Sunteți pe pagina 1din 68

MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI ORDINUL

nr.1751 din 21.09.2012 pentru aprobarea reglementrii tehnice Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului asupra construciilor, indicativ CR 1-1-4/2012 n conformitate cu prevederile art.10 i art.38 alin. 2 din Legea nr.10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare, ale art.2 alin. (3) i alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementri tehnice i de cheltuieli aferente activitii de reglementare n construcii, urbanism, amenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.203/2003, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale Hotrrii Guvernului nr.1016/2004 privind msurile pentru organizarea i realizarea schimbului de informaii n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, precum i al regulilor referitoare la serviciile societii informaionale ntre Romnia i Statele Membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia European, cu modificrile ulterioare, avnd n vedere Procesulverbal de avizare nr. 43/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 4 Aciuni asupra construciilor i Procesulverbal de avizare nr. 3/2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare General, n temeiul art. 5 pct. II lit. e) i al art.13 alin.(6) din Hotrrea Guvernului nr.1631/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, cu modificrile i completrile ulterioare, ministrul dezvoltrii regionale i turismului emite prezentul

O R D I N:
Art. 1. - Se aprob reglementarea tehnic Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului asupra construciilor, indicativ CR 1-1-4/2012, elaborat de Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, prevzut n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin*) se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I i intr n vigoare la 30 zile de la data publicrii. Art.3. - La data intrrii n vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnic Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului, indicativ NP 082-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr. 165/15.02.2005, cu modificrile i completrile ulterioare, se abrog. Reglementarea tehnic aprobat prin prezentul ordin fost adoptat cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/249/2012 din 20 iulie 2012, prevzut de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaii n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificat prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 20 iulie 1998, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene L 217 din 5 august 1998.

MINISTRU Eduard HELLVIG

*)

Ordinul i anexa se public i n Buletinul Construciilor editat de ctre Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Construcii, Urbanism i Dezvoltare Teritorial Durabil "URBAN-INCERC", care funcioneaz n coordonarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului.

~~CUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII


!II ~~

I;'~.
I~

~,

;I~ j

," ""'!"'''
Q
-II

cQ

Co.)

colectia REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ~I EXECUTIA , LucRARILOR DE CONSTRUCT" ,

NORMATIVE PRIVIND

CALCULUL CONSTRUCTIILOR $1 , ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII , - supliment -

CR 1-1-4/2012.
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantulul asupra constructlllor

MATRIX ROM Bucurestl 2012

MATRIXROM
O.P. CHIAJNA C.P. 2 077040- ILFOV tel. 021.4113617, fax 021.4114280 e-mail:office@matrixrom.ro site: www.matrixrom.ro

CUPRINS 1 ELEMENTE GENERALE 1.1 Seop ~i domeniu de aplieare 1.2 Referinte normative 1.3 Ipoteze 1.4 Proiectarea asistata de incercan 1.5 Definitii ~i simboluri 1.6 Combinarea actiunii vantului cu alte actiuni

1
1 2

3
3

.4
8 8 8 9

2 VITEZA VANTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VANTULUI


2.1 Elemente generale 2.2 Valori de referinta ale vitezei ~i presiunii dinamice a vantului 2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei ~i presiunii dinamiee a vantului 2.4 Turbulenta vantului. Valori de vart ale vitezei ~i presiunii dinamice a vantulul

10 13 16
16 20 21 23 23 23

3 ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA CLADIRILOR ~I


STRUCTURILOR

3.1 Elemente generale


3.2 Presiunea vantulci pe supratete 3.3 Forte din vant 3.4 Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei. 3.4.1 Generalitati 3.4.2 Evaluarea coeficientului de raspuns dinamic AERODINAMICI DE PRESIUNEISUCTIUNE ~I DE FORT A ..................................................................................... 4.1 Generalhati 4.2 Cladiri 4.2.1 Generalita] 4.2.2 Peref verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara Tn plan 4.2.3 Acoperisuri plate ~ 4.2.4 Acopertsuri cu 0 sinqura pants 4.2.5 Acoperisun cu doua pante 4.2.6 Acoperisurl cu patru pante 4.2. 7 Acoperisun cu mai multe deschideri 4.2.8 Acoperisurl cilindrice ~i cupole ~ .4.2.9 Presiuni interioare 4.2.10 Presiunea pe pereti exteriori sau pe acoperisuri cu mai multe straturi de Tnchidere 4.3 Copertine

4 COEFICIE~TI

25 25 28 28 29 32 34 36 39 .40 .42 43 .46 .

ANEXA A (NORMATIVA) IN ROMANIA

ZONAREA ACTIUNII VANTULUI :

92
103

ANEXA B (NORMATIVA) EFECTELE TERENULUI 8.1 Tranzitia intre categoriile de rugozitate 0, I, II, III, ~i IV 8.2 Calculul numeric al factorului orografic 8.3 Cladiri ii/sau structuri invecinate 8.4 Inaltimea de deplasare a planului de cota zero ANEXA C (INFORMATIVA) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR C.1 Generalita~i : C.2 Frecventa proprie fundamentala C.3 Vectorul propriu fundamental C.4 Masa echivalenta C.5 Oecrementullogaritmic al amortizarii C.6 Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri 5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RAsPUNS DINAMIC 5.1 Turbulenta vantului 5.2 Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns dinamic 5.3 Procedura simplificata de determinare a valorilor coeficientului de raspuns dinamic pentru cladirt 5.4 Deplasari ii accelerafii corespunzatoare starii lirnita de serviciu a constructiei 5.5 Criterii de confort 6 FENOMENE DE INST ABILIT ATE AEROELASTICA GENERATE DE VARTEJURI 6.1 Generalita\i 6.2 Considerarea efectului desprinderii vartejurilor 6.3 Parametrii de baza pentru desprinderea vartejurllor 6.3.1 Viteza critica a vantului, VcritJ 6.3.2 Numarullui Strouhal, Sf 6.3.3 Nomarut lui Scruton, Sc 6.3.4 Numarullui Reynolds, Re 6.'1 Acuunoa produsa de desprinderea vartejurilor. 6.5 Calculul amplitudinii dep'asani produse pe direcfie transversala vantului 6.6 Efeclolo vartejurilor la cilindri verticali dispUii in linie sau grupati ii 74 74 76 77 79 81

"

103 103 106 107

~r.t.
:: :

108
108 108 109 111 111 113

81 81 82 82 82 83 84 85 85 86 90

ANEXA 0 (NORMATIV A) ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA PODURiLOR ................................................... 0.1 Elemente generale 0.2 Alegerea procedeului de calcul al raspunsului la actiunea vantului 0.3 Coeficienti aerodinamici de for1a 0.3.1 Coeficientii aerodinamici de Iorta pe directia x (metoda general a) 0.3.2 Fortele din vant pe tablierele podurilor pe directia x - Metoda simplificata 0.3.3 Fortele din vant pe tablierele podurilor pe direcfia z 0.3.4 Fortele din vant pe tablierele podurilor pe directia y 0.4 Pilele podurilor 0.4.1 Oirec\iile vantului ii situatii de proiectare .. , D.4.2 Efectul vantului pe pilele podurilor

117

117 119 119 19 12~ 123 125 125 125 125

iii

COD DE PROIECTARE EVALUAREA ACTIUNII V ANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR , Indicativ CR 1-1-4/2012 1 ELEMENTE GENERALE

1. 1 Scop i domeniu de aplicare


(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare ~i datele de baza nocosare pentru proiectarea la vant a construcfiilor In Romania armonizate ou standardul SR EN 1991-1-4, cu luarea In considerare a informatiei moteoroloctce privind valorile maxime anuale ale vitezei medii a vantulul. ' (2) Codul reglementeaza evaluarea actiunii vantului !?i dotsrminarea raspunsului structural la aceasta actiune pentru proiectarea IAdlrilor ~i a lucrarilor inqineresti/structunlor. Prevederile codului se retera Itdt la Intreaga cladire/strucfura cat !?i la elemente structurale sau nostructurale, atasate acesteia (de exemplu: pereti cortina, parapete, lomente de prindere etc.). Codul prezinta metode si proceduri practice de ovaluare a preslunllor/sucflunilor si/sau a Iortelor din vant pe cladiri !?i uructurl uzuale, care au la baza reprezentari ale actiunil vantului conform ,)R EN 1991-1-4. (3) Codul se aplica la proiectarea Iiverificarea: - cladirilor !?i structurilor cu inal1imi de eel mult 200 m (vezi, de semenea (4)); - podurilor cu deschiderea mai mica de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac conditlife de raspuns dinamic de la (D.2) .. (4) Codul nu contine prevederi referitoare la urrnatoarele aspecte: - evaluarea actiunii vantului pe turnuri cu zabrele cu talpi neparalele daca abate rea de la vertical a a unei tal pi este mai mare de 1/10 (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1); - evaluarea actiunii vantului pe piloni i cosuri de fum ancorate cu cabluri cu Inal1imi peste 100 m (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1); - evaluarea actiunll combinate vant-ploaie, vant-chiciura Ii vantgheata pe turnuri i piloni (pentru aceste cazuri vezi SR EN 1993-3-1); - evaluarea actiunii vantului pe durata executiei (pentru acest caz vezi SR EN 1-1-4, art. 2(3) ~i SR EN 199-1-6); - calculul vibranilor de torsiune, de exemplu \a cladiri inalte cu nucleu central; - calculul vibranilor tablierelor de pod generate de turbulenta transversal a a vantului;

iv

ovatuaree actiunii vantului pe poduri cu cabluri suspendate; considorarea influen~ei modurilor proprii superioare de vibrafie in vnluaroa raspunsutui structural dinamic. (5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornndolor asupra cladirilor, structurilor ii a elementelor atasate acestora. (6) Provederile codului se adreseaza investitorilor, proiectannlor, xocutantllor de lucrari, precum ii organismelor de verificare ii control (voriflcarea ii/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau xportizarea lucrarilor, dupa caz). 1.2 Reterime normative

Nr. crt.

Standarde

Denumire generale - Actiuni pe durata executiei Eurocod 1: Ac\iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acfiuni generale. pe durata Actiuni executiei. Anexa Nafionala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2: Ac~iuni din trafic la noduri Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2: Actiuni din trafic la poduri. Anexa nationala Proiectarea Eurocod 3: structurilor de otel, Partea 3-1: Turnuri, piloni, ~i cosuri. Turnuri si piloni Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1 : Turnuri, piloni ii cosuri. Turnuri Si piloni. Anexa nafionala

SR EN 1991-16:200S/NB:2008

SR EN 1991-2:2004

9
(1) Urrnatoarele reterinte normative con~n prevederi care, prin trimiteri tacute In prezentul text, constituie prevederi ale acestui cod: 10 Nr. crt 1. Acte legislative Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, indicativ CR 02012 Ordinul regionale Publlcana ministrului dezvoltarii nr. ii turismului 1530/2012, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea Ibis, nr. 647/11 seoternbrie 2012 Denumire Eurocod: Bazele proiectarii structurilor - Poduri Bazele proiectarii Eurocod: structurilor. Anexa A2: Aplicatie oentru poduri. Anexa nationala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni aenerale. Actiuni ale vantului Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Parteat-c: Ac~uni generale - Ac~uni ale vantului, Anexa nationala Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Ac~uni qenerale - Actiuni ale vantului Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni

SR EN 1991-2:2004/NB:2006

SR EN 1993-3-1 :2007

11

SR EN 1993-31:2007/NB:2009

Nr. crt. 1 2

Standarde SR EN 1990:2004/A1:2006 SREN


1990 :20041 Ai :2006/NA:2009

(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele nationale SR EN 1991-1-4:2006 ~i SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007, identificate prin bara laterala i/sau reterinta [3]. 1.3/poteze (1) Ipotezele prezentul cod. generale prezentate Tn CR 0 sunt valabile ii in

SR EN 1991-1-4:2006

{4 Proiectarea asistata de

tncercer.

SR EN 1991-14:2006/NB:2007

5
6
2

SR EN 1991-1-4:20061 AC:2010 SR EN 1991-1-6:2005

(1) Pentru evaluarea actiunii vantului asupra constructiel ii a raspunsului acesteia se pot utiliza ii rezultate ale tncercaruor in tunelul aerodinamic ii/sau ale metodelor numerice, utilizand modele adecvate ale constructlei ii ale actiunii vantului. (2) Pentru efectuarea de tncercan experimentale in tunelul aerodinamic, actiunea vantuhs trebuie modelata astfel lncat sa fie respectate (i) p'rofilul vitezei medii a vantului ~i (ii) caracteristicile turbulentei in amplasamentul constructiei.

1.5 Defin#ii
(1) Pentru definitii:

simboluri
codului de proiectare se dau urrnatoarele

Majuscule latine -A
-Atr - Are! arie (suprafata) arie (supratata) expusa la vant arie de reterinta factor de raspuns cvasistatic factor de incarcare din vant pentru poduri modulullui Young rezultanta fortelor de frecare torta de excitatie produsa de vartejuri aplicata lntr-un punct j al structurii Iorta rezultanta din vant inal~mea unui element orografic intensitatea turbulentei factor formei proprii modale; parametru de forma factor de interterenta pentru desprinderea vartejurilor factor de reducere pentru parapeti factor allungimii de corelatie lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea scarf turbulentei lunqirnea reala a versantului ne-expus vantului lungimea efectiva a versantului expus vantului lungimea de corelafie lungimea reala a versantului expus vantulut nurnarul de cicluri produs de desprinderea vartejurilor nurnarul de cicluri de tncarcare pentru raspunsul de ratala factorul raspunsului rezonant numarut lui Reynolds Rb adrnitanta aerodinamica numarul'lui Scruton densitatea spectral de putere unilaterala si norrnalizata rurmarullui Strouhal greutatea elementelor structurale ce contribute la rigiditatea unui cos de fum greutatea totala a cosului de fum.

utilizarea

- valoarea de referinta a vitezei vantulul - viteza caractenstica a


pe 0 durata de 10 minute, avand 2% probabilitate de depasire tntr-un an (interval mediu de recurenta, IMR= 50 ani), independent de directia vantului, deterrninata la 0 inaltime de 10 m in camp deschis; - valoarea medie a vitezei vantului - viteza vantului rnedlata pe 0 durata de 10 minute, avand 2% probabilitate de depasire Intr-un an, independent de direc~a vamului, determinata la a inaltime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozita~i terenului ~i a orografiei amplasamentului; - valoarea de varf a vitezei vantului - viteza maxima asteptata a vantului pe 0 durata de 10 minute, independent de directia vantului, determinata la 0 inal~me z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozita~i terenului, a orografiei amplasamentului ~i a turbulentei vantutui: - coeficient aerodinamic de preslune/suctiune - coeficientul aerodinamic de presiune/suctlune exterioara caracterizeaza efectul vantului pe supratetele exterioare ale cladirtlor; coeficientul aerodinamic de presiune/suctlune interioara caracterizeaza efectul vantului pe supratetele interioare ale cladirilor. Coeficlentii aerodinamici de presiune/suctiune exterioara se impart in coeficlenf globali ~i coefictentl locali. Ooeticienni locali sunt coeticienf aerodinamici de presiune/suctiune pentru suprateta expuse vantului mai mici sau cel mult egale cu 1 m2, tolositi, de exemplu, pentru proiectarea elementelor ~i a prinderilor de dimensiuni reduse. Coeflcienni globali sunt coeficienti aerodinamici de presiune/suctiune pentru sopratete expuse vantului mai mari de 10m2. Coeflcienni aerodinamici de presiune rezultanta (total a) caracterizeaza efectul rezultant al vantului pe 0 structure, un element structural sau 0 componenta, exprimat pe unitatea de supratata; - coeficient aerodinamic de forta - coeficientul aerodinamic de forta caracterizeaza efectul global al vantului pe structure sau elementele sale (considerate ca un intreg), inclusiv frecarea aerului pe supratete (daca nu este specificat altfel); - factorul de raspuns cvasistatic - factorul ce evalueaza corelafla presiunilor din vant pe supratata constructiei; - factorul de raspuns rezonant - factorul ce evalueaza efectele de amplificare dinamica a raspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulentei vantului in cvasi-rezonanta cu frecventa proprie tundrnentala de vibratie a structurii; - valoarea caracteristlca (presiunelfo'ia) - vezi ~i CR O. (2) Codul utilizeaza urmatoarele simboluri: vantu!ui rnediata

-Ei
-c
-E
- Ftr

- fl
- Fw -H - Iv
-K
- K;v
- Krd

- Kw -L -~

-4

-Y
-N

-L.,

~~
- Re - Rh,

- Sc
- SL - St

- Ws
- VVi

Litere mici latine -b


-

construcfiei (dimensiunea perpendiculara daca nu se specifica altfel) Cz>1000m factor de altitudine C(J coeficient de raspuns dinamic al constructiei Cdir factor directional

latimea vantului,

pe

directia

-Ct - C',O
- Ct,I Ctr

- Ciat
-CM -Cp - Cp,net

ocr

-c;
- Cpv - Cpq -Co -Cs

factor de sxpunsrs coeflcient aerodinamic de forta coeficient aerodinamic de forta pentru structuri sau elemente structurale fara curgere libera a aerului la capete coeficlent de portanta coeficient de frecare coeficient aerodinamic de forta pe directie transversale vantului coeficient aerodinamic de moment coeficient aerodinamic de presiune / suctiune coeficient aerodinamic de presiune rezultanta (totala) factor de rugozitate pentru viteza vantuiui factor de rugozitate pentru presiunea dinarnica a vantului factor de ratala pentru viteza vantului factor de ratala pentru presiunea dlnamica a vantului factor orografic factor de dimensiune lungimea constructiei (dimensiunea paralela la directia vantului, daca nu se speciflca altfel) excentricitatea fortei sau distanta pan a la margine frecventa adirnensionala inalvmea structurii inaltimea obstacolului inaltime de deplasare a planului de cota zero rugozitate echivalenta factor de vart lungimea unei structuri orizontale rnasa echivalenta pe unitatea de !ungime frecventa proprie a structurii in modul i de vibrafie frecventa fundamental a de vibratie in directia vantului frecventa fundarnentala de vibratie in direc~a perpendiculara

viteza cntica a vantului pentru fenomenul de desprindere a vartejurilor viteza medie a vantului - Vm valoare de vart a vitezei vantului - vp -w presiunea vantului -x distanta orizontala de la amplasament la vartul denivelarii amplitudinea maxima perpendiculara pe directia vantului pentru - Ymax viteza cntica a acestuia -Z inal~me deasupra terenului inalfime medie - Zmed -Zo lungime de rugozitate a - 4, Zi inaltime de reterinta pentru actiunea extertoara/intenoara
- Verit

vantului
- Zmax - Zmln -Zs

inaltime lnalfirne Tnaliime dinamic

maxima minima de referinta pentru determinarea al constructiei.

factorului

de raspuns

-d

-e
- fL

Majuscule greceti
- tfJ - tfJ l,x

-h
-hmed - hJepi

panta in directia vantului . forma rnodala proprie fundarnentala in dlrecua vantulul.

Lltere mici grecesti

-k -kp -I

- me .~
- nl,x - nl,y

- r,w is - is a - is - is s
d - (jJ

factor de importanta - expunere la actiunea vantului decrement logaritmic al amortizarii decrement logaritmic al arnortizaril aerodinamice decrement logaritmic al arnortizarf produse de dispozitive speciale decrement logaritmic al amortizarii structurale raportul plinurilor; coeficient de obstructie coeficient de zveltete raportul deschiderii; permeabilitatea anvelopei (lnvelisului)

vantului

- no
-p
-C1o

- qm - qp

frecventa de ovalizare probabllltate anuala de depasire valoare de reterinta a presiunii dinamice a vantului valoare medie a presiunii dinamice a vantului valoare de vart a presiunii dinamice a vantulu

- A.
- p,

-V - (}

vascozltate cinernatlca unghi de rotatie din torsiune


densitatea aerului abaterea standard a ftuctuatiilor vitezei instantanee a vantulul Tn jurul vitezei medii abaterea standard a acceleratiei constructiei Tn direcfia vantului factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri

-r
-5

raza
factor; coordonata intervalul de mediere pentru grosimea placii viteza de reterinta a vantulu viteza de referinta a vantului;

-p
- (Y v - (Ya,x

-t
- Vb

- 'If me

- 'f/

factor de reducere cu colturi rotunjite

al coeficientului

de fo'1a pentru sectiuni patrate

- 'f/ A - 'f/J.a - 'f/


s

factor

de reducere

al coeficientului

de foria

pentru

elementele

structurale cu efecte de capat factorul efectului de capat pentru cilindri circulari factor de adapostire exponentul pentru peref ~i garduri . formei modale.

rnodelata ca variabila aleatoare; componenta fluctuanta fata de medie este rnodelata ca proces aleator stationer, normal lii de medie zero. (3) Valorile medii ale vitezei ~ presiunii dinamice a vantului se determine pe baza valorilor de referinta ale acestora (descrise la punctul 2.2) !?ia rugozitatii ~i orogratiei terenului (descrise la punctul 2.3). (4) Componenta fluctuanta a vitezei vantului este reprezentata prin intensitatea turbulentei definita la punctul 2.4 ln tunctie de care se deterrnina valonle de vart ale vitezei ~ presiunii dinamice a vantului.

-S
Indici -b
- crit -e - fr -i -j -m

2.2 Valori de referinta ale vitezei i presiunii dinamice a viintu/ui


a vitezei vantului (viteza de reterinta a a vantului mediata pe 0 durata de 10 minute, deterrninata la 0 Tnaltime de 10 m, independent de directia vantului, in camp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate conventionala, 20 = 0,05 m) ~i avand 0 probabilitate de depasire lntr-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori avand intervalul mediu de recurenta de IMR = 50 ani). '(2) Aefiunea vantului este considerata onzontala ~i directionalil. In cazul exprimarii directionale, valoarea de reterinta a vitezei vamulut, 'lob se lnmulteste cu un factor directional, Cctir ce tine~ cant de distributia valarilor vltezei vantului pe diferite direc~i orizontale. In absenta unor rnasuraton dlrecnonsle ale vitezei vantului, factorul directional se considera egal cu 1,0. (3) Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului (presiunea do reterinta a vantului), QJ este valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vantului calculate cu valoarea de reterinta a vitezei vantului: de referinta

(1) Valoarea

reterinta
critic' exterior; expunere frecare interior; nurnarul modului numarul curent al ariei Tncrementale medie vart directia vfmtului perpendicular pe directia vantului directia verticala.

vantului),

ViJ este viteza caracterlstica

sau un punct al structurii

-p
-x -y -z

1.6 Combinarea actiunii vantului cu alte eaiun!


(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obtin valori caracteristice ale acfiunilor produse de vant pe cladiri si structuri. (2) Efectele pe structure ale actiunilor prod use de vant vor fi grupate cu efectele pe structura ale actiunilor permanente ~i variabile relevante pentru proiectare, Tn conformitate cu CR O. (3) Se va considera tenomenul de oboseala produs de efectele acfiunii vantului asupra structurilor cu comportare sensibita la acest tenomen.

qb

= ~ p . vg

(2.1)

In care peste densitatea aerului ce variaza In functie de altitudine, 3 temperatura, latitudine ~i anotimp. Pentru aerul standard (p=1,25 kg/m ) presiunea de reterinta (exprtmata in Pascali) este deterrninata cu retana: qb
[Pal

= 0,625 .v~ [m/s]

(2.2)

2 VITEZA VANTULUI. PRESIUNEA

DINAMICA A VANTULUI

2. 1 Elemente generale
(1) Valorile instantanee ale vitezei vantului ~i ale presiunn dinamice a vantului contin a cornponenta medie ~i a cornponenta nuctuanta tata de medie. (2) Atat viteza vantulu, cat ~i presiunea dinamica a vantului sunt model ate ca rnarirni aleatoare. Componenta medie a acestora este

(4) Valorile de reterinta ale presiunii dinamice ~a vantului In Romania sunt indicate In harta de zonare din Figura 2.1. In Tabelul A.1 din Anexa A sunt indicate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vantului pentru 337 de loealitati urbane din Romania. (5) Harta de zonare a valorllor de referinta ale presiunii dinamice a vantului din Figura 2.1 este valabila pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m. Valoarea de retertnta a presiunii-dinamice a vantului pentru un ar.nplasament atlat la 0 altitudine z mai mare de 1000 m se poate determina cu relatia (A. 1) din Anexa A. (6) Pentru zonele din sud-vestul Banatului (In care valorile de 9

alo presiunii dinamice a vantului sunt mai marisau egale cu 0.7 kPa - vezi Figura 2.1) ~i pentru zonele de munte aflate la 0 altitudine mai mare de 1000 m se recornanda utilizarea de date primare recente imegistrate de Adminstratia Nationala de Meteorologie. ANM. De asemenea, In cazul in care este necesara determinarea valorii factorului directional C1:ir se recornanda utilizarea de date primare recente de la ANM. (7) Valoarea de referinta a vitezei vantului pentru un amplasament se obtine din valoarea de referinla a presiunii dinamice a vantului corespunzatoars amplasamentului (luata din harta de zonare din Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind rela~a (A.3) din Anexa A.
Illfutilltfl
~N.t

IWOl1l1illi.in Tabelul 2.1 se prezinta c1asificarea categoriilor de teren in 1111101/0 do valoarea lungimii de rugozitate, 20.
J

111)01111 ?.1. Lungimea de rugozitate, 20, In metri, pentru diverse categorii de teren [3} 1),2) Descriereaterenului
(I

~n, m

m 1

0,003
-

0,01

"
IV

0,05 I

0,3 I 5

1,0 I 10

t*(;') Vllllltll" vitozei medii a vantului cu inaltimea deasupra IOlonuhl1 I'llIdllllO do rugozitatea sopratetei este reprezentata printr-iin 1'.1111111 "'\I,ulhllle: Vltu/ll medie a vantului, vm(z) la 0 Inaltime z deasupra i(llttllllhil duplutfll clo rugozitatea terenului ~i de viteza de reterinta a Vl\llllIltll, 11, (11'1tA n Ilia in considerare orografia amplasamentului): v~d.) C,(L)-Vb (2.3) IIIICItI (.',(/) oste factorul de rugozitate pentru viteza vantului. (:1) I nctorut de rugozitate pentru viteza vantului, cr(z) rnodeleaza IIlill'41 vllcllul modii a vantului cu inal\imea z deasupra terenului pentru IIlpllIlI C:1110tlurll de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate 20) in
uu II

o so _. roo 1[.:.:..

,50

.._.200
[

250

K.ilomdli

Figura 2.1 Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vantulu, CJo In kPa, avand IMR = 50 ani NOTA. Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vantulul se corecteazacu relata (A.1)din AnexaA 2.3 Rugozitatea terenului. Valor; medii ale vitezei i presiunii dinamice a vantului (1) Rugozitatea supratetei terenului este rnodelata aerodinamic de lungimea de rugozitate, 20. exprlmata in metri. Aceasta reprezinta 0 rnasura conventionala a rnartmii vartejurilor vantului turbulent la supratata 10

1'0 dll vltoza de reterinta n, (L)....;

vantului: pentru pentru Z ~


Z~in zmln

k, (zo

)-

In(~)
zmin )

Zo

<

Z ~ zmax

= 200 m

(2.4)

c, (z =

11

unde factorul de teren kr este dat de relatia


0,07

(2.5) k,(zo) = 0,189 ( ~ 0,05 ) Valorile 20 ~i 24nin sunt date In Tabelul 2.1. Valorile k,(20) sunt indicate in Tabelul 2.2. Tabelul 2.2. Factorii kr(20) ~i k; (20} pentru diferite categorii de teren Categoria de teren k,(20) k; (20)

ptfl/Olllllla 0 metoda aproximativa de considerare a acestui efect. (8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vantului, qm(z) la 0 deasupra terenului (tara a lua In considerare orografia mcntulul) depinde de rugozitatea terenului ~i de valoarea de presiunii dinamice a vantului, ~ i se determine cu relatia: (I/r/(z)=cf(z)-qb (2.7)
III ido c; (z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica , vnl1h II~II, II orllul in care etectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea 1111U1I1I 1\ ploolunli dinamice a vantului, qm(z) la 0 Inal~me t deasupra InlllllllllillUl dol'ormina eu relatia:

0,155 0,024

I 0,169 0,028

II 0,189 0,036

III 0,214 0,046

IV 0,233 0,054

IIlItCL)

.c~.c;(Z)qb

(2.8)

(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vanturi moderate ~i puternice (viteza medie >10 m/s) in atmosfera neutra (unde convectia termica vertical a a aerului poate fi neglijata). Dei profilul logaritmic este valabil pe toata inaltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa este recomanoata in special pe primii 200 m de la supratata terenului (reprezentand cca. 10% din inalymea stratului limita atmosferic). (5) In cazul In care orografia terenului (dealuri izolate, creste) rnareste viteza vantului cu mai mult de 5% fata de valoarea ca'culata fara considerarea etectelor orogratice (factorul orografic Co are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calcqlata cu relatia (2.3) se inmulte~te cu factorul orografic Co (vezi reI. 2.6). In Anexa Beste prezentata 0 procedure de calcul al tactorului orografic Co. Efectele orografiei pot fi neglijate daca panta medie a terenului din amonte (tata de direcfia de curgere a aerului) este mai mica de 3. Terenul din amonte poate fi considerat pana la 0 distanta egala cu de 10 ori inal\i~ea elementului orografic izolat. In cazul in care etectele orogratice nu pot fi neglijate, viteza medie a vantului, vm(z) la 0 Inaltime zdeasupra terenului se determlna cu relatla: vm(z)=coc,(z;'vb (2.6) (6) Daca cladirea/structura analizata este/va fi arnplasata in apropierea unei alte structuri care este de cel putin doua on mai Inalta decat media Inaltimilor structurilor Invecinate, atunci aceasta poate fi expusa (in functie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei vantului pentru anumite directii ale acestuia. In Anexa Beste prezentata 0 metoda de considerare a acestui etect. (7) In evaluarea vitezei medii a vantului se poate lua in considerare ~i etectul cladinlor Invecinate (amplasate la distants mici). In Anexa Beste 12

(II) , :l1ol0rul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vantului, (z) 1111" IIIIIIItin vnrln~a presiunii medii a vantului eu Inal~mea z deasupra terenului 1111/111111 ~""1111 outogori! de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate 2{)) In 111111\'" 1111 vnlonroa de reterinta a presiunii dinamice a vantului:

c;

n;(r ) jk:I'\,J{ln(~) c~(Z = Zmln)


Vltlorllo 11Iltl" III II '1 'J

pentru z_ < z s: z_ ~200m

(2:9)

pentru z :-;:; zmin

k~ (zo) pentru eele cinci eategorii de teren sunt indicate

vantu/ui.

Valori de vilrf ale vitezei i presiunii

(I) Il1lotlsltatea turbulentei vantuiui, Iv caracterizeaza tluctuafiile vlltt:llllllhllllllfll1oe a vantului In jurul vitezei medii. Intensitatea turbulentei lit 111111\11111111 / doasupra terenului se defineste ca raportul Intre abate rea 1r11111t1,d /Iv 1\ Iluctuatiilor vitezei instantanee a vantuloi, v(z,t) ~i viteza 11111,1111 /I v"nllllui ta Tnaltimea z, vm(.z): ~ v",(z) (:1) lnlonsitatea turbulentei la Inaltimea 1.(/) (2.10)

z se determine cu relatia:

V")=

I pentruz~<z<z_~200m
(2.11) pentruz:-;:;zmm 13

IJO ( 'v(z=zmm)

2,5,/n

(3)

Valorile

tacto.ului

de

proportlonalltate

j3

variaza

cu

qiz)

== cpq(z)- qm(z) = cpq(z)- ~ (z). qb


de expunere (sau combinat),

(2.17) ee(z) se defineste c; (z): ca

rugozitatea supratetei terenului (41, m) ~i pot ti considerate, independente de Inaltimea z deasupra terenului:

simplificat,

(9) Factorul

4,5"? fJ = 4,5- Q, 856 !n( zo) ~.7,5

I III II II 11I111 dlntre tactorul de ratala, Cpq(z)ii factorul de rugozitate,

(2.12)
pentru a fi utilizate In relatia

In
(2.11 ).

Tabelul

2.3 sunt date valorile

.fft

:.(z)=cpq(z)-c;(z)
I !IIIIIOIIIII

(2.18)

Var!at1a factorului de expunere este reprezentata, pentru diferite do toron, In Figura 2.2. ( 10) Tn cazul ln care etectele orografice nu pot ti neglijate, factorul

Tabelul 2.3. Valori ale lui Categoria teren de

.Jjj
I
2,74

In functie de categoria II III

de teren IV 2,12

111111"1'11111110,

G;1(z) ia In considerare

~i factorul c~ (vezi relatia 2.8) astfel:

I~.(!) c~c;(zrCpq(z)

(2.19)

0
2,74

.fft

2,66

2,35

(I I) Din relatiile (2.17) ~i (2.18), valoarea de varf a presiunii 1/11111111111I It vflntului la 0 lnaltime z deasupra terenului, qp(z) se poate 111111111 1IIIlIolic In functie de factorul de expunere, ce(z) ~i de valoarea de 111111\1\ 1\ pwulllnii dlnamice a vantulul, C1o:

,"1

(4) Valoarea de vart a vitezei vantului, vp(z) la 0 Inaltime z deasupra terenului, prod usa de ratalele vantului, se determine cu relatla:

It,d / )

cn(zr qb

(2.20)

vp(z) = cpv(zj- vm(z)

(2.13)

unde Cpy(z) este factorul de ratala pentru viteza medie a vantului. (5) Factorul de ratala pentru viteza medie a vantului, Cpv(z) la 0 lnalfirne z deasupra terenului se detineste ca raportul dintre valoarea de vart a vitezei vantului (produsa de rafalele vantului turbulent) ~i valoarea medie (mediata pe 10 minute) la Inaltimea za vitezei vantului:
CpJz)==1+g/Jz)=1+3,5!v(z)

(2.14)
recornandata este

unde

este factorul

de varf a carul valoare

g=:3,5 (6) Valoarea de vart a presiunii dinamice a vantului, qp(z) la 0 Inal~ime z deasupra terenului, produsa de ratalele vantului, se determina cu relatia: qp(z) = cpq(z)-qm(z) (2.15)
I II

~
2.0

I
2.5

(7) Factorul de ratala pentru presiunea dinarnica medie a vantului, q,q(z) la inaltimea z deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vart a presiunii dinamice a vantului (produsa de rafalele vantclui) ii valoarea medie a presiunii dinamice a vantului (orocusa de viteza medie a vantului) la Inaltimea z, respectiv:

~--+-+3.0 3.5 1.0 4.5


5.0

Factorul de expnnere,

c.(zJ ce(z)

Fig. 2.2 Factorul de expunere,

cpq(z)=1+2g!v(z)=1+7!v(z)

(2.16)

(8) Valoarea de vart a presiunii dinamice a vantului, qp(z) la 0 Inaltime z deasupra terenului po ate f exprirnata In funcne de valoarea de reterinta a presiunii dinamice a vantului, Cfo (Ia 10 m, In camp deschis teren de categoria II):

14

15

3 ACTIUNEA STRUCTURILOR

VANTULUI

ASUPRA

ClADIRILOR

$1

3. 1 Elemente generale
(1) in Capitolul 3 sunt prezentate elementele de baza 9i metodele care se utilizeaza pentru evaluarea acliunii 9i efectelor vantului asupra cladirilor 9i strueturilor curente. (2) Actiunea statica echivalenta a vantului se defineste ea fiind actiunea care, aplicata static pe cladire I structure sau pe elementele sale, produce valorile maxime asteptate ale deplasarilor ~i eforturilor induse de actiunea reala a vantului. (3) Actiunea vantului este reprezentata de presiunile produse de vant pe supratetele cladirilor ~i structurilor, sau de tortele produse de vant pe cladirt ~i strueturi. Actiunile din vant sunt actiuni variabile in timp 9i actioneaza atat direct, ea presiuni/suctiuni pe supratetele exterioare ale cladinlor ~i structurilor lnchise, cat ~i indirect pe supratetele interioare ale cladirilor ~i structurilor lnchise, din eauza porozitatii suprafetelor exterioare. Presiunile/sucfiunile pot actiona direct ~i pe supratetele interioare ale clarfirllor ~ structurilor deschise. Presiunile/sucfiunile actioneaza pe supratata constructstor rezultand forte normale pe supratetele acestora. In plus, atunci cand supratete mari ale constructiilor sunt expuse vantului, tortele de frecare orizontale ce actioneaza tangential la supratete pot avea etecte semnificative. (4) Acnunea vantulul este clasiticata ca actiune variabila tixa; actlunile din vant evaluate sub forma de presiuni/suctiuni sau forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora. (5) Actiunile din vant pe construcflile eu raspuns dinamic pe directia vantului sunt reprezentate simplifieat printr-un set de presiuni/suctiuni sau forte static echivalente care se obtin prin inmulprea valorilor de vart ale presiunilor/sucfiunile sau tortelor ce actioneaza pe constructie cu coeficientul de raspuns dinamic. (6) Haspunsul total pe direcsa vantului turbulent se determine ca suma dintre: i. componenta care actioneaza practic static, ~i ii. eomponenta rezonanta ftuctuanta, provocata de acele fluctuatii ale excitatiei turbulente avand trecventa In vecinatatea frecventelor proprii de vibratie ale structurii. Prevederile codului permit evaluarea raspunsului dinamic pe oirectla vantului produs de continutul de frecventa al vantului turbulent In rezonanta cu trecventa proprie fundamentala de vibrate pe directia vantuui. (7) Evaluarea efectelor vantului pe cladirile/structurile neuzuale ca tip, complexitate ~i dimensiuni, pe structurile cu Inal\imi (cladiri, antene)

III douohlderi (poduri) de peste 200 m, pe antenele ancorate ~i pe I'whulltlllllspondate necesita studii speciale de ingineria vantului, (U) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, hUIIIHI, ooeurt de fum ~i podori; interactiunea vant-structura produce un I nllJlIII III nurootasnc al acestora. In Capitolul 6 sunt date reguli simplificate 1"11 Iii II IWHIt/moa raspunsului aeroelastic. (U) fl1conformitate cu CR 0, construcfitle sunt Irnparfite in clase de III1IHlllllll\" oxpunore, In functie de consecintele umane ~i economice ce pili II PIClVOllCllo de un hazard natural saU/~i antropie major, precum ~i de 11111 11111 ~Uldlll'/lIn aotivitatile de raspuns post-hazard ale societatii. (10) Ponlru evaluarea actiurf vantului asupra constructiilor, I!IIII"'11i1 dmlll do lmportanta-expunere (I-IV) i se asoctaza un factor de 11111"1I"ull" oxpuners, r,w aplicat la valoarea caracteristica a acesteia. VIIIIHIIII Iltolollllill de importanta .11111 tltlllIllI Inl.lolul 3.1. - expunere,

r,w

pentru actiunile din vant

I "I fU11l1 :1 1 Vnlortle factorului de irnportanta - expunere pentru acfiunea vantuut r; Cladlri Constructll inginere~ti

r,w

,'/,/

Constructii avand tunctiuni esennals, pentru care ptllltrurea integrlta~1 pe durata unul evenlment provocat de hazard natural sau/~iantropicmajor este vllllia entru rotectia e1vila, cum sunt: (II) Spitale~i alte cladiri (a) Rezervoarede apa, I dill slstemulde sanatate, statiide tratare, epurare onre sunt dotatecu ~i pomparea apei mvleil de urgentat esentiaiepentru situa~i mbulanta~i sectii de de urgenta hlrurgie (b) Sta~ide transformare (b) Sta~ide pompieri, a energiei dli ale poliVei~i (c) Construcnispeciale [andarmenei,pareaje care cantin materiale suprateranemultietajate radioactive ~Igaraje pentru vehicule (d) Construcfiieu Ie serviciilorde urgen\a tunctiuruesentialepentru de diferite tipuri ordineapublica, (e) Statiide producere~i gestionareasituatiilorde distributiea energiei urgenta,apararea~i ~i/saucare asigura securitateana~onala serviciiesentialepentru (e) Turnuride celelalteeateooriide telecomunicatii

1,15

16

17

Clasade lmportantaexpunere

Cladiri

Constructii inginereti

n:

Cladiri

Construclii inginere,ti

1/w

cladiri mentionate aici. (d) Ch~diricare contn gaze toxice, explozivi !?i/saualte substante periculoase (e) Centre de cornunlcatn !?i/saucoordonare a sltuatlilor de urgenta (f) Adaposturi pentru situatil de urgen\a (g) Cladiri cu functiuni esentiale pentru adminisfratia publica (h) Cladiri cu funcfiuni esentiale pentru ordinea publica, gestionarea sltuatiilor de urgenta, apararea !?isecuritatea national a (i) Cladiri care adapostesc rezervoare de apa !?i/saustatii de pompare esentiate pentru situatii de urgenta 0) Cladiri avand Inaliimea totala supraterana mai mare de 45m

(f) Turnuri de control pentru activitatea aeroportuara !?inavala (g) Stalpi ai liniilor de dlstribufie 9i transport a energiei electrice !?ialte construcnl de aceeasi natura

Glasa /I

I
18

si alte dadiri de aceeasi natura Constructli care prezinta un pericol major pentru siguranta publica In cazul prabu!?irii sau avarierii qrave, cum sunt: (a) Spitale !?ialte cladiri (a) Construcf In care se depoziteaza explozivi, din sistemul de sanatate, altele decat cele din ciasa gaze toxice i aile I, cu 0 capacitate de substante periculoase (b) Rezervoare peste 100 persoane In aria total a expusa supraterane si subterane (b) $coli, licee, pentru stocare de universitati sau alte cladiri rnateriale inflamabile (gaze, lichida) din sistemul de educate, (c) Castele de apa cu 0 capacitate de peste (d) Turnuri de racre 250 persoane In aria

"1,15

Clasa de

Cladiri

constructn inginereti

importantaexpunere i alte cladiri de aceeasi natura Constructii de tip curent, care nu apartn celorlalte clase Constructn de mica importanta pentru siquranta publica, cu grad redus de ocupare i/sau de mica irnportanta econornica, construcni agricole, construcfii temporare etc.

I/w
l'ii.1
t<Hf _ Il~S

V""t "'8

Glasa /II Glasa IV

I I

1,00 1,00

(b)

""
Vj,,~ 1"'~,
~1

poZ
Vnnt

D~
\~2

3.2 Presiunea vantu/ui pe 5uprafete


(1) Presiunea/sucfiunea vantului ce actioneaza pe supratetele rigide exterioare ale cladirii /structurii se determine cu relana: we = Ytw' Cpe' qp(Ze) (3.1) unde:

~-.
Cd)

ViI

_ .,.

'f"

(e)

,11m3.1 Presiuni / sucfiunl pe supratete [3]

qp(Ze)
evaluate la cot a

este valoarea
ole;

de van

a presiunii

dinamice

a vantului

II

/III

ole este Tnal~mea de reterinta pentru presiunea exterioara (vezi Capitolul 4); Cpa este coeficientul aerodinamic de presiune/suctiune pentru supratete exterioare (vezi Capitolul 4); Ytw este factorul de irnportanta - expunere. {2) Presiunea/suctiunea vantului ce aetioneaza pe supratetele rigide interioare ale cladirii /structurii se determine cu relatia: WI = Ytw . cp; . qp(z;) (3.2)

unde: qp(.zl) este valoarea de van a presiunii dinamice a vantului evaluate la cota z: z este inaltlmea de referinta pentru presiunea interioara (vezi Capitolul 4); C1:>i este coeficientul aerodinamic de presiune/suotiune pentru suprafete interioare (vezi Capitolul 4); Ytw este factorul de importanta - expunere. (3) Presiunea rezultanta (total a) a vantului pe un element de constructie este diterenta dintre presiunile (orientate catre supratats) ~i suctiunile (orientate dinspre supratata) pe cele doua fete ale elementului; presiunile si suctiunile se iau cu semnul lor. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suctiunile cu semnul (-) (vezi Figura 3.1).

( I) 101\11din va.nt ce actioneaza asupra unei cladiri/structuri sau structural poate fi determinate tn doua moduri: 1 1:111111\1'\ ulobala utilizand coeficienfii aerodinamici de forta, sau II plllI sumarea presiunilor/suctiunilor ce actioneaza pe \11111 (1lUldo) 010 cladirii/structurii utilizand coeticieruii aerodinamici II 11l1I/IIIIO\hIlIO, (~') 10r\1I din vant se evalueaza pentru cea mai detavorabila vl\llhlhlllnta de cladire/structura. (:1) 101\n globala pe direcua vantului Fw, ce actioneaza pe ' HUi.hIlA 111111 1'"111I olement structural avand aria de reterinta Are! orlentata I)[iIj)lIlIdltlfllll pll dlroc~a vantulu', se determina cu relana generaia: I.. J't.. Gt,' C, . qp (ze) . Arer (3.3)
liP/II 11/1111 "hmllllli
III

prill

Iflliillllrliulrullvicluale

compunerea vectoriala cu relata:


el6mente

a fortelor

pentru

elementele (3.4)

I.,

n: 'Cd'

Cr'

a, (Ze)'

Arer

" 11111111110 (3.3) ~i (3.4): A,(:,,) os Ie valoarea de vart a presiunii dinamice a vantului III cotn 20; 1':'1 este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei (vezi

I .llplh,1I11
IIIUIIII

~I);
i,

oste

rl unu element 1,,1/11101111 II); 20

coeficientul aerodinamic structural, ce include

de f0rta pentru ciadire/ ~i efectele frecaril (vezi 21

Aref

vantului,

este aria de reterlnta, orientate perpendicular pe directia pentru cladiri/structun (reI. (3.3 sau elemente sale (reI. (3.4; 'Yiw este factorul de irnportanta - expunere.

,1I1I1",lnllIIlun laturii sectiunii transversale a construcfiei pIli filII ,dlolllnr pe dlrecfia vantului (vezi si pct. 4.1.8).

orientata

(cvasi)-

pe directia vantulul, Fw ce acnoneaza pe ladire/structura sau pe un element structural poate fi determinate prin ompunerea vectoriala a tortelor Fw,e, Fw,;, calculate pe baza resiunilcr/suctlunilor exterioare i interioare cu relatiile (3.5) ~i (3.6) - torte provenind din presiunile/suctiunile ce se exercita pe upratete exterioare

(4) Forta globala

;I,( Coericientul

de rsspuns dinamic a/ constiuciiel

~onaralita~

,j,,,

( I) C()oflclentul de raspuns 1II1I"IIIlwIIOII etectelor actiunii

dinamic vantulu'

al constructiei, ~ considera datorita vibrafiilor structurii

Fw,e

= Cd'

supratefe

We (Ze)'

Aret
presumile/sucfiunile ce se

(3.5) exercita
pe

- torte provenind upratete interioare

din

Fw,; =

I
supratete

Wi

(z, ) . Aref

(3.6)
aerului paralel cu

cu tortele de frecare, Frr rezultate din frecarea supratetele exterioare, calculate cu relatia (3.7):

t; ='YiwCfrqp(ze)A"
In

(3.7) I tI

retatiile (3.5), (3.6) ~i (3.7): ~ este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei (vezi Capitolul 5); We (.ze) este presiunea vantului ce actioneaza pe 0 supratata exterioara individuala la inaltimea z; W;(21) este presiunea vantulul ce actioneaza pe a supratata lntertoara individuala la inaltimea 21; Are! este aria de reterinta a supratetei individuale; c, este eoeficientul de frecare (vezi pet. 4.5); A'r este aria supratetei exterioare orientate paralel cu directla vEmtului (vezi pet. 4.5);

r~ I vIIILHlrOa coeficientului

de raspuns dinamic

, j f 'ruoodura de evaluare sirnplificata dinamic, ~ poate fi

'Yiw

este factorul de irnportanta

- expunere.

(5) Efectele generate de frecarea aerului pe supratete pot fi neglijate atunci cand aria total a a supratetelor paralele cu directia vantulu (sau putin inclinate fata de aceasta) reprezinta mai putin de % din aria totala a tuturor supratetelor exterioare perpendiculare pe directia vantulul, Efectele generate de frecarea aerului pe supratete nu vor fi neglijate pentru veriticarea la starea limita de echilibru static, ECH (vezi

eRO).
(6) Efectele de torsiune generals produse de actiunea oblica a vantului sau de rafalele necorelate ale vantului actionand pe cladiri/structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat considerand aplicarea tortei Fw cu 0 excentricitate e = b /10, unde bests

~l,4jJ.!.? Procedura

de evaluare detaliata coeficientului de raspuns dinamic, ~

" I"llullIlllln

( I) ill cCll.ul general, valoarea au rolatia:

22

23

c, =

1+2kp

"v (zs) . .[B~ 1+7/y{zs)

(3.8)

unde: z, este inal~mea de reterinta pentru determinarea coeficientului de raspuns dinamic; aceasta Inal~me se determina conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt prezentate in Fig. 3.2, z, poate fi luata ca fiind egala cu h, inaltimea structurii; , kp este factorul de vM pentru raspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului de vart, kp este dat in Capitolul 5; Iv este intensitatea turbulentei vantului definita in subcapitolul 2.4; Ei este factorul de raspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaza corelafla presiunilor din vant pe supratata constructiei (evalueaza componenta nerezonanta a raspunsului); calculul detaliat al factorului de raspunsului nerezonant, Ei este dat in Capitolul 5; Ff este factorul de raspuns rezonant, ce evalueaza efectele de amplificare dinamica a raspunsului structural prod use de continutul de frecvente al turbulentei In cvasirezonanta cu frecventa proprie fundmentala de vibratie a structurii (evalueaza componenta rezonanta a raspunsului): calculul detaliat al factorului de raspuns rezonant, Ff este dat In Capitolul 5. (2) Helafia (3.8) are la baza ipoteza ca sunt semnificative doar vibratiile structurii in direcua vantului, corespunzatoare modului propriu fundamental de vibraue.

(:1) Pontru cladiri inalte sau flexibile (Inal?mea h ~ 30 m sau !rulll/llilllt proprie de vibratie nlS 1 Hz) este necesara verificarea valorilor 1I1r1-hiIU 1110doplasarii ~i acceleratlel cladirii pe directia van~ului, prima VUIIlIl'" In Inliltlmea Z = z, l?i cea de a doua la inalpmea Z = h. In Capitolul III dllll1 0 metoda de determinare a acestor marirni de raspuns, (~) l'ontru cladiri zvelte (hid> 4) ~i pentru cosuri de fum (hid> 11'1) dl"III/Il1l in perechi sau grupate se va considera sporirea efectelor 111111111 I II Cli hmo de siajul turbulent (vezi Capitolul 6). (II) Clootele produse de siajul turbulent asupra unei cladiri sau '''''111111111111 CO" de fum pot fi, simplificat, considerate neglijabile daca eel 11111111 1IIIIIIlililro conditiile urmatoare este veriticata: dlrllllll\n dlntre doua cladiri sau cosuri de fum este de 25 ori mai 'I!!III dlll:l'lI dltnonsiunea cladirii sau a cosului amplasat in amonte fata de iI/lit \'11 1111 1:1 It IIor 0 a aerului, rnasurata perpendicular pe direcua vantului; 1t11l;l!OIl\aproprie fundarnentala de vibrane a cladirii sau a cosului {I.'!1"111 I I 11111 110 ovalueaza etectele produse de turbulenta siajului) este illill 1I1,IIHtin I Ill. . (II) I )UCla nu sunt indeplinite conditiile date la 3.4.2.2(5) este ,. Hlul;lunroa de teste in tunelul aerodinarnic. CIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE/SUCTIUNE ~I

litati (I) I vnluaroa efectelor vantului asupra supratetelor rigide ale IAiJHIIIII qlllltlllliurilor se poate face in doua modun: (i) utilizand coeticlenu iil(llllr1l1lld do prosiune I suctiune ~i (ii) utifzand coefldenti aerodinamici II! itul (~I) (:ollllclen1ii aerodinamici depind, in general, de: geometria ~i 1III,""lIlIllIlIu uonstructiel, de unghiul de atac al vantului, de categoria de It!UiI'lIl1ln 1\ Iluprafetei terenului din amplasamentul constructiel, de iiii'illllIl ""Vllolds etc. (:1) Provoderile acestui capitol se refera la determinarea ii!![!lilllllll\lIol norodinamici necesari pentru evaluarea actiunii vantului !l1111"" ullprnlotelor rigide ale cladlrilor si structurilor. In functle de 11111111111111 IIIUI cladiraa I structura pentru care este necesara evaluarea ., '1'111 IIII/(\lllIllul, coettcienni aerodinamici utllizati pot fi: cootlclonti aerodinamici de presiune/suctiune extertoara ~i , r.".(I), vozi 4.1 (4); Illlulicionti aerodinamici de presiune rezultanta (totala), Cp,neb vezi I I ((i), cooflclenti de trecare, Ctr, vezi 4.1 (6); 25

,,.,,----,_ ... .
,,/

A_~

L.-[
,. "\11\"\1\

-,<d

Zs

= 0,6

h~

zmin

z, = h, +2" ~ zmin

z, = h, +2" ~ zmin

a) structuri verticale, cladiri

b) structuri ce vloreaza c)structuri tip panou in plan orizontal, grinzi (publicitar)

Fig. 3.2. Inaltimea de reterinta Zs pentru calculul dinamic la vant al constructiilor de forma paralelipipedica [3] 24

- coetlclenu aerodinamici de torta, Ct, vezi 4.1 (7). (4) Coeficientii aerodinamici de presiune/suctiune exterioara sunt folosi\i pentru determinarea presiunii/suctiunii vantului pe supratetele rigide exterioare ale clacirilor ~ structurilor; coeficientii aerodinamici de presiune/suctiune interioara sunt tolosif pentru determinarea presiunii/suctiunil vantului pe supratetele rigide interioare ale cladirilor ~i structu riIor. Ocetlclentii aerodinamici de presiune/suctiune exterioara pot fi coeficienti globali ~i coeficienf locali. Coeficientii locali reprezinta coeflclentll aerodinamici de presiune/suctiune pentru arii expuse de 1 m2 ~ sunt folositi pentru proiectarea elementelor de dimensiuni reduse ~i a prinderilor. Coeficientii globali reprezlnta coeficientii aerodiamici de 2 presiune/suctlune pentru arii expuse de peste 10m ~i sunt folositi pentru proiectarea cladirilonstructunlor sau a elementelor acestora avand arii expuse mai mari de 10m2. Coeticientil aerodinamici de presiune/suctiune interioara ~i exterioara sunt determinaf pentru: cladiri, folosind prevederile de la 4.2, atat pentru presiunile/sucnunite interioare cat ~i pentru presiunile/suctiunile exterioare, - cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 pentru presiunilel suctiunile interioare ~i de la 4.9.1 pentru presiunile/suctiunile exterioare. (5) Coeficientii de presiune rezultanta (total a) sunt Iolosif pentru determinarea rezultantei preslunti/sucfiunii vantului pe supratetele rigide ale cladirilor/structurilor sau ale componentelor acestora. Ooeficientii de presiune/suctiune rezultanta sunt determlnati pentru: - copertine, folosind prevederile de la 4.3; - peref individuali, parapete, panouri publicitare ~i garduri folosind prevederile de la 4.4. (6) Coeficientii de frecare sunt determinaf pentru peref ~i pentru supratetele definite la 3.3 (4) ~i (5), folosind prevederile de la 4.5. (7) Coeticienti aerodinamici de torta sunt folosi1i pentru determinarea tortei globale din vant pe structure, element structural sau cornponenta, incluzand In acest efect ~i frecarea, daca aceasta nu este exclusa In mod explicit. Coeficienni aerodinamici de foria sunt determinat pentru: - panouri, folosind prevederile de la 4.4.3; - elemente structurale cu sectiunea dreptunghiulara, folosind prevederile de la 4.6; - elemente structurale CLi sectiunea eu muchii ascutite, folosind prevederile de la 4.7; . . - elemente structurale eu sectiunea poliqonala requlata, folosind prevederile de la 4.8;

1:=1

Iff

1ft

_-e",,- zone E

._.-1._._._._._.

. coo' ZOrle

I I 1 )h.lrlbutia presiunii/suctiunii vantului pentru eonsiderarea


efeetelor de torsiune [3]
11110111

"I vnlorllo pentru

Cpa

sunt date in Tabelul 4.1 :;;iFigura 4.5

26

27

4.2 CJadiri
4.2.1 Generalitaf

__ oornise

presiunea pe extradosul --.:~i~~ei

........,..
--

(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, Cpe, pentru cladiri ~i par1i individuale din cladiri depind de rnarirnea ariei expuse - A. Acestia sunt dati In tabele, pentru arii expuse, A de 1 m2 ~i 10 m2, pentru configura~i tipice de cladiri, sub notatiile Cpe,1 pentru coefloienti locali, respectiv ~,10 pentru coeficienti globali. NOTA 1: Aria expusa este acea arie a structurii prin care se transmite actiunea vantului In sectiunea considerata In calcul. , NOTA 2: Pentru aile marirni ale ariei expuse, variatia valorilor coeflcientilor aerodinamici poate Ii ob~inuta din Fig. 4.2, (2) Valorile Cpe,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse ~i ale prinderilor eu 0 arie pe element de eel mult 1 m2 (de exemplu, elemente de tatada sau de acoperis). Valorile Cpe,10 sunt folosite la proiectarea elementelor cu 0 arie pe element de eel mult 10m2 sau a structurii de rezistenta a cladirii. (3) Valorile Cpe.10 ~i CPe,1 din Tabelele 4.1-;4.5 sunt date pentru directiile ortogonale ale vantului de 0, 90 ~i 180. NOTA: Valorile din Tabelele 4.174,5 sunt aplicabile numai pentru cladiri,

I ...
'--";

1
I fI

I I

presiunea pe intra~o~ul corn'!i<&1

hn II II 4.3 - Presiuni pe cornisa acoperisului

[3] In plan

I 'llfotl

vortlcali ai cladirtlor cu forma dreptunghiulara

tPi:
,

J
_
"""" I 1

C~'1 jl

1 ~ .'.~ ~,~o...,.-----------L~------I " . 1 2.


. I . -~-

I~

-,.~

NOTA.:

'"

.'

8 i()

frill:)

(:;>El=Cl'!,! C:~=Cp>,r
ClE

+((p;"l!Ic~J)logl;:.J

Iml<A

Asim! < 10m'


A?: LOm2

=Cpi,lO

Fig. 4.2 Variatia coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara cu dimensiunile ariei expuse vantului A [3] (4) Pentru cornise, presiunea pe intradosul cornisei este egala eu presiunea corespunzatoare zonei de perete adiacent cornisei; presiunea pe extradosul cornisel este eqala cu presiunea corespunzatoare zonei adiacente de acoperis (vezi Figura 4.3).

28

29

Faladd

kal!im~de

Forma profilului presiuaii

referimta

vntiuui pe S"lIpl'afatd

W) lunole A, B, C, 0 ~i E pentru care sunt definlti coeficientii ,"dlllt111,lol do presiune/suctiune exterioara Cpe,10 !jli Cpe,l sunt date In I It/III'I 4 I, Valorile coeficientilor aerodinamici de preslune/suctiune ,",111/111\ 1;11.,1() ~I Cpe,1 sunt date in Tabelul 4.1, In functie de raportul hid . 111,1111 I"formodlare pot fi obtinute prin interpolare liniara. Valorile din II.llIllitl ,1 I pol fl aplicate ~i peretilor cladirilor cu acoperisuri cu una sau
Ii 'I'A 111111111

I nlntli tl 4 1 Vnlori ale coericlenntor aerodinamici de presiune/suctiune


in,lI ""/\ plll1lru pereiii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara in plan [3]

A
it
L

(v..l.
1)4 1,4 1,4

B
Coe 10 Cos.1 Coe10

D
Coe 1 Cue 10 Coe 1 Coel0

Coel

~ :
I II

-0,8 -0,8 -0,8

-1,1 -1,1 -1,1

-0,5 -0,5 -0,5

+0,8 +0,8 +0,7

+1,0 +1,0 +1,0

-0,7 -0,5 -0,3

'Utlllillell

I'II/ltru clMirile cu hid> 5, se evalueaza direct forta total din vant !lulu ln 4.6 - 4.8 f?i4.9.2 pentru coeficien~j aerodinarnicl de foria.

~..

d';jl

, "om.~~lIIII"iIllt>.t', . . 'l.' 'o:.~1at:uni~~"",pedirecru\imJfw.

. el.;bl;iU~,;

','.,

levane Figura 4.4lnaliimi de reterinta z, ~i profilul corespondent al presiunii vantulu: in functie de h!jli b
NOTA: Directia de actiune a vantulul este perpendiculara delimitat de h f?ib [3] pe planul

*:--,'

.'
31

30

Limita stre!l!jiuii

""'1
'Olllftllllll'll
ri

z.=h

II'

~r

WZ?vV??t2ZV;?VZZ7?/J
strea}ma CUlua sau mansardata

lnitl~imea de referinra:

z.=h
e=bsnu ?h care. este mai mica.

Figura 4.5 Notatii pentru peretii verticali [3] (3) In cazurile In care torta din vant pe structurile de cUidiri este deterrninata prin aplicarea sirnultana a coeficienfilor aerodinamici de presiune / suctiune Cpa pe zona din tata (expusa) i pe zona din spate (neexpusa) (zonele 0 i E) ale cladirii, lipsa de corelatie a presiunilor vantului lntre cele doua zone se poate considera astfel: pentru cladirile cu hid ~ 5, torta rezultanta se lnmulteste cu 1; pentru cladirile cu hid::; 1, forta rezultanta se lnmulteste cu 0,85; pentru valori intermediare ale hid, se aplica interpolarea liniara. 4.2.3 Acoperisun plate (1) Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta a este In intervalul de -50<a <50. (2) Acoperisurile vor fi Impariite In zone de expunere conform Figurii 4.6. (3) Inaltimea de reterinta pentru acopertsurile plate i acoperisurile cu streasina curba va fi considerata ca fiind h. Inal~mea de referinta pentru acoperisurile plate prevazute cu atie (cu parapete) va fi considerate ca fiind h + hp, vezi Figura 4.6 (4) Coeflcientii aerodinamici de presiune/suctiune pentru fiecare zona sunt dati In Tabelul 4.2. (5) Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic/parapet se determina utilizand prevederile de la 4.4.

T
/
HI
j

perpendiculare

b - dillle~iunea laturii pe direcjia vilntuiui

11110

I IUIHII 4.6 - Notatii pentru acoperisurile plate [3] 111111111 II 4 ;, Vltlorl ale coeficienfilor aerodinamici de presiune/suctiune xterioara pentru acopensurl plate [3]
-"

Zona F

G
Coe.l Coe.l0 Coe.l Coe.l0

H
Coe.l CoB.l0

~.10

Co. 1

-1,8 -1,6

-2,5 -2,2 -2,0 -1,8

-1,2 -1,1 -0,9 -0,8

-2,0 -1,8

-0,7 -0,7 -0,7 -0,7

-1,2 -1,2 -1,2 -1,2

Ii

0 32

-1,4 -1,2

-1,6 -1,4

+0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2.. _

33

Tip de acoperis

Zona

H I
Co. 1
Co.10

F
Co. 10 Coe 1 Co. 10

G
Co. 1 Coe 10

Coe.1

"

OfI"'$ina<\o
.IUS

viint
""""-

'!lel.\im d!
'gJ.,

Strea~ina

rlh

-1,0 -0,7 -0,5 -1,0

- 1,5 -1,2 -0,8 -1,5

-1,2 -0,8 -0,5 -1,0

-1,8 -1,4 -0,8 -1,5

-0,4 -0,3 -0,3 -0,3

Streasina la rnansarda

rlh = 0,10 rlh = 0,20 a = 300

+0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2 +0,2 -0,2

II'
(1111'11111\ Rt'JlC't81

1 lllQ"
h

-r'N'
f

,0<'

=)irude JOS

inlllfimet de referinra:

z.,=1!
T

4f.1~
G

a
450

=
=

-1,2 -1,3

-1,8 -1,9

-1,3 -1,3

-1,9 -1,9

-0,4 -0,5

J.!

11

a
600

t,
~
111'\ dm('tIR "6ntnlui ()=Oo ~
()=

iJ=bsnu2h care este mai mien b - dimensiuaea laturii perpendiculare pe directia vantului

NOTA 1. Pentru acoperisuri cu parapete sau stresini curbe In cazul valorilor intermediare ale hplh ~i rlh se poate utiliza interpolarea liniara. NOTA 2. Pentru acoperisurtle cu streaslna rnansardata se poate interpola Iiniar Intre a = 300, 45 ~i a = 60 o. Pentru a > 600 se interpoleaza liniar intre valorile pentru a = 60 ~i valorile pentru acopensurl plate cu margini drepte. NOTA 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne. NOTA 4. Pentru streasina mansardei, coeficien~ii aerodinamici de presiune exterioara sunt da~ in Tabelul 4.4a "Costicienf aerodinamici de presiunel suctiune exterioara pentru acoperisuri cu doua pante (directia vantului = 0 Zonels F ~ G, cu considerarea unghiului stresinii mansardei. NOTA 5. Pentru stresinl curbe, coeficientli aerodinamici de presiune exterioara sunt ob\inuti prin interpolare llniara in lungul curbei intre valorile pentru pereti i cele pentru acoperis. NOTA 6. Pentru stresinile de la rnansarda avand dimensiunea orizontala mai mica de el10 se vor folosi valorile corespunzatoare marginilor drepte.
0

11:00

T '"
01 fI

)",

~.II~~

'!:'

(6) Pentru acopensurile aerului 'in lungul cladirii. 4.2.4 Acoperlsuri cu


0

lungi se vor considera tortele de frecare a , hnun 4.1 Notavi pentru acoperisurile sinqura panta cu 0 sinqura panta [3]

(1) ~coperi~1 va fi Tmpartit 'in zone de expunere conform Figura 4.7. (2) Inal\imea de reterinta, z, va fi considerata egala cu h. (3) Coeficienfii aerodinamici de presiune/suctiune pentru fiecare zona sunt dati 'in Tabelul 4.3. (4) Pentru acoperlsurile lungi se vor considera tortele de frecare a aerului.

34

35

Tabel 4.3a Valori ale coeficiennlor aerodinamici de presiune/sucfiune exterioara pentru acoperisuri cu 0 singura panta [3]
Ung!1i de panta Zone pentru directia vantulul F G
Cpa.IO

It

11111 drl\llll

(:lIl1liclontll aerodinamici de presiune/suctiune pentru fiecare rnbeluI4.4. (4) "11111111 ncopensurile lungi se vor considera tortele de frecare a (I)
1~llItl\expusa

e = 0
H

a
5 15 30 45' 60 75 -1,7

Cpa.1

Cpa.IO

Cpa.1

Cpa.IO

Zone oentru directla vantului F G


Cpa.IO Cpa.1 Cpa.IO Cpo.1

e = 180
H
Cpa.1

1111111

Cpo.1

Cpa.IO

-25

-12

-2,0

-0,6

-1,2

-2,3 -2,5 -1,1 -0,6 -0,5 -05

-2,5 -2,8 -2,3 -1,3 -1,0 -10

-1,3 -1,3 -0,8 -0,5 -0,5 -0,5

-2,0 -2,0 -1,5

-0,8 -0,9 -0,8 -0,7 -0,5 -05

-1,2 -1,2

-0,9 I ,2,0 +0,2 -05 I -15 +07 +0,7 +0,7 +0,8

-0,8 I -1,5 +0,2 -0 5 I -1,5 +0,7 +0,7 +0,7 +0,8

-03 +0,2 -02 +04 +0,6 +0,7 +08

v ,

... /'" I l

pantn neexpusa
h

van_PaIlta e.!!J',
h

expusa panta neexpusa


.

r
J

(::::;;\;~""~;::;:;;:::If '" ~.q


~~~:':':~':-:A;.::'\~:':~':'.
plIIltfi negativ
~. 'h~~~"'''1''

liilil.,

.1 1'111110pOTlliv

Unghide

pl\lltii

NOTA 1. Pentru = 0 (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variaza rapid intre valorile pozitive ~i valorile negative pe panta expusa vantului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, asttel lncat sunt date atat valorile pozitive cat ~i cele negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, !ji unul cu toate valorile negative. Pe aceeasl fa~a nu este permisa considerarea sirnultana a valorilor negative ~ipozitive. NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar tntre valorile de acelasi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea. (1'1 ,1"l'qUl vlllltuiui 8= 0

, neexpusa r -.or, --rl~..."i-1,

'b

s:
e ee b snu2h

Tabel 4.3b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune/suctlune exterioara pentru acopertsurl cu 0 sinqura panta [3]
Unghi de panta Zone pentru directia vantului 8 = 90 Fios H G
Cpe,10 Cpe,1 Cpe,10 Cpe,1 Cpe,10 Cpe,1 Cpe,10

conm~ I
Cpe,1 I..J.

Fsus
Cpe,10 Cpe.1

sau dolie
J...I

1
II H

oricare este mai filed

b - dimeasiunea Iaturii perpendiculare pe directiavilntllilli

a
5 15 30 45 60 75 -2,1 -2,4 -2,1 -1,5 -1,2 -1,2 -2,6 -2,9 -2,9 -2,4 -2,0 -2,0 -2,1 -1,6 -1,3 -1,3 -1,2 -1,2 -2,4 -2,4 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -1,8 -1,9 -1,5 -1,4 -1,2 -1,2 -2,0 -2,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -0,6 -0,8 -1,0 -1,0 -1,0 -1,0 -1,2 -1,2 -1,3 -1,3 -1,3 -1,3 -0,5 -0,7 -1,2 -0,8 -1,2 -0,9 -1,2 -0,7 -1,2 -0,5

!Ll,h'r, II" V/lllluhu8= 90

, IlJl1/1\ 11 /I Nota~ii pentru acoperisuri cu doua pante [3]

4.2.5 Acoperisuri cu doua pante (1) Acoperlsel va fi Tmpartit in zone de expunere conform FigurH 4.8. (2) Inal\imea de referini~, z, va fi considerata egala cu h.

36

37

Tabel 4.4a Valori ale coeflclentilor aerodinamici

de presiune/suctiuns

~
1~~11 ~'-O 15 15

extenoara pentru acoperisurt cu doua pante [3]


Unghi de panta -450 -300 -150 _50 5 15 30 45 600 75 Zone nentru directia vantului F
Cpa.10 Cpa.1 Cpa.10

Zone oentru dire<:tia vfmtului 9 = 0 G H


Coa10 Coe 1 Cae.l0 Cru.l Cru.l0

I
-0,5 -0,5 -0,5 -0,5 -0,5

Cae. 1

e = 00
I

G
Cpa.1 Cpa.10

H
Cpa.1 Cpe.l0

J
Cpa.1 Cpa.l0 Cpa.1

1,5
11.5

-0,6 -1,1 -2,5 -2,3 -1,7 -0,9 -0,5 +0,7 +0,7 +0,7 +0,8 -2,0 -2,8 -2,5 -2,5 -0,8 -1,3 -1,2 -1,2 -0,8 -0,5

-0,6 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -0,9 -0,8 -0,6

-0,8 -0,8 -1,2 -1,2 -1,2 0 -0,3 +0,2 -0,2 +0,4 +0,6 +0,7 +0,8

-0,7 -0,6 -0,5 +0,2 -0,6 -0,6 -0,4 0 -0,4 -0,2 0 -0,2 -0,2

-1,0 -0,8 -0,7 +0,2 -0,6 +0,2 -0,6 -1,0 0 -0,5

-1,5 -1,4 -1,2

-1,3 -1,4 -1,4 -1,2 -1,2

-2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0

-0,6 -0,8 -0,9 -0,8 -0,8

-1,2 -1,2 -1,2 -1,0 -1,0

IIl\l'IIporl~uri cu patru pante


( 1) 1\1 111111/ 1"111 va fi impa~it
in zone conform Figurii 4.9.

+0,2 -1,5

-2,0

+0,2 -1,5 +0,7 +0,7 +0,7 +0,8

-1,5

-1,5

(.') IIIAlllrnclI1do referinta, z, va fi considerate egala cu h. I II I .lIlIlIdnnlli aerodinamici de preshme/suctiune pentru fiecare u ll dre\1 III Illholul 4.5. ) l'I1I1I1III\COperi~urilelungi se vor considera tortele de frecare.

a
-0,3 -0,3 -0,3

"

Di . .' recpa
~~ui,L~
0:; ,90

/--~
-------- - --h

,;: J

.;'7

NOTA 1. Pentru e = 0 presiunea variaza rapid tntre valorile pozitive ~i valorile negative pe panta expusa vantului pentru un unghi de pant a a de la +5 la +45, astfel tncat sunt date atat valorile pozitlve cat ~i eele negative. Pentru aeeste acoperisuri, trebuie considerate patru eazuri de expunere unde cele mai mari sau eele mai miei valori ale tuturor zonelor F, G i H sunt combinate cu cele mai mari sau eele mai mici valori din zonele I ~i J. Pe aceeasi fa~a expusa nu este permisa eonsiderarea simultana a valorilor negative ~i pozitive. NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar tntre valorile de acelas' semn. (Pentru unghiurile de panta intre a = +5 ~i a = _50 nu se interpoleaza valorile, ci se utilizeaza datele pentru acopensurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

e=bsou2h oricare esre mai lllicf\ b - dimensiunea laturii perpeadiculare pe direcua vdntului

//.T.r;F77

/1

Itti10

T
i

,,---~--~
!toilO ~C:-l"-: -----:/1/
OJ

~ M.~

,",. j

'..' I01I10

I Tabelul
Unghi de panta a -450 -300 -15 -5 50

4.4b

Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune/suctiune exterioara pentru acoperisuri cu doua pante [3]
F Zone pentru directia vantulul G H
Coa 1 COB 10 Cne 1 Co. 10

~
0\/ (Ii"'-I'.
VllHhlllli

II van>" ~'!:';"~K.j I -------.. I / ,"41 ~,,,::~;J_.._~...._. __."..".:to J I 1


&'4" 0=90' ),. <>110 G: H . . I i<-<o/nfl0

I~...."

"f

Io-----tl

En

B= 00 acoperlsurl

(b) directia vanmlui B = 90

e = 00
I
Coe.1 Coe 10 Co. 1

IcllHil 4.9 Notatii pentru


-1,2 -1,2 -1,2 -1,2

cu patru pante

[3]

Coal0

38

-1,4 -1,5 -1,9 -1,8 -1,6

-2,0 -2,1 -2,5 -2,5 -2,2

-1,2 -1,2 -1,2 -1,2 -1,3

-2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0

-1,0 -1,0 -0,8 -0,7 -0,7

-1,3 -1,3 -1,2 -1,2 -1,2

-0,9 -0,9 -0,8 -0,6 -0,6

39

Tabel 4.5 Valori ale coeticientilor aerodinamici de presiune/suctiune exterioara pentru acoperisuri cu patru pante [3]
Unghiull de F

considerata ca fiind Tnaltimea

pama
a. cereu

ZOOQ!?QrtriJ-dirOOiavantullli9=O's!6=90 I I J I K
t

-------

__

---r-M

e=o~ I
a"

C",'IO

I c, .I1 c..tO I

C~ ,

C. lO

I c,\ I Cu,\\! I

C ,1

C lO

I c,. l I c ,w I

C".1

I Cu.'O I

C",1

C.

I"

C. l

C,.,1O

C~t.l

~e~~.
5' 15' 30' 45' 60' W -17 .2.5 -1.2 0 08 t02 -05'0.7 tg.7 .01 '0.8 -1.5 15 -2.0 0.6 0 OJ .02 -1.2 03 . . .05 ' .0.4 t3.6 .07 .0.8 .0.3 .03 .0.3 06 '. .101.15 .... -0.71-1.2 .0.6 06 0.6 -06 . .12 '.2.0 -0.5 -0.3 03 0.3 -12 .... .1.4 -1.4 .1.3 -1.2 .1,2 -20 .2.0 .2,0 2.0 -20 -2.0 .06 .0.6 .0,8 0.8 .12 .1.2 .1,2 .1,2 -04 . .0.3 .0.2 -0.2 -0 0.2 ..":"''" " 1' " ',',

I ','.,' "

O,Il 0;.. <,


"~'~ " " ',,, I '"~. __

0,.6 <!,.
I '" . ~ ""'''-'... "''',
'v

0.1:1 c.
I

-0.9 .2.0 f1l2 .05tO515 tgl

'0", ...
, "', '-.. -"

to

~!

~'~'~'~~~\~""~-0~'~~~~0,,~~~_1 .
II u..

I
h

-os

tOI

-0.4 -0.4

NOTA 1. Pentru = 0, presiunea variaza rapid intre valorile pozitlve ~i valorile negative pe panta expusa vmtului pentru un unghi de pant a a de la +5 la +45, astfel incat sunt date atat valorile pozitive cat ~i cele negative. Pentru aceste acoperisurl, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, si unul cu toate valorile negative. Pe aceeasi fa~a nu este permisa considerarea simultana a valorilor negative ~i pozitive. NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar intre valorile de acelasi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea. NOTA 3, Valorile coeficientilor aerodlnamici de presiune/suctiune se vor determina in functle de unghiul pantei expuse vantului.

<~//</0:>::/'//,/ :/ .. ,,/ ?1
II ,~,

[E >~r" /~~><.~-L ,I;; /'.y;~>" ---:' ~n


~ /J~'-;]'/

-OA

-OA

-OA

+:1:..-;1/ t;7'/

'///'~////::(/.,/
filii
, " //,,/ ,/ ,/

;/ <,A",-"'/;">~L,.."/"'7/A-.,- .:;f///
,I ./ ,/ /

.. -;11

0,11 c.. 0,('; s. ,./1 -?"/!,./ t..,.01"/

!},a

./

~// // /',/ -; J</ /' ~/',/

~-1
~"

4.2.7 Acoperisur] cu mai multe deschideri (1) Valorile coeticientilor aerodinamici de presiune/suctiune pentru dlrectiite vantului 0, 90 ~i 180 pentru fiecare deschidere a unui acoperis cu mai multe deschideri pot fi calculate in functie de valoarea coeficientului aerodinamic de presiune/suctlune a tiecarei deschideri individuale. Coeficientii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru directiile vantului 0, 90 ~i 180 pentru fiecare deschidere se calculeaza; - din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperieurile cu 0 pants, odifica\i pentru pozifia lor ln concordanta cu Figura 4.10 a ~i b; - din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperisurile cu doua ante pentru a < 0, modlficati pentru pozitia lor in concordanta cu Figura .10c~id. (2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusa antului, Zonele H ~i I sunt considerate pentru fiecare deschidere a coperisului multiplu. 40

"" //,~
I

.r '-

C",

0.6 o.;
/?'./....,.

/ //// ,/ ,/ / ,-' ~ /.'L::.L.J_L __ / r'. L.L_LL.:_L.L.


/ ~ / L....L /_1 /./. .. F r

/' '1""//.,./ ''/ //, /' ///

_/-7 / ~~ ./

0.6 c,.., O.G. c, A-"'>.../ -,,,-"".~

--~_

'1
f,

. __ ~

-ij
Q.

t:""

o,U

c.-.
/' ,/

O.Q CU

''".,.-10-.(''>7''''';r,:( "'/.' / 7Y/ /' / /Y/. /


,I. // I' ///

r"//rj /"

~>--.::!'~ // /~//// '//->


,//'7'" //
..l .

016

Cpo

---0[E
~

/'

&

lonfiourava iorodlnarnic onflgura{ia I}I ceilal{i

b) trebuie considerate doua cazuri In functie de de presiune/suctune Cpa de pe primul acoperis . c primul ~i ultimul Cpa sunt Cpa ai acoperisulul cu 0 Cpa sunt Cpe ai acopensului cu doua pante.

I Itlt"

II '1.

I() NOloll! pentru acoperlsuri cu mai multe deschideri [3] 41

4.2.8 Acoperisuri cilindrice ~i cupole (1) t\coperi~ul va fi Impartit in zone conform Fig.4.11 ~i Fig.4.12. (2) Inaltimea de reterinta z, va fi considerata ca fiind: z, = h + f. (3) Valorile Cp9,lO ~i Cp9,l pentru diferite zone sunt date in Figurile 4.11 ~i 4.12.

~~II-_\I
r:
i.

." I'

--+-

.....a..e r I-I-f-IL

I~

SJCpe'1ot~
0,8 0,6 I 0,41

_8.
~

,C

_],
h

Cl".10 este constant in lnngnl fioP.!'.Anti plat!

I ~

I
I
I ,I

I
I
~

I
1::..--

L l ,

-~ ...

~ ~

" >(

'I ~.}

C(hfd=O) 9,5 fld

.__-. --

~~~~~! ,/:!
...... -1.r-- J
I }

Y==LC(hfIP-O,5)

---::::::::::::t:= B(tII d=O'


.

0,2
0"
,5
I

8(hld;:::O,5)

fld
!1\ 1\ III Illilu constant de-a lungul areelor de cere, intersecnllor de liuh" 1111111111111 pe dlrecfia vantului; intr-o prima aproximare '1>e,10 poate '"' I"It' lilllllpuhllon Uniara intre valorile in A, 8 ~i C de-a lungul arcelor ii11I I II ditllo\in vAntului. In acelasi mod se pot obtine, prin interpolare , liill II I.', vllimilo lui '1>e,10 in A daca < hid < 1 ~i in B sau C daca 0,<

-0,21
-0,4

1 /.
I

I I I

Ii...
: I , ~.,

-O,61,'i
-0,8 -1,0

~----=I',!
I"

-1,2 I

1---

I ~j VitI! 11110 cooficientilor aerodinamici de presiune/suctiune III pllllln! acoperisurile cupole cu forma circulara In plan [3] ) (llllllldull\1i aerodinamici de presiune/sucnune pentru pere~ii II illlllll\ druplunghiulara In plan ~i pentru acoperis cilindric se lIillll III cnntormltate cu pet. 4.2.2.

,t'JOTA.In zona A, pentru 0 < hid < 0,5, Cpa,10se obtine prin interpolare llniara. In zona A, pentru 0,2 S fld S 0,3 ~i hid ~ 0,5 se vor eonsidera doua valori pentru '1>e,lO; diagrama nu este aplicabila pentru acoperisuri plate. Figura 4.11 Valorile coeflclentilor aerodinamici de presiune/suctiune exterioara Cpe,lO pentru acoperisurile cilindrice cu forma dreptunghiulara In plan [3] 42

IUlI/o Interioare ~ cele exterioare sunt considerate ca "I'~I limp (simultan). Pentru fiecare cornbinafie posibila de lIfi VI I i" till ollfgoro a aerului, se va considera cea mai detavorabila 11111111\/11 till pllmilini interioare ~iexterioare. 43

(2) Coeficientul aerodinamic de presiune/suctiune interioara, Cpi, depinde de marimea iidistributia golurilor In anvelopa cladlrii. Daca pe eel putin doua pa'1i ale cladirii (tatade sau acoperis) aria totaia a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei parii, actiunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din aeest subcapitol, ci cu ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 ;;i 4.4. Nota. Golurile unei ciadiri se refera la golurile mici (cum ar fi: ferestre deschise, ventilatii, cosuri de fum etc.) $i la permeabilitateade fond (ce include scurgereaaerului in jurul u$ilor,ferestrelor,echipamentelor tehnice $i a anvelopei clc'1dirii). Permeabilitateade fond este, uzual, intre 0,01% $i 0,1% din supratata fetei considerate. (4) Olatura a cladirii poate 1i considerata dorninanta atunei cand aria golurilor pe aeea latura este de eel putin doua ori mai mare decat aria golurilor ;;i deschiderilor de pe toate eelelaite laturi ale cladirii considerate. (5) Pentru 0 cladire eu 0 latura dominanta, presiunea interioara se va lua ea procent din presiunea exterioara ce actioneaza la nivelul golurilor de pe latura dominanta. Se vor utiliza valorile date de relatiile (4.1) ;;i (4.2). Cand aria golurilor pe 0 tatura dorninanta este de doua ori mai mare decat aria golurilor ;;i deschiderilor de pe celelalte laturi ale eladirii considerate, atunci Cpi= O,75'Cpe (4.1) cand aria golurilor pe 0 tatura dominanta este de eel putin trei ori mai mare decat aria golurilor ;;i deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii eonsiderate,atunci Cpi = 0,90 . Cpa (4.2) unde Cpe este valoarea coeficientului aerodinamie de presiune/suctiune exterioara la nivelul golurilor de pe latura dominanta. Cand aeeste goluri sunt amplasate in zone eu valori diferite ale presiunii exterioare, se va folosi un coeficient Cpa mediu ponderat cu aria. Cand aria golurilor pe 0 latura dorninanta este lntre de 2 ori 9i de 3 ori mai mare decat aria golurilor 9i deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii se poate folosi interpolarea hnlara pentru calcularea lui Cpl. (6) Pentru cladiri fara 0 latura dorninanta, coe1icientul aerodinamie de presiune/suctiune lnterioara Cpi este dat In Figura 4.13 ~i este in functie de raportul dintre Inaltimea ~i latimea cladirf hid, 9i de raportul golurilor /..I pentru fiecare direcye a vantului e, ce se determine eu relatia (4.3): I ariilor go/uri/or unde cpe este negativ sau zero
~=
--

- ==-

hld:5:0,25

~~=~
-

~~ ~~~~

-=":'-~

1"/(("> 1,0
~ ~
-1-~

'--

f::::::t-.. ........
..........

r-,

...... .......

'to...

r--....
0.9

0,

0,6

0.7

0,8

p,

i.111211.;/111111 uorodinamici de presiune/suctiune interioara,


pontru goluri uniform distribuite [3]

Cpi

1,0 se poate tolost

I ariifor

tuturor go/uri/or

~~

',.,
44

(4.5) 45

Tnaltimea de referinta 21 este egala cu inaltimea structurii. 4.2.10 Presiunea pe peretl exteriori sau pe acoperisuri cu mai multe straturi de inchidere (1) In cazul perefilor exteriori sau acoperisurilor cu mai mult de un strat de inchidere, torta din vant este calculate separat pentru fiecare strat de inchidere. (2) Permeabilitatea m a invelitorii este deflnita ca raport dintre suma ariei golurilor !?iaria total a a invelitorii. 0 invelitoare este definite ca impermeabfa daca valoarea m este mai mica decat 0,1%. (3) ln cazul in care un strat de inchidere este permeabil, atunci Iorta din vant pe stratul impermeabil se va calcula ca diferenta dintre presiunile extenoara ~i mterioara, asa cum este descris la punctul 3.2 (3). Daca mai multe straturi sunt permeabile, atunci forta din vant pe fiecare strat depinde de: - rigiditatea relativa a straturilor; - presiunile exterioare ~i interioare; - distanta dintre straturi. Presiunea vantului pe stratul cel mai rigid va fi calculata ca diferenta dintre presiunile exterioara ~i interioara, Pentru cazurile in care clrculatia aerului Intre straturile invelitorii este lnchisa (Figura 4.14(a)) ~i cistanta llbera dintre straturi este mai mica de 100 mm (materialul pentru izolarea termica este incius in unul dintre straturi, ~i cand nu este posibila circulatia aerului prin izolatie), se recomanda aplicarea urmatoarele reguli: - pentru perev ~i acopensuri cu 0 distrtbutle uniforma a golurilor, ce au strat impermeabil la interior !?i strat permeabil la exterior, torta din vant pe stratul exterior poate fi calculate cu Cp,nel = (2/3)'Cpe pentru presiune ii Cp,nel = (1/3)'Cpe pentru suctiune. Forta din vant pe stratul interior poate fi calculate cu Cp,nel = Cpa - Cpi; - pentru pereti !?iacoperisuri cu un strat impermeabil la interior ii un strat impermeabil mai rigid la exterior, Iorta din vant pe stratul exterior poate fi calculate cu Cp,nel = Cpe - Cpi; - pentru pereti !?iacoperisuri cu au strat permeabil la interior !?icu o distributie unitorma a golurilor !?iun strat impermeabil la exterior, torta din vant pe stratul exterior poate fi calculate cu Cp,nel = Cpe- Cpi.Forta din vant pe stratul interior poate fi calculata cu Cp,nel = 1/3'Cpi; - pentru pereti ~i acoperisuri cu un strat impermeabilla exterior !?i un strat impermeabil mai rigid la interior, torta din vant pe stratul exterior poate fi caiculata cu Cp,nel = Cpe. FoJ1a din vant pe stratul interior peate fi calculata cu Cp,nel= Cpa - Cpi.

It) IIIUlillnu sunt aplicabile daca gurile de aer permit circuiatla 111111 tI~ AUI /lpto ntto laturi ale ciadirii decat latura pe care este situat 1111111111-1 14(b)).

i~------------------------

IIll1llitJflstratului de aer este lnchisa

r-------------------------

i
I i
i i i I i

I i

IIIIIlIllIn stratului de aer este deschisa colt pentru pereti exteriori cu mai multe straturi [3]

'pull/nolo sunt acoperlsuri ale construcnuor care nu au illlI,.ln purmanente, de exemplu statii de benzina, hangare fflt/III do blocare a aerului de sub 0 copertina este ararat In Cill/lt" dopinde de coeficientul de obstrucne cp, care S6 IUnd Inporlul dintre aria posibilelor obstruent de sub copertina "" nn/,nrllna, ambele arii fiind normale la directia vantului (cp = '''''''~I'II!11111 1111111 copertine ce acopera un spatiu gol, ~i cp = 1 . ,' 'w1I11$ ,IIlnl r:nportine ce acopera un spatlu blocat total (dar care nu '11,., 1111:1111;1\)). Vnlllillu coeflclentilor aerodinamici globali de forta, q, i valorile """lh~'.i'\llo' 11II1IIdinAmicide presiune rezultanta Cp,ne!.sunt date Tn '" 11.0, '" ISI 4.8 pentru cp = 0 ~i cp = 1; aceste valori iau in IIHI.IIIUIIII(! (l1c1l:1I11 combinat al vantulu: actionand atat pe extradosul cat ii IOOtl1 coportinei, pentru toate directiile vantului. Valorile hlltHI!H!!IUiroJII' olllin prin interpolare tiniara, (11) hi nprllolo pozitie' de obstructie maxima (fata de directia 1/1) Ill! Iltill/BH/li valorile Cp,nel pentru cp = O.

46

47

(5) Coeficientll aerodinamici globali de forta sunt tolositl pentru a determina torta rezultanta. Coeficientii aerodinamici de presiune rezultanta sunt folosltl pentru a determina presiunea local a maxima pentru to ate dlroo\iile vantului ~i se utilizsaza pentru proiectarea elementelor ncoporleulut ~i a dispozitivelor de fixare ale aeestuia.

flclen~lor aerodinamici globali de forta, Cr ~i de , Op,nal pentru copertine cu 0 singura panta [3]
!.:oeficienfi de presiune rezultanta,
C'p,""

...

~.~~

---_ --------.
..
+---'"

-----~---..,
T!77T117?7rP
. . _, ,,~ .?7771/?;''?;

f:l

...

)];~;

...777/:1)7

~i-~J]
C<li10 <1110'1
d

-+--~--t

------------- ... -,-~------ .


_____ -0:....:...--+

<1'1
'I) ~ pI rtru
pili

77777.177777TT}'77.l;77T/"/I77777T/7T/7TTn

Copertina ee acopera un spatiu liber (q>=0)

:77;;~lh5d,ml7

Coeflcienti globali torta, o + 0,2

de

Zona A + 0,5 - 0,6 - 1,5 +0,8 - 1,1 - 1,6 + 1,2 - 1,5 - 1,6 +1,4 - 1,8 - 1,6

ZonaB + 1,8 - 1,3 - 1,8 + 2,1 - 1,7 - 2,2 + 2,4 - 2,0 - 2,6 +2,7 -2,4 - 2,9 + 2,9 - 2,8 - 2,9
+ 3,1

Zona C + 1,1 - 1,4 - 2,2 + 1,3 - 1,8 - 2,5 + 1,6 - 2,1 2,7 + 1,8 - 2,5 - 3,0
+ 2,1

uru

0,5 - 1,3 +0,4

Copertina blocata de bunurile depozitate Tn zona sa (<p=1)

pl1' itru
pili Itru

Figura 4.15 Curgerea aerului in zona unei copertine [3] (6) Copertinele se proiecteaza pentru urrnatoarele cazuri de incarcari, astfel: - pentru eopertine cu 0 sinqura panta (Tabelul 4.6), lncarcarea se va aplica Tn centrul de presiune situ at la d/4 (d = dimensiunea corespunzatoare directiei vantului, Figura 4.16); - pentru copertine cu doua pante (Tabelul 4.7), incarcarea se va apliea Tn centrul de presiune situat in eentrul fiecarei pante (Figura 4.17); tn plus, 0 copertina cu doua pante trebuie sa fie capabila sa poata prelua o snuane de tncarcare In care una dintre pante preia incarcarea maxima, iar cealalta pant a este nelncarcata; - pentru copertine cu doua pante repetitive, fiecare deschidere va fi calculata prin aplicarea factorilor de reducere IJImc din Tabelul 4.8, la valorile coeticienulor aerodinamici de presiune rezultanta Cp,neldinTabeluI4.7: Pentru copertine cu doua straturi de Tnchidere, tncercarea pe stratul impermeabil ~i dispozitivele lui de fixare se va calcula cu Cp,nel iar pentru stratul permeabil ~i dispozitivele lui de fixare cu 1/3 Cp,nel. (7) ?e vor considera ~i tortele de frecare a aerului (vezi 4.5). (8) Inaltimea de reterinta, z, va fi considerate eqala cu h, asa cum este aratat in Figurile 4.16 ~i 4.17.

1"1' ItrlJ 0,7


fUll

il'll 1,4

I"" tru
pili

+ 0,5 - 0,9 1,4 +0,7 - 1,1 - 1,4 + 0,8 1,3 - 1,4


+ 1,0

tru

pUI llU
pili

lru

pUrl Iru
pUll Iru
fllJll Iru

+ 1,7
- 2,2 - 1,6
+ 2,0

JlUrl tru pOll Iru

- 2,9 - 3,0
+ 2,3

PO'! tru
48

49

Co?fu:'elI!' de presiune rezultanta, cp.

~ t__: j.
1,

___ .i

-J]

1
ZonaC

Vltlorlilio

coeficientllor

1[11111 1IIIIIIfrtllt~, Cp,nel pentru copertine

aerodinamici globali de torta, q !?i de cu 0 sinqura panta [3] Coeficlenf de presiune rezultanta,
G>.nel
0

d:l0 d

<il10

1-1

!
o
A

Panta copertinei a

Coeficientul de obstructie, q>

Coeficienti globali de torta, Q - 1,6 - 1,4 + 1,2 - 1,8 - 1,4

Zona A

Zona B

ta
1---1
d/~
d

hl1a

r-<XIIO

dilOl-1

J
b

pentru pentru 30

- 2,6 - 1,5 + 2,2 - 3,0 - 1,5

- 3,2 - 2,5 + 3,2 - 3,8 - 2,2

- 3,2 - 2,8 +2,4 - 3,6

1111
ICfl Il~

Coeficientl globali de torta, Q + 0,7 - 0,7 - 1,3 + 0,5

Zona A

Zona B

ZonaC

Zona D

+ 0,8 - 0,9 - 1,5 + 0,6 - 0,8 - 1,6 + 0,6 - 0,8 - 1,6 + 0,5 - 0,7 - 1,5 + 0,6 - 0,6 - 1,3

+ 1,6 - 1,3 - 2,4 + 1,5 - 1,3 - 2,7 + 1,4 - 1,3 - 2,7 + 1,5 - 1,3 - 2,4 + 1,8 - 1,4 - 2,0

+ 0,6 - 1,6 - 2,4 + 0,7 - 1,6 - 2,6 + 0,8 - 1,5 - 2,6 + 0,8 - 1,6 -2,4 + 1,3 - 1,4 - 1,8

+ 1,7 - 0,6 - 0,6 + 1,4 - 0,6 - 0,6 + 1,1 - 0,6 - 0,6 + 0,8 - 0,6 - 0,6 + 0,4 - 1,1 - 1,5 51

Maxim.

pentru pentru pentru

itru
uru
-2,7 ICD

nru uru

- 0,6 - 1,4 +0,4

---+

-:--I---~

c,
~

>0

~~

-------j:!!1
h
Cf>

..

ICD

-Cf<O. CU 0 singura

nru

- 0,6 - 1,4 + 0,3

tru
Iq>

si~O
r:t/4 h Figura 4.16 Pozifla centrului

tru tru

- 0,5 - 1,3 + 0,3

--

77

hI

~7~

I(j)

777777

tru Iru

- 0,6 - 1,3

presiunilor pentru 0 copertina pants [3]

50

Coeficienti de presiune rezultanta,


Cp,nel

I
C A

r
! ;
f;J
A C

briO

r&IO
Panta copertinei

r;y

01'10

d1101
+1,4 - 1,4 - 1,8 + 1,4 -1,4 - 1,6
+ 1,5

J
b

I IIIII"'tnAtIlH pe fiecare pant a a copertinelor cu mai multe II (lltul '~I\lura 4.18) se deterrnina prin aplicarea factorifor de ' . M' II'"., tlllliltl r abelul 4.8, fa valorile coeflcientilor globali de forta ii 1"""h~""ll1l1t do proslune rezultanta corespunzatori copertinelor izolate
III

---\------~>O

--------+-~>o

a
+ 10

Coefieientul de obstruetie, (j) Maxim, pentru oriee q> Minim, pentru


!p=o

Coeficienf globali deforta,Q + 0,4 - 0,7 - 1,3 +0,4 - 0,8 - 1,3 + 0,6 - 0,9 - 1,3 + 0,7 - 1,0 - 1,3 + 0,9 - 1,0 - 1,3

Zona A + 0,7 - 0,7 - 1,3 + 0,9 - 0,9 - 1,3 + 1,1 - 1,2 - 1,4 + 1,2 - 1,4 - 1,4 + 1,3 - 1,4 - 1,4

Zona B + 1,8 - 1,5 - 2,0 + 1,9 - 1,7 - 2,2 + 1,9 - 1,8 -2,2 + 1,9 - 1,9 - 2,0 + 1,9
- 1,9 -1,8

ZonaC

Zona 0 +0,4 - 1,4 - 1,8 +0,4 - 1,8 - 2,1 +0,4 - 2,0 - 2,1 + 0,5 - 2,0 - 2,0
+ 0,7

:t"""""""
,
I , ',. u

Minim, pentru
!p=1

+ 15

Maxim, pentru oriee Ql Minim, pentru


Ql=O

:L ,~~ ~" "" :1",,,'" :f~:",

:l""""",

-------+-

+ 20

+ 25

+ 30

Minim, pentru 1 Maxim, pentru oriee Ql Minim, pentru q>=0 Minim, pentru q>= 1 Maxim, . pentru oriee Ql Minim, pentru q>=0 Minim, pentru cp= 1 Maxim, pentru criee cp Minim, pentru
Ql = Ql=O

- 1,4 - 1,6 + 1,6 - 1,4 - 1,5 + 1,6 - 1,4 - 1,4

i~,:l~

i~,:1'~'
J;j,},];}});},

- 2,0 - 2,0

"ll/l(la centrului presiunilor pentru copertinele cu doua pante [3)

Minim, pentru q> =1

NOTA. Semnul + indica 0 actiune rezultanta descendenta a vantului Semnul - indica 0 actune rezultanta ascendenta a vantulu',

52

53

t:

Tabelul4.8

Valori ale factorilor de reducere, lfJmc pentru copertine cu mai multe deschideri [3] Factorii ttJmc pentru orice coeficient pentru coeficlenf de pentru coetlclenf de forte (aplica~ forta (aplica~ acfiunii ac~iunii descendente) $i ascendente) $i coeticienu de coeficienti de presiune oresiune 1,0 0,8 0,9 0,7 0,7 0,7
I
I

II" V 11111II Hie

coeficientului

de obstructie

(vezi 4.4(1)). Aceste

'''''lillie! unol direcfil de actiune oblice a vantului In cazul peretelui


'\ (villi

lI,u"11i

Numar deschideri

Pozifia

Iluum 4.19) ~i corespund, In cazul peretelui cu colt, celor Indicate in Figura 4.19. Aria de reterinta este in IlIlullillalala. 111t11 !;!Iorlolenti de obstructie intra 0,8 ii 1 se poate interpola
tlJlllIlO

1 2
3

Deschidere de capat A doua deschidere A treia ;;i urmatoarele deschideri

V'IIIlIII" ooeficientllor aerodinamici de presiune rezultanta, plJl1tru peref verticali izolaf !jii parapete [3}
, iURI",INllf

Cp,nel

Zona IIh:;; 3 IIh =5 IIh? 10 IJrl de lungime?H I~uri

;;/777.7/?)7/;;/.I/}?>7.7./.77;;7?/?/;

I
I I

2.3 2.9 3.4 2.1 1.2 ngimea coltului este intre 0,0

1.2 1.4 1.2 1.4 1,8 1.2 1.2 1.7 2.1 1.4 1.2 1.8 1.2 1.2 1.2 $i h poate fi tolosita

Figura 4.18 Copertine cu mai multe deschideri [3] 4.4 Peret; ;zo/ati, parapete, garduri i panouri publicitare (1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta Cp, net pentru peref ~i parapete izolati(te) depind de coeficientul de obstructie, cpo Pentru peretii plini, <p = 1; pentru peretii care sunt 80% plini (peref care au 20 % goluri), tp = 0.8. Peretii ~i gardurile care au coeficientul de obstructie <p s 0.8 trebuiesc considerati ca elemente zabrelite plane, in concordanta cu 4.11. . Aria de referinta este in ambele cazuri considerate aria totala Pentru parapete ~i bariere de zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D. 4.4.1 Pereti verticali izolati ~i parapete

I I
I

de reterinta pentru pereti verticali este eqala cu z, ==

e
pentru I::; 4h
'.m\-<IIO,3h

2h

r
c

41)

(1) Pentru pereti verticaii ~i parapete izolati(te), valorile coeftclentilor aerodinamici de presiune rezultanta Cp,nelo sunt specificate pentru zone A, 8, C ~i D, conform Figurii 4.19. Valorile coeflcientilor aerodinamici de presiune rezultanta, Cp,net pentru pereti verticali ~i parapete izolati(te) sunt specificate in Tabelul 4.9

~.-

IHaE
e

.,

I~
55

54

rOr 0,3
I'

pentru I::; 2h
h r2h

"

B~l
.e Unghiul de atac al viintnlui

-I

~,

I;J

~,=
Cu coli

'00

x/h

o.

20

HraeoJ~

!I , n(ilorul de ecranare, !lis pentru peref izolati ij>igarduri pentru valori ale lui q> Tntre 0,8 ~i 1,0 [3J

Figura 4.19 Notafil pentru peref verticali izola~ ij>iparapete [3] 4.4.2 Factori de ecranare pentru pereti ~i garduri (1) Daca pe direcfia vantului exista pereti sau garduri care au 0 Tnaltime egala sau mai mare decat peretele sau gardul de 'inaltime h, pentru obtinerea coeficientului aerodinamic de presiune rezultanta se va folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de ecranare, !lis depinde de distanta dintre perefi, x ~i de valoarea coeficientului de obstructie, qJ aperetelui sau panoului situat In amonte fata de directia de curgere a aerului. Valorile !lis sunt reprezentate ln Figura 4.20. Coeficientul aerodinamic de presiune rezultanta pentru peretele ecranat Cp,nel,s este dat de expresia: Cp,nel,s = IjJs. cp,net (4.6) (2) Factorul de ecranare nu se aplica Tn zonele de capat pe 0 distanta eqala cu h masurata de la extremitatea libera a peretelui. 4.4.3 Panouri publicitare Pentru panourile publicitare amplasate la 0 Tnaltime zg (rnasurata de la supratata terenului) mai mare decat h/4 (vezi Figura 4.21), coeficientul aerodinamic de fol1a are valoarea: Gf = 1,80 (4.7) Valoarea din relana (4.7) se toloseste 9i ln cazul in care Zg este mai mic decat 1i4 ij>itin S 1.
(1)

I I orIn rezultanta normal a pe panou se aplica la Tna'~mea


(4.8) Inaltirne Zg (rnasurata de la '",,,,,ulul) mai mica decat h/4 ~i cu b/n 1 vor fi considerate ca nUt/ullin (vezi 4.4.1). VA vonflca posibilitatea producerii de fenomene aeroelastice de 1I1Ilurare. 1I1I1I1ul, cu let I II ~!i b
0

excentricitate

onzontala e. Valoarea excentricitatii

,"',I'rt/","

nourlle publicitare amplasate la

II

.,

b
.1

. ,.-.--t-.I A i-. -t~ I e I

...
JO fA I 11\1I1~rnea de reterinta: z,
= Zg +

Z9

h/2

i iI A;' Alln do referin\,3: Arel = b-n

III /11111 4.21 Nota1ii pentru panouri publicitare [3]

56

57

4.5 Coeticiemi de frecare


(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua ln considerare frecarea aerului pe supratata expusa. (2) In Tabelul 4.10 sunt dati coeticlentii de frecare, qr pentru suprafetele perenlor ~iacoperisurilor. (3) Aria de referlnta Atr este aratata 7n Figura 4.22. Fortele de trecare se vor aplica pe suprafetele exterioare paralele cu directia vantului, localizate tata de streasina sau colt la 0 distanta egala cu cea mai mica valoare dintre 2bsau 4h. (4) Inaltimea de referinta z, este egala cu inal~mea cladirf h, vezi Figura 4.22.

',II/ml/lu structurale cu seaiune rectangulara flolofllul aerodinamic de torta, q pentru elemente ,IJo\lune rectangulara pe care vantul actioneaza IIlutO se determina cu relana: VI, 'WA (4.9)

LI

Tabelul 4.10 Coeticientii de frecare, Ctr pentru supratetele peretilor, parapetelor ~i acoperisurllor [3]
Tioul suprafatei Neteda (de ex.: otelul, betonul cu suorafata lisa Rugoasa (de ex.: betonul nefinisat, placi bituminoase Foarte ruooasa (de ex.: nervuri, ondulari, oliuri Coeficient de frecare 0,01
Ctr

III oooficientul aerodinamic de torta pentru sectiuni HI 1:1I1\url ascutite !?itara curgere libera a aerului la capete 1i.IIUllllolnflnita), Rgura 4.23; lu 1IIIllorui de reducere pentru sectiuni patrate cu cottur: .nlldlllli do numarul Reynolds, vezi NOTA 1; 1111.1/11'1/ de reducere pentru elemente cu curgere libera a IIn'" (ruducerea apare ca urmare a cailor suplimentare de 1IIIIIIIIlIllrui unui element de lungime finita), definit la 4.13.

0,02 0,04

..L.ilt
l_a ... {rQT

~)

V77l

10

20

50

diu

uporloare aproximative ale valorilor lui 1.f1r (obtinute tn condltii de ) nunt date 'in Figura 4.24: Aceste valori sunt considerate hJ11i !l.t ;'4 no poate folosi ~i In cazul cladirilor cu hid> 5,0.

58

I, :':1 Ooeficienti aerodinamici de torta, Ct,o pentru sectiuni \I colturi ascutite ~i tara curgere libera a aerului la capete [3)

59

lJIr
1,0

O,5~

--4

LJ.I'

Il~I[
~~~~~"dw pe direcfia y:
Aref,y

r r

L--1 ]b S
;.'. 1.,7, ,

~;~f~.

Figura 4.25 Sectiun; cu muchii ascutite [3J


'd 5,0. NOTA. Rela~a (4.11) i Figura 4.25 se poate folosi i In cazul cJadiriJorcu

oo I

0.1

0.2

0,3

I 0,4

rIb

Figura 4.24. Factorul de reducere, lJIr pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite [3] (2) Aria de referinta Are! se determina cu relafia: Aref =fb (4.10) unde f este lungimea elementului structural considerat. (3) Inaltimea de reterlnta, z, este egala cu inaltimea maxima deasupra terenului a elementului considerat. (4) Pentru sectiunile subtirl (d/b < 0,2), cresterea tortelor la anumite unghiuri de atac ale vantului poate atinge 25%. 4.7 Elemente structurale cu eediuni cu muchii ascufite (1) Coeticientul aerodinamic de torta, Ct al elementelor structurale avand sectiuni cu muchii ascutite (de ex., elemente cu secnuni prezentate in Figura 4.25) se determine cu relatia: c, =c"o 'f//;,. (4.11) unde: CI,Q este coeficientul aerodinamic de fOria pentru sectiuni rectangulare cu muchii ascutite ~i curgere tlbera a aerului la capete; f//). - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13. Pentru elementele fara curgere llbera a aerului la capete, valoarea recornandata este CI,Q = 2.0. Aceasta valoare este obtinuta In condiul de turbulenta recusa ~i este considerate a fi acoperitoare.

(2) Ariile de referinta se determina astfel (vezi Figura 4.25): pe directia x: Arel,x == f .b == r. d (4.12)

unde f I este lungimea elementului structural considerat. beasupra suprafetei terenului a sectiunii considerate.

(3) inal,me. de retennl'l.

Z.

este eg.la cu Inollime. maxima

4.8 Elemente structurale cu secfiune poligonala regulata (1) Coeficientul aerodinamic de forta, Ct pentru e/emente cu ectiune POligonala regu/ata cu 5 sau mai multe fete poate fi determinat cu elatia:
cf == cf,o unde: . !f/).

(4.13)

Ct,o este coeficientu/ aerodinamic de tructura/e fara curgere libera a aeru/ui la capete;

torta

a/

elementelor

erului la capete, definit la 4.13.

!f/,! -

factoru/ de reducere pentru elemente cu curgere libera a

tara

Valori/e coeficientului aerodinamic de f0ria, Gt.o obtinute In conditi; e turbulenfa redusa sunt prezentate In Tabe/ul 4.11.

60
61

Tabelul 4.11 Coeficientul aerodinamic de torta, poligonale regulate [3]


Numar de laturi 5 6 8 10 12 Finisarea supratetel ~ia colnmlor toate tipurile toate tinurile

Ct.o

pentru sectiuni

A,.,,=flb

(4.14)

Sectlunsa oentacon hexaaon octogon decagon dodecagon

Numarul Reynolds, Re(') toate valarile toate valorile Re s 2,4'10' Re~3'10' ReS2'10 Re~7'10 toate valorile 2'10' < Re < 6 1,2'10 ne 410 Re> 410 Re < 2'10
5

Ct,G

supratata neteda rib < 0,075 (2)


supratata neteca r!l20,075 (2) toate tlourlle suprafala neteda colturi rotuniite

1,80 160 1,45 130 1,30 110 1,30 0,90 1,30 1,10 ca la cilindrii circulari, a se vedea (4.9) 0,70

unde: este lungimea elementului structural considerat; b este diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figura 4.26). (4) Inaltimea de referinta, z, este egala cu inaltimea maxima upra terenului a sectiunii elementului considerat.

4.9 Cilindri circulari


4.9.1 Coeflclentl aerodinamici de presiune/suctiune exterioara

,.J

toate celelalte tipuri

(1) Coeficierml aerodinamici de presiune/suctiune exterioara ntru structuri cu sectiuni circulare depind de numanf Reynolds, Re laflnlt cu relatia: Re=

1618

hexdecagon octodecagon

supratata neteda col\url rotunjite

(3)

b v (z) p 9 v

(4.15)

2'10' S Re < 1,2'106

1) Numarul Reynolds Re este definit tn subcapitolul 4.9 si se determina pentru vm( Ze); 2) r = raza de racordare a coltului, b = diametrul cercului circumscris sec\iunii (vezi Figura 4.26) 3) Conform testelor in tunelul aerodinamic pentru elemente de otel galvanizat ~icu 0 sectiune cu b=O,3m ~i f=O.06b

IJ

-<-.;:7 \. I\
/'

unde: b este diametrul sectiunii circulare; v este vascozitatea cinematica a aerului (v = 15'10-6 m2/s); vp (Ze) este valoarea de vart a vitezei vantului definita la inaltimea i 2.4 (5) i NOTA 2 a Figurii 4.27). (2) Coeficienfii aerodinamici de presiune/suctiune exterioara, Cpa nlru cilindri circulari sunt determinaf cu relafia: cpa = cp,o If/).a (4.16) unde: Cp,Q este coeficientul aerodinamic de presiune/suctiune exterioara ntru elementele fara curgere libera a aerului la capete (vezi (3); If/~a este factorul efectului de capat (vezi (4)).

torioara,

<

- ......

_-----

Valorile coeficientului aerodinamic de presiune/suctiune sunt date in Figura 4.27 in functie de unghiul a pentru rite valori ale numarului Reynolds. (4) Factorul efectului de capat, If/~a este dat de relatia (4.17):
Cp,Q

(3)

.f

=4

pentru 0 s a ~ amin
0

Figura 4.26 Sectiune poliqonala regulata [3] (2) In cazul cladirllor cu hid> 5, q poate fi determinat din relafla (4.13), precum i din datele din Tabelul 4.11 i Figura 4.25. (3) Aria de reterinta Aref se obtine cu relata: 62

A"

= r. + (1-If/).) . cos( 7r( a am1n)) pentruamin<a<aA


2 aA

(4.17)

" = If/).

pentru aA ::;a::; 180

unde:

63

OA

definsste

punctul

de separare

a curgerii

aerului

(vezi Figura libera a

.27);
IfF;., - factorul

de reducere

pentru elementele

cu curgere

erului la capete (factorul efectului de capat) (vezi 4.13).


Cpa
1

A,e,=~b

(4.18)

unde .t este lungimea elementului considerat. (6) Inal~mea de reterinta, z, este eqala cu 'Inal1imea maxima
a elementului considerat. de for1a de farta Gr, pentru un cilindru circular

easupra terenului

=C>

_~.~.l._.\lb _1
I 1
_,

Figura 4.27 Distribufla valorilor coetlcientilor aerodinamici de presiune/suctiune exterioara pentru cilindri circulari, pentru diferite valori ale numarului Reynolds i tara considerarea efectului de capat [3] NOTA 1. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpolare liniara, NOTA 2. Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date In Tabelul 4.12. Datele din figura 1}i din tabel sunt obtinute utilizand nurnarul lui Reynolds calculat cu valoarea de varf a vitezei vantului, vp(Ze). NOTA 3. Datele din Figura 4.27 S9 bazeaza pe 0 rugozitate echivalenta a cilindrului, Wb mai mica de 5'10-4. Valori tipice ale rugozita~i ksunt date In TabeluI4.13. Tabelul4.12 Valori tipice pentru distrlbutia presiunii pentru cilindri circulari fara efectul de capat, pentru diterite valori ale numarului Reynolds [3] Re 5'10~ 2'10" 10 . unde
Omln Omin c;,Omin OA GoOh

C"..=IJf:"C",,,
._ C

a.

.-

o o-1

1\
30,"1" ~

a,v.,
0'

J~

4.9.2 Ooeficienti aerodinamici

(1) Coeficientul aerodinamic e inaltime finita este dat de relata:

1 0'11 O' 1 O
1-1-- -../.

c,=C,.olfF;.,

(4.19)
cilindri fara

= "', .

CpO

\.

I/!;~

160'

, -2

C90min \'

'-./

~I

'(,ll

CpO.h

unde: Gr,o este caeficientul aerodinamic de for1a pentru urgere libera a aerului la capete (vezi Figura 4.28); IfF? - factorul efectului de capat (vezi 4.13).
OJ"

1.4,..-----;-I 1.2
1,0

\f ..
i

-m

ktt
10"

0.8

0.6
0,4 0.2 0.0 -,

85 80 75

-2,2 -1,9 -1,5

135 120 105

-0,4 -0,7 -0,8

10'

--1-.------.
6

8 10'

8 107 Re

Figura 4.28 Coeficientul aerodinamic de torta Gr,o pentru cilindri circulari lirA curgere libera a aerului la capete ~i pentru diferite valori ale rugozita~i echivalente k/b [3] NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi l?i pentru cladiri cu hid> 5,0. NOTA 2. Figura 4.28 se bazeaza pe nurnarul lui Reynolds calculat cu loarea de vart a vitezei vantului, vp(ze). ~ (2) In Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozitatii echivalente k. (3) Pentru cabluri impletite (toroane), Gr,o este egal cu 1,2 pentru nice valori ale nurnarului Reynolds, Re.

caracterizeaza poziua unde se realizeaza minimul presiunii pe supraiata cilindrului, 'In [~ Cpo,mln este valoarea minima a coeficientului aerodinamic de presiune/sucfiune OA este pozlta punctului de separare a curgerii Goo h este coeficientul aerodinamic de presiune/suctiune de reterinta (5) Aria de referinta, Are! se determina cu relatia:

64

65

T abel ul 4.13 Rugozitatea echivalenta, k [3] Tipul supratetei Sticla Metal polizat Voosea fina
Voosea strooita

Rugozitatea echivalenta, k

Tipul supratetei Beton neted Scandura Beton ruaos Lemn brut Ruqina Zidarie

fmml
0,0015 0,002 0,006 0,02 0,05 0,2 0,2

Rugozitatea echivalenta, k lrnrnl


0,2 0,5 1,0 2,0 2,0 3,0

Ct.o este coeficientul aerodinamic de fOl\a pentru curgere libera a aerului la capete (vezi 4.9.2); I{/J. este factorul efectului de capat (vezi 4.13);

cilindri tara

K este factorul dat 'in Tabelul 4.14 (pentru cea mal detavorabua directie de actiune a vantutu').

Tabelul 4.14 Factorul a/b


K

pentru cilindrii verticali asszati In linie [3]


8 8

Otellucios
Fonta

Otel galvanizat

2,5 < a/b < 3,5 3,5 < elb 30

1,15
210-!!. k= 180 b

(4) Aria de reterinta, Are! se determine cu relafia: A,e' = t b (4.20) unde .t este lungimea elementului structural considerat. (5) Inaltimea de reterinta, z, este eqala cu 'inaltimea maxima deasupra terenului a elementului considerat. (6) Pentru evaluarea actiunil vantuui pe cilindrii din vecinatatea unei supratete plane, pentru care raportul distantelor Zg/b < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesara consultants de specialitate.

f:9-- ES~-fIT
T T

eib 30

1,00

r...

a - distanta; b - diametru 4.10 Sfere (1) Coeficientul aerodinamic de fOl\a In directia vantului Ct.x pentru stere este determinat In functie de numarul Reynolds Re (vezi 4.9.1) ~i de rugozitatea echivalenta k/b (vezi Tabelul 4.13).

=~?

(,')

/~-'\ I .: ----!I"
de forta pentru cilindrii verticali

~"~.::..__ ~=_I:~:].::.T~IT!r" ""'j"


! ~ ;

'-"-:' . 1
I
j

I,.~ ;--.... "~. ]


I

t'!

0.5 j 0.4 .~...


0,'$
. .. 1

i
I

i
j
'''.

Ii,

I I ~
j'

:!

i
i

I!
f . ~

i
1

fIlb

to ."
'to"

7/77/T77~

Figura 4.29 Cilindru 'in vecinatatea unei supratate plane [3]

O.z
0.1, 0,0,1
10"

I
;"

4.9.3 Ooeticienn aerodinamici asezaf In linie

l' ... I
I

111
I'

I;

I I I'
~'" .. f

'1v

I
:I

supraf3Tn netedl't
I
.,

i
I

i \

'i ,

. \

'I
2

"1
II

,I

I
1.0'

.
I

i
3
RIO

a.ll:;;;

711 10'

<1 <1

5 678

(1) Pentru cilindrii verticali a~ezati In linie, coeficientul aerodinamic de torta c,.o depinde de dlrectia de actiune a vantului fa\a de linia de asezare a cilindrilor ~i de raportul distantei a ~i a diametrului b (vezi Tabelul 4.14). Coeficientul aerodinamic de forta Ct, pentru oricare cilindru circular poate fi obfinut cu relatla: c,=c,.oIjf).k (4.21) unde:

NOTA 1. Valorile

Q.x

obtinuta prin masurstor! realizate in condi9i de

turbutenta reousa sunt date in Figura 4.30. Valorile din Figura 4.30 se bazeaza pe numarullui Reynolds calculat cu valoarea de van a vitezei vantulul, vp(Ze). NOTA 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul Zg > bl2,

unde Zg este distanta de la stera la supratata plana ~i b este diametrul sferei (vezi Igura 4.31). Pentru Zg:5 bl2, coeficientul de torta Cl.x va fi multiplicat cu 1,6. Figura 4.30 Coeficientul aerodinamic de forta pe direclia vantului, pentru stere [3]

66

67

'I ====:>

0..
b 29

tz

necirculare S9 utilizeaza valoarea medie a dirnensiunilor sectiunii transversale expuse actiunti vantului: , 'f/.. este factorul efectului de capat (vezi 4.13), ce depinde de zveltetea structurii, A, calculate cu lungimea I! ~i latimea b = d, vezi Figura 4.32;
NOTA. Valorile din Figurile 4.33 pan la 4.35 se bazeaza pe numarul Reynolds calculat cu valoarea de varf a vitezei vantului, vp(Ze).

Figura 4.31 Stera langa

supratata plana [3]


Cf,z
I I '\

(2) Coeficientul aerodinamic de torta pe directie vertical a, entru sfere este determinat cu relatia:

Id

Figura 4.32 - Structuri cu zabrele sau esafodaje [3]

Ic"z = 0

pentru

Zg

>

%
Zg

(4.22) <

elo

le"z = +0,60
Ate , b2

pentru

%
2

(3) Atat pentru determinarea tortei in directia vantului cat ~i In direcfie verticala, aria de reterinta, Are! este data de relatia:
=7C'-

(4.23)
1,5

(4) Inaltimea de reterinta este: b Z =Z +e 9 2 4. 11 Structuri cu zabrele i eafodaje

(4.24)

-v
1

IId
,
\ I I
I .',

,
I

(1) Coeficientul aerodinamic de forta, o, pentru structuri cu zabrele !?ipentru esatodaje cu talpi paralele se obtine cu relatia: c, = C',D (4.25)

(P

0,2

(},4

0,6

0,8

1,0

-v,

unde:
Cf,o este coeficientul aerodinamic de torta pentru structuri cu zaorele si esatodaje tara curgere libera a aerului la capete; acest coeficient este dat in Figurile 4.33 ...4..35 in functie de valoarea coeficientului de obstructie, cp (4.11 (2)) ~i de numarul Reynolds, Re; Re este numarul Reynolds utilizand valoarea medie a diametrelor ~ ale elementelor (vezi Figura 4.32); in cazul sectiunilor

Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de torta, Cf,o pentru structuri plane cu zabrele avand elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) in funcfie de coeficientul de obstructie j [3]

69 68

ero

...--_

._-----_

._---_.-_

..._ ... _._._._-_

.... _----_

.....

(2) Coeficientul

de obstrucne, cpse determina cu relana: (4.26)

~~>p {ri ,---r-l-r--~/l--T7jI~


--1Id--I> -\1 ~tI / _L / '
I

A rp=A"

-'-

--

___ L
__ 1""

I /

unde: A este suma protecnltor ariilor elementelor structurii (bare ~i gusee) pe un plan perpendicular pe directia vantulul, A = Ib; .1', + IAgk
; k

"

Ac este aria totala a structurii protectata pe un plan perpendicular pe direcpa vantulu', Ac = d.t ;
teste lungimea structurii cu zabrele; d este latimea structurii cu zabrele; b" 1'1 este latimea ~i lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate normal pe fata expusa; Agk - aria guseului k. (3) Aria de referinta Are! este determinata cu relana: Are! = A (4.27) (4) Inaltimea de reterinta, z, este egala cu Inaltimea maxima a e/ementului deasupra supratetei terenului. 4.12 Steaguri (1) Coeficienfii aerodinamici de torta, Ct ~i ariile de reterinta, Are! pentru steaquri sunt dati Tn Tabelul 4.15. (2) Inaltimea de reterinta, z, este egala cu Inaltimea steagului deasupra suprafetei terenului. 4.13 Zveltetea efectivii A i factorul efectului de capat 'If).

2
0.1 U.2 lI,a
[J.4

",:~:r:::::F~~
D.5

o.s

U.7 0,8 0,9 1

tp

Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de torta, Ct.o pentru structuri spatiale cu zabrele avand elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) In functie de coeficientul de obstructle j [3]
'10
1. 1.

"fa
1.2

ITTff

1--1- TTTTTI

1.0 f- O,2c9'cO,6 O. I O.

1=[';;

tv

O.
0,

0,
0'-10' Cfo 1,8 1,6 1.4 1,2 1. I 0.Z 9'~0,6 2 345 105 2 5 10e

O. I
>

0,_ la'

2 3 45

10'

2 3 45 R&

10'

R.

em
111111
I, 1, I. 1,

<l

tv

III III
345 106

111111

--Ht1T1
2 3 45 Re 100

1. 0,_

0._ 10' 2

io'

2 3 45

106234510'

R. '10 2,0 9'''0.2 1,8


1.6 1,4
I

:,:lottti:iIHHl
1.8,.. O,4~'T'.v!o 1,6 1.4
I III

0.3c(l>~0,.4 0.5<9'<0.8
I II

",ti~

<> 1.21_1_ tv
1.0LLu.'u
la' 2 345

~~~i'
.~

..~~
R&

1 2 f-1, f-0.- ..

_._.'f
10' 2 3 4 ~ 10"

r'J
IV

r-

~~~

". yv<; W, I
11;:,;>-,1

-to!l

10' 2 3 45

10' 2 3 45

.. '"
6

@
~

.._--

(1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere libera a erului la capete (factorul efectului de capat), 'If). poate fi determinat In functie de zveltetea efectiva, A. NOTA. Valorile coeficientllor aerodinamici de tortc3, Ct.o prezentate la 4.6...4.12 au la baza rezultatele rnasuratorllor etectuate pe structuri tara curgere IIbera a aerului la capete. Factorul etectului de capat ia In considerare reducerea c~unii vantului pe structuri datorita curgerii aerului tn jurul capatuhn liber al cestora. Valorile din Figura 4.36 9i din Tabelul 4.16 au la baza rezultatele masuratoruor realizate In condifi! de turbulenta redusa.

Re

Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de forta, Q,o pentru structuri plane sau spatiale cu zabrele avand elemente cu secuune transversale circulara [3]

70

71

Tabelul 4.15 - Coeflcienf aerodinamici de torta,


Ae!

Ct

pentru steaguri [3}


C!

Tabelul 4.16 Valori pentru zveltetea efectiva, A pentru cilindri, sectluni poligonale, sectiuni rectangulare, elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite iistructuri cu zabrele [3] Nr. Pozitia structurii, pe planul paoinii Zveltstea etectiva, A Pentru sectiunl poligonale, secnunl rectangulare, elemente structurale cu sectiuni avand muchii ascunte ~i structuri cu
zabrele:

ht

1,8

~J~

vant neroendicuar

Jil~'J
-j.

C_
I ?

1--., ... ----1

1.

, I

'l.b

'z~b 9

fo;b:Z

7,,77
7

z 9'Z2b

ht 0,02+ O,7 ..!!!L.

p-t:
O,Sht

(Are, )-,.25
h2 2 ~ ~b1 s:1,5b ~ ~ b1;; 1',5b

Lbst~
3

~lt
,. bo:t 2,5b .,

2'

b -L '2.:J
."'"

r--------:]-b
>? ;; "
_______

pentru t:2: SOm,se alege cea mai mica valoare dintre: "=1,4, / Ib sau A=70 pentru t <15m, se alege cea mai mica valoare dintre: A =2, .t Ib sau A =70 Pentru cilindrii circulari: pentru .t:2: SOm,se alege cea mai mica valoare dintre: A=O,7 / Ib sau .t =70 pentru / <15m, se alege cea mai mica valoare dintre: A = /Ib sau A =70 Pentru valori intermediare ale lui / se poate folosi interpolarea liniara

:
J

---

------ L

-~,

I.
I

A rp=Ac
unde: A este suma proiec~ilor ariilor elementelor; Ac este aria total a a structurii, ~ r. b.

(4.28)'

l Jt JEb]!J=-;,b""
I'
'I

L=:=Zg),2b

b1 ~2.5 pentru .t:2: SOm,se alege cea mai mare valoare i I dintre: A =0.7/ Ib sau" =70 pentru I! <15m, se alege cea mai mare valoare dintre: A = / Ib sau A =70 Pentru valori intermediare ale lui f se poate folosi interpolarea liniara 73

72

0,9 ' __ {),6 .._...--

9..,9 095 -

{),7

CJtttOOfL--+-1--t+WllC=
~UL.=rIIIIIlll--J
10;,
If).

o6

, 1

70

200

Figura 4.36 Factorul efectului de capat,

In functie de coeficientul de

obstructie, <p ~ide zveltetea, " [3]

unde Tm'il\imea de referinta z = 200 m, lungimea de reterinta a scarii Lt = 300 m ~i a = 0,67 + 0,05 In(2o). Lungimea de rugozitate, 20 f?i Tnaltimea minima, Linin sunt date In Tabelul 2.1. , (2) Turoulenta pe direc~a vantului, caracterizata de distributia puterii rafalelor vantului in functie de frecventa acestora, este exprimata prin densitatea spectral a de putere a ratalelor vantului turbulent, Sv(z,n). Forma unilaterala (definita doar pentru frecvente pozitive) f?i normalizata (de arie unitara) a densitatii spectrale de putere SL(Z, n) este: n,SJz,n) _ 6,BfL(z,n) SL ( z,n t= ....2 tl3 (5.2) v, (1+ 10,2 fdz,n) unde Sv(z,n) este densitatea spectrala de putere unilaterala (detinita doar pentru frecvents pozitive) a ratalelor vantulul pe dirsctia acestora; n este frecventa rafalelor vantului: este dispersia fata de viteza medie; f. ( zn
L'

a;

tluctuatlilor

vitezei instantanee

a vantului

T2Sv6vL1j I
I.

I= --- n- L(z)
vm(z)

este frecventa adimensionala

calculate tn

-I

Ac=.tb

functie de frecventa, n, de viteza medie a vantulul la cota z, vm(z) (vezi relajia 2.3) ~i de lungimea scarii integrale a turbulentei, L(z) definite la (5.1). Funcfia densitatii spectrale de putere unilaterale ~i normalizate este llustrata Tn Figura 5.1.
(\.2~
r

S~ (f,)

Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstructie, <p[3]


0.20

5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RAsPUNS DINAMIC


(\.15

.~

5.1 Turbulenta vantului (1) Lungimea scarll integrale dimensiunea medie a vartejurilor vantului dlrecua vantului. Pentru Inal\imi Z mai integrale a turbulentei se poate determina L( z) a turbulentei, L(z) reprezinta produse de turbulenta aerului pe mici de 200 m, lungimea scarii cu relatia:
(\.10

= {Lt -( ;,

r'

I).OS

pentru zmin$; Z s zmax=

200m

0.00

'-----.Ii.
l.OE-Ol
1.OE+{)O 1.0E-{)1

(5.1)

L.OE02

1.0E';'()2

L( zmin), pentru Z < zmin 74

Figura 5.1 Densitatea spectral a de putere normalizata ~i unilaterala a rafalelor pe directia vantului, SL(ftJ 75

5.2 Procedura raspuns dinamic

detaliata de determinare

a coeficientului de
este prezentat in

(1) Coeficientul de raspuns dinamic, subcapitolul 3.4.2.2 !}i se cetermtna cu relatia (3.8):
1+2kp Iv

(5) Factorul de raspuns rezonant, F!, ce ia In considerare continutul de frecvente al turbulentei vantului In cvasi-rezonanta cu trecventa proprie fundamentala de vibra~e al structurii, se determina cu relatia:

C<J

(Z5)

.,/8

I
laC.5;
ta

R2 = unde:

:'8'Sd

zs,nl,x)'

Rh (17h)' Rb (17b)

(5.6)

+ R2 In

1+ 7 .t; (Z5) (2) Factorul de raspuns nerezonant (cvasi-static), Ef, ce

Cd

==

este decrementul logaritmic al amortizartl dat In Anexa C,

considerare corelatla etectiva a valorilor de varf ale presiunilor pe supratata expusa a cladirii/structurii, se determina cu relafia: 82 = 1 1 + 0,9,( b+ h L(zs)

SL este densitatea spectrala de putere unilaterala ~i norrnalizata data de rslatia (5.2), evaluate la Tnal~mea z, pentru trecventa
n1,x;

O "

(5.3)

unde: b, h sunt latimea !}i inaltimea structurii, vezi Figura 3.2; L(Zs) este lungimea scarii integrale a turbulentei data de relatia (5.1) la inaltimea de referin\a, z, definita In Figura 3.2. Factorul de varf pentru determinarea raspunsului ext rem maxim al structurii, kp, definit ca raportul dintre valoarea extrema maxima a componentei fluctuante a raspunsului structural ~i abaterea sa standard, se obtine cu relatla;
(3)

Rh' Rb sunt tunctilte de admitanta aerodinamica date de relatsle (5.7) ~i (5,8). (6) Func\iile de adrnitanta aerodinarnica Rh !?i Rb, pentru vectorul prepriu fundamental, se determina cu relatiile: 1 pentru n; = 0

Rh (17h)

1 { __ 17h

1 --(1e-2qk)

2 17;

pentru 17 > 0 h pentrun; ;:: 0

(5.7)

1
Rb (17b)

= {L_ ~(
'1'Jb 2'17b

1- e-2'Qb )

pentru '1'Jb> 0

(5.8)

Valorile '1'Jh !}i '1'Jbsunt determinate astfel: 4,6h,nIX 17h;:: 17b =

kp=~2.ln(v'T)+~ unde:

r?3 2ln(v T)

(5.4)

vm(zs;'

(5.9)

4,6bnlx

este trscventa

medie a vibratiilor pe directia !}i sub

vm(zs)

'

(5.10)

actunea vantului turbulent;


=

Teste durata de mediere a vitezei de referinta a vantului, T 600 s (aceeasi ca pentru viteza medie a vantului); r = 0,5772, este constanta lui Euler. (4) Frecventa medie v a vibratiilor pe directia !?i sub actiunea

5.3 Procedura simplificata de determinare a va/ori/or coeficientului de rssoune dinamic pentru c/adiri (1) Folosind procedura detahata de calcul al coeficientului de raspuns dinamic (descrisa la pet. 5.2) s-au obtinut valori acoperitoare ale acestui ceeficient pentru cladiri cu forma de paralelipiped dreptunghic ~i cu o dlstributle requlata a maselor si rigiditati.lor. Valerile se bazeaza pe estimarea aproximativa a valorilor trecventei fundmentale proprii de vibrane ~i a decrementului logaritmic al arnortizarf structurale folosind relafiile simplificate din Anexa C. 77

vantului turbulent se obtine cu relafia: v = nl,x


.

/"fr ? 0,08 ~az+R2

Hz

(5.5)

unde n1,x este trecventa proprie funcamentaia de vibrafie a structurii pe directia vantului turbulent. Valoarea limita de 0,08 Hz din relatia (5.5) corespunde unui factor de varf kp=3,Oin relatia (5.4).

76

(2) Valorile coeficientului de raspuns dinamic sunt date in Tabelul 5.1 pentru cladiri de beton armat ~i In Tabelul 5.2 pentru cladirl cu structura rnetalica. Valorile sunt valabile pentru ctadirl cu dimensiunea In plan orizontal rnasurata perpendicular pe directia vantului, b s 50 m ~i cu inaltirnea, h s 30 m (vezi Figura 3.2 a). (3) Pentru toate celelalte cazuri de cladiri la care nu se po ate aplica procedura srnpliticata prin valori date in Tabelele 5.1 si 5.2, coeficientul de raspuns dinamie se va determina conform metodei detaliate prezentate la 5.2. Tabel 5.1 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic,
Cti

Zo, m 0,30

b-,

1,00

hl, m 30 10 20 30 10 20 30

10

20 097 0,86 0,89 0,92 0,85 0,85 0,87

30 0,94 . 0,85 0,86 0,89 0,85 0,85 0,85

40 0,92 0,85 0,85 0,87 0,85 0,85 0,85

50 0,90 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

1,03 0,90 0,95 0,98 0,85 0,89 0,92

pentru cladiri cu

structura de beton armat (~s

= 0,10)
30 40 0,89 0,90 0,90 0,87 0,88 0,89 0,85 0,85 0,86 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 50 0,88 0,88 0,89 0,86 0,87 0,88 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

5.4 Dep/asari i acce/eratii corespunziitosre serviciu a construatet

starii limita de

Zo, m 0,003

s-;
ht, 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30

10 0,95 0,95 0,96 0,94 0,94 0,95 0,92 0,92 0,93 0,87 0,88 . 0,89 0,85 0,85 0,85

20 0,92 0,93 0,93 0,91 0,91 0,92 0,88 0,89 0,90 0,85 0,85 0,86 0,85 0,85 0,85

0,01

0,05

0,30

1,00

0,90 0,91 0,91 0,89 0,90 0,90 0,85 0,87 0,88 0,85 0,85 085 0,85 0,85 0,85

(1) Pentru cladiri Inalte sau f/exibile (inaltimea h <! 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1:5 1 Hz), pentru verificarea la starea limita de servlclu se utihzeaza va/orile maxime ale deplasarf ~i acceleratiei cladini pe directia vantului, prima evaluate la inaltimea z = z, ~i eea de a doua la inaltimea z = h. Deplasarea maxima a structurii pe directia vantului la cota z, se determina folosind torta globala pe direetia vantului Fw definita in subcapitolul 3.3. (2) Abaterea standard, CJa,x a acceleratiei pe directia vantului la cota z se obttne cu relatia: caracteristiee a strueturii

(T

a,x

C,Pb/v(zs)V!(Zs).R.K.CP

(z)
x t,x

(5.11 )

t.x

unde: este eoeficientul aerodinamie de forta, vezi Capitolul 4; - pentru cladiri se poate considera simplificat
Ct

0,9+ 0,4

.(j'
h

pentruO,25

~(j < 1,0


h

Tabel 5.2 Valori ale eoeficientului

de raspuns dinamic, Cd pentru cladiri cu

structura metalica b-s,

(tSs = 0,05)
30 0,93 0,95 0,98 0,91 0,94 0,96 0,88 0,91 40 0,91 0,93 0,95 0,89 0,92 0,94 0,86 0,89 50 0,90 0,92 0,94 0,88 0,90 0,92 0,85 0,87

c, = ~ 1,25 + 0,05 -,pentru1,O s - s 5,0


d d
vezisubcapito/e/e4.6, 4.8sau4.9.2pentru!!.

> 5,0
d

Zo, m 0,003

hi. m
10 20 30 10 20 30 10 20

10 1,00 1,03 1,06 0,98 1,02 1,05 0,96 1,QO

20 0,95 0,98 1,01 0,94 0,97 1,00 0,91 0,94

0,01

0,05

densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3; este latimea structurii, definita in Figura 3.2; d este lungimea structurii, definita in Figura 3.2; h este inalVmea structurii, definifa in Figura 3.2; Iv(Zs) este intensitatea turbulentei la lnaltirnea z = z, deasupra terenului; vezi pct. 2.4 (2) i>i Figura 3.2;

peste

78

79

Vm(zs) este viteza medie a vantului pentru z = z, pentru 0 viteza de referinta a vantului eu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vantului eu IMR = 10 ani, vezi Anexa A); (vezi, de asemenea, pet. 2.3 (2) ii 5.5 (2; 4 este 7naltimea de reterinta; vezi Figura 3.2; R este radacina patrata a faetorului raspunsului rezonant, vezi pet. 5.2 (5); Kx este eoeficientul adimensional dat de rei alia (5.12); m1,x este masa eehivalenta pentru modul fundamental de vlbratie In dlrecfia vantului, vezi pet. CA (1); ~,x este frecventa proprie fundamental a de vibrafie a strueturii in direcfia vantelui: <P1,x (z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibratie pe direcfia vantului la eota z. (3) Coeficientul adimensional Kx se deterrnlna eu relafia generala:
h

5.5 Criterii de confort

(1) Efectele vantului pe cladiri nu trebuie sa produca disconfort ocupantilor aeestora. Reaetiile de diseonfort ale ocupantilor depind de amplitudinea 9i frecventa cu care se produc oseilaliile cladirf ii de diversi alti factori fiziologici 9i psihologiei, asociaf cu earacteristieiJe fiecare: persoane. (2) Pentru a asigura 0 utilizare adecvata a cladirii, se va verifiea 7ndeplinirea conditiei:
amax,x

s a/im

(5.15)

unde
amax, x este valoarea de varf a aocelerauet pe direcna vantului la ultimul etaj al cladirii (z=h) , evaluata cu reI. (5.14), pentru 0 vlteza de reterinta a vantului cu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vantului cu IMR= 10 ani, vezi Anexa A); <2Jim este acceleratia limita superioara de confort calculata cu

J v~(z)Kx

rJ\x(z)dz
h

(5.12)

relana:

~(zs)-

o unde h este inaltimea strueturii (vezi Figura 4.1). NOTA. Daca 4>1,X(Z)= (z/h) c (vezi Anexa C) ~i eo(z} = 1 (teren plat, vezi pet. 2.3 (5, relana (5.12) poate fi aproxrnata prin relatia:

J <P~x(z)dz

ao
n 1.x
O.56

pentru n1~ pentru

<

1Hz

al/m == 1ao
0,5

1Hz s n1x
~

s 2Hz

(5.16)

_ (2 (+1){(

, unde

I)Ht)+O,5 H
( )
;:

ao . n1

pentru n1x

2Hz

(5.13)

(( + 1(ln
Zo

unde: 2 8Q = 6 em/5 pentru cladiri de birouri; 8Q = 4 crn/s" pentru cladiri de locuit; n1,x este frecventa proprie a cladirii corespunzatoars de vibratie de 7neovoiere in directia vantulul. 6 FENOMENE DE INSTABILITATE GENERATE DE VARTEJURI 6. 1 Generalilafi

primului mod

este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2.1); ( este exponentul formei modale aproximative pe dlrectia vantului (vezi Anexa C). (4) Acceleratiile caracteristiee de vart ale eonstructiilor, 8max,x sunt obtinute prin Inmulfirea abaterii standard date la pet. 5.3 (2) cu faetorul de varf dat la pet.5.2 (3) ealculat eu frecventa v = n1,x:

AEROELASTICA

amax.x =[~2.'n(nl'X'

T) +

r
~2.ln(nl.X . T)

]'()8.X

(5.14)

(1) Pentru constructii zvelte (cosuri de fum, turnuri, eabluri s.a.) este necesar sa se ia In considerare efeetul dinamic produs de desprinderea alternanta a vartejurilor vannnut. Fenomenul de desprindere a vartejurilor produce 0 actiune tluctuanta perpendiculara pe direcfia vantuiu', a carei frecventa depinde de viteza medie a vanlului, precum ii de forma iide dimensiunile sectiunii in plan a constructiel, In cazul tn care frecventa de desprindere a varteiurltor este apropiata de 0 frecventa 81

80

proprie de vibra\ie a constructiei se realtzeaza conditiile de cvasirezonanta ce produc arnpiiticari ale ampiitudinii oscilafiilor constructlei, cu atat mai mari cu cat amortizarea lii masa structurii sau a e!ementului sunt mai mici. Oonditia de rezonanta este indeplinita atunci cane viteza vantului este teoretic egala cu viteza critica a vantulul ce provoaca desprinderea vMejurilor (definita la 6.3.1).

bn.
verit,!

= 2. ~;

(6.3)

unde este diametrul exterior al cilindrului; este nurnarul Iui Strouhal, definit la 6.3.2; este trecventa proprie a modului ide vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului.

"',0

Sf

6.2 Considerarea
(1) Efectul indeplinita conditia
Verit,!~1,25.vm

efectului desprinderii
vartejurilor

vartejuritor
va fi considerat daca
(6.1)

desprinderii

este

6.3.2 Numarullui

Strouhal,

St

unde: Verit,i este viteza 6.3.1);


Vm este viteza

critica a vantului pentru modul i de vibratie (vezi


medie a vantului In sectiunea In care se produce

desprinderea

vartejurilor.

(1) Nurnaru' lui Strouhal, St, este un parametru adimensional ce depinde de forma sectiunii, de caracteristicile turbulentei, de numarul lui Reynolds calculat pentru Vetit,j, i de rugozitatea supratetei. In cazul sectiurnlor cu rnuchii/colturi ascutite, numarui lui Strouhal poate fi evaluat simplificat In funcfie doar de forma sectiunil. Tabelul 6.1 i Figura 6.1 (pentru sectiuni dreptunghiulare) indica valori medii orientative ale numarului lui Strouhal, St. Tabelul6.1

6.3 Parametrii de baza pentru desprinderea


6.3.1 Viteza critica a vantului, (1) Viteza
Vcrit,i

vartejurilor

Nurnarul lui Strouhal, Stpentru diferite forme ale sectiunil


transversale [3] St

a vantului pentru modul ide vibratie este definita ca viteza vantului pentru care trecventa de desprindere a vartejurilor este egala cu 0 trecventa proprie de vibratie a structurii pe directia transversale vantului i este data de relata:
verit,!

critica

--...... 0- ~
. . .. ~

Sectiune transversal a

0,18

: =s:
b

(6.2

Pentru toate valorile numarului lui Reynolds, Re

unde

b
desprinderea

este latimea sectiunii rezonanta a vartejurilor;

transversale ln care se produce pentru cilindri circulari laiimea de a modului

--~.

+-~t I
+
d

I -th --r
J

d~n Figura 6.1

O,5:;;dlb:;;10

referinta este diametrul exterior; , n,y este Irecventa proprie

ide

vibrafie

pe dlrectia

transversal a vantului; St este numarul lui Strouhal, definit la 6.3.2. (2) Viteza critica a vantulu pentru modul ide vibrafie de ovalizare a peretelui cilindrului este definita ca viteza vantului pentru care dublul frecventei de desprindere a vartejurilor este egala cu trscventa proprie a modului ide vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului !ili este data de relatia:

__ . L~
Interpolare liniara

1'.

1:
~

dlb= 1 dlb= 1,5 dlb=2

0,11 0,10
0,14

I~I -L

82

83

. transversale Sectiune

dimensiunea de referinta a sectiunii, Sensibilitatea la vibratii depinde de amortizarea structurii ~i de raportul Intre masa structurii ~i masa aerului. Numarul lui Scruton, Se, este dat de relatia:
db =< 1 d/b=< 2

I.

Se = 2 unde:

m,c
pb

/s

(6.4)

fT1;e este masa echivalenta pe unitatea de lungime pentru modul ide vibratie in directie transversal a, asa cum este definita la C.4 (1); Os este decrementullogaritmic al amortizarli structurale; peste densitatea aerului, a carei valoare este 1,25 kg/m3; b este dimensiunea seqiunii transversale, evaluate In secfunea in care se produce fenomenul critic de desprindere a vMejuriior rezonante.

lare liniara

~{-.
~

---,.
.1

6.3.4 Nurnarut lui Reynolds, Re (1) Actiunea de desprindere a vartelurilor de pe un cilindru circular epinde de nurnarul lui Reynolds, Re corespunzator vitezei critice a antului Verit.i. Nurnarul lui Reynolds corespunzator vitezei critice a vantului ste dat de relata: bv Re(v cnl,' .. )=~ V (6.5) unde b este diametrul exterior al cilindrului circular; este vascozitatea clnernatica a aerului (v ~ 15'10.6 m2/s); este viteza critica a vantului (vezi 6.3.1). vartejurilor

I ~}

NOTA. Nu sunt admise extrapolari ale nurnarului lui Strouhalin tunctie de raportul d/b.

v
Vcrit,i

Sf

0, , ..

O,'0mt,::~_jl _! :!
0,05~"-'--;

'1-]--.",--::=-=--~~ --=="~, ---4---"'1::________': 1----, ~ 1:. ,


...

6.4 Aefiunea produsa de desprinderea

!: _
e

f;+, :
8 9 10

I I
I

(1) Efectul vibratillor produse de desprinderea vartejurilor se va valua folosind torta de inertie pe unitate de lungime, Fw(s) care ctioneaza perpendicular pe directia vantului la cota s a structurii rnasurata de la baza acesteia) ~i este data de relatia:

3;

dJb

Fw(s) = m(s)- (2'1!' n',r unde m(s)

t ifJ"y(s)-

YF,max

(6.6)

Figura 6.1 Nurnarul lui Strouhal St pentru sectiuni transversale dreptunghiulare cu colturi ascutite [3J 6.3.3 Numarul lui Scruton, Se (1) Nurnarul lui Scruton, Se este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalenta, de tractiunea din amortizarea cntlca ~i de

este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m]; este trecventa proprie de vibratie a structurii intr-un plan perpendicular pe directia vantului; _ . i,y (s) este forma proprie de vibrafie a structurii intr-un plan perpendicular pe directla vantului, normalizata la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxima;

n.,y

84

85

YF.max

este deplasarea maxima a structurii la cota

s (Ia care 4\y (5)


pe direc{ie

Tabelul 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de torta laterala, Qat,O pentru diferite sectiuni transversale [3] .

1), vezi 6.5. 6.5 Ca/eu/ul amplitudinii deplasarii produse

transversa/a vantu/ui (1) Deplasarea maxima orodusa pe direcfie nansversala


F.max

,
vantului,

se calculeaza cu retatia:

-b-= sf'
YFmax

scK.KwC,at

Pentru toate valorile nurnarului lui Reynolds, Re (6.7)

unde: St

, I
este este este este este

0= .. +-~ .--+ ..
I'-

Sectiune transversale
b

Sf din Figura 6.2

F-

--.r b
.. -.f0,5:;; dlb:;; 10

1,1

Se Kw

nurnarul lui Strouhal, Tabelul 6.1; nurnarul lui Scruton, relaua (6.4); factorul lungimii de eorelafle, Lj;
factorul formei modale de vibratie; coeficientul aerodinamic de fOl\a pe directie

1-~--+

K
Qat

transversal a vantului; b este dimensiunea seqiunii transversale, evaluata in seqiunea in care se produce fenomenul critic de desprindere a vartejurilor rezonante. (2) Valorile Qat.O ale coeficientului aerodinamic de torta pe directie transversal a vantului sunt date in Figura 6.2 l?i ln Tabelul 6.2, in functie de numarul Reynolds l?i pentru valori
VcritJ

H}

Interpolare liniara

dJb=1 dJb = 1,5 dlb= 2

0,8 1,2 0,3

f-1!-i-

v m.Lj

s 0,83. Pentru alte valori ale

-~~lnteroolare liniara

1: +
.J

raportului

vcrit,i

se recomanda utilizarea valorilor din TabeluI6.3.

dJb=1 dlb= 2

1,6 2,3

v -,
C1at.e
1,0

0.9

n,B +-.....\--4-

'

.+1,
+.. -~--+
-+
a

0,7 4--+-++++H1i+--+-+-H

0'.6 +--+-+-++-H~ri--+-1\-H
lJo.5 0.3 0,2 0,1

dlb= 1 dlb= 2

1,4 1,1

+---l-++++ttt+--+-+.\H+H#---l-+-H+H
.~

Interpolare liniara

OA ~_-+-4--

.
. 7irl
~_ I I I !Ii lit
~!

+--I--H-t+ o,o,li.l.J...U
10" :3 5

I}

Re
:3

d/b= 1,3 dJb= 2,0

0,8 1,0

(to

5 j! 10'

lnteroolare liniara

Qat.O

Figura 6.2 Valori de baza ale coeticientului aerodinamic de torta laterala, In tunctie de nurnerul lui Reynolds, Re(vcrit,i) pentru cilindrii circulari [3]

87

86

NOTA. Nu este parmisa extrapolarea coeficlentilor de foi\a laterala in funcfie de raportul d/b. Tabelul 6.3 Coeficientul aerodinamic de for\a laterals,
vail';

) .a.

modnl I d. ribr;uie

Qa!

In tunctle de
V,.J,I

raportul vitezei critice a vantului,

[3]

-- J pI "~L~ 1~ QJ'}
. .. 411"
' I

Vm,Lj

Raoortul vitezei critice a vantului


Veril,; ~
V m,Lj V .. m,Lj ..

Cia!

T ~ ,< I ~JL .. ,..


f
:"I'''t

~' ~n;'I-

moduI2 de "Ora~e

-+
~~:t"

,;'!"
-:-

~~i-'
;:;1;'----' t:::lr'r

b)

--jf.4

/h ::::.-I.

-,>~, (()J--: . :ll~ 1)!0('1 .:..


'.iji

f'l ~~.\~~ ,.
,,"'1;ir.I"l

lil

r ._~.!.L --.. ',J Sih" ",.,> ..... Cijl ["


Pl'

I.

iTl '. ' I!

I
i.

c)
.... I'+-->0 ,.}' Yovl
I

L;~

~i

9n::~,"",'1', B'I' .

~'~"l

..

!f ~;{
..

_
V'~I

i[tb .... ;!;-I


"'!f
J~:2~",,,P.

!f~~"!;')
c,

~~
/1'0'1;;11'01

1J

0,83

Clat=Clal,O

"

d)

e)

0,83 s ~
V V

~ 1,25

C'al = Clat=O

(3 24 1
-,' V~,; -Vm,Lj

. C,a1,O

1,25~~

v,.

--

.~}> .... ~ ... ~ .., <I E;j!~~J')_.~

"I

rl~j'
'
...

f)

. ventra

m,Lj

~
'm:'-;~

unde: Qat,Q este valoarea de baza din Tabelul 6.2 ~i, pentru cilindrii circulari, din Figura 6.2; Vent,; este viteza critica a vantului (vezi relatia (6.1 )); V m,L} este viteza medie a vantului (vezi 2.3 (2)) in centrullungimii efective de corelatie, asa cum este definita aceasta in Fioura 6.3. (3) Factorul lungimii de corelatie ~i factorul formei modale de vibratie sunt indicati, pentru unele structuri simple, in Tabelul 6.5, in functie de lungimea de corelatie, Lj indicata in Tabelul 6.4. (4) Lungimea de corelatie se poate considera ca fiind dlstanta intre noduriie formei modale (vezi Tabelul 6.4 ~i Figura 6.3 pentru exemplificare). Tabelul 6.4 Lungimea de corelafie,

NOTA 1. Oaca sunt indicate cel putln doua lungimi de corelatie, este acoperitor sa totoseasca ambele In calcul ~i sa se aleaga valoarea maxima a Qat. NOTA 2. n este numarul zonelor in care se produce simultan desprinderea varteiurilor, NOTA 3. m este nurnarul ventrelor formei modale proprii de vibratie C/J;,y.
S9

Figura 6.3 Exemple de aplicare a lungimii de

corelatle,

LJ

U = 1, 2, 3) [3]

Tabelu! 6.5 Factorullungimii vibrate, Kpentru Structura

de corelatie, l?ifactorul formei modale de unele structuri simple (A = f' /b) [3]

Kw
T
!

Lj in functle de amplitudinea YF(Sj) [3]


Lib

vibratiei,

L;~b[l_ L/;b+~W;;b J']


( 1--, / cas [JC~ 2' 1

0,13

YF(s)/b < 0,1


Intre 0, 1 ~i 0,6

1
~
LJ r .~
~ ...... ,-;"';

48+12.YF(Sj) ,
12

f mm~ -~'-1
.

bJ]

0,10

(1')t~.

-+l.:-

> 0,6

~ '1b,i;j~~J

r-'~""':-';""""-~

88

89

l ~.~., ~ I. '1
~q~1
/:

r-J

Structura

Kw
LJ~b +;.sin[~{1LJ~b)]

St = 0,1 + 0,085 St == 0,18

1-4
0,11
Il

(a) ./oglb'
a

pentru 1 s ~ s 9

=l' ~ 1\

pentru - > 9 b - Pentru cilindri cuplati: Qat = K;v'Qat (individual) pentru 1,0::;; a/b::;; 3,0

(6.9)

'ji '- _._.'

)",.<II,,(SI
.t~

F,

:r:'e ~i~ ~
\1

~. \'

>I

,C.

,.: ti
. It
II
I

~\I

f J IqJl'Y(S~ ds f J IqJi,y(s~ds
J=1 Lj l=1tj

0,10

unde K;v este factorul de interterenta pentru desprinderea vartejurilor (indicat In Tabelul 6.6) In tunctie de numarul lui Strouhal i numarul lui Scruton. Tabel 6.6 Date pentru estimarea raspunsului perpendicular pe directia vantului pentru cilindri cuplati dispui In linie sau grupati [3] Cilindri cuplati Numarullui a/b=1
K;v
iT:2

.1. ,.\ "i. nl"3

6.6 Efectele vartejurilor la eilindri verticali dispui In Iinie sau grupati


(1) In cazul cilindrilor circulari dispui In linie sau grupati (cuplati sau necuplau) (Figura 6.4) se pot produce vibratii excitate de desprinderea alternanta a v artejuril or vantului. a
!

Scruton Se =

2t5
S

Im.
2 J.Y

+.. ~-+
.
~

pb elb : 2
K;v

i'"--i'

o-.()

ar- -. ~_p .(:}--O


.

-~

0-0

1,5

1,5

C)-"r')

T.T 0-0

~
a

K;v b +_' !...+

= 4,8

K;v

= 3,0

t'f-

~:3

Figura 6.4 Dispunerea cilindrilor In Iinie sau qrupati [3] (2) Amplitudinea osctlafiilor poate fi calculate cu relatia (6.7) cu modificarile aduse de relatiiie (6.8) i (6.9), respectiv: _ Pentru cilindri circulari dispui In linie i necuplati:
Qat ==

W +-+
b

K;v
j::d

= 4,8
Interpolare liniara
sr
1 16

K;v =

3,0

1,5 .

Qat (individual)

pentru 1 ~ - ~ 10 b

Qa! == Qat (Individual)

pentru 10 s - ~ 15 b

(6.8)

10

I~ r:~ .- -.
b>!=a
-~~

interpolare liniara pentru 10 s ~ ~ 15 b


0
1

2 3

" b

unde Ciat (Individual) = Cia! are valorile date in Tabelul 6.3 Strouhal este determinat cu rela\iile:

oumarul tui

Valori inverse ale nurnarului lui Strouhal pentru cilindri cuplati dispusi In linie sau Qrupati
91

90

ANEXA A (normetivii) ZONAREA ACTIUNII V ANTULUI IN ROMANIA


Analiza statistica etectuata pentru zonarea hazardului natural din vant in Romania a avut ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vantului la 10 m deasupra terenului, rnasurate in peste 140 de statii meteorologice ale Administratiei Nationale de Meteorologie pan a in anul 2005. Rezultatele anauzei statistice sunt valorile caracteristice (de referinta) ale vitezei vantului cu IMR = 50 ani, calculate in rspartifia Gumbel pentru maxi me. Pentru determinarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vantului au fost prelucrate valorile de referinta ale vitezei vantului la amplasamentele statiilor meteorologice de la care s-au obtinut inregistrari. Datele din harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vantului pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m (Figura 2.1) reprezinta presiuni dinamice mediate pe 10 minute si avand un interval mediu de recurenta de 50 ani, in conformitate cu prevederile SR EN 1991-1-4. In tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vantului pentru 337 de localitati urbane din Romania, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu 1000 m. Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului pentru un amplasament aflat la a altitudine z mai mare ca 1000 m se poate determina
qb,z>1000m

dinamice a vantului corsspunzatoare amplasamentului (vezi harta de zonare din Figura 2.1 ii datele din Tabelul A.1) si se calculeaza cu relatia:
Vb =

)2' P
Qb

trsrz: =">/1,6%

(A.3)

unde peste densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3, ii C/b este . valoarea de retennta a presiunii dinamice a vfmtului rnasurata in Pa (1 kPa=1000 Pa). Valorile caracteristice ale vitezelor vantului definite cu un interval mediu de recurenta de 100 ani ii 10 ani se pot calcula simplificat Tn functie de valoarea caracteristica a vitezei vantului pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani, cu urrnatoarele relafii:

vb,IMR=looani
V b,IMR=50anl

== 1,10

(A.4)

Vb,IMR=10anl V b,IMR=50anl

== 0,75

(A.5)

Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale vantului definite cu interval mediu de reeurenta de 100 ani ii 10 ani se pot calcula simplificat in functie de valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vantului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani, cu urmatoarele

relatli:
Qb,IMR=100anl Qb,IMR=50anl

== 1,15 == 0,65

(A.B)

cu relafia: = cDl000m
-

. qb

(A.1)

Qb,/MR=10anl Qb,IMR=50anl

(A.7)

unde:
C1o,z>1000m

vantului pentru un amplasament


amplasament aproximativ,
C

valoarea de referinta a presiunii dinamice a aflat la 0 altitudine zmai mare ca 1000 m; C1a - este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului In
Cz>1000m

este

Tabelul A,1 Valorile de referinta ale presiunii dinamice a vantulu 337 de localitaf urbane din Romania Nr.

pentru

din harta de zonare prezentata in Figura 2.1 ; - este factorul de altitudine ce se poate

determina,

Localitate Abrud Adamclisi

Jude]
ALBA CONSTANTA VRANCEA SIBIU ALBA ~ ALBA BIHOR TELEORMAN IALOMITA

CIo,

kPa

cu relatla:

(/MR=50 ani)
0,4 0,5 0,6 0,4 0,4 0,4 0,5 0,7 0,6

D1DOOm

= 1 + 1,6

(_z_
1000

-1)

(A.2)

Adiud
Aqnita Aiud ALBA IULIA

Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m ii in zonele cu 0 expunere speciala la vant (sud-vestul Banatului), se recornanda obtmerea de date primare de la ANM ii consultarea institutiilor de specialitate din domeniul construcfiilor pentru analiza acestor date. Valoarea de reterinta a vitezei vantulu cu un interval mediu de recurenta de 50 ani pentru un amplasament situat la 0 altitudine mai mica sau eqala cu 1000m se determina pe baza valorii de referinla a presiunii

Alesd
ALEXANDRIA Amara

93

92

Nr.

Localitate

Judet

CJt" kPa (/MR=50 ani)

Nr.

Localitate Borod Borsec Borsa BOTOSANI Brad Braoadiru BRA$OV BRAILA Breaza Brezoi Brosteni Bucecea BUCURE$TI Budesti Buftea Buhusi Burnbestl-Jiu Busteni BUZAU Buzias Caivana Calafat Caracal Caransebes Carei Cavnic Calan CALARASI Calimanestl Cazanesti Campi a Turzii Carnpeni Oamoina Campulunq Camouluno Mold.
Ceahlau

.Judet BIHOR HARGHITA MARAMURE$ BOTO$ANI HUNEDOARA ILFOV BRA$OV BRAILA PRAHOVA VALCEA SUCEAVA BOTO$ANI BUCURE$TI CALARA$I ILFOV BACAU GORJ PRAHOVA BUZAU TIMIS SUCEAVA DOLJ OLT CARA$-SEVERIN SATU MARE MARAMURE$ HUNEDOARA CALARASI VALCEA IALOMITA CLUJ ALBA PRAHOVA ARGES SUCEAVA NEAMT SALAJ CONSTANTA ARAD

CJt" kPa (IMR=50 ani)

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Anina Aninoasa ARAD Ardud Avrameni AvriQ Azuqa , Baoadaq BACAU Baia de Arama Baia de Aries BAIAMARE 1 Baia Sprie 2 Bals 3 Banloc 4 Baraolt 5 Basarabi 6 )7 Baicoi )8 Babeni Baile Govora 9 Baile Herculane 0 Baile Olanesti 1 Baile Tusnad 2 Baile$ti 3 Balan 4 Balcesti 5 Baneasa 6 Barlad 7 Bechet 8 Beclean 9 Beius Berbestl 1 Beresti 2 Bicaz 3 BISTR1TA BISTRITA ~ Blai 5 Bocsa 6 Bolde$ti-Scaeni 7 Bolintin-Vale 8

CARA$-SEVERIN HUNEDOARA ARAD SATU MARE BOTO$ANI SIBIU PRAHOVA TULCEA BACAU MEHEDINTI ALBA MARAMURES MARAMURES DOLJ TIMI$ COVASNA CONSTANTA PRAHOVA VALCEA VALCEA CARAS-SEVERIN VALCEA HARGHITA DOLJ HARGHITA VALCEA CONSTANTA VASLUI DOLJ BISTRITA NASAUD BIHOR VALCEA GALATI NEAMT NASAUD ALBA CARAS-SEVERIN PRAHOVA GIURGIU

0,7 0,4 0,5 0,4 0,7 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,6 0,6 0,5 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,5 0,6 0,6 0,4 0,4 0,5 0,4 0,6 0,4 0,4 0,6 0,7 0,4 0,5

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59

~o
~1 62 3 4 5 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 r77 78 79 80
1

~2 83 84 85 ~6 ~7

Cehu Silvaniei Cernavoda Chisineu-Cris

0,5 0,4 0,4 0,7 0,4 0,5 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,5 0,4 0,5 0,6 0,4 0,6 0,7 0,6 0,6 0,4 0,7 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,4 0,5 0,6 95

94

Nr.

Localitate Chitila Ciacova Oisnadie CLUJ-NAPOCA Codlea

Judet ILFOV TIMI$ SIBIU CLUJ BRA$OV ARGES PRAHOVA BACAU CONSTANTA SIBIU OlT TULCEA ARGE$ IASI COVASNA DOlJ HARGHITA ALBA ARGE$ ARAD BOTO$ANI DOlJ BACAU CLUJ TIMIS HUNEDOARA SUCEAVA BOTOSANI MARAMURES VALCEA OlT MEHEDINTI SIBIU CONSTANTA CONSTANTA BRASOV TIMI$ SUCEAVA

CJo, kPa (lMR=50 ani)

Nr.

localitate Faurei Fetesti Fieni Fierbinti-Tarq Filiasi Flamanzi FOC$ANI Fundulea Frasin GALATI Gaesf Gataia Geoaoiu Gheoroheni Gherla Ghimbav GIURGIU Grivita Gurahont Gura Humorului Hateo Harlau Harsova Holod Horezu Huedin Hunedoara

Jude! BRAILA IAlOMITA DAMBOVITA IALOMITA DOLJ BOTO$ANI VRANCEA CALARASI SUCEAVA GALATI DAMBOVITA TIMIS HUNEDOARA HARGHITA CLUJ BRA$OV GIURGIU IALOMITA ARAD SUCEAVA HUNEDOARA IA$I CONSTANTA BIHOR GORJ CLUJ HUNEDOARA VASLUI BRAILA IA$I MURE$ ARAD TULCEA BRAILA COVASNA TIMIS SALAJ TUlCEA CALARASI

CJo, kPa (IMR=50 ani)

8 9 0 1 2 :)3 4
5

Colibasi
Comarnic

Comanesti
CONSTANTA Copsa Mica Corabia Coruaea

0,5 0,7 0,6 0,5 0,6 0,5 0,4 0,6

6 7 8 9 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 96

a,s
0,4 0,5 0,5 0,5 0,7 0,7 0,5 0,4 0,4 0,4 0,6 0,7 0,5 0,6 0,4 0,7 0,4 0,6 0,7 0,4 0,5 0,7 0,6 0,4 0,5

Costesti
Cotnari Covasna CRAIOVA Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Aroes Curtici Darabani Dabuleni Darrnanasti Dei Deta DEVA Dolhasca Dorohoi Draoorniresf

Draqasanl Dracanesti-Olt
DROBETA TURNU SEVERIN Durnbraveni Eforie Nord Eforie Sud Faaaras Faoet Falticeni

a,s
0,4 0,4 0,6

126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164

0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,6 0,4 0,6 0,6

a,s
0,7 0,4 0,4 0,4 0,6
D,S

0,6 0,4 0,6 0,4 0,7 0,6 0,6 0,4


D,S

Husi
lanca IASI lernut Ineu Isaccea lnsuratei Intorsura Buzaului Jimbolia . Jibou Jurilovca lehliu Gara

0,4 0,7 0,6 0,7 0,4 0,5 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,6 0,6 97

Nr.

Localitate

Judet ARAD SUCEAVA SATU MARE MURES TIMiS HUNEDOARA CONSTANTA BIHOR TULCEA ILFOV VRANCEA CONSTANTA SIBIU HARGHITA MURES SIBIU GIURGIU SUCEAVA PRAHOVA BACAU CARAS-SEVERIN ARAD DAMBOVITA GORJ VASLUI ARAD BISTRITA NASAUD CONSTANTA VASlUI SATU MARE CONSTANTA BUZAU GORJ BIHOR ALBA SIBIU VALCEA VRANCEA HARGHITA

~, kPa (IMR==50 ani)

Nr. I

Localitate

Judet CALARASI BACAU BIHOR CARAS-SEVERIN HUNEDOARA MEHEDINTI ILFOV CARA$-SEVERIN CONSTANTA VRANCEA IlFOV IASI BUZAU ARAD ARAD HUNEDOARA HUNEDOARA NEAMT DOlJ ARGE$ PRAHOVA PRAHOVA IASI BUZAU ILFOV OlT BRA$OV DAMBOVITA DAMBOVITA SUCEAVA BOTOSANI BUZAU VALCEA BRASOV TIMIS MURE:;> CARAS-SEVERIN NEAM TELEORMAN

~,kPa (lMR==50 ani)

165 Lioova 166 liteni 167 Livada 168 Ludus 169 Lucoi 170 Lupeni 171 Manaalia 172 Marahita 173 Macin 174 Maqurele 175 Marasesti 176 Medaidia 177 Medias 178 MIERCUREA CIUC 179 Miercurea Niraiului 180 Miercurea Sibiului 181 Mihailesti 182 Milisauti 183 Mizil 184 Moinesti 185 Moldova Noua 186 Moneasa 187 Moreni 188 Motru 189 Muraeni 190 Nadlac 191 Nasaud 192 Navodari 193 Nearesti 194 Nearesti Oas 195 Neoru Voda 196 Nehoiu 197 Novaci 198 Nucet 199 Ocna Mures 1200 Ocna Sibiului [201 Ocnele Mari 1202 Odobesti [203 Odorheiul Secuiesc 98

0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,4 0,6 0,4 0,6 0,5 0,6 0,6 0,6 0,7 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,4 0,5 0,7 0,6 0,5 0,6 0,4 0,4 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4

1?04 Oltenita 1205 Onesti B06 ORADEA :207 Oravita 1?08 Ora9tie 1?09 Orsova 210 Otopeni 1211 O1elu Hosu
1212 113

1214 1215
~

'217 18 19 20
1221 1222 1223

Ovidiu Panciu Pantelimon Pascani Patarlaaele Pancota Pecica Petrila

Petroeani
PIATRA NEAMT Piatra Olt PITESTI PlOIESTI Plopeni Podu lIoaiei Pogoanele Popesti Leordeni Potcoava Predeal Pucioasa Racari Radauti

1224
225

1226 227
1?28

!229 30 31
32

233 234
35

Rauseni
Ramnicu Sarat RAMNICU VAlCEA Rasnov Recas Reghin Resita Roman Hosiori de Vede

1236
237

238
1239

1240 1241 242

0,4 0,6 0,5 0,7 0,4 0,6 0,5 0,4 0,5 0,6 0,5 0,7 0,6 0,5 0,5 0,4 0,4 0,6 0,7 0,5 0,4 0,6 0,7 0,7 0,5 0,5 0,6 0,4 0,5 0,6 0,7 0,6 0,4 0,6 0,4 0,4 0,7 0,7 0,7
99

Nr.

Localitate Rovinari Roznov Rupea Salcea Salonta Santana SATU MARE

Jude~ GORJ NEAMT BRA$OV SUCEAVA BIHOR ARAD SATU MARE BRASOV BIHOR SIBIU MARAMURE$ MURE$ ARAD BOTO~ ANI BISTRI ANASAUD MURE~ TIMI$ OlT ALBA ARAD MARAMURES DOLJ COVASNA TUlCEA SIBIU MARAMURE$ MURE$ HUNEDOARA PRAHOVA SUCEAVA OlT BACAU PRAHOVA IALOMITA SUCEAVA MURE$ BIHOR MEHEDINTI SUCEAVA

Cfo, kPa (lMR=50 ani)

Nr.

localitate

.Judet TUlCEA SALAJ MARAMURE$ ARGE$ BOTO$ANI SIBIU SATU MARE MARAMURE$ DAMBOVITA GALATI GORJ IA$I GORJ MARAMURE$ MURE$ BACAU NEAMT COVASNA MURES CONSTANTA GALATI ALBA GORJ DAMBOVITA TIMI$ HARGHITA ARGE$ GORJ TELEORMAN TULCEA CLUJ HARGHITA IALOMITA GORJ MARAMURE$ MURE$ GORJ PRAHOVA IALOMITA

C/o, kPa (IMR=50 ani)

43 44 45 46 47 ~48 49 1250 ?51 ?52 ?53 54 55 56 57 58 59 60 61 ?62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 100

Sacele
Saeuieni

Saliste
Salistea de Sus sarrnasu Savarsin Saveni sanoeorz Bai Sangeorgiu de Padure Sannieolau Mare Scornieesti Sebes Sebis Seini Segarcea SFANTU GHEORGHE Sf. GheorQhe SIBIU Sighetul Marmatiei Sighisoara Simeria Sinaia Siret SLATINA Slanic Moldova Sianie Prahova SlOBOZIA Solca Savata Stei Strehaia SUCEAVA

0,4 0,6 0,4 0,6 0,6 0,6 0,4 0,6 0,5 0,6 0,4 0,4 0,4 0,7 0,4 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4 0,6 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,6 0,5 0,7 0,6 0,6 0,6 0,4 0,5 0,4 0,6

282 Sulina 283 imleul Silvaniei 284 omcuta Mare .l285 tetanesti 286 tefanesti 287 Talrnaciu Tasnad 288 289 . Tautii Maqheraus 290 TARGOVI$TE 291 TarQu Bujor 292 Targu Carbunesti 293 Tarou Frumos 294 TARGUJIU 295 Targu Laous TARGU MURE$ ~96 ~97 Targu Oena Targu Neamt 298 299 Targu Secuiesc 300 Tarnavera Tecturchiol 301 302 Tecuci Teiw;; 303 304 Tismana 305 Titu TIMI$OARA 306 Toplita M7 Topoloveni 308 Turceni ~09 310 Turnu Maourele TUlCEA ~11 312 Turda Tusnad ~13 314 Tandarei 315 Ticleni 316 Ulmeni Unqhenl 317 318 Uricani 319 Urlati 320 Urziceni

0,6 0,4 0,4 0,5 0,7 0,6 0,4 0,6 0,4 0,6 0,4 0,7 0,4 0,4 0,4 0,6 0,6 0,7 0,4

a,s
0,6 0,4 0,4

a,s
0,6 0,4 0,5 0,4 0,5 0,6 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,6 0,6 101

Nr. 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Localitate Valea lui Mihai VASLUI Vascau Vatra Dornei Valenii de Munte Vaniu Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Viseu de Sus Vlahita Voluntari Vulcani ZALAU Zarnesti Zimnicea Ziatna

.Judet BIHOR VASLUI BIHOR SUCEAVA PRAHOVA MEHEDINTI SUCEAVA BRASOV TELEORMAN MARAMURES Harohita ILFOV HUNEDOARA SALAJ BRASOV TELEORMAN ALBA

Cft" kPa (IMR=50 ani) 0,4 0,7 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,4 0,5 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4 0,4 0,7 0,4

ANEXA 8 (normstivii) EFECTELE TERENULUI 8.1 Tranz~ia tntre categoriile de rugozitate 0, I, II, IIJ ; IV (1) Determinarea valorilor vitezei vantului pentru proiectare trebuie . sa ia tn considerare tranzitia intre categoriile de teren corespunzatoars diferitelor rugozita~ (vezi Tabelul 2.1) . (2) Daca amplasamentul cladirii sau structurii este situat In apropierea unei zone In care are loc schimbarea de rugozitate a terenului la 0 distanta mai mica de: km fala de terenul de categoria - 1 km fala de terenul de categoriile I, II ~i III, atunci se va folosi categoria de teren mai pulin rugoasa situata In veclnatatea amplasamentului. (3) Daca nu sunt Tndeplinite condiliile de la (2) sau daca zonele de schimbare de rugozitate reprezinta mai putln de 10% din supratata consicerata aplicand distantele de ra punctul (2), atunci categoria de rugozitate a terenului este cea din amplasamentul constructiei.

-2

B.2 Calculul numeric al factorulu; orografic (1) Pentru dealurile ~i falezele izolate, vitezele vantului se modifica In functie de panta, r:p a versantului perpendicular pe directia vantului (tP

Z'

unde Tnaltimea H ~i lungimea Lu sunt definite In Figura B.1).

Vm (z) - viteza medie la Tnaltimea z deasupra terenului Vm,plal (z) - viteza medie la Inaltimea z deasupra terenului plat

I
I

Co

vm,Pladz)
I~

Vm(z)

- factorul orografic

L
I

v.(t)

I I'

(z)'

!\'=.~(z)
/ ~. f~,:w,,~~~~' 0:W/'/~zw)}/ ~ -~ Z I .'/ :-:,: .,./,-,,~/ "./~,,/ /

?7h~~-dij
~P'

~.

1
I

i
~

/:':

z
H

Figura B.1 . Cresterea vitezei vantului datorata orografiei [3) 102 103

(2) Valorile coeficientului orografic se determine 'in functie de viteza vantului la baza versantului i se calculeaza cu relatia: 1, pentru ifJ ::; 0,05
Co

1+ 2 s ifJ, 1+0,6'5,

pentru 0,05 < ifJ pentruifJ>0,3

s 0,03

(B.1)

vmt

unde: este factorul de locatie obnnut din Figura B.2 sau Figura B.3; cP este panta versantului din amonte, HlL", in directia vantulu (vezi Figura B.2 i Figura B.3). (3) Cea mai mare crestere a vitezelor vantului are lac in apropierea variului pantei. (4) Efectele orogratice se vor lua in considerare in urrnatoarele situatii: , a) pentru amplasamente situate pe panta din amonte a dealurilor, coamelor i falezelor, acolo unde 0,05 < cP S 0,3 i x s L,,/2; b) pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealurilor i coamelor, acolo unde (/> < 0,3 i x < Ld2, sau acolo unde cP ~ 0,3 ~i x <
5

, ,\

~.

.~

I I

1,6 H;

c) pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor i pantelor abrupte, acolo unde cP < 0,3 i x < LJ2, sau acolo unde cP ~ 0,3 si x<5 H; in care (vezi Fig. B.2 si B.3): este lungimea efectiva a versantului din amante, data 'in Tabelul B.1; este lungimea real a a versantului din amonte 'in directia L" vantului: 4J este lungimea reala a versantului neexpus (aval) ac\iunii vantului; H este inaltimea etectiva a dealului, coamei, falezei etc.; este distanta pe orizontala de la amplasament la varful x crestei; z este distanta pe verticala de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.

'-e

'if
:. !

Tabel B.1 Valori ale lungimii etective,

Le [3]
~!. !
}.

"2.'1 ;.'

',1 ' ~'.

:1~ 1\ . j"

1\ I J I ;"

1\

I Ii

I\ I

! I
1.7

I
1.9

I 'l'

Tipul pantei (CP = HIL"f Panta moderate (0,05 < cP::; 0,3) I Panta abrupta (<P > 0,3)

Le

Lu

I t; = H10,3

(4) In vai, daca nu se astepta a crestere a vitezei, co(z) poate ti luat egal cu 1,0. 104 105

B.3 Cladiri si/seu structuri invecinate (1) Daca 0 cladtre/structura este de doua ori mai inalta decat inaltimea medie, hmed a cladirilor/structurilor Invecinate, atunci valorile de varf' ale vitezei !;>ipresiunii dinamice a vantului, vp ~i qp, pentru oricare structura lnvecinata se vor considera la Inaltimea Zn (considerand z, = 2{,) deasupra solului, determinate cu relatia: 1 2r, daca x~ r zn =

B.4 ina~imea de deplasare

a planulvi de cotii zero

(1) Pentru cladirile amplasate pe teren eategoria IV, vecinatatsa cladlrilor !;>ialte obstacole fac ca profilul vitezelor !;>ial presiunilor vitezelor vantului sa se modifiee. Aceasta modificare se manitesta ca ~i cum nivelul terenului (planul de cota zero) se ridica la 0 rnaltime, hdepl. nurnita 7nal?me de deplasare a planului de cota zero ~ care poate fi deterrninata cu relapa (B.4) (vezi Figura 8.5).: min[0,8'
hdePI =

hmed,0,6, hJ
hmed

dacax

s 2 hmed
6 hmsd (8.4)

~2

1[ (
r-

1-

z.n ;mafe. )

(x - r)

daca r <

x < 2r

(8.2)

min[(1,2. { 0,

-0,2,x),0,6

hJ

daca2 hmed < x dacax ~ 6 hmed

hmic,
unde raza reste: hmare, daca hmare s 2 dmare r= { 2 a, daca h > 2 d
im fs mars

daca x~ 2r

(B.3)

Inaltimea z din relatiile de calcul al valori/or medii ale vitezei (2.3) !;>ipresiunij dinamice a vantului (2.7) este Inlocuita cu 0 inaltirne efectiva, (z - ~epl)' In acest caz profilul factorului de expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat in ~us cu Inal~mea hdepl (2) In lipsa unor informa\ii mai exacte, pentru teren categoria IV, hmed = 15 m.
6//n",d .2hmed --

Inal~mea construcfiei invecinate cu regim mai mic de Inaltime hmic, raza r, distanta x ~i dimensiunile dmica ~i dmare sunt aratate In Figura B.4. Sporirea vitezei !;>ia presiunii dinamice a vantului poate f iqnorata cand hmic depaseste jurnatate din tnallimea hmare a cladirii Tnalte. In acest caz

Zn=hm1c.

I:
.

...J11

+"=}
T-1 ,b..: rh c"<:Xr \'" r :... 0\ (. -;.:_+__ 2: ;
I 1.1

.... :p:::.:(~:~::[=:::~ .. "2.:1


11.,.. !

I'

r/'...'
'.:..r" "
hll~~

hdep'

Ih

I . '! ", ..
_I

1
1--.

++---;;. \ i

-'21'

-----j
f1'i

F
'

I_ Figura B.5lnaltimea

obstacolului ij>idistanta din amonte [3]

<r .;y-,: x-' Il:.:.LJ ,-t'1 10 ~-./


I!

/>

,-.~1I" I

., ..

d.. -

'

Figura B.4 lntluenta cladirii inalte asupra a doua cladiri invecinate (1 ~i 2) [3]

106

107

ANEXA

C (intormetive]

CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR

unde b
hef

C. 1 Generalitati
(1) Metodele de calcul recomandate in aceasta anexa au la baza structurile se cornporta in domeniulliniar elastic. (2) Propnetatile dinamice ale structurilor se vor evalua pe baze teoretice si/sau experimentale prin apiicarea metodelor din dinamica structurilor. (3) Intr-o prima aproxirnate, proprieta~le dinamice ale structurilor (frecventele proprii, vectorii proprii, masele echivalente ~i decrementullogaritmic al amorfizarii) pot fi evaluate simplificat cu rela~ile date in C.2 ... C.6. ipoteza

ca

sunt date in igura C.1; Ws este greutatea elementelor structurale ce contribuie la igiditatea cosului; Wt este greutatea totala a cosului: ~1 este egal cu 1000 pentru cosuri metalice, ~i 700 pentru osuri de beton armat ~i de zidarie. Nota. h3 = h1/3, vezi pct. C.4 (2).

este diametrul cosului la vart, [m]; este inaltimea efectiva a cosului, [m] ; hl ~i

C.2 Frecverte proprie fundamentalfi (1) Pentru structuri incastrate frecventei proprii fundamentale, nl: (C.1) la baza sau de tip consola cu
0

h31

nT
h1=h

-II-

hsI
z~

h31
/J1

h1

masa atasata la capatul liber se poate tolosi relatla (C.1) pentru calculul

112

o, =_1_. {9
2" unde

~X;

Figura C.1 Parametri geometrici pentru cosuri {3] (4) Frecventa proprie tundarnentala de ovalizare, nl,o a peretelui ilindrilor lungi (cosurl), tara inele de rigidizare, poate fi calculate cu relatia: , fE (C.5) nt,o =0,492'11V u, .(1-v2).b4 unde

9 este accelerafia gravitationala, egala cu 9,81 rn/s":


Xl este deplasarea maxima prod usa de greutatea proprie aplicata pe directia de vibratle, in [m]. (2) Frecventa proprie fundamentala nl pentru cladiri multietajate expuse actiunii vantului poate f estimate cu relata;

nt

55 [Hz] pentru cladiri de beton armat


h

(C.2a) (C.2b)

E
t n
IJs

n1 = 4: [Hz] pentru cladiri cu structura rnetalica


unde h este inalflmea cladirii, in [m]. (3) Frecventa tundamentala de lncovoiere, fi estimate cu relatia:
n
1

nl

pentru cosuri poate

este moduiullui Young, in [N/m2); este grosimea peretelui cilindrului, In [m); este coeficientullui Poisson; este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, [kg/m2]; este diametrul cilindrului, in [m].

in

Inelele de rigidizare rnaresc frecventa de ovalizare. (C.3) C.3 Vectorul propriu fundamental (1) Pentru cladiri, turnuri ~i cosuri, modelate ca structuri in consola mcastrate la baza, vectorul propriu fundamental de incovoiere, <P1(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproxirnat cu 0 relatie de forma: ~ 109

Gtb ~s=-_.

h2

et

[Hz'
t

cu h2 hel =ht+3 108 (C.4)

C.4 Masa echiva/enta

cPdZ)::(*J

(C.B)

(1) Masa echivalenta pe unitate de lungime, fundamental de vibrate este data de relatla:

me pentru modul

unde (= 0,6 pentru structuri zvelte In cadre cu pereti nsportanti; (= 1,0 pentru cladiri cu nucleu central ~i stalpi perimetrali

J m(s)
sau

cPirs)ds (C.?)

me :: a
unde m

ladiri cu stalpi ~i contravantuiri verticale; (:: 1,5 pentru cladiri cu nucleu central de beton arm at; (:: 2,0 pentru cosuri ~i tumuri; ( :: 2,5 pentru tumuri metalice cu zabrele. (2) Vectorul propriu fundamental de Incovoiere In plan vertical, 4>1(5) pentru structuri ~i elemente structurale simplu rezemate ~i tncastrate poate fi aproximat asa cum este indicat in Tabelul C.1.
1.0 r z!h
. flR
,//.:;

J cPr(5)ds

/./"'/.:

///

0.6

0.4

0.2

IJ.Uk'::;:"'--:-:~().O (}.2

~
. ../"

.//A //%
...,...-~/

//);
<="
, 1/>1(Z)

este masa constructiei pe unitatea de lungime; este lnaltimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural. (2) Pentru structuri in consola cu 0 distributie variabila a masei, me poate fi aproxirnata prin valoarea medie a lui m In treimea superioara a structurii, h3 (vezi Figura C.1). (3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea r , cu 0 distributie variabila a masei, me poate fi aproximata prin valoarea medie a lui m pe 0 lungime de t /3 centrata fata de punctul pe structure pentru care valoarea 4>(s) este maxima (vezi Tabelul C.1).

C.5 Decrementu//ogaritmic a/ amortizarii (1) Decrementul logaritmic al arnortizarii, 0 pentru modul fundamental de vibratie este estimat cu relatia: 0:: Os + oa + 6d ' (C.8) unde Os este decrementullogaritmic al arnortizarf structurale; oa este decrementul logaritmic al amortizarf aerodinamice pentru modul fundamental; Od este decrementul logaritmic al arnorfizari' produse de dispozitive speciale (mase acordate, amortizori cu lichid etc.), daca este cazu. (2) In Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortlzani structurale, Os. (3) Decrementul logaritmic al arnornzarii aerodinamice, oa pentru modul fundamental de lncovoiere produs de vlbratille In direcfia vantulu este estimat cu relatia:

/"./"'''

\;-00
. -

"s= 1,0
0.6 O.S LO

.
0.4

Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru cladri, tumuri ~i cosuri Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de incovoiere In plan vertical pentru structuri ~i elemente structurale simplu rezemate ~i incastrate [3] Schema statica
IS.

Vectoruloropriu

4>1(S)
I

1;,. .......

It-

.t

_~----.... ~f
,z~, (8) ~... --..,.--.
l.

d./,{S)

0.:: cf pbvm(zs)
) 2n/me

(C.g)

------>I

Sin(7r'~

~ \4--l--t
110

~-!...

T1

~ -[ 1- cos( 2 7r .

7)]

unde:
Ct este coeficientul aerodinamic de fOrfa pentru vantulut pe directie longitudinala p este densitatea aerului, eqala cu 1,25 kg/m3;

actiunea

111

este la\imea structurii; este viteza medie a vantului pentru z z, (vezi pet. 2.3 (2)); este inal~mea de reterinta; n, este frecventa proprie fundamentala de vibratie a structurii in directia vantului; 'me este masa echivalenta pe unitate de lungime a structurii, determinata cu relatia (G.7). Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmic al arnortizarii structurale, Os pentru modul propriu fundamental de vibratle [3]

b vm(zs) 2S

(5) In cazul in care structura este echipata cu dispozltive disipative speciale, se vor folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii 0d. C.6 Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri (1) Frecventa fundamental a de incovoiere pe directie verncala,

n'.B a unui pod cu tablier cu inima plina sau chesonata poate fi


determinate, In mod aproximativ, cu relapa: n I.B I

2. x-

K2

. __ e F,F"m

(G.10)

unde este lungimea deschiderii princir,ale, In [m]; este modulullui Young, In [N/m j ; ItJ este momentul de inertie al ariei sectiunii transversale, pentru Incovoiere pe directie vertcata, calculat la mijlocul deschiderii, In [m~; m este masa pe unitate de lungime a sectiunii transversale la mijlocul deschiderii (evaluata pentru incarcan permanente), In [kg/mj; K este un factor adimensional ce depinde de deschideri, dupa cum urmeaza: - Pentru poduri cu 0 singura deschidere: K = 11 daca este slrnpla rezemare; sau K = 3,9 daca este incastrare la un capat !?iIiber la celalatt capat; sau K = 4,7 daca este incastrare la ambele capete; - Pentru poduri cu doua deschideri continue: K se obtine din Figura G.3, folosind curba apllcabila podurilor cu doua deschideri; L, este lungimea deschiderii laterale !?iL ~ L,; - Pentru poduri cu trei deschideri continue: K se obtine din Figura G.3, folosind curba aplicabna podurilor cu trei deschideri; unde L1 este lungimea celei mai mari deschideri laterale; L2 este lungimea celeilalte deschideri laterale !?i L ~ L, ~ L2; Aceasta se aplica !?i podurilor cu trei deschideri cu deschiderea central a In consolalsuspendata. Daca L1 > L, atunci Kpoate fi obtinut din curba aplicabiia podurilor cu doua deschideri, neglijand deschiderea laterala cea mai scurta !?i considerand deschiderea laterala cea mai lunga ca deschidere principala a unul pod echivalent cu doua deschideri. 112 113

L E

.. Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue (poduri simetrice fa~a de reazemul central), K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu doua deschideri din Figura C.3, oonslderand fiecare jumatate a podului ca un pod echivalent cu doua deschideri. _ Pentru poduri nesimetrice cu patru deschideri continue sau pentru poduri cu mai mult de patru deschideri continue, K poate fi obtinut din curba apticabila podurilor cu trei deschideri din Figura C.3, considerand cea mai mare deschidere interioara ca deschidere principala.
NOTA.

~ este momentul de inertia masic pe unitate de lungime a elementului de cheson j pentru incovoiere in plan vertical la mijlocul deschiderii, cu considerarea unei latimi efective a tablierului; Ip este momentul de inertie masic pe unitate de lungime a sectiunii transversale la mijlocul deschiderii. Acesta este dat de relatla:
Ip

m b =~+

I. ( Ipj + mj 2)
rj

(C.15)

Dace valoarea ~;

in reazeme est~mai mare dedit dublul

valorii la mijlocul deschiderii, sau este mai mica dedit 80% din valoarea de la mijlocul deschiderii, atunci retatia (C.10) va fi totosita doar pentru obfinerea unor valori foarte aproximative. (2) Frecvsnta fundamentals de torsiune a podurilor cu tablier cu inima plina este egala cu trecventa tundamentela de incovoiere calculata cu relaua (C.10), cu conditia ca valoarea medie a momentului de inerfie longitudinalla incovoiere pe unitate de latime sa fie cel putin eqala cu de 100 de ori valoarea medie a momentului de inertie transversal la Tncovoiere pe unitate de lungime. . (3) Frecventa fundamental a de torsiune a podurilor cu tablier chesonat poate fi determinata aproximativ cu relafia:
nt,T

unde md este masa pe unitate de lungime doar a tablierului (fara chesoane), la mijlocul deschiderii; Ipj este momentul de lnertie masic al elementului de cheson j Ia mijlocul deschiderii; l77j este masa pe unitate de lungime a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii, fara a considera partea asociata de tablier; .lj este constanta de torsiune a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii; aceasta este data de relafia: -. =-d unde

4Ai2

p~
t

(C.16)

Ai

este aria golului delimitat de cheson la mijlocul desehiderii; este integrala pe perimetrul chesonului

= nt8

~~.

(P2 + P3)

(C.11 )

p ds t
lungime/grosime

a raportului

pentru fiecare latura a chesonului la mijlocul deschiderii.

cu p=-t 1

mt!
p

(C.12)

NOTA. Aplicarea relatiei (C.16) la poduri cu mai multe chesoane al carer raport de forma in plan (= deschidere I la9me) este mai mare ca 6 produce 0 scadere negiijabila a preciziei de evaluare a constantei de torsiune.

P
2

=_,_1

I.r2 ./.
b2.1 p
I! . I.Jj

(C.13)

(4) Vectorul propriu fundamental

de Incovoiere

In plan vertical,

<P1(s) pentru poduri poate fi estimat asa cum este indicat In Tabelul C.1.
(C.14) (5) Valori aproximative ale decrementului logaritmic al arnortizarii structurale, 6s pentru poduri sunt date In Tabelul C.2. (6) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, 6a pentru modul fundamental de incovoiere produs de vibratlile In direcfia vantului este estimat cu relatla (C,9). (7) In cazul In care structura podului este echipata cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii 6d

P. _
3-

2.K.t!'/p'(1+v)
este este este este este frecventa tundamentala de lnoovoiere, In Hz; latimea'totala a podului; masa pe unitate de lungime, definita la C.4; coeficientullui Poisson pentru materialul tabiierului; dlstanta de la axa elementului de cheson j la axa

unde
n1B

b'

v
~
podului;

1: 4

115

ANEXA 0 (normetivs) K
#. .L,_,OO
. u trades . __ chideri Podun c ......... 1:$ .... _ .. , I.I"-IS"--~ .~
1 , I.

ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA PODURILOR 0.1 Elemente generaJe (1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podurilor cu lnalfirne constants ~i cu sectiuni transversale ca Tn Figura 0.1, alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.

'-.~..... I
L2 .~'{

--40,

~
1..,

.L.

=1,50

'j".' t .'1 I ~""_ ,

~"":.:::
~.Q-1
'~~~~'

<,,

1:!"1:00

"

~'---"'~-I
" tbcllltlCli Poduri ,.u tlOU!! J::. 40 "" L 3,D

--''''~

\',

" -"'" 1I1I1Iu"

deschis sau mehis

ow-au

.~ t.,1

'\

UU
~ ~:_----~~I~---~
G

c=

J.- ...

~_

'H

,-.,J

::::i

ITlJ
...:

L~L.,

to

rr=rrr
,2.01
b

--l

.I

-;rI
O.!OO

11
co::: 'i
j.I._ ... ." __ ~._,, ..

/).00

O. 2~

C.?/l

1.00

L, L

,.

;:a ! H....
M.M"';

.,

Figura C.3 Factorul Kfolosit in calculul frecventei fundamentale de incovoiere [3]

,. ,

~ ,
I
..... ~

L-r
It
L "\
b

c::

::::::J

I< .. ----.-

D
14

..1

I:::a

tf

\ ~

"
~

oj

c:J
II I'
i

"

Zabrele sau' placa

!
placa

~ I

......Znhrele~nu

Figura 0.1 Exemple de secfluni transversale ale tablierelor uzuale [3J 117 116

(2) Fortele exercitate de vant pe tabliere sunt detaliate tn 0.2 9i D.3. Fortele exercitate de vant pe pile sunt tratate tn 0.4. Fortele exercitate separat de actiunea vantului pe diferite pal1i ale podului trebuie sa fie considerate simultan daca efectul lor este mai defavorabil. (3) Actiunea vantului pe poduri produce forte tn dlrecuile x, Y 9i z asa cum este indicat tn Figura D.2, unde: directia x este directia paralela cu latirnea tablierului, perpendiculara pe deschidere directia y este directia tn lungul deschiderii directia z este directia perpendiculara pe tablier Fortele produse In directiile x ~i y sunt datorate actiunii vantului pe diferite direc~ii, ~i In mod normal, ele nu sunt simultane. Fortels produse tn dlrectia z pot fi rezultatul actiunii varnului pe mai multe dlrectii; daca ele sunt defavorabile ~i semnificative, trebuie luate In considerare concomitent cu tortele prod use In oricare alta directie. NOTA. Urmmoarele notavisunt utilizatepentru poduri (a se vedea figura 0.2): L lungimea in dlrectia y B li:iiimea in directia x d inaltimea in direcfia z Pentru unele prevederi din aceasta anexa, valorile atribuite lui L, b 9i d sunt definite cu mai rnulta aeuratete. Atunci cand se face referire la Capitolele 3 ~ 5, este necesara readaptarea notafiilor aplicabile lui b ~i lui d.

(5) Atunci cand traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vantul (vezi A2.2.1 ~i A2.2.4ln Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinatie 7flOFWk a actiunii vantului asupra podului ~i asupra trenurilor trebuie sa fie lirnttata la Vb cu valoarea Vb". Valoarea este
D.2 Alegerea vantu/ui procedeufui
0 valoare
Vb -

F;'

determinata

prin Inlocuirea

= 25 m/s.
de cafcuf a/ riispunsufui fa eciiunee

(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de calcul al raspunsului dinamic In cazul podurilor, Metoda de calcul dinamic nu este In general necesara pentru tablierele podurilor rutiere ~i feroviare normale cu deschidere mai mica de 40m. Pentru aceasta clasificare, podurile normale pot fi considerate podurile din otet, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv podurile compozite (mixte), 9i a carer forma uzuala a secfiuni: transversale este descrisa In Figura 0.1. (2) Daca nu este necesara 0 metoda de calcul a raspunsului dinamic, valoarea coeficientului de raspuns dinamic, GJ poate fi luata egala cu 1.
D.3 Coeficienti aerodinamici de fortii

~
Directia

\.
-,

.1

(1) Atunci cand este necesar, se vor determina coeficienti: aerodlnarnlci de f0rta pentru parapetele ~i suportii de semnalizare de pe poduri. In acest caz se recomanda folosirea prevederilor de la 4.4. D.3.1 Coeficientli general a) aerodinamici de

C> /
//
,

vant1.11ui

.!;./
//

torta pe direcfia x (metoda

<

////
~

I ---.". ~

./:P

//
z

//?
y

(1) Coeficienfii aerodinamici de torta pentru actiunea vantului pe tablierele podurilor In directia x se determina cu relapa:

ctx:::: crxo

(0.1)

L::)(

Figura 0.2 Directile actiunii vantului pe poduri [3] (4) Atunci cand traficul auto este considerat a fi simultan cu vantul (vezi A2.2.1 ~i A2.2.2 In Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de cornbinatie 7flOFWk a actiunii vantului asupra podului ~i asupra autovehiculelor Tnlocuirea valorii 118 trebuie sa fie limitata la
Vb 0

valoare

F~ determinata

prin

cu valoarea v~. Valoarea este v~ ::::23 m/s.

unde: Ctx,o este coeficientul aerodinamic de torta in cazul In care nu exista curgere libera a aerului la capete (vezi 4.13). (2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), Ctx,o poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, crx,o poate fi luat conform Figurii 0.3 in care sunt aratate cateva cazuri uzuale pentru stabilirea valoriJor Aref,x 9i c1tot. (3) Atunci cand unghiul de Incllnare al acfiunii vantului depaseste 10, coeficientul aerodinamic de forta poate fi ob\inut prin studii specials. Acest unghi de Inclinare poate fi datorat declivitafii terenului in directia de actiune a vantului. 119

(4) In cazul in care doua tabliere, in general asemanatoare, sunt situate la acelasi nivel ~i separate transversal printr-un spatiu ce nu depaseste 1 m, torta pe structura expusa actiunii vantului poate f calculate ca pentru 0 structure individuala. In alte cazuri trebuie sa S9 acorde 0 atentie speciala interactiunii vant-structura

-+

1\..
~
vantului [3]

=-;

.I

11

III

a)

+--b--l-

+--b--l-

I I I

tt",

+--b--+

c:=:J td

Figura 0.4 Tablierul unui pod ce prezlnta 0 tata Inclinata expusa actiunil

Tipuri de poduri

b)

di ~

+- b--+

d~lb+-- b--+

+--b--+

yt
Vi
Grinzi

",

Crx.o
2,4

I Am'. =-d"" L I
~

~td~
ell zabrele

2.0 1,8

separate

1.5
1,3

1,O-+-------i0.5

f\
,
II I I
I

i b)
:
I
I
I

a)a) faza de coastruetie, parapete cu suprofa\1i deschisa (mai urelt de 50% ) ~ibariere de I securitate cusuprafa!adeschisll : b) Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de I' " ell supra falinl\ I slgura!lUl-'~1penrru tranc 'fa P
I
I

, I :

I I :

I I I

(6) Atunci cand tablierul podului este lnclinat pe directie transversal a, Ctx,O poate creste cu 3% pentru fiecare grad de inclinare, dar nu mai mult de 25%. (7) Ariile de referinta, Aref,xpentru combinatille de tncarcarl fara lncarcarea din trafic vor fi definite dupa cum urmeaza: a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plina, Aref,xeste suma (vezi Figura 0.5!?i Tabelul 0.1): 1) ariilor supratetelor expuse ale grinzii principale 2) ariilor supratetelor acelor parf ale grinzilor principale situate sub nivelul primei grinzi 3) ariilor supratetelor cornisei, trotuarului sau caii terate pe prism de piatra sparta situate deasupra nivelului grinzii principale 4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu supratata plina sau a barierelor anti-zgomot, acolo unde este relevant, situate deasupra nivelului sepratetei descrise la 3) sau, in absenta unor astfel de echipamente, 0,3m pentru fiecare parapet sau bariera cu supratata deschisa.
b) pentru tabliere cu grinzi cu zabrele, Aref,xeste suma: 1) ariilor frontale ale unei cornise, trotuar sau linie de cale terata pe prism de piatra sparta 2) ariilor acelor supratete pline ale grinzilor principale cu zabrele, in elevatie situate deasupra sau dedesubtul supratetelor descrise la 1). 3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu supratata plina, acolo unde este relevant, situate deasupra supratetei descrise la 1) sau, in absenta unor astfel de dispozitive 0,3m pentru fiecare parapet sau bariera cu supratata deschisa. Totusi, aria total a de reterinta nu va depasi aria obtinuta prin considerarea unei grinzi cu inima plina plane echivalente avano aceeasi inalvme totals, incluzand toate partile ce se proiecteaza. c) pentru tabliere compuse din mai multe grinzi in timpul executiei, inainte de amplasarea placii call de rulare, Aref,xeste supratata expusa a doua grinzi principale.

.0

'"

9 10 11 12

bId",
de forta pentru poduri, Ctx,o [3]

Figura 0.3 Coeficient

aerodinamic

(5) Acolo unde lata expusa ac,iunii vantului este incllnata (vezi Figura 0.4), coeficientul aerodinamic de fOl"\a Ctx,o poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de inclinare, a1 de la directla verncala, dar reducerea este tirnitata la maximum 30%. Aceasta reducere nu se aplica valorii F. definite la 0.3.2.

120

121

Parapet, bariera 30Qmm Parapet cu


suprafara

antizgomot sau
Bariera de securitate en snorafara deschisii bariera de securitate ell suprafata plina
aT

0.3.2 Fortele Metoda strnpllticata

din vant pe tablierele

podurilor

pe directln x

desehisa

ru
. f

(1) Acolo unde nu este necesar sa se utilizeze 0 metoda de calcul dinamic al rasounsuiul, torta produsa de actiunea vantu'ui pe directia x poate fi obtinuta utilizand relalia: Fw

=L p. 2

Vb

C Aretx

'

(0.2)

unde: este viteza de referinta a vantului este factorul de lncarcare pentru acnunea vantulu', C = CeCt,x, unde c, este factorul de expunere li Ct.xeste dat in 0.3.1 (1); valorile pentru C sunt prezentate In Tabelul 0.2 Are!,x este aria de reterinta lndicata In 0.3.1 p este densitatea aerului
Vb

Figura 0.5Inal\imea

ce trebuie ufilizata pentru determinarea Are!,x[3]


~ot

Tabel 0.1 -Inaltimea

ce trebuie utilizata pentru determinarea De 0 parte


d+O,3m d+ dt d+ 0,6m

Are!,x [3]

Dispozitive de protectie De sosea Parapet sau bariera de securitate cu suprafata deschisa Parapet sau bariera de securitate cu suprafata olina Parapet i bariera de securitate cu suprafata deschisa

pe doua parti
d+O,6m d+2dt
bI~ot

Tabelul 0.2 - Valorile factorului de

incarcare, C [3]

d 1,2m

(8) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinauile de Incarcari cu lncarcarea din trafic trebuie considerate ala cum se prezinta la (4), cu urmatoarele modflcan, In locul supratetelor descrise mai sus ln paragrafele a) 3) li 4) ~i b)3), urmatoarele trebuie luate tn considerare atunci cand sunt mai man: a) pentru poduri rutiere, aria supratetei obtinute considerand 0 inaltime de 2 m deasupra nivelului caii de rulare, pe lungimea cea mai detavorabila, independent de pozifia tncarcarltor verticale din trafic; b) pentru poduri de cale terata, aria supratetel obtinute considerand 0 Tnaltime de 4 m deasupra nivelului superior al sinelor, pe toata lungimea podului. (9) Inal~mea de reterinta, 4, poate fi considerate ca distanta de la eel mai de jos nivel al terenului pana la centrul de greutate al tablierului podului, fara luarea In considerare a celorlalte parti (de exemplu parapete), ale supratetelor de reterinta. (10) Efectele presiunii vantului datorate vehiculelor in rniscare nu fac obiectul acestui cod. Pentru efectele vantului produse de trecerea trenurilor a se vedea SR EN 1991-2. 122

4:S; 20 m 4 = 50 m :S;0,5 6,7 8,3 :S;4,0 3,6 4,5 Valorile din tabel sunt determinate pe baza urmatoaretor ipoteze: - Teren categoria 1/; - Coeficientul aerodinamic de Iorta Crx,Q In conformitate cu 4.3.1 '(1) ; - Co = 1,0 ; - ~ = 1,0. Pentru valori intermediare ale ti~ot,$i z, se ocate folosi interpolarea liniara. 0.3.3 Fortele din vant pe tablierele podurilor pe directia z (1) in cazul actlunii vantului asupra tablierelor podurilor pe direc\ia aerodinamici de forta Ct.z trebuie definip atat 'in sens ascendent cat li descendent (coeficienf de portanta). Ct.z nu trebuie folosif pentru analiza vlbrauilor verticale ale tablierelor podurilor. (2) /n absents teste/or realizate In tunele aerodinamice (de vant), valoarea recornandata Ct,zpoate f luata egala cu 0.9. Aceasta valoare ia In considerare, in mod global, intluenta unei eventuale pante transversale a tablierului, a unei declivitati a terenului ~i a fluctualiilor unghiului de incidenta a vantului tala de tablier, datorate turbulentetor. (3) Alternativ, Ct.zpoate fi evaluat cu ajutorul Figurii 0.6. In aceasta situatie: . - 'inaltimea ~ot poate fi limitata la inaltimea tablierului, netinanduse cont de trafic ori de echipamentele montate pe pod;

z, coeticientii

123

0.3.4 Fortele din vant pe tablierele podurilor pe direc~a y (1) Daca este necesar, se vor lua In consideraro longitudinale ale vantului pe direcfia y. b -Inclinarea tablierului fata de orizontala (suprainaltare) a - unghiul actlunli vantului cu orizontala

101\011

Valorile pentru tortele longitudinale ale vantului pe directia y sunt: - pentru podurile cu grinzi cu inima plina, 25% din tortele din vant de pe directia x; - pentru podurile cu grinzi cu zabrele, 50% din Iortele din vant de pe direcfia x.

0.4 Pilele podurilor


0.4.1 Directiile vantulu i situatii de proiectare (1) Pentru evaluarea ac~unii vantului pe tablierele podului ii pe pilele ce Ie sustin trebuie identificata cea mai defavorabila directie a vantului pe Intreaga structura pentru efectul considerat. (2) Se vor efectua calcule separate ale actiunii vantului in cazul situatillor de proiectare tranzitorii in timpul fazelor de constructe cand nu este posibila transmiterea pe orizontala sau redistribuirea actiunii vantului de la tablier. Daca In timpul unor astlel de faze pilele sustin par\i de tablier sau de esatodaj In consola, trebuie luata In considerare 0 posibila asimetrie a acfiunli vantului pe astlel de elemente. Pentru valorile caracteristice din timpul sltuatiilor de proiectare tranzitorii, a se vedea SR EN 1991-1-6, i pentru esatodaje, a se vedea 4.11. 0.4.2 Efectul vantului pe pilele podurilor (1) Efectul vantului pe pilele podurilor trebuie evaluat utilizand formatul general definit in cod. Pentru lncarcarile globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau 4.9.2. (2) Pentru tratarea cazurilor de tncarcare nesimetrice, se recornanda neluarea in considerare a lncarcerii de proiectare din actiunea vantului pe acele par1iale structurii pe care produce efeete favorabile.

(4) Fortele din vant pe tablierele podurilor pe directia z pot avea efeete semnifieative doar daca sunt de acelasi ordin de marime eu tortele vertieale produse de aetiunile permanente. (5) Aria de referin~a Aref,z este egala cu (vezi Figura 0.2): Aref,z = ir]: (0.3) (6) Nu va fi eonsiderat factorul efectului de capat (vezi capitolul 4). (7) Inaltimea de referinta este aceeasi ca i pentru Ct,x (vezi D.3.1 (6)). (8) Excentricitatea for\ei pe directia x poate fi tuata ca e

= Mi.
125

124