Sunteți pe pagina 1din 18

Distanta pana la stele

Daca dorim sa obtinem distanta pana la un obiect X, spre exemplu o stea, un varf de munte sau o floare, fara sa mergem pana la obiect si sa masuram direct, putem obtine distanta prin a masura unghiul deplasarii aparente a obiectului cand este observat din doua locuri diferite, A si B, in conditiile in care stim distanta intre A si B, si linia care conecteaza A si B este perpendiculara cu directia spre obiect. In aceasta imagine, floarea( X ) este aproape si copacul este departe, si privim floarea cu ochiul stang( A ).

une sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi floarea privita cu ochiul drept( B ), adica observata din alt loc, la dreapta fata de unde e observata acum.

!e este paralaxa trigonometrica"


#ine mana intinsa, nemiscata, in fata ta cu un deget aratand in sus. Inchide ochiul drept si priveste degetul( X ) cu ochiul stang( A ). Apoi, inchide ochiul stang si priveste degetul( X ) cu ochiul drept( B ). $e pare ca X s%a miscat spre stanga, dar de fapt nu s%a miscat, ci a fost observat din doua locuri diferite % A si B. !and privim spre X din punctul A pare a fi in o directie( pozitia & ), iar cand privim din punctul B pare a fi in alta directie( pozitia ). utem masura unghiul intre si &, iar paralaxa trigonometrica este 'umate din acest unghi.

!e este un arc"
!ircumferinta oricarui cerc este de (.)*+,*-+./... ori mai mare decat raza, adica (.)*+,*-+./... x raza. Aceasta constanta (.)*+,*-+./... (nu se termina) este un numar din natura, nu este inventata de oameni. !onstanta pi este 'umate din aceasta constanta, adica (.)*+,*-+./... 0 ) 1 +.,2,-3)(-+-*3/3+)... (nu se termina).

Aceasta imagine arata un arc, adica o fractiune din circumferinta, sau perimetrul, unui cerc. Aici, arcul formeaza un unghi drept, adica un unghi de 3. de grade, si astfel are o lungime de ,02 din circumferinta cercului. Deoarece circumferinta unui cerc 1 ) x pi x raza, daca raza 1 ,, atunci circumferinta cercului 1 ) x pi. Astfel, 'umate din circumferinta cercului are lungime 1 pi, iar o patrime din circumferinta 1 pi 0 ). Asadar, arcul din imagine are lungime de pi 0 ) daca raza 1 ,, altfel are lungime pi 0 ) x raza. Arcul de pi 0 ), cand raza 1 ,, corespunde cu un unghi drept, adica 3.

de grade. $i asa vedem care e relatia intre un arc, masurat in multiple de pi, si un unghi, masurat in grade. !and un unghi este masurat in multiple de pi in loc de grade, atunci raza e intotdeauna ,, iar arcul prin definitie 1 unghiul.
lungimea arcului = unghi in grade 0 x pi = 0 grade pi / 4 = 45 grade = 1/8 de cerc pi / pi = 57.29578... grade = 1/6.283... de cerc pi / 2 = 90 grade = 1/4 de cerc 1 x pi = 180 grade = 1/2 de cerc 2 x pi = 360 grade = tot cercul

4nghiul de ,*. grade 0 pi 1 -/.)3-/*... grade este interesant fiindca reprezinta un arc de aceeasi lungime ca raza cercului. Deci daca raza 1 ,, atunci un arc de lungime , 1 -/.)3-/*... grade, iar un arc de lungime (.)*+,*-+./... 1 +(. grade.

#riunghi drept
$uma celor + unghiuri din interiorul oricarui triunghi este ,*. grade. #riunghiul drept contine un unghi de 3. grade, numit un unghi drept.

In aceasta imagine e un triunghi drept cu laturi a, b si c, si unghiuri interioare p, 5, si r din care unghiul 5 este un unghi drept, deci are 3. grade. #riunghiul drept este foarte util fiindca sunt mai multe ecuatii simple, numite functii trigonometrice, care redau lungimea laturilor sau marimea unghiurilor triunghiului daca stii de'a unele din ele6
sin p! = " / c cos p! = a / c = sin p # pi/2! tan p! = " / a = sin p! / cos p!

csc p! = c / " = 1 / sec p! = c / a = 1 / cot p! = a / " = 1 / sin2 p! # cos2 p! = 1 tan2 p! # 1 = sec2 p! cot2 p! # 1 = csc2 p! a2 # "2 = c2

sin p! cos p! tan p! = cos p! / sin p! nota$ sin2 p! inseamna sin p! x sin p!

In aceasta diagrama raza rosie arata arcul rosu care are o lungime de ,0* din circumferinta cercului, sau pi02 x raza, iar pentru raza 1 , arcul reprezinta un unghi de pi02 1 2- grade. #oate punctele de pe un cerc au aceeasi distanta de la centrul cercului, anume raza. !oordonatele (x,7) ale unui punct pe cerc cu raza 1 ,, pentru un arc de lungime a, sunt ( x, 7 ) 1 ( cos(a), sin(a) ) Asadar, functia cos reda componenta orizontala, x, iar functia sin reda componenta verticala, 7, din coordonatele punctului pe cerc. $pre exemplu, punctul aflat pe cerc la pi02 are coordonate ( x, 7 ) 1 ( raza x cos(pi02), raza x sin(pi02) ).

Distanta obtinuta folosind paralaxa trigonometrica


!u cat e un obiect mai departe, cu atat e deplasarea aparenta a obiectului cand e observat din doua puncte diferite mai mica. $telele sunt asa departate incat chiar daca am observa o stea de la cele mai departate doua puncte de pe glob, adica de la doua locuri pe parti opuse ale planetei, deplasarea aparenta a oricarei stele ar fi prea mica pentru a fi masurata. Asadar pentru a observa deplasarea aparenta a unei stele cand o observam de la doua locuri diferite trebuie ca locurile alese sa aiba distanta mai mare decat diametrul planetei noastre intre ele. !ea mai mare distanta intre doua puncte la care avem acces fara sa plecam de pe planeta noastra in spatiul cosmic este diametrul orbitei planetei noastre in 'urul soarelui. Diametrul, sau latimea cea mai mare

a oricarui cerc 1 ) x raza, adica o linie dreapta intre oricare doua puncte de pe cerc astfel incat linia sa treaca prin centrul cercului. 8aza este distanta intre centrul cercului si oricare punct de pe cerc.

9rbita planetei noastre, lafel ca ma'oritatea orbitelor din univers, nu este un cerc perfect ci este eliptica, dar este asa putin eliptica incat nu conteaza si arata aproape ca un cerc % la periapsis, punctul cel mai apropiat (de soare) din orbita, raza are ,2/ milioane :m pe )3 decembrie, iar la apoapsis, punctul cel mai departat din orbita, raza are ,-) milioane :m pe +. iunie. laneta noastra completeaza o orbita in 'urul soarelui in ,) luni, deci, dupa ,) luni ea trece din nou prin acelasi punct in orbita ei in 'urul soarelui. Astfel, in ( luni ea completeaza 'umate din orbita ei in 'urul soarelui si trece prin punctul diametral opus a orbitei ei in 'urul soarelui fata de punctul prin care trecea ( luni mai devreme. Asadar daca observam o stea de doua ori, la interval de ( luni, atunci am observat%o din doua locuri diferite, iar distanta dintre cele doua locuri este diametrul orbitei planetei noastre in 'urul soarelui. Deplasarea aparenta a stelelor observate chiar si astfel, din doua locuri pe parti opuse ale orbitei planetei noastre in 'urul soarelui, este foarte mica, mai putin de ) arcsec, si necesita observatii precise. 4nghiul deplasarii aparente a unei stele formeaza un triunghi cu diametrul orbitei planetei noastre ca baza. entru a putea folosi functiile trigonometrice impartim unghiul deplasarii aparente, si deci triunghiul format, in doua 'umatati egale pentru a obtine un triunghi drept deoarece functiile trigonometrice se aplica la un triunghi drept. Astfel, avem un triunghi drept pentru care cunoastem unghiul de paralaxa, p, exprimat in radii (multiple de pi), care e 'umate din unghiul deplasarii aparente a stelei. !unoastem distanta intre cele doua puncte din care am observat deplasarea aparenta a stelei (diametrul orbitei planetei noastre), iar aici 'umate din aceasta

distanta (raza orbitei planetei noastre) este latura b a triunghiului. 8aza orbitei planetei noastre, adica distanta intre planeta noastra si soarele 1 , A4 1 ,23 -3/ */. :m Deci avem un triunghi drept pentru care cunoastem unghiul p si latura b si vrem sa obtinem latura a care reprezinta distanta pana la stea. ;unctia trigonometrica de mai sus, tan(p) 1 b 0 a poate fi rearan'ata pentru a obtine latura a 1 b 0 tan(p) In cazul pentru paralaxa stelara, unghiul p este mai mic de , arcsec, iar pentru unghiuri foarte mici, functia tan(p) 1 p deci ecuatia poate fi simplificata mai departe pentru paralaxa stelara6 a1b0p Distanta este astfel o multipla a laturii b.

<xact cat este o secunda de arc" $%o vizualizam6


!ercul se imparte in +(. de grade, si fiecare grad in (. de minute de arc (arcmin) sau =, iar fiecare minut de arc in (. de secunde de arc (arcsec) sau >. !ercul intreg 1 +(. grade , grad 1 (. arcmin (minute de arc) , arcmin 1 (. arcsec (secunde de arc)

Daca avem un cerc cu raza de , :ilometru 1 ,... metri, atunci circumferinta (lungimea perimetrului) cercului 1 1 ) x pi x raza 1 ) x +.,2,-3)(-+-*3/3+) x ,... metri 1 ()*+ metri

!ircumferinta oricarui cerc este de (.)*+... ori mai mare decat raza, adica (.)*+... x raza. Aceasta constanta (.)*+... (nu se termina) este un numar din natura, nu este inventata de oameni. !onstanta pi este 'umate din aceasta constanta, adica (.)*+... 0 ) 1 +.,2,-3)(-+-*3/3+)... (nu se termina). Asadar, pentru un cerc cu raza de , :ilometru, sau la distanta de , :ilometru, o diferenta (unghi) de ) grade intre doua puncte 1 paralaxa de , grad 1 1 ()*+ metri 0 +(. grade 1 ,/.2- metri entru acelasi cerc cu raza de , :ilometru, o deplasare (unghi) de ) arcmin 1 paralaxa de , arcmin 1 1 ()*+ metri 0 +(. grade 0 (. arcmin 1 ..)3.*** metri 1 )3..*** cm Iar pentru acelasi cerc cu raza de , :ilometru, o deplasare (unghi) de ) arcsec 1 paralaxa de , arcsec 1 1 ()*+ metri 0 +(. grade 0 (. arcmin 0 (. arcsec 1 ....2*2*, metri 1 2.*2*, mm Deci cu alte cuvinte, un unghi de , arcsec este foarte mic. ?ai precis, pentru a putea observa si masura un unghi de , arcsec e necesar un telescop care poate vedea o distanta de 2.*2*, mm, sau mai mica, intre doua obiecte aflate la , :m distanta.

!at este un parsec"


4nitatea de distanta interplanetara, adica intre o stea si planetele ei, folosita in astronomie este unitatea astronomica, A4. , A4 1 distanta intre planeta noastra si soarele 1 raza orbitei planetei noastre 1 ,23 -3/ */. :m. 4nitatea de distanta interstelara, adica intre stele, folosita in astronomie este parsec (pc). , parsec 1 distanta pana la o stea care are o deplasare aparenta de ) arcsec, si deci un unghi de paralaxa 1 , arcsec, cand e observata din doua puncte pe parti diametral opuse ale orbitei planetei noastre in 'urul soarelui.

$pre exemplu, sa calculam distanta pana la o stea care are o deplasare aparenta de ) arcsec observata din doua locuri pe parti opuse ale orbitei planetei noastre. Aceasta distanta prin definitie 1 , parsec. Incepem cu functia trigonometrica de mai sus care ne arata relatia intre unghiul p, exprimat in radii (multiple de pi astfel incat ) x pi 1 tot cercul), latura b (raza orbitei planetei noastre) si latura a (distanta pana la stea) tan(p) 1 b 0 a rearan'am ecuatia ca sa gasim latura a a 1 b 0 tan(p) fiindca unghiul p e foarte mic (, arcsec), iar tan(p) 1 p pentru unghiuri mici, simplificam % daca am masura distanta pana la o floare sau copac, atunci unghiul ar fi mai mare, floarea fiind mult mai aproape, asadar am folosi ecuatia fara aceasta simplificare6

a1b0p acum inlocuim a, b si p cu valori ca sa calculam distanta reprezentata de , parsec , parsec 1 , A4 0 , arcsec aici trebuie convertat unghiul reprezentat de , arcsec in o multipla de pi pentru functia trigonometrica. ?ai intai, obtinem fractiunea dintr%un cerc intreg care este , arcsec6 , arcsec 1 , cerc 0 +(. grade 0 (. arcmin 0 (. arcsec , arcsec 1 , cerc 0 ( +(. grade x (. arcmin0grad x (. arcsec0arcmin ) , arcsec 1 , cerc 0 ,)3(... arcsec 1 .... ... //, (.2 3+* )... aceasta fractiune reprezinta , arcsec, daca , reprezinta cercul intreg 1 +(. grade x (. arcmin0grad 1 ),(.. arcmin x (. arcsec0arcmin 1 ,)3(... arcsec. Iar daca ) x pi reprezinta cercul intreg, atunci inmultim aceasta fractiune cu ) x pi pentru a obtine arcul in radii6 , arcsec 1 , 0 ,)3(... cerc x ) x pi 1 .... ..2 *2* ,+( *,,... acum continuam6 , parsec 1 , A4 0 , arcsec , parsec 1 , A4 0 .... ..2 *2* ,+( *,, radii , parsec 1 ).()(2.*.( A4 , parsec 1 ).()(2.*.( A4 x ,23 -3/ */. :m0A4 1 +. *-( //- (++ -(+ :m Acum convertam , parsec in ani lumina, sa aflam cati ani dureaza ca o raza de lumina sa traverseze distanta de , parsec6 viteza luminii, c 1 )33/3)2-* m0sec @umina merge la viteza luminii prin cosmos, dar mai incet prin aer sau apa. ?ai intai calculam cate secunde sunt intr%un an6

(. sec0min x (. min0ora 1 +(.. sec0ora x )2 ore0zi 1 *(2.. sec0zi *(2.. sec0zi x +(-.)- zile0an 1 +,--/(.. sec0an , an lumina este distanta traversata de o raza de lumina prin spatiul cosmic in , an. Inmultim viteza luminii exprimata in metri0secunda cu numarul secundelor dintr%un an sa vedem cati metri sunt intr%un an lumina6 )33/3)2-* m0sec x +,--/(.. sec0an 1 32(./+.2/)-*.*.. m0an 1 , an lumina Asadar, , an lumina 1 32(./+.2/)-*. :m iar , an lumina in A4 1 32(./+.2/)-*. :m 0 ,23 -3/ */. :m0A4 1 (+)2,..// A4 Acum stim, , an lumina 1 (+)2,..// A4, iar , parsec 1 ).()(2.*.( A4, deci , parsec 1 ).()(2.*.( A4 0 (+)2,..// A40an lumina 1 +.)(,-( ani lumina. In concluzie, distanta pana la o stea cu deplasare aparenta de ) arcsec, si deci unghi de paralaxa 1 , arcsec, observata din parti opuse ale orbitei pamantului 1 , parsec 1 +.)(,-( ani lumina. #rebuie mentionat ca aceasta metoda de obtine distanta folosind paralaxa trigonometrica e corecta pentru distante pana la cateva sute de ani lumina. entru distante mai mari, unghiul de paralaxa e prea mic pentru a fi masurat corect si eroarea e prea mare. Distanta de , parsec e legata de raza orbitei planetei noastre, astfel daca am masura paralaxa stelelor de pe ?arte, atunci , parsec ar fi o distanta mai mare, iar metoda de masurat distanta pana la stele folosind paralaxa trigonometrica ar fi corecta pentru distante mai mari fiindca raza orbitei lui ?arte, si deci latura b a triunghiului drept, ar fi mai mare, dar ar trebui sa asteptam mai mult, aproape , an, pana ?arte a'unge pe partea opusa a orbitei pentru a face a doua observare.

Distanta observand stele variabile !efeide si scaderea luminozitatii cu distanta


entru galaxii mai apropiate, in care se pot observa stele individuale, distanta mai poate fi calculata observand anumite stele variabile. Aceste stele au luminozitate care variaza periodic intre intensitati minime si maxime cunoscute, iar daca gasim o astfel de stea in o galaxie putem calcula distanta pana la acea stea, si deci galaxia in

care se afla. $telele variabile au luminozitate variabila, adica devin mai luminoase, apoi dupa un timp scad in luminozitate, apoi iar devin luminoase si tot asa. !omparativ, soarele nu variaza in luminozitate mai mult de .,,A in un ciclu solar, o perioada care variaza pentru soare in 'urul la ,, ani. $telele !epheid%variabile sunt o categorie anumita de stele variabile care au o luminozitate absoluta strans corelata cu perioada variabilitatii. Aceste stele pulseaza regulat si au luminozitate intre vreo ,... si ,.... ori luminozitatea stelei noastre, soarele. $pre exemplu, o stea !efeid%variabila care are o perioada de + zile, adica isi atinge luminozitatea maxima odata la + zile, are o luminozitate de vreo *.. ori luminozitatea soarelui. 9 stea !epheid%variabila cu o perioada de +. zile are o luminozitate de vreo ,.... ori luminozitatea soarelui. Asta inseamna ca daca gasesti o stea !efeid%variabila in o galaxie apropiata, pana la cateva milioane ani lumina distanta, sau in un roi stelar din galaxia noastra, poti calcula cu precizie distanta pana la acea galaxie sau roi stelar fiindca masori perioada variabilitatii stelei !efeid% variabile si atunci ai si luminozitatea ei absoluta, apoi masori luminozitatea ei aparenta si o compari cu luminozitatea absoluta iar diferenta indica distanta spatiala. @uminozitatea aparenta, a 1 luminozitatea absoluta, @, impartita la suprafata sferei iluminate, s. a1@0s $uprafata, s, in metri patrati, a unei sfere cu raza r, in metri, este s 1 2 x pi x r) Astfel, pentru o sfera cu raza 1 , metru, suprafata 1 2 x pi x ,) 1 2 x pi 1 2 x +.,2,-3 1 ,).-((+( metri patrati. Daca un bec are luminozitate de ,.. Bati, atunci la distanta zero de bec, luminozitatea este ,.. Bati. @a distanta de , metru de bec, lumina merge in toate directiile, asa ca acopera suprafata unei sfere cu raza de , metru cu becul in centrul sferei, asa ca la distanta de , metru de sursa luminii, luminozitatea de ,.. Bati se imparte pe suprafata sferei de ,).-((+( metri patrati, asa ca luminozitatea

aparenta a unei surse de ,.. Bati la distanta de , metru 1 1 1 1 1 @0s @ 0 ( 2 x pi x r) ) ,.. Bati 0 ,).-((+( metri patrati /.3-//- Bati0metru patrat.

Asadar, luminozitatea absoluta a becului este ,.. Bati, iar luminozitatea aparenta la distanta de , metru de bec este /.3-//Bati0metru patrat. $pre exemplu, distanta medie intre soare si planeta noastra, r, este ,23-3/*/.(3, metri, iar la aceasta distanta, luminozitatea aparenta a soarelui, a, este ,+(/.( Bati0metru patrat. !are este luminozitatea absoluta, @, a soarelui" s 1 2 x pi x r) a1@0s @1axs @ 1 a x (2 x pi x r)) @ 1 ,+(/.( x (2 x +.,2,-3 x ,23-3/*/.(3,)) @ 1 +.* x ,.)(Bati, luminozitatea absoluta a soarelui. distanta de sursa luminii sau raza sferei in metri metri patrati
0
2

x 4 x pi =

suprafata sferei in

Incearca si tu! Introduci o distanta fata de sursa de lumina (adica raza sferei, in metri, sursa de lumina fiind centrul sferei) sa vezi suprafata unei sfere care corespunde cu o anumita raza, sau alternativ introduci suprafata sferei, in metri patrati, sa vezi raza care corespunde cu o anumita suprafata sferica in aceste campuri (casute) apoi apesi enter sau dai clic in afara casutei sa vezi cealalta valoare care corespunde celei pe care ai introdus-o. Daca cealalta valoare nu se seteaza imediat inseamna ca javascript nu este activat in programul de navigare pe retea. luminozitatea aparenta in wati/metru patrat suprafata sferei in metri patrati
0

= luminozitatea absoluta

wati /

Apoi introduci o luminozitate a soluta a sursei de lumina, in wati, sa vezi luminozitatea aparenta in wati / metru patrat la distanta de sursa luminii (raza sferei) aratata in casuta de sus, sau

introduci luminozitatea aparenta o servata, in wati / metru patrat, la distanta de sursa (raza sferei aratata mai sus) sa vezi luminozitatea a soluta, in wati, a sursei de lumina in centrul sferei. Acum poti sc!im a raza sferei (distanta de sursa luminii) sa vezi ce efect are asupra luminozitatii aparente la acea distanta. Daca ai incercat si nu functioneaza casutele incearca sa activezi javascript in programul de navigare pe retea. !ele mai departate stele !epheid%variabile identificate sunt in roiul de galaxii Cirgo, in directia constelatiei zodiacale Cirgo (;ecioara) la distanta de (. milioane ani lumina. !u cat este o galaxie mai indepartata, cu atat e mai dificil sa vezi stele individuale in acea galaxie, fiindca lumina stelelor din galaxiile indepartate arata ca o pata difuza. $telele !epheid%variabile sunt numite dupa prima stea descoperita avand aceasta calitate, anume steaua delta !epheus. $tele !epheid%variabile vizibile cu ochiul liber si avand variatii mari de luminozitate sunt eta Acvila, zeta Demeni, si delta !epheus, toate trei vizibile din 8omania, si beta Dorado, vizibila din emisfera sudica, adica din eru spre exemplu. $i steaua polara, alfa 4rsa ?inor, este o stea !epheid%variabila. Asadar, pana la distanta de cateva sute ani lumina, distanta poate fi masurata exact folosind metoda paralaxa trigonometrica. ana la distanta de cateva milioane ani lumina, distanta poate fi masurata exact gasind o stea !epheid%variabila si obtinand distanta pana la ea prin observarea perioadei de variabilitate.

aralaxa fotometrica pentru distante intergalactice


Distanta pana la obiecte mai indepartate, spre exemplu galaxii si obiecte cvasistelare (cvasari) se calculeaza observand lumina emisa de aceste obiecte si cat a fost trecuta spre rosu pe spectrul electromagnetic. 9biectele care se departeaza au lumina tot mai rosie cu cat se departeaza mai repede, si deci se afla mai departe, iar obiectele care vin spre noi au lumina tot mai albastra cu cat se apropie mai repede si deci se afla mai aproape. ?a'oritatea obiectelor din univers se departeaza fiindca universul este in expansiune. Astfel, pentru obiecte mai departate, aflate la mai multe milioane ani lumina distanta si pana la capatul sau inceputul universului, se foloseste metoda numita paralaxa fotometrica. Aceasta metoda de fapt nu are nimic de a face cu paralaxa stelara trigonometrica, ci este pur si simplu observarea spectrului unui obiect departat, o galaxie sau un cvasar de exemplu, situat la sute de milioane, sau miliarde ani lumina

distanta. $e stie ca universul se mareste in continuu, chiar cu viteza tot mai mare, asadar datorita efectului doppler, lumina obiectelor mai departate este mutata spre rosu (redshift) pe spectrul luminii si cu cat sunt mai departate cu atat apar mai rosii fiindca se departeaza de noi cu viteza mai mare daca sunt la distanta mai mare. Daca un obiect vine spre noi, atunci lumina sa este mutata spre albastru (blueshift), dar ma'oritatea obiectelor din univers se departeaza unele de altele datorita expansiunii universului. Astfel stim ca o galaxie care apare foarte rosie este de fapt probabil alba, dar foarte departe. !alcularea distantei folosind paralaxa fotometrica nu este precisa fiindca depinde de diferenta intre cat de rosie pare o galaxie, si cat de rosie se estimeaza ca este ea de fapt, dar nu se stie cat de rosie este de fapt, asa ca nu se stie cat de mult a fost mutata lumina ei spre rosu pe spectru. Asa ca folosind paralaxa fotometrica, o distanta pana la o galaxie situata la ,. miliarde ani lumina departare este masurata plus0minus cateva sute de milioane de ani lumina. !omparativ, diametrul galaxiei noastre este doar ,.. mii ani lumina.

Aplicare practica
$atelitul Eipparcos a masurat cu precizie directia, deplasarea aparenta, culoarea (clasa spectrala) si luminozitatea (magnitudinea vizuala) pentru aproape ,,*),* stele (cateva nu au putut fi masurate corect) in toate directiile pana la cateva sute de ani lumina distanta. !omparativ, galaxia noastra are ,.. de mii de ani lumina diametru, iar centrul galaxiei noastre este la distanta de )(%+. de mii de ani lumina de planeta noastra in directia constelatiei $agittarius, asadar, lista de peste ,.. mii stele obtinuta de satelitul Eipparcos reprezinta un procent mic din cele vreo ).. miliarde stele din galaxia noastra. Distanta si numarul stelelor indica dificultatea realizarii unei harti stelare cu toate stelele din galaxie, astfel, o harta stelara contine stelele care pot fi observate relativ usor pe cer pana la distanta de cateva sute de ani lumina de soarele nostru, pentru care se poate aplica si metoda de masurare precisa a distantei folosind paralaxa trigonometrica. $atelitul Eipparcos a functionat intre luna brumar, anul romanesc /23/ (noiembrie ,3*3, pe vremea lui !eauFescu) si martisor /-., (martie ,33+). Aceasta tabela arata cele mai luminoase )+ de stele de pe cer din lista Eipparcos.

Nr.Hip Asc.Dreapta Declinatia mag.Viz "#"$% &' $( &%.#( "&$". &' #" (*.&% '%'*" )$ )( $&."( *)'." )$ "% $&.%& %)#'# ). "' ('.)% #$'&. &( )' $)."& #$$"' &( )$ "#.#* "*#*% &* "% )..($ #*%.% &( (( )&.#% *(.. &) "* $#.*( '.*&# )$ &" $%.$$ %*'$% )% (& $'.'. '&*). )# #' "(.%$ #)$#) &$ "( ((.#& '($*$ )" #( )).'& .&*'" )' #% #$.$* "*.#' &* $( )%."' ))""'. ## (* "..." )&#&%. #& $) #(.%) '#$"$ )# $* $"."# *)'.) )$ "% "%."% -)' $# $*." -(# $) $$.' 0)% )) )$.# -'& (& &'.( 0". $' (... 0$( (% ('.( -&. )# &(.% 0&( )" "%.& 0&* #$ #(." -(* )$ )#.& -'& ## ##.* 0&. (# &#.' -'" &( ('.' 0)' "& "(.) -)) &% $&.( -#' #( ((.& 0#. &) "$.* -#% "* )..' 0$( )' $%.# -(% $) )%.$ -'& (& ##.)

aralaxa!mas #lasa Numele $telei spectrala +irius (alfa ,anis -).$$ "*%.#) A&m... -ajor) ,anopus (alfa -&.'# )&.$" /&I ,arina) Arcturus (alfa -&.&( ....( 1#IIIp 2ootes) " -&.&) &.&" &.&. &.). &.$& &.$( &.$( &.') &.*' &.** &..* &.%. ).&' ).)' ).)* ).#( ).#( )."( *$#.)# 3#4 )#..%" A&4var **.#% -)7 comp $.## 2.Ia #.(.%" /(I4-4 *.'" -#I ##.'. 2"4p '.#) 2)III )%$.$$ A*I4-4 )&.)* 2&.(I4 (&.&% 1(III )#.$$ 2)4 (.$& -)I 0 2#.(4 alfa ,entaurus A 4ega (alfa 56ra) ,apella (alfa Auriga) eta 8rion 9roc6on (alfa ,anis -inor) 2etelgeuse (alfa 8rion) Ac!ernar (alfa :ridanus) Agena ( eta ,entaurus) Altair (alfa Acvila) alfa ,ru; Alde aran (alfa <aurus) +pica (alfa 4irgo) Antares (alfa +corpius) 9ollu; ( eta 3emeni) /omal!aut (alfa 9isces Austrinus) Dene (alfa ,6gnus) -imosa ( eta ,ru;) alfa ,entaurus 2

%'.*$ 1&IIIvar )"&.&. A"4 ).&) A#Ia %.#( 2&.(III *$#.)# 1)4

$%''% )& &. ##.$' ""(*% &' (. "*.((

0)) (. &).% -#. (. )%.(

)."' ).(&

$#.&% 2*4 *.(* 2#II

=egulus (alfa 5eo) Adara (epsilon ,anis -ajor)

Gr.Eip este numarul unic in lista Eipparcos pentru fiecare stea, intre , si ,,*),*. @ista Eipparcos este o fisiera text de (),*3,,3/( b7tes care contine ,,*),* linii (, linie pentru fiecare stea) de -+) b7tes fiecare, astfel ea poate fi sortata si procesata si de un program. Apasa aici clic de dreapta si selecteaza $ave As... daca vrei sa copiezi lista Eipparcos. Aici sunt celelalte fisiere din set. Directia fiecarei stele este indicata folosind coordonate ceresti ecuatoriale, adica coordonate ceresti in care ecuatorul ceresc corespunde cu ecuatorul planetei noastre. ?ai exista si sistemul de coordonate ceresti galactic in care ecuatorul ceresc corespunde cu ecuatorul galaxiei noastre. !oordonatele ceresti ecuatoriale au doua componente care apar in tabela, anume ascensiunea dreapta (longitudinea cereasca) si declinatia (latitudinea cereasca). ?agnitudinea vizuala este luminozitatea aparenta a stelei asa cum o vedem. Asta inseamna ca o stea, spre exemplu Deneb, pare mai putin luminoasa decat alta stea, Cega, fiindca este mai departe dar daca ar fi la distanta egala atunci Deneb ar fi mai luminoasa. !u cat e magnitudinea vizuala un numar mai mic sau negativ cu atat e steaua mai luminoasa. 9 stea de magnitudinea %, este de ),-,) ori mai luminoasa decat o stea de magnitudinea ., si asa mai departe, o stea de magnitudinea / e de ),-,) ori mai luminoasa decat o stea de magnitudinea *. $telele cu magnitudinea vizuala pana la - pot fi vazute cu ochiul liber in o noapte senina. Acest numar, ),-,) nu este un numar din natura ci a fost inventat de oameni si a fost prost gandit fiindca e prea complicat. Ar fi mai simplu daca diferenta intre doua magnitudini ar fi luminozitate de ) ori mai mare, si ar fi mai usor de calculat si vizualizat. Humate din unghiul deplasarii aparente a stelei este paralaxa, indicata in tabela in unitati de miliarcsec (mas), adica ,... miliarcsec 1 , arcsec. !lasa spectrala (culoarea) stelei este A, B sau 9 pentru stelele fierbinti alb%albastre, ; sau D pentru stelele de temperatura medie galbene (soarele este o stea in clasa spectrala D), I pentru stelele portocalii de

temperatura unpic mai mica decat soarele nostru, iar ? pentru stelele rosii de temperatura cea mai mica. $telele rosii sunt de fapt doua feluri, piticele rosii, categorie in care se afla vreo *.A din stelele din univers, care au si viata cea mai lunga, ,..J miliarde ani, si gigantele rosii, care sunt stele similare cu soarele care si%au consumat masa de hidrogen disponibila pentru fuziune nucleara in heliu, vezi nucleosinteza stelara. Aceasta tabela arata cele mai luminoase )+ de stele pe cer in toate directiile vazute de pe pamant din 8omania (emisfera nordica) si eru, Gamibia sau Australia (emisfera sudica). #oate stelele rosii (clasa spectrala ?) listate mai sus sunt gigante rosii fiindca piticele rosii au luminozitate foarte mica si nu se vad cu ochiul liber pe cer. ;iecare stea face parte din o constelatie. 9amenii au grupat stelele in ** de constelatii dintre care unele au fost inventate recent dar mai multe constelatii, inclusiv toate cele ,) constelatii zodiacale sunt cunoscute de peste (... de ani, chiar si de $umerieni care scriu in tablitele lor de argila ca tot ce stiu ei au invatat de la Anuna:i (anu1cer, na1catre, :i1pamant, adica cei care din cer au venit pe pamant, in limba sumeriana). !ea mai luminoasa stea din fiecare constelatie este numita steaua alfa, a doua cea mai luminoasa e steaua beta, apoi gamma, delta, epsilon si asa mai departe. $unt exceptii, de exemplu constelatiile Demeni si 9rion in care cea mai luminoasa stea nu este steaua alfa. 9 mare parte din stele, posibil mai mult de 'umate din stelele de pe cer, sunt stele binare, adica doua stele care se orbiteaza reciproc una in 'urul celeilalte. !ea mai apropiata stea de noi, alfa !entaurus, vizibila din eru (emisfera sudica), apare ca o singura stea pe cer dar de fapt sunt doua stele, ambele similare cu soarele, care se orbiteaza reciproc odata la *. de ani, astfel stelele din un sistem binar sunt numite A si B, spre exemplu alfa !entaurus A si alfa !entaurus B. $pre exemplu, a -a cea mai luminoasa stea de pe cer este Cega, numita si alfa @7ra, fiind cea mai luminoasa stea din constelatia @7ra, si este vizibila din 8omania. Cega impreuna cu Deneb la est si Altair spre sud face parte din triunghiul de vara care se poate vedea pe cer usor cu ochiul liber cam din luna florar (mai) pana in undrea (decembrie), iar in celelalte luni nu se vad aceste stele fiindca sunt pe cer in timpul zilei. !oordonatele ceresti ecuatoriale pentru Cega, vezi tabela, sunt ascensiunea dreapta (longitudinea cereasca) ,* ore, +( min, -(.,3 sec spre est dinspre ora zero care este in directia in care se afla soarele pe

cer la echinoxul de primavara pe ), martisor (martie) cand soarele traverseaza ecuatorul ceresc dinspre sud spre nord, iar declinatia (latitudinea cereasca) este J+* grade nord de ecuator, 2( arcmin si -*.* arcsec. Declinatii negative indica stele care se afla pe cer la sud de ecuator. olul sud este la %3. grade sud, iar polul nord la J3. grade nord. Din 8omania se pot observa stele de la polul nord cam pana la %+. grade sud de ecuator. ?agnitudinea vizuala pentru Cega, vezi tabela, este ...+ iar paralaxa lui Cega ('umate din deplasarea aparenta a stelei observata din puncte diametral opuse a orbitei planetei noastre) este, vezi tabela, ,)*.3+ miliarcsec 1 ..,)*3+ arcsec. ?ai sus am vazut ca , parsec 1 , A4 0 , arcsec, asadar distanta pana la steaua Cega in parsec 1 , A4 0 ..,)*3+ arcsec 1 /./-( parsec iar , parsec 1 +.)(,-( ani lumina, asadar /./-( parsec x +.)(,-( ani lumina0parsec 1 )-.+ ani lumina Astfel, daca aprindem o lanterna sau laser si o indreptam spre Cega, lumina va traversa )- de ani si 2 luni prin spatiul cosmic pana va a'unge la destinatie, steaua luminoasa Cega.