'!

, totk ne,
{ALkr

Z Atz.-fr-

tuwrk
[.

*{,e.e-to(ra
Factorii ecologici.

{i

fuAualo,gsr--'
--,"-

ilnrr_{

,.r...tr*{U ( lJ\

w,/, \\_---

Mediul inconjuritor qi etica in afaceri La nivel comunitar, este con$tientizat pericolultri generat de poluarea mecliului inconjurltor gi a consecinfelor ce rezidi. Pentru a putea diminua efectele nefaste ale

inrfiutifiirii situafiei

ecologice UE incearci sd inf]uen{eze compoftamentul clien{ilor sau sd

intervina prin la misuri legislative (de exemplu, IJE

a sus{inut

includerea

in

pre{urile

bunurilor gi serviciilor a costurilor implicate de poluare, mai ales industrii). 'fotugi, autoritdtrile I-iE insista ca acestea si nu reprezinte
neoficiald in calea comerlului

in cazul anumitor o fbrmd de barierl

altereazd piala unica.

Mediul inconjurltor reflectat in mediul afacerilor europene:

,,Supraviefuirea noastrd este doar cincizeci sau o sutd de ani

chestiune

de timp de douazeci qi
in

cinci,

spunea Jacques Costeau". Este absurd gi periculos,

acelaqi

timp, sd ne gdndim cd economia mondiald formeaza un ciclu de via{a gi cd bogafiile ei circulS mereu. Dimpotrivd, de-a lungul timpului sunt irosite resurse prelioase pe care nu le vom
putea recupera niciodatd pe cai directe.

Noile tehnologii pe care se bazeazd. din ce

drept obiectiv reducerea costurilor qi creqterea procese de rnanagement nu iau

in ce mai mult orice organizafie au

se gdndeqte insa cd noile

caliti{ii. Nirneni.nu

poluarea.

in calcul qi efectele secundare ale produc{iei, cum ar fi ;\stfbl, etbctele cle reducere a costurilor unei intreprinderi sunt secundate ele

creqterea costurilor societa{ii.

Programul al gaselea de ae{iune pentru mediu (PAM6), numit ,,Alegerea noustrd, viitorul nostfu"^ a fcrst lansat ?n 2001 qi acoperd perioada 2001-2010. Cladrul
;cfiunii comiinitare prin
PAfu16 este dat cle rrrmdtaarele

cinci *:norqlonate strategice:'

fmhundrci{irec aplicdrii legislasiei de mediu in {tirile mernbre:

- mai huna integrere d politiciktr cle mediu in ulte politici comunitare. - cooperaree cu pitga, in hazu principiilor.' consumatorii au nevoie de inibrmaiie
(Scherna eurclpeana de eco-etichetare) pentru a plllea avea un rol activ ?n orientarea prorluc[torilor; proch:catorii nu trebliie doar penalizafi, ci
;;i ilr:emi*ii; interzicr:rcit ::;uhr,,i:n{iilor i:r.tbiice peric.uloase pentnl rnediu;

it?nliiL'ilrt u '.'t:it.tIt:ni/t]r iprin

.itu*li*lurra

iril(.lcs;r,iiLti iir

rnl'ilrm;i{ie.

i:cf

a{enii sit

1:olrtii

irt{r-l*ge Lnai i,iine irnpa*tul ,le rnediu

;i rlileritekrr:rc[iuni

publice ;r i.:rivar*,ii .lir-;i priatfl

manifesta op{iunile;

o mai bund plandicare u teritoriului.

Programul identificd 4 domenii prioritare de ac{iune in politicile europene de mediu:

Poluare: Obiectivul urmdrit prin PAM6 este ,, oblinerea unei calitd(i a mediului in care
nivelurile de poluare sd nu entreneze incidente sau riscuri irnportante pentru
:;iindtatea persoanelor".

in

acest scop, acliunile ComunitAtrii se vor orienta cdtre:

dezvoltarea cercetf,rii pentru

o mai bund

cunoaptere

a impactului

de mediu

asupra sdndtilii;

reevaluarea normelor

qi adaptarea lor la grupurile vulnerabile (copiii, bdtrdni,

femei insircinate);

:p)

- reducerea riscurilor legate de utilizarea pesticidelor;

- adoptarea unei noi strategii privind poluarea atmosferica;

reforma sistemului de manasement al riscurilor orovenind

din utilizarea
9i

substanlelor chimice. Poluarea este

dovediti de o cre$tere tot mai mare a bolilor respiratorii (astm),

situalia numeroaselor ora$e care

recomandate

au o calitate a aerului inferioard limitelor de Uniunea European6 qi Organizalia Mondiald a Sdnatd{ii. Cea mai
asripra

mare contribulie adusd poludrii gi deteriordrii stratului de ozon

o au transporturile, in special prin folosirea automobilelor. Acestea se rdsfrAng

maximizdrii costurilor spitalelclr, pierderea unor

zile de rnunc6. dar ;;i creqterea

incurajeze folosirea transportului in

tiecvenlei cancerului. Drept strategie pe termen mediu gi lung, Uniunea Europeand, in

parteneriat cu guvernul fiecdrei !6ri, va incerca

si

comun, in detrimentul folosirii automobilelor personale.

'

Deteriorarea stratului de ozon: Stratul de ozon s-a redus cu

l0o/o de Ia sfbrqitul anilor

'60, nivelul marii a crescut cu 10-20 cm in ultimii 50 cle ani, concentraliile de gaz cu ef'ect
de serd au crescut de o manieri ingrijordtoare. Printre cele mai importante consecinle pot

fi

enumerate: inundaiiile, taifuntuile, incendiile, disparilia Llnor specii, raspdndirea

maladiilor. Protocolul de la Kyoto (1997) a reprezentat primul acord mondial in

direclia unei acfiuni globale, Uniunea devenind cel mai impor"tant sus{inator al
protocolului. indeosebi dupd retragerea Stateior Unite din 2001.

irrin PAiv-{6, t.iE;i-a propus ...stt.tbilizt;ree L:oncan{ruliiksr {!ur{)p{Jne tle guz czt elect ,.te v+t{d ltt tm niref (itre .\'ii rttt ,tfcttt,:ze t:iimu ". Pe turtnerl sclilt, {iniLlnea iire ca i.rbiecltv
,iiminuarea rmisrei ,Je gaze cu
Su..6

in -1008-J012, iata rle 1990. rrrmiintl ca inire

l0ll

:si

2020 sd obiind diminuarea cu cdte un punct procentual suplimentar anual. O contribulie

esenliald la realizarea acestui obiectiv se sperd cd va aduce Programul European asupra Schimbdrii Climatice lansat in 2000.

Numerogi oameni

de gtiinfi au demonstrate cavza efectului de incalzire a

pdmAntului prin emisia unor substan{e poluante (ca dioxidul de carbon, dioxidul de nitriu,

dioxidul de sulfl. Acest efect este justificat de numeroasele boli de cancer ale pielii, atdt in
Europa c0t gi in intreaga lume. Aceste efecte vor avea o influenti negativi pe termen lung
asupra regiunilor mediteraneene, care-gi dezvoltd turismul bazdndu-se in special pe sezonul

cald (soare gi mare).

. Schimblri ale anotimpurilor

:$il

(diferenfele

de temperaturd): Ef'ectul de incalzire

global6, ce influenteazd aceste schimbdri ale anotimpurilor, determind topirea calotei glaciare (proces care este deja observat). Toate acestea au profunde implicatii asupra regiunilor coastei europene care, pe termen lung, ar putea

fi

abandonate

din

cauza

creqterii nivelului

mlrii. S-a emis o

ipotezd conform cdreia, dacd ambele calote

glaciare s-ar topi, nivelul mdrii ar creqte cu 50 de metri. Aceastd instabilitate climaticd
cregte riscul calamitAlilor naturale ca: uragane, inundalii, seceti, ceea totodatd costurile cetdfenilor, sau dupd

ce maximizeazd
mai

caz ale societililor de asigurdri (dacn vor

fl in

brangd dupa toate acestea). Totodatd

se resimt efecte negative Ei

in

agriculturd. dispare (se modifica) flora qi fauna (in prezent, trei specii de tlora qi
dispar in f-recare ord datoritd distrugerii mediului).

f-auna

Obiectivul politicii europene

PAh46

in domeniul protejdrii naturii qi biodiversitdlii

Si

prin

il

constituie protejarea Si refacerea bunei funcyiondri a ecosistemelor, stoparea (ca

perspectivd)

dispari{iei speciilor, pratejarea .solurilor contra eroziunii

:

poluarii. in

acest scop, programul propune urmStoarele ac{iuni

- luarea masurilor
membre;

pentru aplicarea integralE

a legislaliei de mediu in

ldrile

proteclia habitatelor sensibile

gi de valoare prin

extinderea programului

comunitar Natura2000; - adoptarea de mdsuri protec{ia qi restaurarea peisajelor:

- adoptarea de -

planuri de acfiune pentru protejarea bi*divcrsirilii;

,lefinirea unei liirateqii pentru protectria n:ecliuiLii rn:irini

' rleflnirea un*i strategii pentn.r protccfia soh:rilor;

-

*rtinderea progrfimelcr pentru pronlo\';lriii gestitinri ,1ur;Lbtlc

plidtrrilor:

coordonarea

$i

suslinerea eforturilor statelor membre privind prevenirea

accidentelor gi a catastrofelor natwale;

- integrarea mai ef-rcace a mediului

Ei a

biodiversitAii in politicile sectoriale.

Problema degeurilor: Uniunea Europeand este un continuu generator

de degeuri.

La nivel european colectarea deqeurilor este un subiect ce a ridicat gi ridicd numeroase

controverse. Presiunea

tot mai puternicf, asupra resurselor ce rezultd din

cregterea

demograficd gi dezvoltarea economic[ gi impactul negativ al deqeurilor industriale gi

menajere asupra calitdfii apei, aerului, solului oblig6, pe de o parte, la gisirea de soluqii care
sd conserve accesul

generaliilor viitoare la resursele de care vor avea nevoie $i, pe de altd

perte, la dezvoltarea unor sisteme eficiente de colectare gi reciclare a deqeurilor.

Obiectivul PAM6
evolulia sociali

pe

aceastd

linie

strategicd

il

constituie disocierea crepterii

economice de utilizarea resurselor, ameliordnd eficacitatea utilizdrii acestora, orientdnd

citre o lume mai

responsabild,

mai pu{in cantitativistd.

Diminuarea

volumului degeurilor prin prevenire, ca element cheie al politicii integrate de produs corelat
cu mdsuri de colectare gi reciclare a degeurilor, vor constitui in noul program o prioritate.
PAnd

in

2010, Uniunea inten{ioneazd sd reducd volumul deqeurilor cu 20o/o fa{d de anul

2000, iar pdnd in 2050, cu 50%.

Ca acliuni specifice la nivelul Uniunii, programul prevede:

inventarierea substanfelor

cu risc ridicat gi sensibilizarea producatorilor

in

direclia colectdrii, tratarii qi recicl5rii degeurilor rezultate;

- stimularea consumatorilor si
pulin generatoare de degeuri;

aleagd produse folosind materiale recuperabile, mai

- favoizarea dezvoltdrii piefelor pentru materiale reciclabile;

- definirea qi promovarea unei strategii comunitare de reciclare;

- del-rnirea gi aplicarea de mdsuri specifice in cadrul unei politici integrate de produs,

in direcfia promov5rii eco-produselor gi eco-tehnologiilor.

Ca arii tematice cheie pe domeniile prioritare prezentate mai sus, PAM6

identificat: poluarea aertizti, reciclqrea deEeurilor, gestionarea

:;i

utilizarea resurselar in

perspective clezvoltdriidurubile, protec{ict solului, nurrin, umeliorctreu t:alild{ii mediului urhan,

ittilizttreu luruhild tt pesticidelrsr, ilrttteclia :;i c{}nservereu mt:(/iu!tti rnurin fa zcinelor ile
i,rr,r;tsl5

amenin{ate tle rrrtranizarea,:"xcesi.;5, poluare

1ii prrscLrit

iitti:n:;iv).

Reglementiri ale mediului la nivel european:

Anii'70-80:

- primele activitili reglementate gtiinfific in privinla mediului au fost realizate in anul

1973 gicontinuate in1977. Aceste activitlti serefereau larezolvarea unorprobleme deja existente.

- un al treilea program de activitd{i europene, implementat in

gdsirea unor

1983, prevedea

solulii de prevenire

a unor evenimente

inainte de a se produce.

- acest program a fost extins prin adoptarea in 1987 a Actului Unic European.
Anii'90:
Reformele introduse prin Actul unic european au fost intdrite prin fratatul de la

Maastricht, care suslinea uniformizarea

prevenirea poluarii

politicilor europene referitoare

la
de

mediul inconjurdtor. Spre deosebire de anii '70

'80, cAnd problemele legate

qi controlul problemelor de aer, apd gi sol erau analizate

distinct, anii 1993-2000 au constat in integrarea acestor componente.

in

1992,

in urma unui summit

care a avut loc

in Rio de Janeiro, s-a adoptat cel cie- al

cincilea EAP (Environmental ;\ction Programme) prin care s-a tncercat canalizarea
eforturilor asupra prevenirii polubrii, precum gi redresarea problemelor deja existente. S-a pus
accent pe:

Dezvoltarea

durabili a mediului

economic Ai social, prin intermecliul unor

procese de produclie mai eficiente, qi cu efecte mai pulin diundtoare mediului. Aceste

plocese sunt cunoscute sub numele de Best Available Tcchniques (BAT). care includ qi ideea de continud educare a consumatorilor.

'A

Stabilirea unor standarde refbritoare la protec{ia mediului. Acestea se referd la:

influenlarea producdtorilor

in

achizilia unor tehnologii care perrnit oblinerea

unei produclii eflciente, trindnd cont,

inediului;

in

acelaqi timp,

;i de riscurile asupra

. iolosirea de r*surse non-pi:luante

:srliani
;

*ar ':ncrgi:r *ler:triea" *nergia :;i.rlard i;i ,;riergia

-srurt irnalizate:iirategii de reritrcere;r dioxidului rle carbr:n *mis de.iut()turi"jtne.

reducerea efectelor nocive datorate tblosirii de fertilizatori chimici

si

oesticide

asupra agriculturii, mediului inconjurdtor qi cetd{enilor europeni;

- concentrarea atentiei asupra unor metode de ingrijire a oraqelor in special, tindnd cont ci acestea sunt cele mai mari consumatoare de resurse, dar gi marii poluanli;
- utilizarea unor metode de management al degeurilor. 3/4 Crearea

unui parteneriat intre Uniunea Europeand, guvernele nalionale

gi

consumatori in vedere cresterii sustenabile.

Al doilea summit a avut loc in

progresului inregistrat

1997, la New York, Si a avut ca obiectiv evaluarea

in ultimii cinci ani. S-a concluzionat ci

in
respectarea standardelor adoptate

naliunile puternic

,&

industrializate ale lumii au eEuat

la Rio de Janeiro

(prin aqa numita ,rAgenda 21"). Nu au reugit s6,realizeze urmdtoarele obiective:

- creqterea ajutorului pentru combaterea sdrdciei in ldrile mai pufin dezvoltate; - combaterea despf,duririlor qi a degertificdrii;

- reducerea nivelului de dioxid de carbon.

Drept rezultate ale acestui summit au fost reluate o parte din obiectivele stabilite la

in timp ce, ulterior, prin Conferin{a de la Kyoto, Statele Unite s-au interesate, de asemenea, qi de minimizarea a;a zisului ,,efect de serd" . in
Rio,

ardtat urma

Conferinfei de la Kyoto (1997, Japonia) s-au introdus totodatd anumite standarde pentru a

limita emisia gazelor de sera. $i, in aceeagi mdsur[, s-au fbcut propr-rneri pentru plantarea unor

arbqti, cunosculi prin calitalile acestora in absorblia dioxidului de carbon din atmosfera.
Alte iniliative europene:
$n
Pe l6ngd cele de mai sus, Uniunea Europeand a realizat:

Prevederi pentru proteclia pidurilor impotriva poludrii pi a incendiilor, UE

protcjdnd sinitatea pldurii din 1987;

- Aia zisul ,,program II de via{d" realizat inc[ din 1997 pentru proteclia
mediului in co-tlnanfare de Comisia Europeani. Acesta include prevederi impotriva
degeurilor gi a apei pentru industrie, conservarea habitatului natural pentru tlora qi
t-auna

sdlbaticl qi stabilirea unor relele moderne pentru proteclia,,zonei Europei",

,\ce ilvea
ci1

- O ilirectir'i ile impozitare a patru tipuri de mari poluan{i ai irenrlui

iri:za leEali r':glementiri :iie {)rganieatri,:i fu{on.liaie a Snnatdtii):

- lJn act emis in ir)9? rie Cr:rnisie in-rpotriva unui nurnfr ile i]
iespectat programul

:.;tate

cilrf

r]Lr

illl

iie

inanagement

ileseLlrikrr

1i iinpotriva :ltor 10

stilte

membre UE care nu au indeplinit obiectivul propus, de a analiza qi intbptui liste cu

spalii ce ar trebui protejate de mediu; - O directivd pentru specificarea etichetdrii produselor modihcate genetic.

Etichetarea Ecologica din Uniunea Europeana

O prima etichetd ecologicd a fost creati

in

1978 in Germania Ei anume Blaue Engel,

ajutd Consumatorii si economiseascd bani. Zece ani mai tdrziu,

eticheta ecologicl Environmental

in

1988 este lansati in Canada

Cltoice.
ECOMARK
,r

..,,

:o,

In acelaqi an a fost creatd in Japonia eticheta ecologicd

care viza ca participarea financiard sd fie

in funclie de pre{ul unitar al

produsului. In Norvegia, Suedia qi Finlanda, activitatea de etichetare ecologicd este deja

organizatd. Eticheta ecologicd are un nordic logo comun, o variantd a lebedei care

simbolizeazi Consiliul Nordic.

in
AFNOR.

1991 este lansatd in Franla eticheta NF-Environnement , marca

La nivelul anului 1989, Europa de Vest producea cca 1 13,7

milioane

tone de degeuri menajere (39,5o/o hArtie qi carton, 28a/o sticld,20oh materiale plastice, 8,4% o1el.
2,9a/o aluminiu,2o/o lemn), aceasta

in contextul in care degi exista o paleta larga de etode

de

eliminare a degeurilor, cea mai rdspdnditi practicd continua si fie depozitarea. Pe data de l2

&

decembrie miniqtrii mediului din CEE au decis sd introducd o reglementare pentru o ericlrctd

ecologicd europeand pentru produsele de consum. Eticheta ecologicd europeand aJbst creatd

olicial prin reglementarea CCE nr.880/92 publicutd tn J.A. din I l/4/1992. Eticlteta este utribuitd pentru 3 ani, refnnoibil. Ea priveqte atdt prrstlusztl, cdt Si amhrtlajul
.yi este

multicriteriald, deci ia in considerere toate stadiile ciclului de via(d al produsului: rnaterii prime, transformctre, distribulie Si tran,sport, con,sum $i postconsum.

in

1993 a intrat

in func;iune schema de acordare a Etichetei Ecologice. cf;nd s- au

stabilit prirnele grupe de produse.

Produsele incluse in sistemul de etichetare ecologica

Sistemul de etichetare ecologica vrzeazatoate produsele si serviciile, cu exceptia produselor alimentare, bauturilor, produselor farmaceutice si aparaturii medicale. Eticheta ecologica nu poate

fi acordata

substantelor sau preparatelor clasificate ca

tlind foarte
om
sau

toxice, toxice, daunatoare mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau

mutagene,

precum

si

bunurilor fabricate prin

procedee daunatoare pentru

pentru mediu si care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare.

Eticheta ecologica comunitara este acordata unui numar

de 16 grupe de

produse, reprezentand peste 160 de produse, revizuite la fiecare 2-3 ani:

o
l:&

Produse de curatat: Produse de curatat pentru uz general

si produse de curatat

pentru instalatii sanitare (sub revizuire), detergenti pentru masini de spalat vase, detergenti

pentru spalarea manuala a veselei (sub revizuire), detergenti de rufe,

Aparate casnice: Masini de spalat vase, pompe de caldura (criteriu in dezvoltare), becuri,
computere personale (sub revizuire), computere portabile (sub revizuire), aparate frigorifrce

(sub revizuire), televizoare, becuri, aspiratoare, masini de spalat.

r . . .

Produse din hartie: Hartie pentru copiere, hartie pentru tiparire (criteriu in dezvoltare),
hartie absorbanta. Casa si gradina: Saltele de pat, mobila (criteriu in dezvoltare),covoare, vopsele de

interior si lacuri, amelioratori pentru sol, produse textile, confectii, incaltaminte, textile.

Turism: Servicii de campare (criteriu in dezvoltare), servicii

cle cazare

turistica.

Lubrilianti: Lubritlanti (criteriu in dezvoltare). Etichete ecologice folosite in Europa

Cele mai cunoscute sirntloluli, ritilizate in Europa sunt

o'i:r

FLOAREA

- este simbolul etichetei ecologice comunitare.

',. .\,1.,

o' S \

"',,

i:

E,ticheta ecologica a Uniunii Europene (Floarea Europeana),

,le Cornisia Eurr"rpeana

i1Lrta

in 1993. e:ite o schema trnica rJe r:ertificare

creata }d F pentru i1 ';

*{rirsrrrnaf{}r'ii;a.tistinga prndusele si ;ervi{.:iiie vgrzi, cilre rrLi afr:cleirza

r;redir:1. i:iticheta

i:cr:luqica ';omunitara rru :je acorda p.entru .ilinicute -ii itnrriuse *reclicale.

liste

!cherna rlrcuitativa. ccncrpt.rta

la

iuer"rra.ieze

.rfirccriie sa (:(.)tnerciirlizeze bLruuri

si

servicii cu un impact redus asupra mediului si pentru consumatorii europeni

cumparatorii publici si privati

inclusiv

sa le identifice usor.

Floarea se poate gasi in toata Europa precum si in Norvegia, Liechtenstein si Islanda.

Eticheta ecologica comunitara face parte dinh-o strategie

promovarea consumului si productiei rationale.

mai larga,

orientata catre

Eticheta ecologica comunitara este un "un pasaport" care autoizeaza libera circulatie

a produselor pe teritoriul european. Aceasta este obligatorie

in

cazul varvarii de produse in

Europa, precum si in cazul exportului de produse catre Europa. Toate statele Uniunii Europene

au adoptat eticheta ecologica comunitara. Avantajul principal

al etichetei

ecologice este

dimensiunea sa europeana. Produsul care are aceasta eticheta ecologica atribuita de catre un
stat membru al

Uniunii Europene, poate fi folosit in toate celelalte state membre.

Etirhcte ecohgice carnurritar* / iele

ter:e / nr. de stif,heb eculogice airibuitc - TOTAL 235

AltclE

Ol.ude

Frerrtn

(exhrae

Nurn:r flE titutrrile 10 nt:rfire 2805 rlinbutctiilul La Fkur, nr. l/2005)

Eiichcte ecohgice eurolreerf,Fc

grt{uri

ilc

pniluse
ebibuite - TOT.{L 235

grquri

ilc prroiluse / ru. ile etirlr*te ccalngice

pIg_{I{G tu}rtilc

dctcrgenti

uupsele

silacud

univcreelisi pentrugrr4ruri sertitus

pentrr interioar.o

sewiciipunhr cilsere turistice

INGERUL ALBASTRU
Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala
de Mediu, Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de

Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica. Povestea de succes

a,Ingerului Albastru conlinua de aproape 25 de ani. Sistemul de

etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. Peste

4000 de produse si servicii de la aproximativ 71A utilizatori de

etichete din Germania si shainatate sunt indreptatite.sa poarte Ingerul Albastru;

Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani.lngerul A.lbastru apare mai des pe
produsele de hartie, laaqri si vopsele, dar si'pe produse care consuma benzina sau gaz.

Beneficii pentru industrie, comert si firme de mestesuguri

Ingerul

Albastr*ofera industrjei, comerfului

si

firmelor

de

tnestesuguri

posibilitatea sa-si documenteze competenta ele mediu inh-un mod simplu si ieftin pentru toti.

Utilizand eticheta ecologica,

ci

pot creste considerabit potentialul pietei cr-rmpetitive

pentru produsele si serviciile lor. Ingerul r\lbastru este diferit. Poti folosi Ingerul Albastru ca

instrument de marketing modern

competitiv.

in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj

Beneficii pentru consumatori Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare
practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere. Ingerul

Albastru fumizeaza

in

mare masura ceea ce consumatorii doresc. De exemplu, Ingerul

Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de

calitate exceptionala si cu durata lunga de viata - sau prin simpla economie de energie.

LEBADA NORDICA
Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala.

In

1989,

Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de

etichetare ecologica

a produselor, comun pentru Suedia,

Finlanda,

Norvegia si Islanda. Ca si ingerul Albastru, Lebada Nordica atesta ca

un produs respecta mediul, fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Logo-ul demonstreaza ca un
product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. Simbolul verde este valabil

pentru aproximativ

44 de grupuri

de produse, reprezentant peste

100 de produse pentru

care se considera ca etichetare ecoiogica este necesara si va

regaseste

fi benefica. Aceasta eticheta se

cel mai des pe produsele de hartie, produsele de intretinere a automobilelor si

produsele de curatire a textilelor.

Eticheta este de obicei valabila trei ani, dupa care criteriile sunt revizuite iar fimta
trebuie sa solicite o noua licenta.

Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de rnediu ridicate. l-ebada

ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de rnaterie prima pana la

cleseu

deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului.

De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. Produsul

trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la f,el de bune ca si alte produse similare.

Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu 'le

.;edere ecoiagic,

in varf din punct

criteriile sunt revizuire in mod repetat.

l:irmele i;are snlicita

r: licenta il*nlm a iblosi *tichcta I cbatia ircbuie sa iirrnizeze

i,:eulfale rje la f*ste inclependente pent'rlr arloverJi Lra;iceste criterii au f,.rsi indcplinite.

NF ENVIRONNENIENT

Marca NF-Environnement reprezinta eticheta

franceza. Creata

ecologica

in 1991, aceasta marca este proprietatea si de

calitate ecologica
a

AFNOR. AFNOR asigura gestionarea si promovarea acestei etichete. Criteriile de utilizare

produselor sunt inscrise in cadrul unui Regulament Tehnic,

,t

specific fiecarei categorie de produse.

Marca NF-Environnement certifica produse care prezinta impacturi reduse asupra

mediului si poate

fi

aplicata, de asemenea, la produse care, prin caracteristicile lor, reduc

impacturile asupra mediului.

Obiectivul acestei marci este de a ghida consumatorii in alegerile lor si de a incuraja

producatorii sa imbunatateasca calitatea ecologica a produselor lor. Marca este atribuita pe o
durata determinata, astfel ca exigentele sale sa poata

fi reactualizate.

ALTE ECOETICHETE EXISTENTE IN LUME

INDIA

Ecomark

COREEA DE SUD

Cleaner and Greener

ZIMBABWE

Environment 2000

ffi

AUSTRALIA

Environmental Choice

CANADA

Environmental Choice

i,3b

NOUA ZEEL./TNDA

Environmental Choice

##

CANADA.
Glo bal Eco lu be lling Netw or k

FILIPINE _
Green Choice
,.$D

IIONG KONG
(Spec

* Green Label

iul Administrutive Regio n)

ISRAEL _
Green Label

,/<(Fh\. .--i,> ,l
'y'|1r ltt

\'>'
'

SINGAPORE.
Green Label

il

Green Label

THAILANDA _

TAIWAN_
Green

Mark

SUA

fl

Green Sesl (priv ate e nviro nme ntal lab e l)

BMZILA*
Qualidade Anbiental (enviro n mental
q

uality)
ROruLo ecolOgrco
n&lf'
QIIAL,DAC;

AlilBl{Tir

Dezvoltarea etichetei ecologice comunitare in urmatorii ani

In tarile europene, consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente in produsele de
consum curent. Astfel, grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta
substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. Aceasta tendinta

se observa in prezent
vopselele

in Italia le
etichetate.

detergentii

cu

eticheta ecologica comunitara si

in Franta pentru

Pentru anul 2005

ecologice comunitare:

au tbst

prevazute numeroase activitati

de

promovare a etichetei

.
'

Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru

cletergenti si hartie;

Cehia va demara

importanta campanie de intbrmare care se va desfasura

peparcursula3ani;

. In Finlanda '

campania de promovare

etichetei ecologice se va desfasura

prin intermediul posterelor si afiselor publice

Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice

comunitare;

. [n

Portugalia campania de promovare

va pune accent pe

sectorul turistic,

arlicole de incaltaminte, produse textile, lacr"rri si vopsele;

. In ltalia, campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine

cu participarea comerciantilor si activitati de informarc aconumatorilor;

Olanda va organiza, in cadrul campaniei sale de promovare, saloane comerciale

si ,,ceremonii de incurajare" pentru agentii economicip recum

a

si o ,,Saptamana

tlorii".

Uniunea Europeani intenfioneazd ca pe viitor sd lipeasci etichete ecologice $i pe

produsele alimentare. Etichetele vor con{ine graCul de poluare pe care l-a provocat mediului precum gi modul de realizare a respectivului produs. Ideea aparfine ministrului Mediului din
N{area Britanie, David

Miliband. Astfel, consurnatorii vor putea

;ti claca prin achizitrionarea

unui produs incrrajeazi poluarea planetei sau nu.

Standardele la nivel european

pentru rezolvarea unor Jarile clin Uniunea European[ au intreprins lucrdri sistematice probleme de standardizarc intemafionald, in scopul promovdrii unui come( internalional

eficient. Lucrdrile realizate au avut ca rezultat incheierea unor acorduri intema{ionale sau
inilierea unor acfiuni in domeniul standardizdrii,vizAnd urmdtoarele sectoare qi problematicd:

j$il

Agriculturf,

condifii de calitate ale produselor alimentare perisabile (fructe reguli qi directive

Pi

legume, alimente congelate, sucuri de fructe etc.)

Transport

in

transportul intemafional privind: traficul rutier

(semne, semnalizdri gi marcaje rutiere, artere principale de

trafic internafional, receplionarea

vehiculelor qi pieselor lor, greut[]i qi dimensiuni ale vehiculelor rutiere comerciale); traficul feroviar (material feroviar rulant, echipamente etc.); transportul fluvial (reguli de securitate,
semnaliz6ri, ambarcaliuni etc.); cerinfe vamale; transportul produselor alimentare perisabile; transportul produselor nocive; containere etc. - Energie: clasificarea antracitului pi a lignitului dupd tipuri gi mdrimi; metode de
mdsurare a reactivitdlii cocsului metalurgic; re{ele electrice; regulamente de securitate pentru

conducte internalionale de gaze

- Construc{ii: standardizareaEi coordonarea dimensiunilor elementelor componente

ale cladirilor qi ale ansamblelorde cladiri; decizii gi directive pentru construclii.

- Lemn: stabilirea unui sistem unitar de clasiflcare la nivel european a buqtenilor de

conit'ere; dimensiunile cherestelei; metode de incercare a rezistenlei la foc a produselor din

&

panel etc.

Principiile, regulile gi metodele stabilite inifial pentru standardizarea la nivei european

nu au fwoirzri- elaborarea documentelor normative in ritmul alert solicitat de realitElile economice. Astfbl, iuarea deciziilor numai cu unanimitate de voturj intirzia adoptarea
clocumentelor notmative.

Organismele europene de standardizare create tn acest scop sunt:

pentru

Camitetul European tle Standardizare (CEN)

asociafie intemafionala intlinlati tarile

a conduce cooperarea dintre organismele nalionale de standardizare din

{,lomitetul

Europei, cu obiectivul de a aclopta. prin consens qi transparenld- standardele europene {EN)

ie

preocup& de llrogramarea, finan{area, ot'gatlizarea. pr()l'l1o!area

pi

;;eribc{ionarea activitilfii,1e standarilizare europeand.

t.lliN :ie i:cupd ile

standardizarea tutrlror .lomeniiior. r:u i:xccplia riomeniului

electrotehnic Ai cel al telecomunicafiilor.

Comitetul european de standardizare pentru electrotehnicd (CENELEC)

organizatie interna{ionald care are ca obiectiv elaborarea standardelor europene in domeniul electrotehnic qi electronic qi adoptarea standardelor CEI (Comisia Electrotehnicd

Intemafionald) ca standarde europene, cu scopul de a defini condiliile de acces pe pia{a

europeani a produselor qi serviciilor electrotehnice qi electronice.

CENELEC realizeazl, totodatd coordonarea programelor de cerlilicare gi de incercdri in electrotehnicS.

- Institutul
care activeazA

European

de

Standardizare

tn

Telecomunicalii (European
europene

Telecommunications Standards

Institute, ETSI) reunegte eforturile organizaliilor

in telecomunica{ii, informaticd" radio gi televiziune pentru elaborarea de standarde ES qi ETS (de telecomunicafii) preludnd activitatea de standardizare in telecomunicatii de la Conferin{a Administraliilor Europene de Pogtd qi Telecomunicatii
(CEPT).

ETSI are o structurd diferita de celelalte organisme europene de standardizare intrucdt membrii sdi nu sunt organismele nafionale de standardizare (are insd acorduri cu acestea), ci

regii nalionale care se ocupd de telecomunicalii, operatori ai relelelor publice, firme care
aclioneazd pe pia{a de echipamente gi utilizatori

ai serviciilor de telecomunica{ii, precum

gi

institute de cercetdri gi firme de consultantd in domeniu.

Comitetul European de Standardizare

Comitetul European

de

Standardizare (CEN) recunoaqte importanla protecfiei

mediului gi dezvoltdrii durabile pentru generafiile actuale gi viitoare qi, prin urnare, considera
cd toate standardele de mediu trebuie iuate

in vizoriu.

Standardele, indiferent dac6 acestea sunt standardele de produs. standarde de servicii

sau de procesul de standardeo toate au un impact asupra mediului. Impactul asupra mediului al

unui standard de produs, variazi in func1ie de etapele ciclului de via{6a produsului, cum ar t'i: (prr:ducfie, distributie, utilizare gi sf0rEit de viai6 ale acestui produs). Standardizarea poate

juca un rol major in reducerea impactului asupra mediului prin influentarea alegerile,
sunt in leg[turd cu proiectarea produselor gi proceselor.

care

CEirl se confhintf, cu provccf,ri de mediu generate eie retivitalile operali<.rnale

:cctcarelor, precuul

:rle

;i

rle cvoluliile din car"ln.rl {,,{}rnllnilaiii liurr;pcne.

In conformitate cu 'fratatul care

stabilegte Comunitatea Europeand "Cerinlele de

protec{ie a mediului trebuie, introdus in definirea qi pus in aplicare a politicilor qi activit[1ilor comunitare ..., in special, in vederea promovirii dezvolt[rii durabile". Uniunea European6 incearcd sd realiza acest lucru de protecfie a mediului printr-un set extins
de instrumente legislative gi punerea in aplicare a acestora.

Prin urmare, toate sectoarele de CEN se ocupa de probleme de medir.r. CEN dispune de o structurd organizatoricd pentru a rispunde provocdrilor generate de

evoluliile din cadrul diferitelor sectoare, precum

qi de evolulia legislafiei in

cadrul

Comunitdlii Europene. Principalele organisme in cadrul CEN sunt:

SABE - Strtrtegic Advisory Body on Environment- un organism care of'erd consultan{d

:il

tehnicd CEN consiliului pe probleme legate de mediu mediului ce are

strategii.

;i

identificarea problemelor ale

importanfd pentru sistemul de standardizare gi de a propune anumite

CEN / EHD - Environmental Helpdesk

organismul de suport al CEN privind mediul

care oferf, suport gi servicii tehnice cu privire la modul de a aborda aspectele legate de mediu

in standarde.
Anumite sectoare au ?nfiin{at un organism pentru a aborda problemele de mediu asociate cu nevoile lor specifice, cum ar (cSNPE). Alte asociattii in cadrul CEN sunt:

fi

sectorul construcfiilor - Releaua de proiect pentru Mediu

&

t Europene de Mecliu Cetdleni Organizalia pentru Stundardizare (ECOS), o Asociatia europeand pentru coordonarea reprezentdrii consumatorilor
standardizare (ANEC).

in

Standardele ecologice la Uniunei Europene

in prezent exista l3 500 de standarde europene. Standardeie de produs sunt acelea care
stabilesc criteriile irnportante pentru produse. Unele standarde se concentrcze pe dezvoltarea
qi scopul de a ajuta companiile sd inleleagi ralionamentul ale eco-design. De asemenea, existd

un num[r tot mai mare cle standarde care se ocllpe de

uspecte rle mediu.

reciclarea produselor.

r\ceste tipuri sunt dedicate standardelor de mediu pentru acele produsele care sunt legate de

,\plicare a rlireclir.,ek:r cr;munitare;i r,*gulantenlelor. necesitd iiczvoltarea ltnor

;netoiie tie testare srandardizate. Ce exempltt, ,,le misurare a poiudrii. r:itntrolul polLririi 5i ile

analizd a apei. Aceste standarde ar permite punerea

in aplicare a legislaliei pe intreg teritoriul

Uniunii Europene, cum ar ti, Rezolutia Consiliului din 7 mai 1985 privind o noua aborciare a
armonizdrii tehnice gi a standardelor

;i

ISO TR 14062: management de mediu

- integrarea

aspectelor de mediu in proiectarea gi dezvoltarea de produs.

CEN

elaborat standarde orizontale pentru ndmol, deqeurile biologice gi de sol.

Scopul acestor standarde orizontale este fi utilizate in cadrul mai multor directive cum ar fi. testarea confinutul de potasiu in nrmol sau sol sau in degeurilor biologice.

in procesul de creare

planului de acfiune pentru tehnologiile

<Je

mediu, CEN a

constatat cd nivelul de performanld specificate in standard, poate avea un mare impact pe piefa tehnologiei ale mediului. Utilizarea energiei, de exemplu, este un domeniu in care

.t0

standardele europene oferd un avantaj anumit pentru mediu. Sunt proiecte de standarde europene care se ocupd de eficienla energeticd a aparatelor electrice gi de gaz. Pentru a avea

anumite avantaje de consum, standardele sunt inoite, ce permite m6surarea performantei

aparatelor electrocasnice. Informa{ii privitor

la

rtilizarea acestor aparate este afigat pe o

etichetd pe dispozitiv ce permite consumatorilor europeni sd facd cunoEtinld cu dispozitivul

dat.

Unele standardele ce au un avantaj asupra mediul, care nu sunt imediat evidente. Un bun exemplu in acest sens este standardul pentru mdsurare plasele de pescuit - ISO 16663 plasele de pescuit - luletoda de testare pentru determinarea dimensiunii plasei de pescuit.
Acestea sunt permise pentru diferite

firi,

in cadnrl reglementdriilor internalionale qi de

protejarea stocurile de peqte. De asemeneao sunt suslinute standardele care sunt elaborate

.&

pentru sprijinirea de iniliative, cum ar fi sistemele inteligente de transport ce au un ftrlos

asupm mediul, ce

pot contribui la reducerea tralicului r

gi a impactului negative asupra

mediului - Stimularea tehnologiilor pentru dezvoltare durabild: un plan cle actriune in

clo me

niul

te

hna

I o giil o

ec

ol o gic e p

ntru U niune a Eur ope and.

Standardelor de gesti<lnare a rnediului este un alt exemplu in domeniu in care sunt

necesare diverse norme. Un sistem de management ale mediul permite unei organizalii de a

evalua qi imbundtdfi continuu impactul organizafie sau activitAlilor sale asupra mediului.

in cadrul organizaliilor trebuie luat in considerare, intr-un mod sistematic, asigurare

calitafii Ei standardele de sistem managerial ale mediul, acestea fiind: EtV,,l,t/9 gi EN 1 LS}
! JilO

I.

iS() i4000 sunt o serie ile stanclarile fecunosctite i:e pltn intcrnali()niti perrtru illuragernentril
,rle mediu. Sistemul cle management ale r:rediu ,;tandard european (laN

IS0

14001 a tbst adnptat, i1e ascmenea,

standarr1eie

{il

irrl

iS() l+0t)l). in rlte alaceri,

din seria iS0

14000, se L)cupA

cu probleme cum

ar

fi: evaluare a ciclului

de via16 ale

mediului (ISO 14040), evaluarea

qi

performanlile ale mediul (lSO 14030), qi etichete qi declaralii

(lso

14020). Standardele clin

seria 14000 sunt standarde de management care nu se aplic[ pentru un anumit sector sau tip de afaceri, dar oferd indicatii cu privire la elementele fundamentale ale managementului cle mediu, cum ar fi definirea, obiectivile qi stabilirea clomeniului cle aplicare acestui mediu. EMAS include EN ISO 14001: 1996 astfel cum a sistemului siu de management
de

dincolo de ea. Unele dintre dif'erenfele majore sunt c6 EMAS impune respectarea legisla{iei, o imbundtdtire continud a performanlei de mediu, o implicare
angajatilor, precum gi publicarea informafii despre companie qi de impactul acesteia asupra mediului. EMAS este un sistem public sub controlul statelor membre ale Uniunei Europene.

bazd", dar, de asemenea, trece

BERD lanseaza primul contract standardizat pentru tranzactionarea emisiilor de CO2

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a lansat luni primul

contract "verde" standardizat pentru guvernele ce vor sa tranzactioneze drepturile privind emisiile de dioxid rle carbon, in cadrul Protocolului de la Kyoto, relateazaReuters. Tratatul incheiat la Kyoto permite tarilor industrializate sa se incadreze in limitele impuse pentru nivelul emisiilor, prin cumpararea de credite de la alte natiuni, utilizancl trei scheme tlistincte de tranzactionare.
,$il

Una dintre variante permite participantilor la tratat care au un nivel al emisiilor cu mult

mai rnic decat limita sa vanda cota excedentara altor tari, sub forma de credite, numite unitati cantitative transferate (AAU), ce nu sunt legate neaparat de reducerea emisiilor. Scopul general al modelului este de a ol'eri pietelor rm reper penftu rranzactionarea intre guverne a permiselot de gaze cu efect de sera, cu un accent cleosebit pe aspectul ecologic.

In ultimele trei luni, au avut loc cel putin doua tranzactii de AA{J, cu Lln volum total <je 8 milioane tone dioxid de carbon, Belgia si Spania fiind cumparatorii, iar Ungaria vanzaronrl.

Taxa ecologica propusa de Uniunea Europeana pentru aviatie si transportul

maritim
Emisiile de carbon in domeniul aviatiei si transportului maritim trebuie sa fie de 10 pana
la 20 la suta sub nivelul din 2005, in urmatorii 10 ani, se arata in noile propuneri ale Uniunii Europene, ce vor

fi prezentate la discutiile

pe tema incalzirii globale din aceasta saptamana.

Diplomatii din statele membre UE au declarat ca reducerile ar putea tj asociate cu o taxa pe combustibil, ce ar putea genera miliarde de dolari, ce vor fi utilizati pentru a ajuta tarile sarace
sa rezolve problema

schimbarilor climatice, o contributie cheie pentru semnarea unui acord

privind incalzirea globala pana in decembrie.

O sursa diplomatica din UE a declarat, pentru Reuters, ca exista ingrijorari la nivel inalt

i':il

cu privire la greutatea cu care avanseaza negocierile privind masurile concrete luate de tarile membre pentru a opri incalzftea globala.Propunerea urmeaza sa fie prezentata la intalnirea de la

Bangkok, unde diplomati din 190 de tari se vor intalni pentru a gasi solutii pentru un acord care
ar urrna sa inlocuiasca protocolul de la

Kyoto incepand cu 2013. Protocolul de la Kyoto,

semnat

in 1997, nu acopera si domeniile aviatiei si a transportului maritim, in ceea ce priveste

reducerile de emisii de carbon.

Agricultura Ecologica din Uniunea Buropeana

Se va menline recunoaqterea bilaterala obiqnuitd a tArilor terfe de cdtre Comisie, in
cooperare cu statele membre. Astt-el, Comisia, cu sprijinul statelor membre, supravegheazd

produclia qi controlul produselor ecologice care trebuie sd fie conforme cu obiectivele

gi

principiile legislaliei privind agricultura ecologic5, insd nu

Ierie care nu au oblinut inc5. recunoa;terea bilaterald. Produsele care sunt oblinute Ei controlate exact asemenea, sd aiba acces

este necesar

s[ fie identice. Noile

regulamente privind importurile asiguri posibilitatea de a importa produse ecologice din qiri

in acelaEi mod ca in UE ar trebui, de

care

liber pe piala comund in viitor. Organismele de control

inten{ioneazd sd intreprindi astfel cle controale trebuie sd.-gi depund candidatura

in

fafa

Comisiei UE qi sa iie autorizate in acest scop de catre Comisie qi de catre statele membre.
tarcina de supraveghere a acestora revine rlirect Comisiei in cooperare cr: statele membre.

{lu

toate .rcestea, ilecarece,

iJe r:ele

in

gen*ral. uondiliile rie prociuclie riin

lirri rerle dif'ert

'cmnifieativ

din [urilpa"

adesea este irnpnsihil :ra

i;e:iplic* cx;rct uccledgl rr:urrli i)clltnl

productie sau control. Prin urmare, trebuie sa se poatd permite gi existenla unor reguli similare

care sd fie confbrme ca principiu cu obiectivele gi principiile legislaliei privind agricultura ecologici. Anterior, acestea trebuiau verificate de cdtre statele membre pentru fiecare produs in parte printr-o procedurd de autorizare a importurilor. Acest sistem complioat va

fi

acum inlocuit cu

unul mai simplu. Pe viitor, organismele de control autorizate pentru acest scop vor putea
efectua aceastd inspecfie pe teren. De asemenea, aceste organisme de control trebuie s6 fie

autorizate pentru acest scop direct de cdtre Comisia Europeand qi de statele membre qi

si

rimdnd sub supravegherea lor directd. Au fost publicate orientdri care explicd modul in care
organismele de control pot solicita autorrzarea, modul in care acestea trebuie supravegheate gi
ce alte mdsuri sunt necesare cu privire la importurile de produse ecologice qi controlul acestora.

Pe viitor, noile regulamente privind importurile vor facilita importurile de produse

ecologice

in UE in general, promovdnd totodatd monitorizarea mai eficientd gi contracardnd

astfel inqeldtoriile gi fraudele.

Sistemul lnforma{ional pentru Agricultura Ecologicn (OFIS)

Statele membre gi Comisia Europeand uttiizeazl. sistemul informalional ca instrument esen[ial pentru schimbul de date agricole referitoare la produsele ecologice gi pentrr-r a of'eri
acces publicului la

infbrmaliile existente.

Bazade date OFIS cuprinde:

. Aprobirile din partea statelor membre ale promovfii produselor importate din
|ari te{e

'
.

Autorizaliile

de utiiizare

temporard

a ingredientelor de crigine agricol[

convenlionald care nu pot

fi produse

ecologic in cantitali suficiente

Lista organismelor sau a autorit[1ilor de control Sigla

tJli rle rrgricuitura ccoli:gica au iirst prcrluse in .:Lrniirrmitate cu i{egularnentul {,;li privini{:r'gricultura;:r:oli:qica" l)rin rirnlare. aeestca
i'r.late produsele .:itre priartd sigia
irrorlloveiizd. incred*rea cr,)rlslrmatorilor in privinla orir{inii

;i calitirlii 'rlirnentelor 5i bauturilor.

in prezent, etichetarea de cdtre producdtorii din agricultura ecologici a produselor cu

sigla UE de agriculturi ecologicd este optionald. Totugi, incepdnd de la

iulie 2010, utilizarea

siglei va

fi obligatorie. Un avantaj al siglei

ecologice a UE este acela cd produsele ecologice,

indiferent de originea 1or, pot

statele membre.

fi

recunoscute mult mai uqor de cdtre consumatorii din toate

THE GREEN EUROPEAN BUSINESS

"The Green European Business

"

studiazd doua probleme de o deosebita importanta

asupra mediului de afaceri European. De-a lungul timpului, atentia ne-a fost indreptata

din ce in ce mai mult asupra mediului inconjurltor, ce a ridicat numeroase divergenle la nivel european. Astfel, in viitor, tot mai mulli afaceriqti ar trebui s6-gi structureze strategii de
dezvoltare a mediului, considerate tot mai mult ca gi condi{ii obligatorii pentru o dezvoltare

durabili, impuse de Uniunea Europeand, consumatori qi numeroase asocialii pentru protectia

mediului.

Inevitabil, aceste noi condifii vor forfa mediul afacerilor

si

analizeze activitdlile,

incepAnd cu faza procesului de productie, s6-qi formeze un comportament etic qi s6 nu

urmdreascd doar vechiul obiectiv

acela de maximizare a

profitului.

Concluzia
tn evaluarea mediului de afaceri dupa tehnica pESTLE:
a) Factorii politici care influeneazl"rnediul de afaceri - politica guvernelor -. politicile prin care ele si le pun

cresterea economicd. De asemenea politica in domeniul fortei de munci are un impact major asupra mediului de afaceri comun;

Romaniei si au un impact major asupra mediului rom6nesc si european al afacerilor. Ele se reflectd mai ales in politicile economice, mai ales eele care vizeaz1t

in aplicare

b) Factorii economici care influenleazd mediul de afaceri - politicile economice pe care le promoveazd guvemele au o influentd evident[ asupra mediului in Care activeazdfirmele. De la semnarea Tratatului de la Maastricht, politica economicd a UE s-a concentrat pe adoptarea monedei unice. in acest sens s-a incercat indepiinirea criteriilor de convergenld deficitul bugetar (nu mai mult de 3o/o din PIB) si datoria publici (nu mai mult de 60% din PIfi;. Ert. de menfionat, in acest sens, controlul ratei inflaliei prin politicile B[ncilor centrale si coltrolul ratei dob6nzii pentru eliminarea riscului de a apdrea diferenfe intre !6ri, factori destabilizatori pentru politica monetard comund:
c) Factorii sociologici - diferenlele culturale inseamni crearea unor bariere, cu implicalii deosebite asupra afacerilor europene, care, dacd vor sa reuseascd in afarapielei interne, trebuie s6 lind cont de ele. Acestea lin de organizarea frrmelor, ?nfdfisarea si compo*amentul personalului firmelor, programele de pregdtire culturald, limba, percepfia pe care o naliune o are despre ceilalli,

religie;

d) Factorii tehnologici - tehnologia are tehnologia informalionald;

r-rn

impact major asupra mediulli de afaceri, mai ales

c) Factorii leg:rli - sisternele legale pot ','aria semnificativ de la lard ta fara, at6t i' ceea ce priveste confinutul, cdt si modul in care legile sunt interpretate. Principalele inflr,renle ale sistemuiui iegal asr-rpra afhcerilor se referi la irnpactul Studia Universitatis "Vasile coldis" Arad Seria Stiinte - ---' Dconomice 1 8/2008 Partea III 468 asupra mixului de marketing (produs, pret, promovare, distribu{ie) si la legile care reglem er*eaz\, concurenfa;

generat de procesui de incaizire global6. care cluce tie la rnodificarea comportamentglui clientilor, lie la rnlsuri legislative ale LrE (f--fE a sustillt inc|,rderea i1 prefurile bunririlor si seryiciilor

f) Factori tegafi de mediul inconjuritor - constientizarcala nivel comunitar a pericolului

a

costurilor implicate de polttare. mai ales in cazul anumitor industrii). Cu toate acestea Ct;n:isia insistd ca acestea si nu reprezinte o formi de barierl neoficiald in calea comerfului;

g) Factori lega{i Ce etica in afaceri - ctica nu rcpiczintd inca un subiect cle igrportanld majord pe agenda UE. Totusi, disculii legate cle salarizarea managerilor, de avantaiele unor salariati etc. sunt privite cu interes si tind sd ocupe un loc din ce in ce mai important: