomasa), inofensiva. Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati: 1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare. 2- Prin cultura noilor microorganisme pe un suport. Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se inmulteste generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta numele. Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic, iar procesul se desfasoara in constructii cu filtre biologice speciale. Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de efluentul epurat biologic. In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice, rol principal ii revine grupului de bacterii organofage, (mancatoare de substante organice). Aceste bacterii, in functie de predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri: a) Bacterii obligat aerobe; b) Bacterii facultativ aerobe; c) Bacterii anaerobe. Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu nucleu simplu, majoritatea fara clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana sub forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a apelor cu incarcatura de materii organice. Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si reproduce numai in mediile care contin oxigen. Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular. Bacteriile facultativ aerobe, grupeaza la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a. Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber.
22

Dintre acestea remarcam infuzoriile, clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius. Ca urmare, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organo-fagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica: -Proces aerob, utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate; -Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte concentrate in poluanti. Cercetarile au evidentiat faptul caci in stransa asociere cu bacteriile, in procese aerobe cohabiteaza protozoare (cele mai primitive forme de animale din clasele Flagellata, Sarcodia, Sporazoa, Ameobosporidia, Ciliophora), metazoare (rotifere si nematode) si ciuperci sau chiar fungi, alcatuind biocenoze. La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific procesului ales. Procese de transformare bacteriana Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in care sunt cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru: - biosinteza si dezvoltare; - activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea, luminescenta, si altele. Totalitatea proceselor prin care combinatiile bacteriene sunt implicate in activitatea biologica de eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora si hausformarea lor in constituentii celulari, energie si produse de uzura alcatuiesc metabolismul bacterian organofag. Procesele metabolice se clasifica astfel: - Consumatoare de energie; - Producatoare de energie. Procesele de catabolism, de dezasimilatie, de degradare a substantelor din mediu sunt exogene. Procesele in care se sintetizeaza componentii celulari corespund anabolismului si sunt consumatori de energie.

23

Ambele tipuri de procese metabolice se produc in acelasi timp astfel incat diversele reactii biochimice care alcatuiesc metabolismul realizeaza urmatoarele functii esentiale pentru viata celulei: - asimilarea substantelor nutritive si producerea substantelor folosite la constructia edificiilor celulei; - eliberarea de energie si stocarea acesteia; - ansmiterea energiei stocate catre substantele de constitutie a edificiilor celulare; - constituirea de nou material celular, prin care folosirea materiei organice poluante.

Pentru a cuantifica posibilitatile metabolice ale bacteriilor in procesul de epurare s-au facut experimente pe diverse specii de astfel de organisme si s-a aratat ca un gram de substanta uscata bacteriana, are o activitate respiratorie de cateva sute de ori mai intensa in comparatie cu cea a omului. De asemenea s-a observat ca potentialul metabolic al microorganismelor dintrun hectar de teren arabil, analizat pe o lungime de 25cm este echivalent cu al catorva zeci de mii de oameni. Se utilizeaza prin aceste date capacitatea deosebit de mare a bacteriilor de a efectua operatiuni biologice in folosul omului. Dar ceea ce este si mai important este faptul ca aceste microfiinte dispun de o capacitate cu totul deosebit de a supravietui in cele mai deosebite conditii. Organismul uman pentru a atinge un asemenea nivel metabolic ar avea nevoie de multe mii de tone de alimente pe care sa le consume orar.

24

Superioritatea aptitudinilor de aparare si a capacitatii de metabolizare a lumii bacteriene in raport cu restul lumii vii se datoreaza in primul rand suprafetelor foarte mari a celulelor in raport cu greutatea lor. Datorita acestei mari suprafete de contact cu mediul exterior, intensitatea schimbului de substante este de asemenea mare. La toate acestea constatari se adauga si regula din natura potrivit careia viteza metabolismului de care depinde cresterea speciei este invers proportionala cu marimea vietuitoarei. Aceasta regula ar confirma faptul ca daca un organism viu are corpul mic, metabolismul sau este mai intens si cresterea sa este mai rapida in comparatie cu fiintele mari. Viteza mare de crestere a bacteriilor avantajeaza deosebit de mult supravietuirea populatiilor bacteriene in natura, dar in acelasi timp explica si dimensiunile extrem de mici ale reprezentantilor acestor specii. Metabolismul bacterian are la baza utilizarea celor mai diverse substante nutritive din mediul in care acestea se dezvolta si anume: - azot molecular; - dioxid de carbon; - sulf si combinatiile sale; - substante organice simple; - substante organice complexe; - hidrocarburile titeiului brut; - substante organice naturale; - asfalt (bitum); - substante anorganice; - acid oxalic si sulfuric; - fenoli; - chitina; - piele; - cauciuc, polimeri, lemn, mase plastice; - substante antibiotice.
25

Conditia esentiala pentru producerea reactiilor biochimice metabolice este ca in mediul natural sau cultura artificiala sa existe toate materiile necesare formarii constituentilor celulari si produceri de energie. In aceste instalatii pentru epurare biologica in mediile de cultura trebuie sa existe in primul rand materiale care sa contina: C, H, O, N, P, S, si in cantitati mai mici sursa de: K, Mg, Mn, Na, Ca, Fe, Cl-, PO43-, SO42-, si in concentratii foarte reduse ligoelementele: Zn, Ca, Mo. Dezasimilatia, procesele catabolice, determina transformarea oxido-reducatoare a substantelor organice complexe preluate din mediu, in substante simple, cu eliberarea de energie. La organismele procariote cat si la cele eucariote, in protoplasma apar in decursul dezasimilatiei substante diverse si energie care sunt apoi folosite pentru obtinerea constituentilor celulari proprii. In procesele metabolice bacteriene de dezasimilatie, eliberarea energiei se produce in trei etape: a) In etapa I-a de degradare a moleculelor de origine biologica are un proces de descompunere a acestora in constituenti astfel: - proteinele se descompun in aminoacizi; - grasimile se transforma in glicerina si acizi grasi; - glucidele devin hexoze, pentoze, etc. Energia eliberata in aceasta faza este de numai 1% din totalul energiei produse si se pierde partial sub forma de caldura. b) Moleculele care provin din degradarea efectuat] in etapa I-a, sunt transformate in continuare de alti produsi cu formare de CO2 si H2O. In aceasta a II-a etapa se elibereaza circa o treime din intreaga energie continuta in substantele nutritive cu care s-au alimentat bacteriile. c) In cea de a III-a etapa de dezasimilatie, bacteriile elibereaza energia prin doua procese: - descompunerea totala a substantelor nutritive pana la CO2 si H2O ; - descompunerea numai partial a substantelor nutritive, cu formare de numerosi produsi intermediari numiti produsi de fermentatie.

26

Cap.4. Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate municipale

4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale Procedeele de epurare au la baz procese fizice, chimice i biologice. Identificm mai multe procedee de epurare a apei cum ar fi [Mihai Dima, Canalizari Vol.II,1998]: epurare mecanic; epurare mecano-biologic; epurare mecano-chimic; epurare mecano-chimic-biologic; epurare avansat a apelor uzate. Procedeele de epurare mecanic asigur reinerea prin procese fizice a substanelor poluante sedimentabile din apele uzate folosind n acest scop construcii i instalaii a cror alctuire difer dup dimensiunea particolelor sau suspensiilor reinute. Pentru reinerea corpurilor sau suspensiilor mari se folosesc grtare i site (n unele situaii aceast operaie se numete preepurare preliminar). Pentru separarea prin flotare gravitaional a grsimilor si a emulsiilor care plutesc n masa apei uzate se folosesc separatoare de grsimi, iar sedimentarea sau decantarea materialelor solide n suspensie separabile are loc n deznisipatoare, decantoare i fose septice. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent n epurarea apelor uzate menajere constituind o etap intermediar de realizare total a epurrii apelor, ndeosebi pentru localiti n care se construiete simultan cu canalizarea localitii. n cazul cnd n canalizarea oreneasc sunt deversate mai mari cantiti de apr uzate industriale pentru a proteja desfurarea normal a proceselor de epurare n treapta mecanic, se prevede o epurare preliminar alcatuite din bazine de egalizare a debitelor i de uniformizare a concentraiilor sau n bazine de neutralizare pentru apele puternic acide sau alcaline. Procesul de epurare mecano-chimic se aplica apelor uzate n compoziia crora predomin materialele solide n suspensie coloizi i suspensii dizolvate care nu pot fi reinute dect prin tratarea acestor ape cu reactivi chimici de coagulare. Pentru a creste eficiena proceselor chimice apele uzate vor fi supuse in prealabil unei epurri mecanice, de aceea acest procedeu poarte denumirea de epurare mecano-chimic. Acest procedeu este frecvent ntlnit la epurarea apelor uzate industriale. Procesul de epurare mecano-biologic se bazeaz pe aciunea comun a proceselor mecanice, chimice si biologice i pot avea loc n condiii naturale
27

(cmpuri de irigare si de infiltrare, iazuri biologice, lagune aerate)sau in condiii artificiale prin filtrare biologic (filtre biologice de mic sau de mare ncrcare, filtre biologice scufundate, filtre turn, aerofiltre, etc., pentru apele uzate) sau n bazine de aerare cu nmol activ de mic sau de mare ncrcare, cu aerare normal sau prelungit, cu distribuia n trepte a materiei organice. Epurarea avansat a apelor uzate urmrete eliminarea substanelor refractare aa nct calitatea apelor epurate s nu afecteze sntatea oamenilor. n mod tradiional, ciclul apei a fost ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta transportul continuu i transformrile suferite de ap n mediu, cuprinznd toate sursele naturale: ape de suprafa (ruri, fluvii, mari, oceane), apa subteran, apa din atmosfer. Dup utilizarea apei efluenii n cantitai i grade de poluare diferite pot fi recirculai sau reutilizai. Recircularea se refer la utilizarea apei provenite din procese industriale, dup o epurare corespunzatoare, pentru a satisface necesitatile privind consumul de apa in aceleasi uniti economice (apa de splare, apa de process, apa utilizat ca agent termic: racier, nclzire ). Reutilizarea apei rezult din staiile de epurare municipale sau de pe platformele industriale poate avea ca beneficiari agricultura, sistemele de irigaii, sistemele duale de alimentare a locuinelor, piscicultur, imbogirea acviferelor. Stabilirea structurii procesului tehnologic de epurare combinat (convenional i avansat) a apelor uzate industriale si luarea deciziei privind necesitatea utilizrii unei combinaii de procese convenionale i avansate se realizeaz ca urmare a unei analize minuioase, care are la baz evaluarea unui numr mare de factori de selecie, dintre care o importan major au: scopul n care se realizeaz epurarea - pentru deversare n emisari sau recirculare/reutilizare; caracteristicile apei uzate influente si efluente, respectiv gradul de epurare impus; debitul de ape uzate influente si efluente, respectiv gradul de epurare impus; debitul de ape uzate i eventualele variaii de debit i compoziie; compatibilitatea diferitelor operaii i procese unitare; posibilitile de a depozita sau evacua poluanii rezultai eventual dup epurare; aspectele economice ale procesului de epuarare n ansamblul su.

28

Dintre procedeele de epurare avansat se citeaz: 1. procedee care au la baz procese fizice: filtrarea, flotaia cu aer, evaporarea, striparea cu aer sau abur, extracia lichid-lichid, adsorbia, procedeele de membran (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza invers, electrodializa), distilarea; 2. procedee care au la baz procese chimice: oxidarea cu aer umed, oxidarea cu ap n condiii supercritice, ozonizarea, procese catalitice (n sisteme omogene i eterogene), precipitarea chimic, schimbul ionic, procese electrochimice; 3. procedee care au la baz procese fizico-chimice: ndeprtarea azotului prin stripare cu aer, clorinare, schimb ionic; 4. procedee care au la baz procese biologice: ndeprtarea azotului prin procese de nitrificare/denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificare biologic [Axinte S.,Teodosiu C,.s.a, 2003]. 4.2. Factori care influeneaz selecia operaiilor i proceselor unitare din shema tehnologic de epurare n general alegerea factorilor care influeneaz selecia utilajelor i proceselor unitare dintr-o staie de epurare ape uzate au n vedere urmtoarele : Posibiliti de aplicare a procesului de epurare propus. Aceste posibiliti sunt evaluate pe baza experienei anterioare i a datelor din literatur din instalaii pilot sau staii de epurare n funciune. Debitul de ape uzate. Procesele alese trebuie s corespund debitului de ape uzate estimat, de exemplu, iazurile de stabilizare nu sunt corespunztoare pentru debite mari. Variaii de debit i compoziie a apelor uzate. Cele mai multe procese de epurare au rezultate mai bune n condiii relativ constante de debit i compoziie ale apei uzate. De cele mai multe ori se practic uniformizarea debitelor i compozitiei apei uzate, nainte de a se trece efectiv la epurarea acestora. Poluani care inhib sau se menin neschim-bai n cursul epurrii apelor uzate. Este necesar s se identifice aceti poluani n apele uzate, pentru a alege n mod corespunztor schema de operare; compuii organici nebiodegradabili inhib desfurarea procesului de epurare biologic,

29

deci, trebuie eliminai ntr-o etapa anterioar printr-o metod de epurare avansat. Condiii climatice. Temperatura influeneaz viteza de reacie a multor procese chimice i biologice. Condiii de reacie i alegerea reactorului. Alegerea i proiectarea reactorului se bazeaz pe consideraii cinetice i termodinamice, fiind importante, de asemenea tipul de reacie prin care se realizeaz eliminarea poluanilor, folosirea eventual a catalizatorilor, posibilitai de intensificare a transferului de mas sau cldur. Performanele realizate. Sunt de obicei, exprimate prin prisma calitii efuentului, valorile concentraiei poluanilor n efluent trebuind s fie conforme cu valorile admisibile din standardele naionale. Reziduurile rezultate. Tipurile i calitile de reziduuri solide, lichide sau gazoase, obinute din procesul de epurare trebuie s fie cunoscute sau estimate din studii de laborator sau la scar de pilot. Factorii de mediu. Direcia vntului, zgomotului, circulaia, distana fa de zona rezidenial, caracteristicile emisarului, influeneaz sau condiioneaaz respectiv unele procese sau amplasarea staiei de epurare Prelucrarea nmolurilor rezultate din procesul de epurare. Selecia sistemului de prelucrare a nmolurilor trebuie s corespund cu sistemul de epurare ales, innd cont i de nmolul n care ar putea afecta prelucrarea nmolurilor procesele de epurare ale apelor uzate. Necesarul de substane chimice. Trebuie cunoscute cantitile, efectul chimicalelor i modul n care acesta afecteaz costul procesului de epurare pe ansamblul su i de tratare a deeurilor rezultate. Necesarul de energie i alte surse. Trebuie cunosut necesarul energetic: energie electric, combustibil, ap de rcire a apelor rezultate. Necesarul de personal. Este important s se cunoasc numrul de oameni i nivelul lor de calificare, precum i timpul n care se poate realiza calificarea lor. Condiii de exploatare i fiabilitate. Este necesar s se cunoasc condiiile deosebite de exploatare, lucrul la temperaturi i presiuni mari, cu substane toxice, necesarul i costul temperaturii suplimentare.

30

Procese auxiliare. Utilaje auxiliare: depozitare, pompare, transfer termic, trebuie s fie cunoscute, la fel ca i efectele nefuncionrii acestora asupra calitii efluentului Perforrmanele proce-sului de epurare. Sunt importante performanele pe termen lung ale operaiilor i proceselor unitare, influena concentraiilor oc ale poluanilor asupra acestora. Complexitatea procesului. Sunt foarte utile informaiile asupra comploatrii instalaiilor de epurare n condiii obinuite sau de urgen precum i niveluul necesar de pragtire a operatorilor. Compabilitatea cu instalaiile deja existente. Operaiile sau procesele unitare pot fi compatibile cu instalaiile existente, expansiunea staiei de epurare fcndu-se astfel rapid Spaul necesar. Se prefer staii de epurare compacte, deoarece terenurile sunt foarte scumpe. Se recomand att necesarul pentru instlaiile existente ct i pentru dezvoltrile ulterioare [M.Dima,1998].

4.3 Determinarea gradului de epurare necesar Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt calculate functie de valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate. Prin grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a epurarii a unei parti din elementele poluante de natura fizica, chimica, i biologica din apele uzate astfel ncat procentele ramase sa satisfaca cerintele legislative impuse apei uzate epurate avand in vedere dilutia si amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat (relatia 1)

GE = (Ci-Cf)/ Ci*100 [%] in care :

(1)

Ci-reprezint valoarea concentratiei initiale a indicatorului fizic, chimic din apele uzate pentru care se determina gradul de epurare ; (mg/l) Cf-reprezinta valoarea concentratiei finale a aceluiasi indicator dupa epurarea apei uzate; (mg/l) Un parametru care intervine n calculele de proiectare a unei statii de epurare ape uzate urbane care deverseaza in emisar apa de suprafata este gradul sau raportul de dilutie notat cu d si care este dat de relatia (2):
31

Q q

(2)

in care : Q-este debitul emisarului (m3/s) q- debitul maxim zilnic ape uzate (m3/s).

Intr-o sectiune intermediara de la gura de varsare pana la sectiunea de amestecare completa raportul de dilutie real va fi exprimat prin relatia si anume:
d' a Q q

(3),

in care: a - coeficientul de amestecare corespunzator sectiunii considerate a carei valori poate varia ntre 0,7-0,9. Se adopta a= 0,8

In cazul in care amestecarea ar fi perfecta valoarea lui va fi a= 1 si corespunde formulei de calcul (2). In unele calcule si studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare este data de relatia lui I.D. Rodziler: a=

in care: a-coeficient de amestec;


-coeficient exprimat prin relatia lui V.A. Frolov =

= coeficient ce tine cont de locul si tipul evacuarii apei uzate in emisar.


32

Se adopta = 1,5 corespunztor evacuarii la talveg. = coeficient de sinuozitate al receptorului; = 1,2.

a=

= = 1,5

= 0,98

Dt =

vH 200

m2/s =

m2/s

in care: v-viteza medie a receptorului, m/s (din tema de proiectare); H-adancimea medie a receptorului, H= 1,8 m (se adopta); qdebitul maxim zilnic al apei uzate, m3/s. L distanta reala dupa talveg de la puctul de varsare al apei uzate pana la sectiunea examinata privind calitatea emisarului, m(n calcule sectiunea examinata se considera situata la 1 km amonte de sectiunea de folosinta). L=Ltema-1km, m =15000-1000=14000 Se adopta Ltema=15 km. Se calculeaza lungimea de amestecare indicata cu ajutorul relatiei (se calculeaza utilizand ambele valori ale lui a): Lam= * +

pentru a= 0,8 avem: Lam = 164,45 m

pentru a= 0,98 avem: Lam = m

33

Dupa determinarea gradului de dilutie real se calculeaza gradul de epurare necesar pentru poluantii importanti considerati in tema de proiectare, asa incat, dupa epurare si amestecare cu apele emisarului sa se incadreze n conditiile de calitate, categoria a doua de ape de suprafata.

1.Determinarea GE dupa materii n suspensii. Se va aplica formula generala de determinare a GE particularizata pentru materiale n suspensii: GE =[(Ci - Cf) / Ci] [%] Ci = valoarea final a concentratiei materiei solide n suspensie, conform NTPA 001/2005 GE =

2.Determinarea GE necesar dupa substante organice(CBO5) Acest calcul se defineste in urmatoarele situatii: Cand in afara de dilutii si amestecare intervine si procesul natural de autoepurare a apei prin oxigenare la suprafaa. Cand in ecuatia de bilant calculele se bazeaz numai pe dilutie si amestecare si nu iau in considerare procesul de autoepurare. Functie de conditiile impuse prin NTPA 001/2005

Se ia n considerare diluia, amestecarea si procesul de autoepurare prin oxigenarea apei. CBO5a.u.q10-k1t + a QeCBO5 r 10-k1rt = (aQe +q) CBO5 a.m. unde: CBO5 a.m reprezinta cantitatea de CBO5 admisibila a fi evacuata in emisar pentru amestec, n sectiunea de calcul ( 7 mg/l). k1=0,1 zi-1-coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului in ape uzate k1r=0,1 zi-1-constanta de consum a oxigenului din apele emisarului in amonte de gura de varsare
34

q=debitul zilnic maxim, m3/s. Q=debitul emisarului, m3/s. a=0,8. t-timpul de curgere a apei intre sectiunea de evacuare si sectiunea de calcul. t=L/v, zile. CBO5r reprezinta cantitatea de substanta organica, exprimata prin CBO5, al apelor emisarului in amonte de gura de varsare, (2 mg/l). t= = 0,108 zile

Pentru a= 0,8 avem: CBO5au =

CBO5au 84,32 = 29,85 CBO5au =

+ 0,8

= (0,8 = 29,85

) 29,43

= 84, 32 mg O2/l GE = b. Se ia n consideratie numai amestecarea si dilutia, ecuatia de bilant fiind: CBO5 auq+aQCBO5r=(q+aQ) CBO5am CBO5 au=
aQ (CBO5am - CBO5r)+ CBO5am q

Pentru a= 0,8 avem: CBO5 au = 82,47 GE =


35

c. Se ia n calcul valoarea impus de NTPA 001/2005. CBO5NTPA=25 mg/l

GE =

Se constata ca valorile gradelor de epurare in ceea ce priveste CBO5-ul variaza intre 83,92107,24, functie de modul de dilutie si raportare.

3. Determinarea GE necesar dup oxigenul dizolvat In general, GE privind oxigenul dizolvat se va calcula functie de CBO5 la amestecare folosind relatia: CBO5am=FDmax =23,2=6,4mg/l F-factor cu valori ntre 1,5-2,5, se adopt F= 2. Dmax-deficit maxim de oxigen in aval de sectiunea de evacuare si rezulta din diferentele intre concentratia oxigenului dizolvat la saturatie (COsat20 = 9,2 mg/l) si concentratia oxigenului dizolvat ce trebuie sa existe in orice moment in apa receptorului (COr). Dmax=COsat20-COr=9,2-6=3,2mg/l Concentratia CBO5, intr-o apa uzata, se determina folosind urmatoarea relatie de calcul care ia n consideratie bilantul in ceea ce priveste CBO5. CBO5am = =

Se calculeaza in continuare CBO20 pentru ape uzate:

CBO20au= 1,46CBO5au mg/l=1,4689,39=130,50 mg/l CBO20r= 1,46CBO5r mg/l=1,462=2,92mg/l Pentru a= 0,8 avem: = = = 10,84 mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind:


36

DO=COs-COr=11,35-6=5,35 COs(la 100C)=11,35 mgO2/l Se determina timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dup gura de varsare) din apa raului: Pentru CBO20am=10,85 avem: Tcr = 1,48 zile Calculul deficitului critic (maxim de oxigen) Pentru CBO20am=10,84 avem: Dcr = mg/l + DO = 10,48 =

Se compara concentratia oxigenului necesar vietii acvatice intr-o apa de suprafata ( >4mg/l) cu concetratia minima de oxigen. COmin=COs-Dcr mg/l COs=11,35 mgO2/l Pentru Dcr= 4,87 avem: COmin=COs-Dcr mg/l=11,35-4,87=6,48 mg/l COmin > 4mg/l si amestecul emisarului cu apa uzata epurata indeplineste conditia pentru viata ecosistemului. ( la 10 0C ).

4. Calculul GE pentru azot total Se va aplica formula generala a GE privind Ntotal considerand valoarea maxima admisa a concentratiei Ntotal conform NTPA 001/2005. GE = =

CNtotal(conform NTPA)=10 mg/l

37

4.4. Alegerea variantei tehnologice optime (cu justificarea acesteia din punct de vedere tehnic si ecologic) si descrierea detaliata a procesului tehnologic adoptat Se propun 4 variante tehnologice de epurare a apelor uzate studiate. Varianta tehnologica optima se alege in urma evaluarii criteriului economic, ecologic si in urma calculului concentratiilor intermediare realizate pentru variantele tehnologice propuse (solide in suspensie, CBO5, CCOCr si azot) si verificarea realizarii gradului de epurare necesar. Grade de epurare obtinute pentru diferite procese/operatii unitare sau combinatii ale acestora sunt prezentate n tabelul 7 de mai jos: Tabelul 7: Procese Nr. /operaii sau Procese /operaii Crt. combinaii implicate ale acestora 1 Epurare Reinerea pe site, preliminar grtare (preepurare) Separarea grsimilor, Sedimentare deznisipare i primar sedimentarea particulelor n suspensie. Eficiena epurrii (GE, %) CBO5 Materii CCOFosfor Azot Azot solide n Cr total organic amoniacal suspensie Mic Mic Mic Mic Mic

Mic

30-45 30-40 50-65

10-20

20-40

Procese aerobe in care microorganismele Epurare din apa uzat biologic cu consum 80-90 80-85 80-90 nmol activ substanele (BNA) organice i o parte din compuii cu N i P. Epurare Biooxidarea biologic cu impuritilor din 60-80 60-80 60-85 filtru apa uzat de ctre
38

10-35

60-85

8-15

8-12

60-80

8-15

biologic cu cultura de efluent mare microorganisme depus pe filtrele biologice. 5 Epurare biologic Procese aerobe discontinu sau anaerobe (secvenial) Epurare biologic combinat (anaerobic, anoxic, aerobic) Coagulare i sedimentare (dup preepurare sau epurare biologic) Precipitare chimic (o treapt) dup preepurare sau epurare biologic Adiia Ca(OH)2 n procesul de epurare biologic Adsorbie pe crbune activ Schimb ionic pentru eliminarea azotului amoniacal 85-95 85-95 80-95 60-90 70-95 90-95

Metabolism bacterian

90-95 85-90 80-95

70-90

70-95

90-95

Coagulare pericinetic floculare separarea flocoanelor prin sedimentare. Coagulare pericinetic floculare separarea flocoanelor prin sedimentare. Proces chimic; adjuvat n coagularefloculare nmol activ Adsorbia compuilor organici

40-70 40-70 50-80

70-90

50-90

50-70 50-70 60-80

70-90

60-90

80-90 80-90 70-90

75-85

60-90

10

50-85 50-85 50-85

10-30

30-50

11

Oxidare

Mic

Mic

Mic

Mic

Mic

90-95

39

Exemple de variante tehnologice: 1)


G/S DZ DP BNA DS

2)
G/S DZ DP FB DS

3)
G/S DZ Coagulare/ Floculare DP BNA DS

4)
G/S DZ Coagulare/ Floculare DP FB

Unde: G gratare, site DZ deznisipator BE bazin de egalizare DP decantor primar DS decantor secundar BNA bazin cu namol activ FB filtru biologic C/F coagulare floculare

40

4.5. Calculul concentratiei intermediare realizate pentru etapele de epurare mecanica si biologica (solide in suspensie, CBO5, CCOCr, N total) si verificarea gradului de epurare necesar Varianta optima se alege in urma evaluarii criteriului economic, ecologic si in urma calculului concentratiilor intermediare realizate pentru schemele prezentate la punctul anterior si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.

Varianta 1
G/S DZ DP BNA DS

Solide in suspensie: Gratare, GE=3%, Deznisipare, GE=10%, Decantor primar, GE=45%, Bazin namol activ + decantor secundar, GE=90%, mg/l CSS(NTPA)=35 mg/l
f CSS <Css(NTPA)

= 354,05 mg/l = 318,64 mg/l mg/l

Pentru CBO5: Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=10%, Decantor primar , GE=25%, mg/l mg/l mg/l

41

Bazin cu namol activ +decantor secundar, GE=85%, mg/l

(NTPA)

Pentru CCOCr: Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=10%, Decantor primar, GE=30%, mg/l Bazin cu namol activ + decantor secundar, GE=83%, mg/l mg/l
f Ccco Cr

mg/l 328,5 mg/l

CCCOCr ( NTPA)

Pentru N: Gratare: GE=0%, Deznisipare: GE=0%, mg/l mg/l

Decantor primar: GE=5%, Bazin cu namol activ + decantor secundar, GE=80%, mg/l CN (NTPA)=10 mg/l
42

mg/l

f CN

C N ( NTPA)

Varianta 2

G/S

DZ

DP

FB

DS

Pentru solide in suspensie: Gratare, GE=3%, Deznisipatoare, GE=10% , Decantor primar, GE=45%, Filtru biologic+decantor secundar,GE=70%, = 52,56 mg/l
f CSS

= = =

= 354,0 mg/l = 318,6 mg/l = 175,23 mg/l =

CSS ( NTPA)

Pentru CBO5: Gratare, GE=0%, Deznisipare , GE=10%, Decantor primar, GE=25%, mg/l Filtru biologic+decantor secundar, GE=70%, mg/l mg/l mg/l

f CCBO 5

CCBO5 (NTPA)

Pentru CCOCr: Gratare, GE=0%,


43

mg/l

Deznisipare, GE=10%, Decantor primar, GE=30%, mg/l Filtru biologic +decantor secundar, GE=80%, mg/l
f CCCO Cr

328,5 mg/l

CCCOCr ( NTPA)

Pentru N:

Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=0%, Decantor primar, GE=5%, Filtru biologic+decantor secundar, GE=75%, mg/l
f CN

mg/l mg/l mg/l

C N ( NTPA)

Varianta 3
G/S DZ Coagulare/ Floculare DP BNA DS

Pentru solide in suspensie: Gratare, GE=3%, Deznisipare, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=75%, = = = = 354,05 mg/l = 318,6 mg/l =79,65 mg/l

44

Decantor primar, GE=45%,

= 43,80 mg/l =

Bazin cu namol activ+decantor secundar, GE=90%, = 4,38 mg/l


f CSS

CSS ( NTPA)

Pentru CBO5 : Gratare, GE=0%, Deznisipator, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=55%, mg/l Decantor primar, GE=25%, mg/l Bazin cu namol actic +decantor secundar, GE=85%, mg/l
f CCBO 5

mg/l mg/l

CCBO5 ( NTPA)

Pentru CCOCr Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=55%, 147,82 mg/l Decantor primar, GE=30%, mg/l mg/l 328,5 mg/l

45

Bazin cu namol activ+decantor secundar, GE=83%, mg/l


f CCCO Cr

CCCOCr ( NTPA)

Pentru N Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=0%, Coagulare /floculare, GE=55%, Decantor primar, GE=5%, mg/l mg/l mg/l mg/l

Bazin cu namol activ+decantor secundar, GE=80%, mg/l


f CN

C N ( NTPA)

Varianta 4
G/S DZ Coagulare/ Floculare DP FB DS

Pentru solide in suspensie: Gratare, GE=3%, Deznisipare, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=75%, Decantor primar, GE=45%, = = = = = 354,05 mg/l = 318,6 mg/l =79,65 mg/l = 43,80 mg/l

46

Filtru biologic + decantor secundar, GE = 70%, = 13,14 mg/l


f CSS

CSS ( NTPA)

Pentru CBO5 Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=55%, mg/l Decantor primar, GE=30%, mg/l Filtru biologic + decantor secundar, GE = 70%, = 32,24 mg/l
f CCBO 5

mg/l mg/l

CCBO5 ( NTPA)

Pentru CCO-Cr Gratare, GE=0%, Deznisipare, GE=10%, Coagulare/floculare, GE=55%, 147,82 mg/l Decantor primar, GE=30%, mg/l Filtru biologic + decantor secundar, GE = 80%, = 20,69 mg/l
47

mg/l 328,5 mg/l

f CCCO Cr

CCCOCr ( NTPA)

Pentru N Gratare, GE=0%, Deznisipator, GE=0%, Coagulare /floculare, GE=55%, Decantor primar, GE=5%, Filtru biologic + decantor secundar, GE = 75%, mg/l
f CN

mg/l mg/l mg/l mg/l

C N ( NTPA)

Varianta tehnologica

II

III

IV

Indicator Solide in suspensie NTPA=35mg/l CBO5 NTPA=25mg/l CCO-Cr GE=91.90% GE=89.2% GE=95.95% GE=91.90% GE=95.14% GE=90.28% GE=95.68% GE=93.52%

cf=17.73mg/l cf=35.47mg/l cf=15.76mg/l cf=23.65mg/l

cf=24.70mg/l cf=32.94mg/l cf=12.35mg/l cf=24.70mg/l GE=92.8% GE=90.4% cf=38.4mg/l GE=80% cf=2mg/l


48

GE=96,4% cf=14.4mg/l GE=88% cf=1.2mg/l

GE=95.2% cf=19.2mg/l GE=75% cf=2.5mg/l

NTPA=125mg/l cf=28.8mg/l Azot total NTPA=10mg/l GE=85% cf=1.5mg/l

Varianta tehnologica care se preteaza scopului nostru de epurare este varianta numarul 3. Am ales aceasta varianta tehnologica deoarece rezultate obtinute se incadreaza in NTPA 001/2005 . In varianta tehnologica 1eficienta epurarii este mai mica comparativ cu varianta tehnologica 3. A doua schema tehnologica nu a fost aleasa deoarece continutul final de CBO5 nu se incadreaza in limitele impuse de NTPA 001/2005 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane la evacuarea in receptori naturali. A patra varianta tehnologica care implica aditia de Ca(OH)2 in procesul de epurare biologica a fost evitata deasemeni din cosiderante economice.

49

4.6. Elaborarea schemei bloc S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare mecano biologica. Schema bloc este prezentata mai jos:

50

4.7 Materii prime i energie Materia prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii, ntr-o statie de epurare, n vederea obinerii de ap epurat de caliate corespunztoare. n cadrul staiei de epurare materia prim utilizat este apa uzat urban. Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte i energia electric sunt uzual nglobate n denumirea de utiliti. Toate utilitile sunt considerate ca fcnd parte din sfera problemelor energetice ale unei ntreprinderi. Apa. Funcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe categorii:apa tehnologic, apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de nclzire. Apa de rcire poate proveni din fntni de adncime, temperatura ei se menine ntre 10 15C n tot timpul anului, sau apa de la turnurile de rcire, cnd se recircul, avnd temperatura n timpul verii de 25 30C. Pentru evitarea formrii crustei temperatura apei la ieire din aparate nu trebuie s depeasc 50C. Rcirile cu ap industrial se pot realiza pn la 35 40C. Apa ca agent de nclzire poate fi: - ap cald cu temperatura pn la 90C; - ap fierbinte, sub presiune pn la temperatura de 130-150C. Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, uor de procurat. Pentru nclzire se prefer apa dedurizat cu scopul evitrii depunerilor de piatr. Aburul. Este cel mai utilizat agent de nclzire i poate fi: abur umed, abur saturat, abur supranclzit. Aburul umed conine picturi de ap i rezult de la turbinele cu contrapresiune sau din operaiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort. Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de nclzire avnd cldura latent de condensare mare i coeficieni individuali de transfer de cldur mari. Temperatura aburului saturat poate fi reglat uor prin modificarea presiunii. nclzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafee ce separ cele dou fluide. Aburul supranclzit cedeaz, n prima faz, cldur sensibil de rcire, pn la atingerea temperaturii de saturaie, cnd coeficientul individual de transfer de cldur este mic i apoi cldura latent prin condensare. Aburul ca agent de nclzire este, n general scump. Aerul comprimat. n industria chimic, aerul comprimat poate fi utilizat n urmtoarele scopuri:
51

- ca purttor de energie (pentru acionarea aparatelor de msur i de reglare, n atelierul mecanic); - pentru amestecare pneumatic; - ca materie prim tehnologic; - ca fluid inert pentru manipulri de produse, suflri; - pentru diferite scopuri (curirea utilajelor, uscare) Energia electric. Aceasta reprezint una din formele de energie cele mai folosite datorit uurinei de transport la distane mari i la punctele de consum i randamentelor mari cu care poate fi transformat n energie mecanic, termic sau luminoas. Energia electric transformat n energia mecanic este utilizat la acionarea electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare mecanic). Energia electric este folosit i la nclzire prin transformare n cldur, folosind mai multe tehnici: - trecerea curentului prin rezistene electrice; - transformarea energiei electrice n radiaii infraroii; - folosirea curenilor de nalt frecven, medie i mic; - folosirea pierderilor dielectrice; - nclzirea n arc electric. Avantajul nclzirii electrice const n reglarea uoar a temperaturii, posibilitatea generrii nclzirii ntr-un punct, introducerea unei cantiti mari de cldur ntr-un volum mic, realizarea unei nclziri directe, fr impurificarea mediului i la orice presiune. Dezavantajul utilizrii energiei electrice l constituie costul ridicat i impunerea unor masuri speciale de protecia muncii [Radu Z. Tudose s.a., 1990] 4.8 Subproduse materiale i energetice. Deeuri Nmolul activ n exces. Reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este necesar procesului de epurare, fiind exprimat n kg MTS evacuate zilnic din instalaia de epurare; poate fi exprimate i n volume de nmol cnd se ia n considerare i umiditatea acestuia de 98,5-99,5%. Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea cea mai mare o reprezint cantitatea de CBO5 din apa uzat la care se adaug factorul privind meninerea concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare.

52

Este tiut c nmolul activ de recirculare i mrete nencetat volumul, prin proliferarea microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou sosit n bazin. Cantitatea de nmol de exces care trebuie evacuat, pentru a menine constant cantitatea de nmol de recirculare, se estimeaz la 1,5-3,0% din cantitatea de ap uzat care intr n aerotanc. Producia zilnic de nmol n exces, kg MTS/zi, se poate calcula cu ajutorul relaiei propus de Huncken, relaie acceptat de STAS 11566-82, avnd forma : n care: ION ncrcare organic a nmolului, in zile1 ; EB eficiena treptei biologice, n uniti zecimale; L5B cantitatea de CBO5 din apa uzat ce intr n treapta biologic, n kg/zi. Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare, n rezervoarele de fermentare metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditii n bazine speciale numite ngrotoare de nmol. Daca schema tehnologic a staiei de epurare prezint un amplasament corespunztor, se recomanda ca acest nmol s fie pompat ntr-un cmin din faa decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele avantaje: - creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nmol activ au efectul unui coagulant; - amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin volume reduse de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd necesitatea obligatorie a ngrotorului de nmol. Deeuri menajere rezultate din staiile de epurare sunt ambalaje, hrtie, recipientele de la reactivi etc [Dima M.-1998].

53

Cap.5. Proiectarea tehnologica a utilajelor 5.1. Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale Debit de calcul (m3/s) Qc = 2Qmax,orar = 0,54 Qc = 2Qmax, orar = 0,54 Qc = Qmax, zi = 0,265 Qc = Qmax, zi = 0,265 Qc =Qmax, zi = 0,265 Debit de verificare(m3/s) Qv = Qmin, orar = 0,205 Qv = Qmin, orar = 0,205 Qv = 2Qmax, orar = 0,54 Qv = Qmax, orar = 0,270 Qv = Qmax, orar = 0,270

Utilaje Gratare / site Deznisipator Decantor primar BNA Decantor secundar

54

5.2.

Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratare, deznisipator, bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar) 5.2.1 Grtare.

Grtarele , conform STAS 12431-86, se prevd la toate staiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat i independent de procentul de intrare a apei n staia de epurare-prin curgere gravitaional sau sub presiune. n acest cag grtarele se prevd naintea staiei de pompare. Scopul grtarelor este acela de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari din apele uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, crpe i diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele i utilajele din staia de epurare i pentrua reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare [Dima M.1998]. Grtarele se confecioneaz sub forma unor panouri metalice, plante sau curbe, n interiorul creia se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute apele uzate. n funcie de distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare i grtare dese. Gratarele rare indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese importiva corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50-100 mm. Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16-20 mm, cand curatirea lor este manuala, si de 25-60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de pomapare a apelor uzate brute au interspatiile de 50-150 mm. Dupa modul lor de curatare panourile de gratar pot fi vertical sau inclinate. Gratarele sunt amplasate in camera special amenajate care reprezinta o supralargire a canalului din amonte, sub un unghi de racordare de 20 C , pentru a evita formarea curentilor tirbionari. Pentru a se evita colmatarea gratarului cauzata de exploatarea necorespunzatoare, se prevede un canal de ocolire (bypass) care va asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda camera gratarului si a zonelor din apropiere. De obicei gratarele se monteaza in aer liber si numai in locuri cu temperaturi minime sub 6C se va examina necesitatea amplasarii lor in cladiri pentru a proteja impotriva intemperiilor. Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite pana la 0,1 m3 / s , care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se
55

vor prevedea platforme de lucru la nivelul partii superioare a gratarului, latimea minima a acestora fiind de 0,8 m. Avand in vedere variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor respective. Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epuarare ce deservesc peste 15 000 locuitori, deoarce, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui personal de deservire continua, aigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona. Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de rezerva,la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de rezerva. Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable macanice care se deplaseaza prin deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau cabluri. Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe compartimente in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de inchidere pentru a permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul cand depunerile retinute pe gratare depasesc cantitatea de 0,1 m3/zi, iar procedeul de curatire este macanizat, se vor pervedea obligatoriu utilaje pentru tocarea (faramitarea) acestor depuneri. In afara de gratarele plane,se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se compun dintr-un schelet matalic incastrat in beton, prevezut cu doua greble care curate, prin intermitenta,gratarul. Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare variaza intre 0,8 si 1,1 m/s. Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea interspatiilor adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se executa panouri-gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a nu se antrena depunerile prin interspatiile gratarului, san u depaseasca 0,7 m/s la debitul zilnic mediu si de maximum 1,2 m/s pentru debitul orar maxim. Dimensionarea gratarelor a) Debite de calcul Qc = 2 0.270 = 0.54 m3/s; Qv = 0,205 m3/s Se specific gradul de reinere a solidelor: GE = 3%; Viteza apei uzate prin interspaiile grtarului variaz ntre 0,7 1 m/s.
56

Se adopt: vg = 0,8 m/s. Caracteristicile grtarelor din tehnologia de epurare: o Limea barelor: s = 10 mm s = 0,01m; o Coeficientul de form a barelor: = 1,83; o Distana dintre bare: b = 20 mm b = 0,02 m; o Unghiul de nclinare: = 75 Viteza n amonte de grtar trebuie s varieze ntre 0,4 0,6 m/s i n condiii de precipitaii abundente poate varia ntre 0,4 0,9 m/s. Aceast vitez se poate calcula cu relaia: unde: Qc debit de calcul (m3/s); Bc inaltimea gratarelor (m); se adopta Bc = 2 m; hmax inaltimea lichidului in amonte de gratar (m). Acesta variaza intre 0,25 0,65 m. Vom adopta hmax = 0,3 m. b) Se caluleaza suma latimilor interspatiilor dintre bare, b c) Se calculeaza numarul de bare, nb

unde: c latimea pieselor de prindere a barelor gratarului. Se adopta c = 0,3 m; d) Se verifica viteza apei in amonte de gratar ;

Unde:

57

j = panta gratarului , j = 0,5 mm = 0,0005 m R = raza hidraulica m

e) Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h ( ) m coeficient de forma al barelor ; = 1,83 m s latimea barelor; s = 0.01 m; b interspatiu dintre bare; b = 0.02 m; va viteza apei in amonte; va = 0.4125 m/s; g acceleratia gravitationala; g = 9.81; - unghiul de inclinare; = 750;

5.2.2 Deznisipatoare Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele cu o viteza constanta. Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei. Deznisiparea este operatia unitara prin care se elimina pietris sialte materii solide cu dimensiuni 0,2 mm, care au densitate mult mai mare decat a apei sau a componentilor organic din appele uzate [Suport curs TBE C. Teodosiu]. n general materialul eliminat prin deznisipare este considerat inert i destul de uscat. Compoziia materialului care se elimin prin deznisipatoare urmrete: -umidatatea, cuprins ntre 13-65%; -substane volatile, cuprins ntre 1-56%; -densitatea specific, cuprins ntre 1300-2700 kg/m In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru care se numesc deznisipatoare [Mihai Dima. Canalizari Vol.II , 1998].
58

Bazinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de a proteja echipamentul mecanic n micare de abraziune, de a reduce depunerile cu densitate mare n canale, n conducte i de a reduce frecvena curirii decantoarelor i instalaia de epurare biologic. Este absolut necesar plasarea acestor bazine naitea centrifugelor, schimbtoarelor de cldur, a pompelor de presiuni mari. Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dup grtare i site i instalaia de flotaie i naintea decantoarelor primare. Se recomand folosirea acestor utilaje atunci cnd curba de sedimentare indic faptul c ntr-un timp scurt, aproximativ 120180 secunde, se depun 25-30% din totalul suspensiilor coninute n ap. Prin deznisipatoare se mbuntete procesul tehnologic n celelalte trepte de epurare, cu implicaii directe asupra funcionrii decantoarelor. Viteza de trecere a apei prin deznisipatoare este de obicei cuprins ntre 0,1-0,5 m/s, iar timpul de deznisipare este de 30-120 s [Teodosiu C.-suport cursTBE-2008]. Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe verticala. n funcie de modul de curire a depunerilor, se deosebesc : deznisipatoare cu curire manual, desnisipatoare cu curire mecanic, deznisipatoare cu curire hidraulic. Alegerea soluiei constructive de deznisipator i a procedeului lui de curire depinde de mrimea debitului, de cantitatea i calitatea nisipului, de tipul de echipament mecanic ce poate fi uor procurat, spaiul disponibil pe amplasamentul staiei de epurare, etc. Se va avea n vedere c n deznisipatoare dunt reinute i cantiti mici de materii organice antrenate de particule minerale sau depuse mpreun cu acetea, mai ales la viteze mici [Dima M. Canalizari Vol.II, 1998]. Se va dimensiona un deznisipator tip canal, latimea acestuia este putin mai mare ca cea a canalelor apei uzate in statie. Aceste deznisipatoare au forma in plan dreptunghiulara cu raportul celor doua laturi cuprins intre 10 si 15 fiind prevazut cu doua sau mai multe compartimente. Pantru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din doua compartimente separate prin stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru curatirea manula a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa rezultata de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in
59

statie. In sectiunea transversala, fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0,02-0,05 in sens invers directiei de miscare a apei. Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0,5 m3/zi. In acest scop se ciurata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin relee de lopatare sau benzi transportoare. Operatia de curatire si evacuare a nisipului trebuie efectuata in timp cat mai scurt pentru a evita apatitia procesului de fermentatie a eventualelor particule organice retinute in bazin. Pentru debite mari curatirea se realizeaza, sub apa, in mod continuu, folosindu-se hidroelevatoare sau pompe montate pe un carucior mobil. Sectiunea transversala a acestor deznisipatoare are forma parabolica sau pentru usurinta executiei sub forma trapezoidala. Cand deznisipatorul are un singur compartiment cu curatire mecanica se prevede din considerente de exploatare continua si sigura, un alt compartiment de deznisipare (by-pass) prevazut cu curatire manuala. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea in vedere proiectele tip elaborate de PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de 1,50 m iar adancimea totala variaza intre 1,50 si 3,0 m in functie de marimea debitului. Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a depunerilor si in dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in deznisipator. Viteza orizontala a apei inbazineste instransa dependenta de viteza critica la care este antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale indelungate s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau egala cu viteza critica la care apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul bazinului. Valoarea maxima a acestei viteze orizontale este de 0,3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar valoarea minima este de 0,05 m/s pentru debitul orar minim [Dima M. Canalizari Vol.II, 1998]. Dimensionarea deznisipatorului Gradele de epurare pentru solide n deznisipator sunt cuprinse ntre 25 45%. Vom alege GE=25% a) Debite de calcul: Qc = 2Qmax, orar = 2 0,270 = 0,54 m3/s; Qv = Qmin, orar = 0,205 m3/s Pentru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile urmtoare: Aria orizontala a deznisipatorului : Ao
60

Unde : L = lungimea deznisipatorului; B = limea deznisipatorului; vs = viteza de sedimentare; vs = 0,023m/s. Aria transversal a deznisipatorului:

Unde: H = nlimea deznisipatorului; va = viteza apei n deznisipator; va = 0,15 m/s. b) Se calculeaz volumul util al deznisipatorului: Vdez = Qc td = 0,54 40 m3 = 21,6 m3 Unde: tdez = timpul de deznisipate care variaz ntre 30 50 s. Se adopt 40 s. c) Calculul suprafeei orizontale:

Unde: - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si, = 1,5; vs viteza de sedimentare in deznisipator, se adopta vs = 2.3 cm/s; vs = 0.023 m/s; B latimea deznisipatorului; L lungimea deznisipatorului. d) Se calculeaza incarcarea superficiala, vs`

61

e) Calculul ariei transversale;

Unde: va viteza de trecere a apei prin deznisipator; va = 0,05 0,3 m/s, in functie de diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta va = 0,15 m/s. f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului

g) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului

h) Se mparte deznisipatorul ntr-un numr de canale de deznisipare separate iar limea unui compartiment canal b1 trebuie s fie cuprins ntre 0,6 2 m iar n cazuri extreme poate fi cuprins ntre 3-6 m. Se adopt b1 = 1,3 m. Numarul de compartimente utilizate va fi :

5.2.3 Decantoare primare Decantoarele primare sunt bazine deschise n care se separ substanele insolubile mai mici de 0,2 mm, care se prezint sub form de particule floculente, precum i substane uoare care plutesc la suprafaa apei. n funcie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantoare poate fi folosit, fie n scopul prelucrrii preliminare a acestora naintea epurrii lor n treapta biologic, fie ca procedeu de epurare final. Dup direcia de deplasare a apei uzate n decantoare, acestea se mpart n dou grupe:
62

-decantoare orizontale; n decantoarele orizontale apele uzate circul aproape orizontal; -decantoare verticale; n decantoarele verticale apa circul de jos n sus. O varianta a decantoarelor orizontale sunt decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal,in cele verticale apa circula de jos in sus, iar in decantoarele radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie cu aceeasi inclinare fata de orizontala ca si decantoarele orizontale. Randamentul sedimentrii particoleleor floculente depinde de numeroi factori, dintre acetia cei mai importanti, pot fi considerai, timpul de decantare, ncrcarea suprficial sau viteza de sedimentare i accesul sau evacuarea ct mai uniform a apei din decantor. In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc urmatoarele solutii tehnologice: - cresterea duratei de decantare; - adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor; - aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin intesificarea numarului de contacte ale particulelor floculente. Pentru a asigura o buna functionare a decantorului si o eficienta ridicata in ceea ce priveste retinerea suspensiilor din apa trebuie ca accesul s evacuarea apei sa se faca cat mai uniform. In acest scop se prevad camere de repartitie asezate in fata decantorului dotate cu stavilare sau orificii cu ajutorul carora se regleaza debitul respectiv nivelul de apa in fiecare compartiment. Evacuarea apei din decantor este reglata prin deversoare metalice avand partea de sus realizata sub forma unor dinti de fierastrau, in partea de jos fixata pe rigola de colectare. Vom alege proiectarea unui decantor primar orizontal longitudinal Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi cuprinse intre 30 100 m si adancimi medii de 3.0 m. Acest bazin se construeste separat sau in grupuri, in scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea volumelor de beton in pereti, precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de curatire. Radierul bazinului se executa cu o panta medie de 0.01 m, inversa sensului de curgere al apei, pentru o mai usoara alunecare a namolului spre palnia de colectare situata la capatul amonte al decantorului. Colectarea namolului spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme razuitoare montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual, cu ajutorul hidromonitoarelor. Cand se foloseste razuitorul mobil montata pe carucior, in fata caruciorului se prevede o lama pentru colectarea spumei si a substantelor grase care, plutesc la suprafata apei, acestea fiind
63

impinse spre un jgheab pentru evacuarea materiilor plutitoare, fiind asezat la partea amonte a decantorului. Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit) folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm,sau prin pompare folosind o conducta de refulare cu un diametrul mai mare de 150 mm,precum si prin presiunea hidrostatica (cazul cel mai raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm. O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiente maxime a decantoarelor orizontale, o reprezinta, accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se poate aplica solutia cu orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti gauriti, orificiile fiind indreptate catre radier pentru ca prin schimbarea ulterioara a directiei de curgere a apei, sa se asigure uniformizarea curentului pe toata inaltimea apei in bazin.[M. Dima - 1998] Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare sau de ridicare la suprafa a materiilor n suspensie, exprimat global, prin ncrcarea superficial sau hidraulic. Conform STAS 4162-1/89, mrimea acestei ncrcri de suprafa, variaz n funcie de concentraia iniial a materiilor n suspensie din apa uzat i de eficiena decantoarelor n ceea ce privete eliminarea suspensiilor.

ncrcarea superficial (m3/m2h) 1 1,4 1,7

Adncimi medii ale decantorului (m) 2 2,5 3 2 2,5 3 1,6 1,8 2,25 1,25 1,4 1,75

Dimensionarea tehnologic const n stabilirea numrului i dimensiunilor geometrice ale decantoarelor n conformitate cu prevederile STAS 4162/89. a) Debit de calcul: Qc = 0,265 m3/s; Qv = 0,270 m3/s; Se adopt un grad de epurare pentru solide n suspensie de 45 % i pentru CBO5 de 25%. b) Determinarea vitezei de sedimentare (vs), se face n funcie de eficiena sedimentrii, care se urmrete i de concentraia iniial a suspensiilor. n cazul acesta se adopt vs; vs = 1,5 m/h.= 0,0004166 m/s. c) Se calculeaz ncrcarea hidraulic:
64

Unde: = coeficient ce tine seama de regimul de curgere si GE. 1,5 d) Viteza de circulaie a apei prin decantor: va = 10 mm/s = 0,01 m/s e) Timpul de staionare n decantor: ts = 1,52,5 h. Se adopt ts = 2 h = 7200 s. f) Se calculeaz volumul spaiului de decantare: = 0,265 7200 = 1908 m3 g) Se calculeaz ariile transversale i orizontale: 0 265 26 5 2 0 01 0 265 2 636 10 0 0004166 h) Se calculeaz lungimea decantorului: L = va ts = 0,01 7200 = 72 m i) Se calculeaz nlimea total a decantorului: Hs =nlimea de siguran a decantorului primar, 0,2 0,6 m; se adopt; Hs = 0,4 m. Hd =nlimea depunerilor n decantorul primar, 0,2 0,6 m; se adopt 0,45 Hu = 0,0004166 7200 = 2,99999 ~ 3 [m] H = 0,4 + 0,45 + 3 = 3,85 m j) Se calculeaz limea decantorului:

Dac limea decantorului primar este mai mare dect valorile standardizate (3-5) m se recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui compartiment b1= 3,5 m i se calculeaz

65

8 83 35

2 52

k) Se calculeaz volumul total de nmol depus: 100 100 Unde: n = densitatea nmolului; n = 1100 1200 kg/m3; Se adopt n = 1150 kg/m3. P = umiditatea nmolului. P = 95 %. 45 100 0 265 365 1150 100 95 75 44
3

5.3. Calculul utilajelor n cadrul treptei biologice ( bazin de nmol activ, decantorul secundar). Ipotezele considerate n proiect pentru treapta biologic sunt: 1. bazinul de nmol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se consider c n orice punct din bazin concentraia substratului ct i a nmolului activ este egal cu cea de la ieirea din bazin; 2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din bazinul de nmol activ i decantorul secundar; 3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de nmol activ, n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa epurat i recircularea unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ;

66

4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspt prin evacuarea excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n conformitate cu raportul de recirculare; 5. principalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n treapta biologic, sunt: - ncrcarea organic a nmolului ION; - materiile totale n suspensie MTS. Epurarea biologica a apelor uzate constituie un procedeu de tratare a apelor bazat pe fenomene biochimice ce decurg din metabolismul microorganismelor ce populeaza a uzata si are ca scop retinerea din aceste ape a suspensiilor coloidale sau dizolvate de natura organica. Microorganismele aerobe sunt folosite n mod curent la epurarea majoritii apelor uzate cu caracter preponderent organic i n ultima vreme i la fermentarea aerob a nmolului. Dei procedeele aerobe de epurare biologic n biofiltre, n bazine cu nmol activ, pe cmpuri de irigaii i n iazuri difer ntre ele cu privire la timpul de contact ntre microorganisme i apa uzat, necesarul de oxigen, modul de utilizare a nmolurilor biologic, etc., fenomenele biochimice eseniale sunt identice. Procesele de epurare biologic nu pot avea loc dect n cazul n care apele uzate supuse epurrii au valoare biologic, respectiv conin, pe de o parte suficiente substane nutritive, iar pe de alt parte, dispun de substanele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura lor, avnd un coninut complex de substane organice biodegradabile, ntrunesc condiiile unei epurri biologice. Componena organic a apelor uzate industriale variaz n funcie de specificul industriei i a materiilor prime prelucrate. Unele substane organice existente n apele uzate industriale sunt degradate cu uurin de ctre microorganisme, alte substane solicit, pentru ndeprtarea lor, o flor selecionat adecvat, iar alte substane sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt degradate n timp ndelungat. Bazinul de nmol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea substanelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scderea CBO5 i a materiei solide coloidale preponderent de materie organic. Procesul epurrii biologice n bazinul de nmol activ este asemntor celui care se dezvolt n locurile sau cursurile naturale cnd se produce autoepurarea apei, aici aplicndu-se un complex de msuri care contribuie la intensificarea proceselor: mrimea concentraiei nmolului activ, aerarea artificial a operaiei,
67

pentru intensificarea oxigenrii acesteia, agitarea artificial a apei n vederea dispersrii n apa uzat brut a nmolului recirculat. Avantajele folosirii bazinului cu nmol activ sunt: realizarea unei eficiene mai ridicate, att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor, suprafeele specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai bun adaptare a procesului tehnologic din staia de epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate, etc. Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesit un consum specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care furnizeaz oxigenul necesar proceselor aerobe. Un bazin de aerare se prezint sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologic are loc n prezena unui amestec de nmol activ i ap uzat. Pentru asigurarea unui contact intim i continuu a celor doi componeni ai amestecului, se impune o agitare permanent a acestora cu ajutorul aerului care asigur, n acelai timp i oxigenul necesar coloniilor de microorganisme aerobe existente n compoziia nmolului activ, sub form de flocoane. n bazin se urmrete a se menine o concentraie cvasiconstant a nmolului activ n decantorul secundar. Simultan cu eliminarea substanei organice impurificatoare, se obine creterea nmolului activ sub forma materialului celular insolubil i sedimentabil n decantoarele secundare. O parte din acest nmol este utilizat n scopuri tehnologice proprii (nmolul activ de recirculare), iar diferena numit nmolul activ n exces, este dirijat n decantoarele primare pentru a le mri productivitatea de eliminare a suspensiilor datorit prezenei flocoanelor care au efectul unui coagulant. Pentru apele uzate cu concentraii mari n CBO5, viteza reducerii materiilor organice, raportat la unitatea celular va rmne constant pn la o anumit limit de concentraie a substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai n funcie de concentraia materiilor organice i va fi descrectoare. Pentru determinarea eficienei proceselor de epurare biologic n bazinele de aerare trebuie cunoscut cinetica proceselor care au loc. Cinetica reaciilor se refer la studiul dinamicii proceselor n organismele vii, ncepnd cu celula individual i sfrind cu interaciunile populaiilor de organisme complexe. n bazinul cu nmol activ, cinetica reaciilor se refer la cinetica consumrii substratului sau producerii produsului de biosintez. Reducerea materiilor organice din apele uzate ce intr n bazinul de aerare poate fi considerat c se realizeaz n dou faze: - reducerea iniial ridicat corespunztoare materiilor organice n stare de suspensie, coloidale i parial n stare solubil, uor biodegradabile;
68

- faza a doua de reducere lent, progresiv a materiilor organice solubile. Corespunztor strii fizice ale materiilor organice din apele uzate, procesele biochimice care conduc la ndeprtarea lor din apele uzate pot fi: - pentru materiile n starea de suspensie, reducerea are loc prin nglobarea lor n flocoane de nmol activ; - biosorbia constituie de fapt faza preponderent a procesului, fiind specific materiilor organice n stare solubil; - pentru cele n stare coloidal, eliminarea are loc prin adsorbia lor la suprafaa flocoanelor de nmol activ. Cercetrile experimentale au pus n eviden pentru apele uzate cu concentraii mari n CBO5, viteza reducerii materiilor organice va rmne constant pn la o anumit limit de concentraie a substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai n funcie de concentraia materiilor organice i va fi descresctoare. Creterea bacterian este un proces rapid atunci cnd condiiile de mediu sunt favorabile. Astfel, dac se consider, o anumit cantitate de mediu nutritiv n stare solubil i o inoculm cu un individ de un anumit tip, creterea numrului de indivizi va urma o curb denumit curba de cretere sau de dezvoltare a masei bacteriene. Curba de cretere se obine prin trasarea logaritmului numrului de celule vii din masa bacterian n funcie de timp, fiind alctuit din patru faze diferite, dup cum urmeaz: 1. faza de stagnare este cea n care microorganismele i adapteaz echipamentul enzimatic la noul mediu, i selecteaz acele tipuri de enzime care pot lucra n mediul respectiv. 2. faza de cretere exponenial care ncepe numai dup adaptarea organismului la mediul de via respectiv, moment n care celula bacterian i intensific metabolismul i drept urmare ncepe nmulirea cu o vitez constant, iar timpul de generare prezint o valoare minim posibil, specific condiiilor de mediu oferite. 3. faza de maximum staionar arat c viteza dezvoltrii ncepe s descreasc, fie ca rezultat al acumulrii de substane toxice, fie ca urmare a atingerii echilibrului ntre viteza de apariie a microorganismelor moarte i cele intoxicate. 4. faza de autooxidare cnd cantitatea de mediu nutritiv scade la minimum, astfel nct microorganismele sunt nevoite s consume din propriul lor material biologic. Viteza de dispariie a microorganismelor ajunge la valori maxime, iar numrul lor descrete exponenial. Pentru ca procesul de epurare s se desfoare normal este necesar ca bazinele cu nmol activ, factorii de baz microorganismele, substanele
69

organice din apele uzate i oxigenul dizolvat s se gseasc ntr-un anumit raport. Determinarea necesarului de oxigen i producia prin sintez a biomasei constituie parametrii de baz privind proiectarea sistemelor de aerare i de dirijare a nmolului din decantoarele secundare. Dinamica degradrii materiilor organice n bazinul cu nmol activ se poate evidenia astfel: - CBO5 degradat n prima faz de oxidare biochimic, se oxideaz uor pn la stadiul de CO2 i H2O. n aceast faz se degaj energie care este utilizat i de microorganisme pentru sinteza substanei celulare a nmolului activ. Durata acestei faze este de circa o or. - CBO5 acumulat n materialul celular. Proporia dintre materiile organice oxidate i cele sintetizate variaz n funcie de raportul ce exist ntre substrat i biomasa nmolului activ. - CBO5 oxidat n timpul respiraiei endogene sau faza oxidrii substanei celulare a nmolului activ. Aceast faz de oxidare ncepe dup 20 24 ore de aerare a nmolului activ i se termin dup 2 3 zile. Apele uzate intr n bazinul de nmol activ apoi intr n decantorul secundar de unde o parte din nmol este eliminat n exces sau este recirculat [Dima M.-1998].

5.3.1 Dimensionarea BNA 1.Concentratia materiei organice exprimate in CBO5 ce intra in treapta biologica: CCBO5= 110,86 mg/l 2. Debitul de calcul al instalatiei de epurare biologica Qc= Qzi,max = 0,265 m3/s 3. Eficienta epurarii biologice Global :
5 5 5

100

110 86 16 62 100 110 86

85 20 %

70

In general, bazinele cu namol activ permit reducerea continutului de CBO5 la valori mai mici de 20 mg/l asigurand un grad de epurare cuprins intre 85 95 %. 4. Incarcarea organica a bazinului cu namol activ (IOB) Reprezinta cantitatea de CBO5 din influent care poate fi indepartata intrun metru cub de bazin de aerare. Datele din literatura ofera posibilitatea calcularii IOB in trei variante: a) Functie de GE, de continutul de materii in suspensie si de timpul de aerare:
5

1 1 92
3

110 86

5 1

0 852

K = coeficient ce depinde de temperatura dupa cum urmeaza: t =10 20 C t =30 40 C K=5; K=7; t =20 30 C K = 6 ;

b) Functie numai de gradul de epurare: Pentru GE = 89 % IOB = 1,66 kg CBO5/m3zi Pentru GE = 94 % IOB = 1,24 kg CBO5/m3zi c) In conformitate cu definitia lui Imhoff: Pentru GE = 60 80 % IOB = 3,6 kg CBO5/m3zi Pentru GE = 85 90 % IOB = 1,8 kg CBO5/m3zi 5.Se calculeaza incarcarea organica a namolului activ (ION) a) Pentru GE = 90 % ION = 0,22 kg CBO5/kg namol activzi b) ION ION CN = 2,5 4 kg/m3 c) CN
71
5

1 92 2 59

0 74

CN = concentraia nmolului activ

1 2 59

0 852

0 74

se incadreaza in limitele impuse 6.Indicele volumetric al namolului (IVN) IVN reprezinta volumul unui gram de namol de materie totala in suspensie dupa 30 minute de sedimentare. IVN = 50 150 cm3/g in cazul in care namolul activ actioneaza in conditii ce asigura o eficienta corespunzatoare procesului biologic de retinere a CBO5. IVN > 200 cm3/g in cazul in care namolul activ se considera ca este bolnav. Indicele de incarcare organica: Variaza in functie de caracteristicile namolului activ Continutul in materii totale solide (MTS) 7. Se calculeaza volumul bazinului de aerare:

8. Se calculeaza debitul de namol activ recirculat (QR): Unde: r = coeficient de recirculare.

CR = concentratia namolului activ recirculat CR = 10 kg/m3 9. Timpul de aerare


72

a) Cand se considera ca recircularea namolului poate fi neglijata

b) Luand in considerare namolul recirculat

Se considera ca valoarea maxima ce poate fi recirculata este asigurata de o valoare rmax = 0,7. Pentru aceasta valoare se calculeaza:

10. Se calculeaza debitul de namol in exces

Unde: LSB = cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat n kg/zi 11.Se calculeaz necesarul de oxigen (CO) necesar respiraiei endogene i n procesul de nitrificare. Co reprezint necesarul de oxigen pentru respiraia substratului i a respiraiei endogene a microorganismelor, iar n cazul n care sunt luate n considerare procesele de nitrificare, se adaug i necesarul de oxigen n nitrificare.

73

a. Calculul necesarului de oxigen se face pentru un proces de epurare fr nitrificare: Unde: a = coeficient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme pentru apele uzate oreneti. a = 0,5 kg O2 / kg CBO5 c = coeficient care definete cantitatea total de materie organic adus de apa uzat influent. b = reprezint oxigenul consumat de ctre microorganismele din nmolul activ aflate n BNA, n timp de o zi. b = 0,15 0,17 kg O2/kg CBO5zi. Se adopt valoare de 0,15 kg O2/kg CBO5 CN tot = cantitatea total de nmol activ din BNA, exprimat prin fraciunea volatil

12.Capacitatea de oxigenare (CO). Reprezint cantitatea de O2 ce trebuie introdus prin diferite sisteme de aerare.

CO = necesarul de oxigen pentru consumarea materiei organice de ctre microorganisme; = raportul de eficien al transferului de oxigen n apa epurat a unui sistem de oxigenare; = 0,9 Cos = concentraia oxigenului la saturaie n condiii standard funcie de temperatur; 11,35 mg O/l

74

CSA = concentraia la saturaie a oxigenului n amestec de ap uzat i nmol la temperatura de lucru; CSA = 7,4 mg O2/l; CB = concentraia efectiv a oxigenului n amestecul de ap uzat i nmol activ; CB = 1,5 2 mg O2/l; se adopt valoarea 1,75 mg O2/l K10 i KT = coeficieni de transfer ai oxigenului n ap pentru t = 10 C i respectiv t = 20 C; Radicalul raportului este 0,83. p = presiunea barometric calculat ca o medie a valorilor zilnice n oraul n care se efectueaz epurarea apelor uzate; variaz ntre 780 i 785 mm Hg p = 783 mmHg. 13.Sisteme de aerare pneumatic Se folosesc dispozitive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare sau turbosuflante. Dispersarea se poate face cu: bule fine (d < 0,3 mm), cu bule mijlocii (d = 0,3 3 mm) i cu bule mari (d > 3 mm). Se alege aerarea fin. Se utilizeaz sisteme de distribuie cu plci poroase. Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar: Se calculeaz debitul de aer necesar: 117 31 103 9 4 Unde: H imersie = adncimea de imersie a sistemului de distribuie a aerului; H imersie = 4 m. COsp = capacitatea specific de oxigenare a sistemului de insuflare a aerului. COsp = 8 10 g O2/m3 aerm. Se alege valoarea de 9 O2/m3 aerm Se calculeaz suprafaa plcilor poroase (Ap) Poziionarea distribuitorului de aer se realizeaz la nlimea de imersie pe toat suprafaa bazinului de aerare. 3258 61 54 31 2 60
75

3258 61

Unde: iaer = intensitatea aerrii; iaer = 1 m3/m2min = 60 m3/m2h. Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare: 4 55 Unde: ES = consumul specific de energie; se adopt; ES = 5,5 Wh/m3. Dimensionarea bazinului cu nmol activ Se recomand H bazin = 3 5 m., H bazin = 3m nlimea total a bazinului va fi: 3 Unde: Hs = 0,5 0,8 m Limea bazinului: 1 15 45 6 Determinarea numrului de compartimente necesar:
1 1

22

08

38

38 1

38

Lungimea bazinului: 3 8 12

V = n B Htot L 1324 25 3 8 3 8 45 6 5.3.2 Decantorul secundar 2

n decantoarele secundare se reine membrana biologic sau flocoanele de nmol activ evacuate odat cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezult c decantorul secundar constituie o parte component de baz a treptei de epurare biologic. Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea nmolului n mod continuu sau cu intermiten. Intervalul de timp ntre dou evacuri de nmol s nu fie mai mare de 4 h. Avnd n vedere ca acest nmol prezint un coninut mare de ap, evacuarea lui se face prin sifonare sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suciune care dirijeaz nmolul spre o rigol pentru evacuarea lui n exterior.
76

Alegerea tipului de decantor, a numrului i mrimea decantoarelor se face pe considerente tehnico economice, cu respectarea prevederilor din STAS 4162-2/89. [M. Dima - 1998] Nmolul din decantoarele secundare are urmtoarele caracteristici: - este puternic floculat; - are un coninut mare de ap; - este uor; - intr repede n descompunere. Dac nmolul rmne un timp mai ndelungat n decantoarele secundare, bulele mici de azot care se formeaz prin procesul chimic de reducere, l aduc la suprafa i astfel, nu mai poate fi evacuat. Decantorul secundar radial Particularitatea regimului de funcionare a decantoarelor radiale const n aceea c viteza de circulaie a apelor variaz de la o valoare maxim n centrul decantorului pn la o valoare minim n dreptul jgheabului periferic colector. Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezint sub forma unor bazine de beton armat avnd forma circular n plan, n care apa uzat intr prin conducte (intrarea pe la partea inferioar) sau prin canale (intrarea pe la partea superioar). 1. Debit de calcul i de verificare 0 265 0 270
3

0 265
3

0 089 0 098

0 354 0 359

1274 4 1292 4

0 270

2. Stabilirea ncrcrii superficiale n bazinul de decantare secundar. 0 354 3600 12 1062 0 359 3600 1 21 1062 Au = suprafaa util a decantorului radial din care s-a sczut suprafaa de sub jgheabul apei decantate. n general, datele din literatur stabilite pentru ncrcarea superficial n decantorul secundar au o valoare mai mic sau egal cu 1,9 m3/m2h pentru valori ale IVN < 100 ml/g. n general v`sc = 1,2
77

1274 4 1062 2 12 3. Se calculeaz ncrcarea superficial a decantorului secundar cu materii solide.


R

2 59

0 26

0 089 1062

3600 24

74 59

4. Se determina timpul de decantare td = 3,5 4 h; td = 4 h. 5. Se calculeaza inaltimea utila si volumul decantorului 4 12 48 5097 6
3

4 1274 4

Se alege conform STAS 4162/2-89, urmatorul decantor: D (m) D1 (m) 50, 50 14 47,7 1779 3,0 0,4 3,5 3,9 1,0 6227 100 700... 500.. 0..1 1000 .700 200 D2 (m) Au (m2) d1 (m ) d2 (m ) d3 (m ) hs (m ) hu (m ) hd (m ) H b Vu (m3) da (m m) dc (mm ) dn (mm )

(m (m ) )

6.Se calculeaz volumul de nmol

78

Vu
100 100 95

GEDS n

Ciss QDSc

100 100 p

85 1120

43 80 10

0 354 3600 24

=2033,2 m3/zi 2033 2 m3 zi GEDS= gradul de epurarea a decantorului secundar, GEDS= 85% n = densitatea nmolului, 1100 1200 kg/ m3 p= umiditatea nmolului, p = 95% CSSi = concentraia la intrarea n treapta biologic a materiilor solide

Vu

7. Reinerea solidelor n decantorul secundar CSSi = 43,80 mg/l CSSf = 4,38mg/l QDSc=0,354 mg/l Reinerea = QDSc (CSSi CSSf )/1000 = 0,354 (43,804,38)/1000= 0,0139 Kg/s

5.4. Tratarea nmolului Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptori naturali sau recircularii lor, conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in procesele de epurare. O statie de epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele impuse de calitatea receptului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva. Procedeele de tratare a nmolurilor sunt multiple i variate, cu mult mai multe fa de cele folosite n tehnica epurrii apelor uzate. Nu se pot stabili reele i tehnologii universal valabile, ci fiecare obiectiv trebuie studiat n condiiile sale specifice, pe baza cunoaterii aprofundate a caracteristicilor nmolurilor supuse prelucrrii i a performanelor obinute n procesele unitare.

79

La baza tuturor procedeelor de tratare a nmolurilor stau dou procese tehnologice i anume stabilizarea prin fermentare (anaerob sau aerob) i eliminarea apei din nmol (deshidratare). ntre aceste dou procedee de baz exist diverse combinaii de procedee a cror aplicare se face difereniat n funcie de condiiile locale definite de calitatea i cantitatea nmolurilor, de posibilitatea asigurrii terenurilor pentru amplasarea instalaiilor i construciilor respective, de disponibilitatea de energie etc. Clasificarea procedeelor de tratare a nmolurilor se poate face dup criteriul reducerii umiditii, dup criteriul diminurii componentei organice, dup criteriul preului de cost etc. Procedeele de prelucrare conduc la obinerea urmtoarelor tipuri de nmoluri: nmol stabilizat (aerob sau anaerob); nmol deshidratat (natural sau artificial); nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare); nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici; cenu, rezultat din incinerarea nmolurilor. Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate sunt: o nmol primar, rezultat din treapta mecanic de epurare; o nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic; o nmol amestecat (mixt), rezultat din amestecul de nmol primar cu nmol activ n exces; o nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei uzate prin adaos de ageni de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare n funcie de compoziia chimic, nmolurile pot fi: nmoluri cu compoziie predominant anorganic, care conin peste 50 % substane minerale; nmoluri cu compoziie predominant organic, care conin peste 50 % substane volatile. innd seama de stadiul de prelucrare n cadrul staiei de epurare, deosebim: - nmol primar brut; - nmol activ n exces proaspt (nmol secundar); - amestec de nmol proaspt; - nmol stabilizat (aerob sau anaerob). Fermentarea nmolurilor De regula fermentarea nmolurilor proaspete din statiile de epurare urbane, sunt prelucrate prin fermentare anaeroba sau aeroba,dupa care urmeaza procesele de deshidratare naturala sau artificiala si in final valorificarea lui.
80

Prin fermentarea anaerob se nelege procesul de degradare biologic a substanelor organice, avnd la baz activitatea bacteriilor metanice. n urma acestui proces are loc o reducere de volum a nmolurilor, ca urmare a bioconversiei substanelor organice n gaze i ap. Fermentarea anaerob poate fi socotit ca un procedeu de condiionare, avnd n vedere modificarea structurii i a filtrabilitii. n acelai timp, prin fermentare sunt distruse bacteriile patogene, oule de helmini, motiv pentru care acest procedeu de tratare a nmolurilor a cunoscut o larga aplicabilitate. Cinetica fermentarii anaerobe se desfasoara sub influenta a doua grupe principale de bacterii care traiesc in simbioza in acelas mediu fizic si chimic: - facultativ anaerobe, acido-producatoare care transforma substantele organice complexe in substante organice mai simple - abligat anaerobe, metano-producatoare care utilizeaza ca hrana substante organice simple si le transforma in compusi simpli (apa, dioxid de carbon si metan) Fermentarea anaerob este un proces ce se desfoar n dou faze: a) faza de lichefiere a substanelor organice i de formare a acizilor volatili (faza acid, nemetanogen); b) faza de gazeificare, n care se continu conversia produilor din prima faz n gaze (CH4 i CO2); Procesul de fermentare anaroba este influientat de foarte multi factori care pot fi grupati in 2 mari categorii: 1. Caracteristicile fizico-chimice ale namolului : concentratia substantelor solide, raportul M/V, raportul dintre componenta organica si elementele nutritive (azot, fosfor) prezenta unor substante toxice sau inhibitoare (metale grele) etc 2. Conceptia si conditiile de exploatare ale instalatiilor de fermentare: temperatura, sistemul de alimentare-evacuare, sistemul de incalzire, de omogenizare, timpul de fermentare, incarcarea organica etc. Procedeul de fermentare aerob a nmolurilor, cunoscut i sub denumirea "procedeului nmolului stabilizat, are la baz procedeele biochimice cunoscute de la epurarea biologic a apelor uzate cu nmol activ. n acest scop, stabilizarea aerob a nmolului poate avea loc n bazine separate sau n bazine comune cu apa uzat ce urmeaz a fi epurat biologic. Fermentarea aerob n bazine independente este frecvent aplicat n prezent deoarece se suport mai bine ocurile biologice, ntruct masa de nmol activ n contact cu efluentul este mai mare i CBO5 este mai mic. Necesitatea de oxigen este mai mic deoarece nmolul provenit dintr-un bazin de aerare va solicita numai oxigenul necesar respiraiei endogene a nmolului. Gradul de stabilizare aerob a nmolului, fa de cea anaerob care se poate aprecia prin
81

producia de gaz, este dificil de apreciat, motiv pentru care sunt necesare analize repetate de laborator. Comparativ cu fermentarea anaerob, procesul de stabilizare aerob este mai puin influenat de substanele toxice, este lipsit de miros i necesit o exploatare simpl. Dintre dezavantaje se semnaleaz, consumul mare de energie pentru utilajele de aerare proprii, comparativ cu fermentarea anaerob care produce i gaz de fermentare. Comparnd cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului, pentru staiile mari de epurare, apare net avantajos procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic. ngroarea nmolului Aceasta metoda constituie cea mai simpl i larg rspndit metod de concentrare a nmolului, avnd drept rezultat reducerea volumului i ameliorarea rezistenei specifice la filtrare. Gradul de ngroare depinde de mai multe variabile, dintre care cele mai importante sunt: tipul de nmol, concentraia iniial a solidelor, temperatura, utilizarea agenilor chimici, durata de ngroare, etc. prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei eliminate, se reduce cu circa 20 de ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta pana la o concentratie de solide de 8 10 %. Ingrosarea se poate realiza prin : decantare (ingrosare gravitationala), flotare sau centrifugare. Tratarea preliminar a nmolurilor Aducerea namolurilor primare, secundare, brute sau stabilizate in categoria namolurilor usor filtrabile, deci cu rezistente specifice de circa 10 1010 cm/g se realizeaza printr-o tratare preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele procedee : tratrea chimica, tratarea termica, elutrierea etc. Tratarea preliminar a nmolurilor const n crearea condiiilor favorabile necesare prelucrrii ulterioare (deshidratarea natural, artificial i avansat). Condiionarea chimic (coagularea) nmolului cu reactivi chimici este o metod de modificare a structurii sale, cu consecine asupra caracteristicilor de filtrare. Faza solid a nmolului este format, n principal din particule fine dispersate i coloizi care sedimenteaz greu. Agenii de condiionare chimic a nmolului se pot grupa n trei categorii: - minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat feros, oxid de calciu; - organici: polimeri sintetici, produi de policondensare, polimeri naturali; - micti: amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec de coagulai minerali.
82

Cei mai des utilizati sunt : clorura ferica si varul, fiecare avand un camp de actiune propriu. Doza optima de cogulant se defineste ca doza cea mai mica care in conditii de laborator produce un namol cu rezistenta specifica la filtrare de 10 1010 cm/g. Condiionarea termic are n vedere modificarea structurii nmolului cu ajutorul temperaturii i presiunii ridicate, astfel c nmolul poate fi deshidratat mecanic fr a apela la condiionarea chimic. Condiionarea termic se realizeaz la temperatura de 100 200 C, presiunea de 1 2,5 bar i durate de nclzire pn la 60 minute, depinznd de tipul i caracteristicile nmolului i de procedeul utilizat. Cu toate neajunsurile de ordin energetic, conditionarea termica se recomanda a fi aplicata deoarece elimina mirosurile neplacute, asigurand sterilizarea namolului prin distrugerea bacteriilor, reducerea continutului de substanta organica, elimina necesitatea de reactivi chimici etc. Elutrierea (splarea nmolurilor), mpreun cu condiionarea chimic ocup un loc important n cadrul tratrii importante a nmolurilor. Elutrierea nmolului este un proces fizic de condiionare care asigur scderea rezistenei specifice la filtrare prin eliminarea din nmolul fermentat sau brut mineral a coloizilor i a particulelor fin dispersate. Pe de alt parte, elutrierea reduce i alcalinitatea nmolului, necesar n special, cnd se prevede folosirea de reactivi pentru condiionarea nmolului (cazul vacuumfiltrelor). Ca agent de elutriere se utilizeaza apa de rau , de retea din statia de epurare, iar din punct de vedere tehnologic aceasta operatie se desfasoara in bazin deschis care functioneaza intro treapta, in doua trepte sau in contra curent. Alte procedee de condiionare se refer la procedeul prin nghearea nmolului care este similar cu condiionarea termic. La temperaturi sczute, structura nmolului se modific, iar la dezgheare cedeaz cu uurin apa. Condiionarea cu material inert trebuie analizat pentru anumite tipuri de nmol i surse de materiale inerte locale, fie pentru creterea puterii calorice a nmolului, fie pentru valorificarea nmolului n agricultur. Deshidratarea nmolului n mod obinuit, nmolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare sau de depozitare final. Aceast operaie nu este posibil deoarece nmolurile fermentate conin mari cantiti de ap, umiditatea lor ajungnd la 95 97%. Aceast situaie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar n staia de epurare; prin aceasta volumul lor se reduce considerabil i devin transportabile la uscat. Deshidratarea se poate realiza prin urmtoarele procedee: - naturale, de evaporare i drenare; - artificiale care pot fi mecanice i termice.
83

n funcie de gradul de reducere a umiditii, deosebim urmtoarele metode de prelucrare a nmolurilor: - deshidratarea natural cu reducerea de umiditate la 75 80%; - deshidratarea mecanic, pn la 50 75%; - deshidratarea termic, pn la 20 30%. Deshidratarea avansata Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice, se realizeaza prin procedee termice de prelucrare. In acest mod in marile statii de epurare unde volumele de namol sunt importante se asigura conditii de a manevra usor namolurile deshidratate, independent de conditiile atmosferice. Metodele frecvente aplicate la deshidratarea avansata a namolurilor : - uscarea termica; - incinerarea. Valorificarea i evacuarea final Valorificarea nmolurilor nu constituie un scop n epurarea apelor uzate urbane, ea trebuie considerat numai ca fiind un mijloc de ndeprtare raional a substanelor nocive din apele uzate. Nmolul din staiile de epurare urbane conin, n afar de gazele de fermentare, unele substane care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substanele hrnitoare pentru sol i plante i-au gsit o larg utilizare. n schimb, recuperarea de metale i de alte substane utile se aplic n special la nmolurile provenite din apele uzate industriale. Folosirea nmolului n agricultur se face sub form de nmol lichid proaspt, nmol lichid stabilizat aerob, nmol lichid pasteurizat, nmol deshidratat, nmol compostat, nmol uscat, n toate cazurile fiind obligatoriu a respecta normele i restriciile ecologice recomandate de ageniile de protecia mediului. Pentru nmoluri ce nu se preteaz la valorificare sau pentru cele care nu au nc create condiii de valorificare, se pune problema unei depozitri finale, n condiii corespunztoare de protecie a mediului nconjurtor. n acest scop, se pot folosi iazurile de nmol, halde speciale de depozitare, n subteran, evacuarea n mare la distane convenabile fa de rm i la o anumit adncime. Valorificarea fertilizatoare a namolului variaza in functie de procesul de tratare al acestuia, desi valoarea lui ca ingrasamant este destul de redusa. Utilizarea n agricultur a nmolurilor de epurare reprezint una dintre metodele de degajare a acestora i o form de punere n valoare a coninutului lor n materie organic i elemente nutritive. n urma cercetrilor privind utilizarea nmolurilor de la staiile de epurare n agricultur se pot face aprecieri diferite de comportare a solurilor i a produciei de plante:
84

Influena fertilizrii cu nmol asupra produciei pajitilor temporare; S-a constatat c nmolul rezultat de la epurarea apelor uzate oreneti determin creterea produciei de substan uscat pe pajitile temporare, numai cnd se administreaz sub artur la nfiinare i repetat n fiecare an, toamna, la suprafaa pajitii, fr aport de ngrminte chimice. Influena compostului din nmol de epurare asupra produciei de raigras; Rezultatele obinute, mai ales pentru primul an de experimentare a compostului provenind din fermentarea aerob a nmolului de epurare n amestec cu resturi vegetale, evideniaz un efect foarte favorabil al acestuia asupra randamentului la raigras. Valorificarea compostului urban n anumite spaii verzi, respectiv parcuri, scuaruri, zone de agrement, poate fi o soluie favorabil de punere n valoare fr a duna animalelor, omului i mediului nconjurtor n general. Este remarcabil i efectul remanent al compostului urban produciei de raigras, ceea ce ar putea satisface, pe o perioad de cel puin doi ani, necesarul de elemente minerale pentru o pajite sau un spaiu verde. Efectele folosirii compostului din nmol de epurare pentru solurile agricole; S-a constatat c utilizarea compostului din nmol de epurare i resturi vegetale are n general efecte favorabile asupra solului i plantelor i poate fi folosit ca material fertilizant n condiii de supraveghere permanent.n consecin, fertilizarea cu compost din nmol de epurare, mai ales n doze moderate, permite realizarea unor producii bune din punct de vedere cantitativ i calitativ, chiar i la cultura tomatelor, plante susceptibile de a acumula metalele grele i care, fiind consumabile n stare proaspt de ctre om, necesit o foarte mare atenie n ceea ce privete fertilizarea. Pentru a diminua efectul poluant al nmolului de epurare ce se va folosi n agricultur i a putea valorifica elementele nutritive pe care le conine, este necesar ca nmolul s fie tratat n mod corespunztor, s se aplice numai pe soluri pretabile, n dozele i epocile stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate i s se asigure un control adecvat al calitii factorilor de mediu. Cantitile sau dozele de nmol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu pot fi recomandate ntruct ele trebuie s se calculeze n funcie de coninutul n metale grele al nmolului de epurare i coninutul n metale gr ele al solului. Un alt factor care se ia n considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate dar acest factor este relativ deoarece creterea excesiv a dozelor de nmol poate conduce la creterea coninutului solului i plantelor n metale grele. Tinnd cont de rezultatele studiilor realizate precum si de legislaia n vigoare referitor la utilizarea nmolurilor se recomanda ca modernizarea staiilor

85

de epurare s cuprind i tehnologia de tratare a nmolurilor n vederea valorificrii acestora n agricultur. Compostarea constitue un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in namol cu ajutorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensiv, cu un volum si greutate redusa ce poate fi utilizat fara dificultati din punct de vedere igienic ca ingrasamant agricol. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer. Parte din umiditatea namolului este trecuta gunoiului menajer realizandu-se un amestec cu umiditate medie de 40-50% si o proportie favorabila a raportului intre carbon si azot de 10/1-15/1 furnizand carbonului care lipseste din namol. Cand se adopta solutia de compostare numai a namolului, atunci trebuie sa se adauge materii uscate (turba) pentru a favoriza trecerea aerului prin stratul de compost. Compostarea se poate realiza pe cale naturala sau pe cale artificiala. In primul caz materialul (namolul+reziduri uscate menajere) se composteaza in gramezi-depozite de dimensiuni adecvate. In interiorul acestor gramezi temperatura se ridica spontan la circa 70 C avand loc o diminuare avansata a potenialului patogen si o igenizare a materialului. Procesul dureaza in anotimpul calduros circa doua trei luni. Compostarea artificiala se realizeaza intr-un tambur rotativ unde amestecul mentionat mai sus este incalzit la temperatura de 60 C timp de 6-7 zile dupa care materialul rezultat este asezat in gramezi de 1,5 m inaltime [ Dima M. - 1998].

86

Cap.6. Plansa. Schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipale

Cap.7. Bibliografie Dima M. Canalizri-vol. II,.Litografia UTI, Iai, 1998; Dima M. Proiectarea stiilor de epurare, indrumator, Ed.IPI, 1981; Teodosiu Carmen,Curs Tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate, 2010-2011; Macoveanu M, Teodosiu C., Duca Gh. Epurarea avansat a apelor uzate coninnd compui organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iai, 1997;
87

Teodosiu Carmen, Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.MatrixROM, Buc., 2001; Ianculescu Ovidiu, Gh. Ionescu, R.Racoviteanu, Epurarea Apelor Uzate,Ed. MatrixROM, Buc., 2001; Cososchi Benonia, Protectia Mediului, 1995; www.focuseco.ro ; http://www.revista-ferma.ro/articole-acvacultura/protectia-calitatiiapelor.html

88

89

S-ar putea să vă placă și