Sunteți pe pagina 1din 30

/ CAPITOLUL II : ATRACTIVITATEA TURISTICA Introducere Asa cum vom vedea in capitolul X, lu!

urile turistice se reparti"ea"a intr#o maniera ine$ala pe supra ata pamantului% Evident e!ista re$iuni atractive, altele care sunt mai putin atractive si altele care nu sunt deloc% Cand vine vor&a de a intele$e de ce unele locuri au devenit turistice si de ce aceste locuri' destinatii sunt mai recventate decat altele, literatura stiinti ica evoca in $eneral pre"enta resurselor rare si e!ceptionale% Ipote"a este aceea ca iecare loc are calitati intrinseci, de care depinde turismul sau (potentialul de a atra$e turisti intr#un teritoriu) si de a actiona imtr#un mod *otarat% Resursele turistice Cercetarile consacrate in atractivitatea turistica distin$ in $eneral + tipuri de resurse: resursele primare, secundare si complementare% Primele cuprind ansam&lul locurilor (sit natural, &iserica, mu"eu, acvariu, %%%), activitati ( estival) sau caracteristice (soare'temperatura, peisa,, $astronomie %%%) ale unui teritoriu care sunt -o&iecte de turism., alt el spus care motivea"a deplasarea de la locuinta si care ,oaca un rol -declansator. pentru practicile turistice% Resursele secundare intunesc, aduna elementele (locuri, activitati caracteristice) unui teritoriu in serviciul unui turism declansat de resursele primare si care nu sunt in serviciul re"identilor% Iar resusele complementare cele din urma, im&o$atesc $ama de sevicii o erite turistilor% Aceasta se &a"ea"a pe comert, spatii ver"i si stra"i% In opinia mea, este convena&il ca notiunea de resurse turistice sa ie limitata doar la -resursele primare., care motivea"a deplasarea% Pana la urma, resursele secundare si cele complementare releva o cu totul alta lo$ica, aceea de a acilita deplasarea si se,urul intr#o destinatie data% In acest sens ele constituie conditiile reali"arii turismului, conditii ce vor i pre"entate ulterior% In circumstante si$ure, aceste elemente pot deveni resurse turistice (ca parte intrea$a)% Acesta este ca"ul unor *oteluri de lu! cu ar*itectura deose&ita, unele restaurante de presti$iu (de incredere) sau spatii comerciale supradimensionate% /%/ 0otivele deplasarii Cercetarile asupra resurselor turistice primare sunt putine, si adesea plictisitoare% Ele se pre"inta cel mai mult su& orma de enunturi sau liste% 1ici o tentativa de sinte"a nu e!ista in materie, in a ara de ca"ul resurselor climatice% Anali"a resurselor turistice primare insista recvent pe distinctia dintre resursele naturale si cele arti iciale% Primele contin elemente topo$ra ice, elemente acvatice (mare, cusul apei, ploaie), elemente solide (ninsoare, $*eata), elemente aeriene (temperatura, vant, lumino"itate,culori, cerul%%%), lora si auna, precum si peisa,ele re"ultate in uma com&inatiilor dintre aceste elemente% Iar cele secundare intrunesc toate elementele create de societatile umane si care au devenit o&iecte de turism%

: 2istinctia intre resursele naturale si cele ari iciale nu este mai pertinenta la ora actuala% Pana la urma, ele se &a"ea"a pe o vi"iune caricaturala a 1aturii si a Societatii: am&ele sunt cunoscute ca doua entitati distincte% Asta"i unctionea"a ideea ca nu se poate avea 1atura cu privire la om sau mai e!act la societati: -nicio natura nu este vreodata neatinsa deoarece privelistea noastra nu e niciodata $oala. (Ro$er, /345)% 1atura este, deci, la el ca si Cultura, o producere sociala: ea preceda constructia privirii asupra ei% In manualul lor de $eo$ra ia turismului, 6%0%2e7aill8 si E%9lament propun sta&ilirea unei distinctii intre elementele noncreate din locuri turistice, ine, alese, si elementele create in locurile alese, specale% Primele sunt locuri, activitati sau caracteristici ale unui teritoriu care, in a ara de a deveni o&iecte de turism au ost olosite in alte scopuri, inainte% Resursele de turism create, in locuri alese,(turistice) aduna elementele unui teritoriu cunoscut la ori$ine in unctia unei utili"ari turistice si care, sunt accesi&ile% Pot i mentionate, ec*ipamentele culturale si recerative amena,ate in statiunile termale si &alneare%( ca"ino#uri, clu&uri de noapte, teatre, sali de concert,%%%), ec*ipamente sportive (parcurile acvatice, de distractie si alte comple!uri de activitati reali"ate in timpul li&er, a se vedea operatiunile de renovare ur&ana ce incorporea"a dorinta de de"voltare turistica ( ronturi de apa, cartiere prote,ate)% Elementele unui teritoriu care sunt o&iect de turism pot constitui o resursa si pot in luenta viata turistica o erindu#i conditii mai mult sau mai putin avora&ile, va"and ca in acest ca" se impune ca o constran$ere% In Tailanda, de e!emplu, prostitutia rerpe"inta o resursa turistica, deoarece ameninta sa devina o practica turistica si ar avori"a imprastierea &oli SI2A si in acest sens, micsorarea potentialului turistic% /%: 0i"a in turism: Construirea sociala a resurselor turistice Literatura consacrata despre resursele turistice tinde sa masc*e"e un apt esential: pre"enta intr#un loc a elementelor considerat atractive nu e su icienta pentru a da nastere unui loc turistic% 2e apt, am putea arata ca printre spatiile care &ene icia"a de resurse aimoase sau mateii, mai e!ista locuri nevi"itate de turisti ata de locurile populare% Iata ce a constatat C*arles 0i$non (/35/) apropo de Andalu"ia: coasta de 0ala$a este mai putin insorita decat sudul Spaniei, de aceea aici au aparut primele *oteluri% In aceeasi maniera cum am dat e!emplul de"voltarii turistice in Tailanda, cresterea recventei intr#o "ona'la o destinatie nu se su&ordonea"a calitatilor intrinseci ale resurselor pe care locul le o era% Pentu a trata deci atractivitatea turistica, nu e su icient sa ne dam cu parerea despre locuri si de calitatile lor, tre&uie de asemenea sa adoptam punctul de vedere al actorilor si al proiectelor lor% ;n acest conte!t, atractia turistica este re"ultatul unei (re) interpretari de turisti <nsisi si de actori <n domeniile comerciale si teritoriale ale calit=ti locului% >> >

+ CAPITOLUL III: I19RASTRUCTURA SI TURIS0 I1TRO2UCERE O erta turistic= include toate &unurile i serviciile inale o erite de sectorul turistic catre consumatori% Aceasta este m=surat= <n termeni de capacitate de ec*ipament (de e!emplu, num=rul de apeluri <ntr#un raport de pl=cere %%%), ca"are (de e!emplu, num=rul de camere sau de paturi de *otel, %%%) i de transporturi turistice (de e!emplu, num=rul de locuri o erite de companiile aeriene)% Ec*ipamentele, ca"arile i transporturile constituie o le$=tur= vital= <n lanul de turism, ie structurat sau nestructurat% ;n acest sens, sunt toate condiiile pentru des =urarea turismului% ;ntr#adev=r, un loc poate deveni turistic deca este relativ accesi&il si in acel loc e!ista in rastructura pentru a $="dui turiti i a le permite s= practice diverse activit=i% Individuale sau colective, le$ate sau nu de sectorul comercial, aceste elemente ale o ertei sunt la el de diverse ca practicile turistice% 2ou= remarci importante: # Ec*ipamentele, ca"area i transportul nu sunt e!clusiv destinate turistilor% Lo$ica des =urarari lor depinde deci, de ali actori, nu numai de evolutiile lor pe piata turistica%% # Pentru companiile de transport, ca si pentru mana$eri de *oteluri i de diverse ec*ipamente, piaa turismului este un se$ment care nu poate i i$nora %%% <n ciuda de"avanta,elor sale (variaiile se"oniere, sensi&ilitate ridicat= la condiiile economice i politice, %%%) % Pe scurt, turisti, spre deose&ire de navetiti (pentru cai erate), oameni de a aceri (pentru *oteluri) sau populaia locala (pentru ec*ipamente) nu constituie o clientela captiva% O9ERTA RELEVA1TA A SECTOARELOR SPECI9ICE CA?ARILE TURISTICE 1um=rul de paturi disponi&ile <ntr#o destinaie este o varia&il= esenial=, deoarece aceasta determin= num=rul ma!im de persoane care pot i pre"ente simultan <ntr#un loc turistic% Ca"area turistic= se caracteri"ea"= <n primul r@nd prin diversitatea lor: <n pre"ent e!ist= nu mai puin de cincispre"ece mari cate$orii <n care e!ist= mai multe variante% ;n sperana de a evita o&oseala $enerat= de de iniii, i$ura ataata propune o tipolo$ie de ca"are% Ea se &a"ea"= <n mod e$al pe criterii mor olo$ice (suport de ca"are Acladire vs terenB, unit=ile disponi&ile ce ca"are A$rupate <ntr#o cl=dire sau i"olateB) uncionale (&ene icii) sau economice (unitati turistice sau in special ca"are, comerciale sau un alt mod de ca"are,a$entul de ca"are avand sau nu pro it)% LOCURILE CO0ERCIALE Cotelul a ost mult timp un pilon important al turismului% 9uncia sa, ca pondere <n sectorul de ca"are, a evoluat puternic% ;nainte de de"voltarea turismului modern, <n

H secolul XVIII, *oteluri au ost <n esen=, locuri de primit calatorii% Acest lucru a ost &ine venit calatorilor o&ositi datorita deplasarii de multe ori mai $rea decat asta"i <n site#uri i"olate i ' sau pe trasee care traversea"= oraele <n care oamenii au venit la comer sau pentru a des =ura o activitate% Aceast= uncie a continuat, lu@nd orme noi: aceasta a landu#se de#a lun$ul traseelor turistice, ospitalitatea adaptata (Statele Unite ale Americii moteluri, *oteluri, lanuri montate pe peri eria marilor orae din Europa) include <n clientela sa nu doar un contin$ent ma,oritar de oameni de a aceri sau repre"entani ai <ntreprinderilor, dar i turitii <n c=utare pentru o cas= &un= pe pia= i accesi&ila de la autostr="ile principale% Turismul modern a con erit *otelului o unctie de se,ur% 0ulte *oteluri sunt situate in cate un loc remarca&il (in va de munte, la malul marii sau de unde se poate vedea o priveliste atractiva), dand de multe ori nastere unor statiuni verita&ile% Aceasta unctie de se,ur s#a accentuat in decursul mai multor decenii% In "iua de asta"i o parte importanta a o ertelor *oteliere este proiectata pentru a accepta se,ururi turistice lun$i : *oteluri pentru talassoterapie cu terenuri de $ol ,*otelurile cu "one de a$rement,cum ar i cele din "ona tropicala, in iecare saptamana sutele de turistii au venit insotite cu cartele'cupoane pentru a le permite intrarea la pla,ele private ,piscina, la terenurile de $oll si la celelalte animatii% In cele din urma este vor&a de o intrea$a $ama de *oteluri,dar si de un intre$ $*etou de cercuri de insertie%Se accentuea"a si conceptul de resort ,acest concept isi propune sa includa in interiorul acetuia tot ceea ce un turist isi poate dori ara a tre&uie sa renunte la acest concept si sa de descurce pe cont propriu%(de e!emplu *otelurile situate in centrul oraselor cu atractii turistice cum ar i 2isne8land#ul) O erta *oteliera poate ii anali"ata din di erite un$*iuri : tipul de locatie:dispo"itia relative a *otelurilor,precum si unele ata de celelalte ,dispo"itia in unctie de ase"area turistica a acelei "one( centru orasului,$ara,auto$ara)%% capacitatea de ca"are : din punct de vedere al compati&ilitatii,unitatea de masura pertinenta este numarul camerelor% Cu toate acestea, ratele de capacitate i de ocupare corespun"=toare, adesea m=surat= <n num=rul de locuri de ca"are, ceea ce nu prea are sens pentru anumite orme de turism (de e!emplu, persoanele <n v@rst=, %%%) sau de c=l=toie de a aceri% Capacitatea este o varia&il= strate$ic=, deoarece aceasta determin= m=sura <n care un *otel este posi&il s= primeasc= un auto&u" sau un turist c*arter% ;n Dallonie, de e!emplu, oarte puine *oteluri au EF de camere i, prin urmare, poate i po"itionat pe piata de turism% ;n unele "one rurale, aprovi"ionarea este uneori insu icient pentru a $="dui $rupuri mici, *otelieri reduc venituri pretioase (a se vedea de e!emplu nunile ,apone"e or$ani"ate la 0odave ai c=ror participani r=m@n la Gru!elles)% Evaluare: e!prim= un nivel de con ort i servicii% Clasi icarea se ace <n con ormitate cu standarde oarte di erite de la un stat la altul% Este, de asemenea, o varia&il= strate$ic= <n m=sura <n care aceasta determin= <n parte tipul de clientela, precum i tari ele camerelor%

Rata de ocupare: raportul dintre num=rul de nopi pe o perioad= dat= i capacitatea total= e!primata in "ile sau raportul <ntre num=rul de camere <nc*iriate i capacitatea total= e!primata <n camere pe "i% Pro ita&ilitatea unui *otel este direct le$at= de ocupare% ;n 9rana, de e!emplu, pra$ul de renta&ilitate este <n ,ur de o rat= de ocupare anual= (<n camere), EF p@n= la IFJ% 0odul de $estionare: <n acest domeniu se distin$e, de o&icei, *oteluri independente, care intr= <n s era teritorial= de lanuri *oteliere (inte$rate, voluntari, ranci"ai), care intr= <n s era comerciala%

P@n= la <nceputul secolului al XX#lea, *otelul a ost modul dominant, adesea unic, de ca"are turistic=% Ast="i, ea este puternic contestat= <n primul r@nd de ca"are <n aer li&er i <n al doilea r@nd pe orme de ca"are, care permit o mai mare autonomie pentru vi"itator% Cotele de pia= ale di eritelor orme de ca"are% Sonda,ele arata ca locurile de ca"are non#comerciale drenea"a o parte importanta din se,ururile turistice% ;n :FF/, E5J din vacane lun$i de var=, din 9ranta au ost e ectuate ie <ntr#o a doua proprietate acas= (/FJ) sau cu rudele i prietenii (reedin= primar= sau secundar=) (H5J)% Ponderea sectorului non#comercial este mult mai important pentru s=r&=torile de iarn=, deoarece cuprinde 4/J din se,ururi, respectiv 3 si I:J case stau cu rudele i prietenii% ;n Gel$ia, ponderea de se,ururi e ectuate in :FF/ este de :FJ care avut loc <ntr#o a doua proprietate de edere (HJ) sau cu rudele i prietenii (/IJ)% C*iar dac= se consider= doar se,ururi care au avut loc <n ar=, ci rele a,un$ doar /:J pentru a doua casa si /HJ pentru amilie i prieteni% /%/%/% Potenialul economic din ca"are Pentru a evidenia &ene iciile economice ine$ale ale di eritelor orme de ca"are, este util s= se compare veniturile care pot i $enerate de ocuparea di eritelor orme de ca"are% 9ie: C2G, potenialul economic de ca"areK CAT, capacitatea de o unitate de locuin= sau de conturiK CO0, actorul de <nc=rcare medieK CE, actorul economicK
alors : PEH = CAT x COM x CE

in@nd cont de urm=torii parametri: CAT L : pentru o camer= de *otel sau o camera de oaspeti, + pentru campin$, H pentru a doua cas= sau mo&ilateK CO0 (&a"at pe o&servaii empirice): <n ca"ul <n care pentru o camer= de *otel L / (de e!emplu IFJ), apoi L F,5 pentru mo&ilat (H5J) L F,5 pentru o camera de *otel, L F,E pentru o reedin= secundar (+FJ) L F,HE pentru un campin$ (:4J)K

I CE (&a"at pe o&servaii empirice), <n ca"ul <n care pentru o noapte la un *otel,o persoan= L / (de e!emplu, M /FF c*eltuit pe ca"are, masa, transport local, suveniruri, %%%), apoi L F,E (EF M) pentru o noapte o persoan= sau camera de oaspeti, L F,+E (+E M) pentru o noapte de campare o persoan= sau la reedine secundareK
alors :

PEC o camer= de *otel L : ! / ! / L : C2G o camer= de *otel L : ! F,5 ! F,E L F,5 C2G o camera mo&ilata L H ! F,5 ! F,E L /,I PEC o a doua casa L H ! F,E ! F,+E L F,4 PEC un campin$ L + ! F,H ! F,+E L F,H: ;n total, prin urmare, PEC a unui *otel de EF de camere (/FF) L PEC un campin$ care cuprinde :+5 de terenuri (/FF ' F,H:) L PEC /H+ resedinte secundare (/FF ' F,4) L PEC /:E camere de *otel (/FF'F4) L C2G cemere mo&ilate I: (/FF ' /%I)% O9ERTA PRO2USELOR TURISTICE 1otiunea de produs turistic r=m@ne neclar= i am&i$u=% ;n mintea multor autori i pro esioniti e!ista produse care sunt pre$atite sa o ere posi&ilitatea unctionarii pe piata pentru a atra$e si satis ace cererea% ;n acest conte!t, o atracie turistic=, un loc cu ec*ipamente de divertisment sau de ca"are sau activitatea sa ie practicat= cu multe produse di erite, c*iar dac= acestea nu dau natere la de"voltarea comercial= ra inata% Cu Ca"es (/33:: I3), ne propunem <n sc*im& a re"erva termenul de colecie de &ene icii i servicii (ca"are, caterin$, divertisment, transport, e!cursii, tururi, %%%) <n ,urul unui site dorit sau o anumit= activitate care sa o&ina produsului identi icarea acestuia% PACCETUL 2E CALATORIE Produse turistice tradiionale, pac*etul de c=l=torie este de init prin trei caracteristici% Este o calatorie: # Or$ani"ata <n con ormitate cu un pro$ram detaliat% Acest pro$ram este sta&ilit <nainte de data aplic=rii clienilor: proiectantul ale$e <n avans i, <n acelai timp, destinaia, transportul, ca"area, precum i modul de acompaniament care poate i complet sau parial, sau limitat= la domiciliu% Succesul unui ast el de c=l=torie se &a"ea"=, aadar, pe o &un= cunoatere a pieei de turism i de evoluia ei% # Inclusiv r=m@ne un sin$ur pac*et Nall inclusiveN a serviciilor turistice, mai mult sau mai puin e!tinse, <n micare, suport, trans eruri, ca"are, caterin$, divertisment, animatie si &ene iciile speciale posi&ile% V@ndut pentru un pre i! sta&ilit <n preala&il i pl=tite, de o&icei <nainte de s=r&=tori% Pac*etete de ormule de c=l=torie sunt tot mai diverse% 9ormula o&inuit= Nall inclusiveN, a venit pentru a ad=u$a <n ultimii dou="eci de ani ormule amestecate <n care este prev="ut= doar o parte de servicii turistice%

4 O PARTE VARIAGLIA A O9ERTEI TURISTICE In $eneral, daca pac*etele turistice O in sensul cel mai lar$ O repre"inta doar o proportie su icient de modesta pentru toate deplasarile turistilor, acestea includ de multe ori o parte importanta de se,ururi in strainatate, aciunile cresc pe m=sur= ce destinaia este la distan=% Pra icul ane!at arata ca, <n Gel$ia, pac*etele constituie circa :FJ din se,ururi in Uniunea European=, +F#HFJ sunt cele =cute <n America de 1ord iar restul in Europa dar mai mult de EEJ sunt cele =cute <n A rica, America Latin= sau Asia% Aceeai relaie a ost o&servat= la scara continental=: mai puin de /FJ r=m@n <n statele vecine luad orma unui pac*et, <mpotriva a mai mult de HFJ pentru se,ururi <n Spania i aproape 5FJ pentru se,ururi in Turcia sau Precia% ;n $eneral, ponderea ormelor comerciale de turism (produse inte$rate sau servicii individuale) crete <n mod semni icativ cu distana% ;ntr#adev=r, dincolo de un anumit pra$ # varia&il # c=l=torul tre&uie s= p=r=seasc= mi,loacele sale de transport individuale i s= se <ntoarc= la pro esionisti pentru a re"erva un *otel sau pro$rama o e!cursie% 2estul de lo$ic, se pare ca atunci cauta $aranii la or$ani"aii de cercetare de la irme speciali"ate% Creterea ponderii ormelor comerciale de turism la distana duce ast el la prima lectur= a e!i$entelor cererii% 2e asemenea, este avori"at de constr@n$erile inerente <n o erta turistic=% Ast el, <n lumea a treia, lipsa de onduri locale pentru a investi <n turism i un de icit de personal cali icat <n timp o&li$= statele s= apele"e la companii str=ine pentru a inana i de a or$ani"a industria de turism% Relaia la distan= # dar inte$rarea produsului nu este liniar% Ea este oarte puternic= <n primul sau al doilea inel de poli emi=tori, de e!emplu, <n ca"ul <n care in companiile de turism se concentre"e interveniile lor% 2incolo, <n destinaii <ndep=rtate (America Latin= pentru Statele Unite ale Americii, A rica 1ea$r= pentru Europa), companiile de turism mai mari r=m@n precaute %%% <n ateptarea perspectivei mai masiv= a pre"enei% Este util s= se e!amine"e cota de ormule or$ani"ate <n se,ururi emise, ar tre&ui s= ie, de asemenea, m=surate prin ast el de ormule se,ururile primite% 2up= cum sa a irmat P% Ca"es, ceea ce contea"= sunt :'+ sau Q din europenii care vi"itea"= Peru <n Se8c*elles i Ren8a au tre&uit s= apele"e la companii de turism% ;n mod similar, rata de penetrare de companii de *ostin$ inte$rate, <n special str=ini i multinaionale au variat de la IF#3FJ <n destinaiile importante din lumea a treia p@n= <n /33F% ;n total, prin urmare, succesul unui stat ca o destinaie turistic= depinde <n mare m=sur= de capacitatea sa de a atra$e i reine atenia pe termen lun$ dintre cei mai importanti tour#operatori de pe mari piete transmitatoare% Acest lucru este <n special ca"ul statelor care nu au o o erta turistic= divers= i ale c=ror o&iective se &a"ea"= <n primul r@nd pe un interval <n$ust de resurse su&stitui&ile (la mare, soare, pla,a)% ;n ast el de ca"uri, <n ca"ul <n care din orice motiv, operatorii de turism i piard= <ncrederea <ntr#o destinaie, se pot elimina cu uurin= din cataloa$ele lor i propune <n sc*im& o destinaie care o er= o $am= similar= de resurse%

5 Aceste constatari ridica pro&lema <n mod desc*is o c*estiune de putere a operatorilor de turism, <n ceea ce privete de"voltarea de destinatii turistice din peri erie (aproape sau de departe),pe principalele piete% ** * CAPITOLUL IV: 0E2IUL 2E A9ACERI I1TRO2UCERE S era turismului comercial include actori care $enerea"=, or$ani"ea"=, suprave$*ea"=, i transporta consumatorii de turism de &un venit% S includ pu&licitate, companii i reele de producie i v@n"are din c=l=torie, transportatori i urni"orii de *ostin$, urni"ori de servicii au!iliare (de <nc*iriere de maini, asi$ur=ri i asisten=, e!cursii, di erite distracii), =r= a uita uncia esenial= de coordonare a marilor reele de re"ervare de in ormaii i de calculator, denumit CRS (calculator Sistemul de re"ervare) sau P2S (Plo&al 2istri&ution S8stem)% Acestea din urma sunt dominate de corporaii la nivel mondial S8stem One i Sa&re i la nivel european prin Amadeus i Sa&re% OPEATORII 2E TURIS0 2e trei"eci de ani, tur#operatorilor (TO) au ap=rut ca actori#c*eie <n sectorul turismului% Cu companiile aeriene i lanurile *oteliere, controlea"= <n mod direct sau indirect, o parte semni icativ= a tuturor c=l=torii i aproape toate produse turistice, <n sensul strict al termenului% ;n acest sens, ei au o in luen= oarte mare asupra $eo$ra iei lu!urilor turistice i, prin aceasta, ei ac i des ac locaii de pe supra aa planetei% ACTORI RTULUI CU1OSCUT TO sau un operator de turism este o societate comercial= care asam&lea"= diverse servicii (prin c=l=torie, ca"are, divertisment) pentru a compune produse turistice (se,ururi e!cursii sau pac*ete, U la carte sau personali"ate), pe destinatii e!terne sau interne, i le vinde <n mod direct i ' sau prin intermediul distri&uitorilor solicitat% Se distin$ de o&icei: Operatorii $enerali care pro$ramea"= mai multe destinaii i pac*ete de c=l=torie i de edere diversi icate, Specialitii de turism care isi concentrea"= producia lor pe o destinaie (sau un $rup de state <n aceeai "on= $eo$ra ic=) sau o ormula de calatorie sau un se,ur tematic sau pentru un anumit client%

3 Turoperatorii constituie a"i erra inco$nata de c=utare pe turism : <n timp ce sectorul de aerian i de ca"are sunt su&iectul de literatur= oarte a&undente, operatorii de turism r=m@n insu icient intelesi% 2e apt, e!ista putine studii apro undate pe caracteristicile si strate$iile lor (pentru un re"umat, a se vedea Ioannides)% La r=d=cina acestei i$norane: # Lipsa de date ia&ile cu privire la operatorii de turism% ;n Statele Unite, de e!emplu, este imposi&il <n pre"ent pentru a estima dimensiunea e!act= a acestui su&#sector (num=rul de irme i an$a,ai, ci ra de a aceri sau valoarea ad=u$at=) sau pentru a identi ica care este cel mai mare operator de turism% Turneul mondial este o lume de in ormaii e!trem de secrete, in ormatiile circula putin sau deloc si studentii intelocutori si cecetatori se arat= <ntotdeauna oarte reticeni atunci c@nd vine vor&a de a descoperi c*iar un aspect al a acerii lor% Aceast= paranoia este alimentat= de natura competitiv= a sectorului, i rica aproape o&sesiv=, de spiona, industrial de c=tre concureni%

U1 ?GOR 2UPA /3EF Tre&uie s= ie <n lim&a en$le"= T*omas CooV a inventat pac*etul de servicii turistice% In /5H/, el a or$ani"at pentru E4F de mem&ri ai clu&urilor muncitoreti o e!cursie cu trenul pentru a participa la o $al= mare de cumparaturi i un picnic la ar=% 2e#a lun$ul ,um=tatii a doua a secolului al XIX#lea, se multiplica inovaiile, o erind circuite <n Europa, va"andu#se la nivel $lo&al% La <nceputul anilor /3:F, croa"iere (e!cursii adev=rate de pac*ete pe linie) sunt <n cretere <n popularitate, <n timp ce produsele sunt ra inate% /3+F a v="ut sosirea primelor pac*ete &a"ate pe o c=l=torie aeriana (1e7 SorV # 9lorida 'Cali ornia ' Carai&e)% Cu toate acestea a&ia la <nceputul anului /3EF evoluiile companiei aeriana de top pentru a aceri de operare in turism au ost mentionate% PO?ITIA PIVOTULUI ;1 SISTE0UL 2E TURIS0 La s @ritul anilor /3EF , companiile aeriene includ partea care le poate crea o cola&orare cu tur#operatorii: rata de umplere cretere prin v@n"area la o reducere , este adev=rat , num=rul de locuri care alt el ar i $oale% ;n acest sens , ei au o promovare indirect= i amiliara cu pu&licului care calatoreste cu avionul% ;n acelai timp , *otelierii vedea ceea ce au c@ti$at din cola&orarea cu operatorii de turism : cunoate locurile pe care le administrea"= , reducerea sarcinilor la recepie ( deoarece camerele sunt pl=tite o dat= pentru un $rup ) i de promovare ( la cataloa$e care nu se a l= <n <ntreinerea acestora ) % ;n cele din urm= , a$enii de turism vedea un oc*i &un de de"voltare a produc=torilor turistici reali : ei nu mai tre&uie s= #i petreac= timp pentru a o&ine in ormaii cu privire la o destinaie sau un produs speci ic% Ast el <nc@t orice &ene iciu pentru aceti trei ,uc=tori : poate repre"inta pentru ei un mod unic de a promova i de aderara pe pia= , un el de mediere orata , mai ales <n a"a de decolare a lor in a aceri % Aceste &ene icii sunt pl=tite <n sc*im&ul de acceptare a constr@n$eri i condiiilor stricte , care, din p=cate pentru anali"= , sunt <n mod natural con ideniale % Cu certitudine, <ns= : companiile aeriene , *otelurile i a$enii de turism care olosesc un TO tre&uie sa ia in calcul intotdeauna cerinele clientului care este un urni"or important de in ormatii%

/F Aa se sta&ilete un sector de turism comercial <n care TO sunt <ntr# o po"iie pivot : acestea sunt necesare pentru a coordona serviciile altora % Aceast= po"iie nodala le o er= un avanta, competitiv clar % # Ca"urile de tour#operatori mari ( strate$ie de volum ) : volumul mare de re"erv=ri , cu companiile de transport i *oteluri , acestea au o putere de ne$ociere reala, care le permite s= &ene icie"e de reduceri mari la camere in transportul pe locuri% Acest lucru duce la economii semni icative de scar= care s= p=stre"e pro iturile <n timp reduce preurile% Pentru a seta capacit=ilor de primire &locate <n avoarea TO ( cote ) , timpul de retrocedare i preul net de cump=rare , e!ist= trei metode % Cel mai comun este un acord condiionat de cote % Pentru se,ururi , aceste cote sunt , <n principiu, meninute pe toat= durata se"onului , cu o <nt@r"iere de predare , dup= care locurile nev@ndute vor i returnate urni"orului % Aceast= perioad= poate s= ie la o s=pt=m@n=, la o lun= <nainte de data de <ncepere a serviciilor% Pentru aceasta retra$ere ,TO ac mereu e orturi pentru a atin$e cel mai scurt timp posi&il , <n special pentru a ace a= cu re"ervarea la s @ritul anilor care au devenit o tendin= ma,or= <n comportamentul de cump=rare ( dei re"ervarea cu ase luni <n avans a ost normal= p@n= la s @ritul anilor apte"eci ) % Prestatorii de servicii tre&uie , prin urmare, sa arate <nele$ere <n aceast= ne$ociere , pentru c= nu este interesul lor de a lipsi produc=torul de capacitate de v@n"=ri atunci c@nd cererea este mai mare % Se <nt@mpl= rar cand TO sunt $ata s= ac= un an$a,ament erm , care poate i <nsoit de o plat= parial= <n avans% ;n domeniul transporturilor, acesta este ca"ul cartelelor( c*arter )% ;n *oteluri , sunt contracte de N $aranie N, pentru care se asi$ura e!clusivitatea pe piaa lor, pentru toate sau o parte dintr#o instituie % Ei apoi sunt de acord s= pl=teasc= <ntrea$a capacitate de transport , ie ocupat sau nu % ;n sc*im& , ei au ne$ociat preurile la un nivel oarte sc="ut , <n scopul de a sta&ili o e$ali"are <ntre veniturile i costurile de umplere nev@ndute , i <n scopul de a a,usta preurile lor de v@n"are <n mod li&er s= se r=sp@ndeasc= intalniri% Acestea sunt <n mare parte mari TO nord#europeni care practic= acest tip de asumare de riscuri% A treia metoda este un acord de a vinde Ndesc*ideN mai mult sau mai puin corespun"=toare a sistemului de re erin= de servicii, inclusiv re"erve vor i urni"ate opional de cone!iuni directe in ormatice ori de c@te ori se ac v@n"=ri% ;n acest ca", ratele sunt ne$ociate pe &a"a unui volum total de previ"iunile de v@n"=ri% Acest sistem este adoptat <n special pentru c=l=torie i se,ururi U la carte Ca" de operatori mici (strate$ie de ni=), sunt <n m=sur= s= o ere servicii speciali"ate, de &un= calitate pentru se$mente de pia= speci ice%

PRI1CIPALII TR#OPERWATORI EUROPE1I (:FF:)


Ci ra de

//
Tur#operatori TUI (TouristiV Union International) Ori$ine Permania Industria turismului # societate de a$rement Preussa$ (0inerit, ier i oel Prusia)% 9ondat= <n /3:+, principalele domenii de activitate au ost mult timp pentru c=r&une, metale ne eroase i ener$ie% 2iversi icarea <n turism <n anii Y3F% TUI a cumparat la s arsitul anilor Y3F en$le"= T*omson Travel Proup i rance"= 1ouvelles 9rontiZres Granduri principale: TUI Sc*[ne 9erien\ T*omson Colida8s, 9ritidsresor ' AV: PRI0UL, Olanda International, Lunn Pol8 'Companii aeriene: Gritannia Airlines, Capa$#Lo8d 9lu$ Acionari Permania: Lu t*ansa AP i Rarstadt Wuelle AP% 9ormat <n ,urul: 1UR TuristiV Pm&C, Condor 9lu$dienst P0GC, Cavas %%% Re$atul Unit Permania 9ormat <n ,urul LTU Re$atul Unit Clienti /:#/EFFF milioane a aceri X an$a,ati in :FF: // miliarde de euro HF FFF de persoane 2estinatii principale Spania Precia, Italia, Turcia, Permania 9rana

T*omas CooV

E#I milioane ]]] ]]] +#H milioane

4%E miliarde de euro I%E miliarde de euro H miliarde de euro +%E miliarde de euro :%E miliarde de euro /%I miliarde de euro

Spania (EFJ), Precia, Italia, Turcia, Permania, 9rana

08 travel $roup Re7e 9irst C*oice

Ruoni Clu& 0^diterran^e

Elveia 9ranta

:#+ milioane /%E#: milioane

C_telplan

Elveia

/%H milioane

/%H miliarde de euro

Precia Turcia, Cipru Portu$alia T=rile mediteraneene 9ranta (+E) Statele Unite ale Americii (/5J), Italia (4J),Permania (IJ) 9rana (+EJ), Italia (/4J), Spania (/:J), Precia (EJ) T=rile mediteraneene A rica de Vest

Alltours Alpitour

Permania Italia 4EF FFF

/%/ miliarde de euro /%F miliarde de euro

EVE1I0E1TELE ECO1O0ICE SI SPATIUL LOPIC 2E A9ACERI

/:

SELECTAREA 2ESTI1ATIILOR ;n ca"ul <n care operatorii au o in luen= important= asupra altor actori din s era comerului, dispun, de asemenea, de o putere real= de a ale$e <ntre o o ert= a&undent= de destinaii %%% se asi$ura proprietatea sau pierderea% Re"ultatul este o *art= a lumii e!trem de ori$inal=, inclusiv centre speciale i <ntre aceti poli,sunt "one oarte mari, i$norate de c=tre operatorii de turism% Anali"a e ectuat= <n /34F de c=tre P% Ca"es comunica <n acest domeniu o clasi icare oarte importanta: destinatii peri erice tradiionale mediteraneene' ane!ele cele mai <ndep=rtate (0e!ic, T*ailanda, Sene$al, Sri LanVa, %%%) TO care au modelat succesul <n timp util% ;n total se concentre"a, oarte puternic pe primul i al doilea inel din ,urul caselor emi=toare, <n ca"ul <n care volumul de cererea potenial= este su icient= pentru a ,usti ica de"voltarea de produse turistice standardi"ate% ;n $eneral, actorii din domeniul comercial, care ale$ o destinaie sau un pro$ram <n care investiiile r=spund de locuri mai atractive pentru turism i renta&ilitate economic= i de cerinele te*nice i uncionalitate% Pentru operatorii de turism, c*eia <n construirea unor parametri de produse sunt: # # # 9orme de c=l=torie (se,ur vs circuit) i activit=ile propuse (de rela!are, recreere, &ron", %%% vs circuite culturale, estivaluri olclorice %%%) Preul de servicii Calitatea acestor servicii

;n acest conte!t, indi erent de caracteristicile potentialului destinatiei turistice, at@t timp c@t suporturile activit=ilor propuse (de multe ori de pla,=, mare i soare concediu vs locaii de patrimoniu pentru circuite) sunt <n ateptare pentru tine% ;n sc*im&, TO va i oarte atent la aspectele non#c=l=torie de potentialul spatiilor de primire , i anume: # Accesi&ilitate # distana m=surat= <n timp i costuri% ;n acest conte!t, e!istena unor &une cone!iuni Arian la i de la destinaie este un actor esenial% # O $am= de <nalt= calitate <n materie de ca"are i ec*ipament au!iliar% Pre"ena lanurilor *oteliere # dac= este posi&il, un &rand cunoscut i linititoare # sau restaurante care servesc preparate din &uc=t=ria internaional= este un parametru important% Utili"area de ca"are solicitate de c=tre actorii locali implicai, eventual, <ntr#o a doua etap=, odat= ce destinaia a construit o pia=% 2oar *oteluri care pot $aranta camere NoccidentaleN la nivelul de con ort i calitate a serviciilor p=strate% O $am= de transport local (micro&u", auto&u", %%%) diversi icat, care include ve*icule de calitate # de multe ori importate # i &ine <ntreinute%

/+ # # 9ota de munc= su icient de cali icata pentru a o eri servicii de calitate (ca i <n *oteluri i restaurante <n transport sau <n timpul e!cursii) i su icient de ie tine pentru a permite reducerea semni icativ= a costurilor de personal% Un $rad ridicat de sta&ilitate economic= i politic=% 2ou= motivaii principale: pentru a reasi$ura potentialii vi"itatori X pentru a se asi$ura c= timpul i resursele utili"ate pentru a sta&ili destinaia poate e!ercita e ectul lor asupra ci rei de a aceri a companiei pe termen mediu sau lun$%

;n total, prin urmare, TO, <n special TO speciali"ati, ale$ o destinaie &a"ea"= <n principal pe $araniile sale <n ceea ce privete in rastructura, ora de munc= i sta&ilitatea politic= i economic=% 1u contea"= dac= acesta este situat intr#un stat ' re$iune, mai de$ra&= dec@t unul care ar avea resurse mai atractive% Circuite sunt prin e!celen= N ata speci ica a loculuiN% Operatorii de turism mani est= asemenea $ri,= pentru: # Grouri lor includ <n principal produse i ' sau destinaii care i#au dovedit valoarea lor # Produse noi i ' sau destinaii propuse sunt de multe ori o adaptare a unui produs i ' sau o destinaie e!istent=% La <nceputul anilor Y3F, de e!emplu, multi TO europeni promovau coasta de sud#est a Turciei ca destinaie nou= Nmare, soare i nisipN a 0arii 0editeraneene dup= ce a v="ut o <ncetinire <n creterea produselor lor <n destinaiile sta&ilite, cum ar i Spania, Precia i Cipru% Turcia, mai de$ra&= dec@t 0aroc %%% sau cu at@t mai mult Al$eria, Siria sau Li&an%%

;n inal pentru a minimi"a riscurile, TO pro$ramea"a sistematic mai multe produse identice <n mai multe destinaii di erite% ;n consecin=, <n ca"ul <n care vreo pro&lem= se creea"= <ntr#una din locaiile propuse (revolte populare, de r="&oi civil, r="&oi internaional, atacuri teroriste, epidemii, de"astru natural, in laie ridicat=, %%%), ei pot termina cu uurin= comerciali"area lor i de a o eri o $am= lar$= de destinaii alternative, =r= a#si pierde clienii% Ast el, <n timpul primului r="&oi din Pol (/33F# /33/), mai multi TO din Europa i America de 1ord a oprit &rusc van"area produselor lor pe destinatii din Orientul 0i,lociu i a o erit <n sc*im&ul lor produse similare <n destinaiile percepute ca iind mult mai <n condiii de si$uran=%% CO1TROLUL 2ESTI1AIILOR Pentru c= ei e ectuea"= i mi,loace li&ere de transport i de capacitate de ca"are, impune standarde si de a dicta parial preuri, de a e!ercita controlul asupra destinaiilor% ;nainte de a anali"a detaliile practice ale locaiilor de monitori"are, este util s= reamintim principalele aspecte ale a&ric=rii de o e!cursie de o TO (a se vedea notele personale)% Odat= ce o destinaie sta&ilit=, sunt aduse la, <n $eneral, s= <nc*eie acorduri pentru + sau E ani pentru orele de "&or c*arter pentru a o&ine un cost de locuri#Vm cel mai mic posi&il% ;n mod similar, se va contracta cu *oteluri pentru un se"on <ntre$ i c*iar un an <ntre$

/H <nainte de a pl=ti un depo"it mare pentru proprietar, care $arantea"= o rat= ridicat= de ocupare% Con runt@ndu#se cu $rave <n r@ndul TO pentru camere de *otel in cele mai populare statiuni de competiie, a devenit o practic= comun= pentru a re"erva ansam&luri camerale pe H sau E ani <n avans, prin pl=ile mari la *otelieri, <n scopul de a le <ncura,a s= <m&un=t=easc= ec*ipamentele lor% Aceste pl=i <n avans acordate de companii aeriene i *oteluri, nu e!ist= un modest de a lua pentru a a,un$e la TO si a menine relaii cu acionarii% ;n plus, suprave$*erea de tour operator e!terni se e!tinde tot mai mult la a$enii i a$eniile de turism din =rile de destinaie% Etapa inal= este uor de prev="ut: <n ca"ul <n care a$enia de primire este &ine a&sor&it= i devine or$ani"atorul str=in corespun"=tor e!clusiv (sarcin= su&contractare) sau pe care le administrea"= s= renune complet la serviciile viitoarei a$enii % 2up= cum sa su$erat de c=tre CEO#ul de Ruoni (/34E), noi avem mai puin nevoie de sol#operatorii% Odat= cu de"voltarea turismului i a Vno7#*o7, contactele noastre cu companiile de transport i *oteluri, putem trece a$enii de intrare care e!ist= numai pentru operatorii mai mici sau pentru a ace trans eruri% Urmatoarele e!emple urni"ea"a o privire de ansam&lu asupra modurilor de control al destinatiilor tur#operatorilor: # Tour operator $erman Ncump=r=N, un *otel de H stele din anul plateste dormitor du&lu cu &aie pe o &a"= de +E de euro pe "i, cu pensiune complet= <n timp ce <n retail aceeai camer= cost= /FF de euro% ;n /343, TUI a scris pentru companiile de turism Insulele Canare pentru a averti"a c= acestea ar tre&ui s= scad= preurile cu /FJ pentru se"onul viitor, dac= doresc clienii $ermani% 2irectorul $eneral al operatorului de turism $erman, apoi sa mutat la Las Palmas unde se va <nt@lni cu liderii de asociaii locale ale <ntreprin"=torilor de *otel i s= rati ice cerinele sale indic= aptul c= a e!istat un de"ec*ili&ru <ntre calitatea serviciilor i pre% Pentru Las Palmas, TUI nu repre"inta mai putin de /F la /:%FFF de camere ocupate continuu% Acesta este motivul pentru care *otelierii au luat ameninarea <n serios i au <nceput s= e!amine"e posi&ilitatea de preuri mai mici, prin creterea calit=ii serviciilor% Va"and ne$ocierea acestia s#au intimidat # este uor de atins i poate duce la r="&unari reale, consecine $rele pentru ara de destinaie% Cele mai des citate sunt cele luate de c=tre operatorii de turism 1ecVermann e ul $erman <mpotriva deci"iei autorit=ilor tunisiene i antreprenori pentru a ace up$rade tari ele *oteliere din /34+#/34H%

Rolul central al operatorilor de turism <n s era comerciala de turism la destinaii ,se a la <n special cele cu o $am= limitat= de produse sau atracii <ntr#o po"iie oarte incon orta&ila% La masa de ne$ocieri cu operatorii de turism, locale, lucr=torii naionale ' re$ionale ' locale, economice sau sectoriale sunt vulnera&ile, deoarece acestea o er= o parte important= a umple *otelurile i in rastructura lor i sunt, prin urmare, clientii inevita&ili% Pentru a pl=ti <mprumuturile uneori considera&ile pentru a construi *oteluri

/E sau aeroporturi , ei sunt dispui s= accepte mult : reduceri su&staniale asupra preurilor de v@n"are cu am=nuntul sau condiii permisive % 2e e!emplu , autorit=ile unui mic stat insular se va $@ndi de dou= ori <nainte de a impune restricii cu privire la num=rul permis de sosiri de "&oruri c*arter pre redus % Precum i a$eni economici de turism locale, operatorii de turism sunt o de multe ori o&li$ai s= se ac= cunoscuti (promovare) prin inte$rarea cu un canal de sistemele de re"ervare% CO1TURAREA SPATIULUI TURISTIC 2es =urarea din domeniul comercial e!ercit= o in luen= puternic= pe locali"area de destinaii turistice de mare amploare i termenele de $estionare a lor (conturarea "onelor turistice)%2e apt, ele <ncura,ea"= statiunile &alneare si pre"enta concentrata in aceste spatii, acestea promovea"= i"olarea i <ncura,area standardi"=rii din de"voltarea turismului% STATIU1ILE GAL1EARE Locul central al modelului H S (la mare, soare, nisip i se! %%%), <n practicile de turism de"voltate <n anii /3EF i /3IF, va <ncura,a structurarea de &ene icii din s era comerciala din ,urul componentelor de mare ' soare promovarea statiunilor &alneare ca "one turistice e!cesive% ;n lumea a treia, de"voltarea "onelor de coast= a turismului au devenit at@t de importante ca acestea s= e!clud= aproape toate ormele de turism i, mai des, su&ordonate% Spatii rare de sporturi de iarna (0aroc, Iran) i mai numeroase staiuni de altitudine termice i climatice (A rica de 1ord, Asia de Sud#Est, Central= i America de Sud), nu se adresea"= unei participari internaionale% 2e asemenea, vi"itai atraciile interioare care sunt concepute mai putin ara sa complete"e litoralul% Prin urmare, procesul de statiune &alneara sau de statiune litoral este dominant peste tot% ;n ca"ul <n care prioritatea dat= de evoluiile "onelor de coast= ale $uvernelor $rupurilor insulare poate ap=rea la el de previ"i&il aceasta nu este acelai pentru multe statele cu o $rosime teritorial=, istoric= i cultural= care ar i ,usti icat alte opiuni% Tirania de locaii $eo$ra ice <n 0aroc, au $*idat, de asemenea, planurile de de"voltare a turismului <n Tunisia, Sene$al, Coasta de 9ilde, To$o, 0alae"ia, Indone"ia, T*ailanda, Tai7an, E$ipt, Vene"uela, Colum&ia, Gra"ilia i cele mai multe =ri din America Central=, ascinai de modelul me!ican% Ren8a a adaptat <nc= de la <nceputul anilor Y4F acilit=ile sale la o cerere pe litoral <n cretere rapid=, <n special de la europeni: "ona de coast= din ,urul 0om&asa sunt atri&uite, <n /34I, H5J din nopi scandinave i 44J de nopi $ermane, a= de numai :+ i //J, respectiv, pentru a vi"ita re"ervele naturale din interior% E!ist= at@t de multe, c*iar i <n ca"urile la el de neateptate ca Ren8a i Peru, o tendin= $eneral= pentru crearea de noi acilit=i turistice adaptate la cererea dominant= transmisa de la "onele de coast=% Acest lucru duce la o multiplicare de e!cursii inclusive &ipolar Sri LanVa, Ren8a, Tan"ania, E$ipt, %%%

/I

;n cele din urm=, se va vedea, <n uncie de num=rul de sosiri de turiti str=ini, c= statele de coast= =r= ront atri&ut de +J, <n timp ce lu!urile internationale de destinaii insulare colectea"a :/J din state cu un =rm de mare 4IJ% LOPICA 2E CO1CE1TRARE Pac*etul de de"voltare de c=l=torie necesit= pre"ena unui num=r mare de paturi, <n acelai loc, pentru a &ene icia de economii de scar=% ;ntr#adev=r, aceasta este o condiie indispensa&il= pentru a &ene icia de reduceri semni icative <n am&ele moduri de transport (rutier i aerian), de la ca"are <nsui, minimi"@nd <n acelai timp costurile de c=l=torie <ntre punctul de intrare la destinaie (aeroport, $ar=, port) i locul de reedin=% Pentru a <nele$e acest lucru, un mic e!emplu: Staie cu /%FFF de paturi H Staie cu /F%FFF de paturi HF

1um=r de c*arter (:EF de locuri) pentru a umple statiunea Cantit=i de locuri ' paturi de la TO C/: : concureni C:: H concureni

EFF :EF

EFFF :EFF

0ai mult dec@t at@t, c=utarea pentru economii de scar=, <ncura,ea"= proprietarii unit=ii de ca"are pentru a construi *oteluri mari de capacitate, <n ca"ul <n care costurile i!e sunt am@nate pe un num=r mai mare de camere i, prin urmare, potentialii clienti% ;n cele din urm=, ca"area # care este unitatea de &a"= a unei de"volt=ri turistice # tre&uie s= ie <nsoita de o mare varietate de ec*ipamente i servicii cone!e (comer, transporturi, &ancar, de divertisment, sportive i de divertisment, %%%), %%%, ast el <nc@t toate nevoile turitilor se poate i <ndeplinite la aa locului% ;n aceast= provocare, proprietarii sau promotorii de acilit=i de ca"are poat o eri trei r=spunsuri distincte: # Pro$ramarea un *otel unic, cu o capacitate oarte mare, instalat pe o pla,= privat=% Capacitatea tre&uie s= ie su icient= pentru a <ncura,a instalarea <n apropiere de ma$a"ine i servicii necesare at@t pentru vi"itatori i mana$eri de *otel% ;n acest ca", cele mai recvente, <n care ec*ipamentele i serviciile comerciale nu respect= turitii vor muta <n mod necesar la un centru ur&an sau o statiune pentru unele dintre activit=i i mana$erii lor vor tre&ui s= pl=teasc= costurile de transport pentru lor cele mai importante &unuri (precum i pentru munca lor)% ;n aceste o&servaii, i"olat i situate departe de centrele de *oteluri din mediul ur&an sunt <n $eneral mult mai di icil de a $estiona, <mpov=rat de costurile de transport i or= de munc=% ;n plus, ele pot <nstr=ina TO deoarece at@tea c*eltuieli suplimentare <n transportul de rica de a nu $=si un client dispus s=#i petreac= unele ma$a"ine sau servicii <n timpul ederii lor% Re"ult= c= *otelurile i"olate si situate departe de centrele ur&ane sunt caracteri"ate de rate de ocupare, lun$imi de

/4 edere i de operare su&stanial mai mic= dec@t <n *oteluri inserate <ntr#un pro it mediu ur&an% # # Amplasarea unor *oteluri in imediata vecin=tate sau <n cadrul unui spaiu ur&an e!istent, care are de,a ma$a"ine i servicii% Consolidarea plani icat= de ca"are, <n scopul de a crea o mas= critic= care ace posi&il= de"voltarea unui nou centru comercial i de servicii de specialitate%

;n ultimele dou= ca"uri, o&iectivul este de a &ene icia de economiile de a$lomerare %%% ce re"ult= din sc*im&ul de e!terne le$ate de comer i servicii (dar i <n ceea ce privete in rastructura) <ntre mai muli a$eni economici% ;n total, prin urmare, enomenele de o uncionale i economice (economie de scar= pentru TO sau *otelieri, economii de a$lomerare pentru *otelieri), avori"ea"= o concentraie mare de turism receptiv la nivel re$ional sau local% Cu alte cuvinte, turiti internaionali pre er= unele state %%% i <n acestea, un num=r mic de re$iuni sau site#uri% Cur&ele locali"arii de nopti ' sosiri de turiti internaionali pentru a evalua importana de concentrare spaial= a activit=ilor turistice% Acestea sunt sta&ilite pe &a"a de distri&uia spaial= a nopi% La <nceput, se calculea"= pentru iecare unitate administrativ (re$iune, provincie, municipalitate): (/) o locaie coe icient, adic= proporia de <nnopt=ri <n unitatea <n cau"=, <n raport cu toate <nnopt=rile <n "ona de re erin= (de o&icei, de stat) (:) proporia din supra aa unit=ii administrative <n "ona din domeniul de re erin=% Apoi, o clasa de unitati de o&servare <n ordine descresc=toare dintre locaia coe icientului lor i de a constitui $ra ic procenta,ul cumulativ de nopti (in 8) i proporia dintre "one (! in) procente% ;n ca" de coresponden= per ect= <ntre distri&uia de nopi i "ona (distri&uie e$al= <n uncie de "ona), cur&a re"ultat= ar i o dia$onal=% 0ai mult diver$en= <ntre cur&a i locaia dia$onal=, mai mare de $radul de concentrarea dintre nopi este mare% 0etoda are unele capcane: # # 9orma cur&elor de locaie depinde <n parte de num=rul de unit=i de o&servare%

Cur&ele de locaie nu identi ic= "onele $eo$ra ice <n care se concentrea"a turiti% Se poate <nt@mpla, de e!emplu, ca dou= $rupuri de turiti la nivel compara&il de concentrare sa ie <nre$istrat, dar mani estat <n di erite re$iuni% Cur&ele de locali"are sta&ilite pentru unele =ri europene, &a"ate pe <nnopt=rile <n moduri di erite de ca"are clar demonstrat de concentrarea $eo$ra ic= a turismului internaional% Cur&ele se apropie de dia$onal= <n ca"ul Elveiei, care indic= aptul c= turismul este <n

/5 pre"ent distri&uit relativ uni orm% Cu toate acestea, ele sunt diver$ente &rusc <n Spania (3FJ din timpul nopii internaional r=m@ne ` /EJ din supra a=), Gul$aria (5FJ din <nnopt=ri la :FJ din supra a=) i Portu$alia (5FJ din <nnopt=ri pe /FJ din supra a=)% O alta constatare, cu e!cepia Gel$iei, Lu!em&ur$ i Portu$alia campin$, turismul internaional pare mai concentrat dec@t turismul intern, <n special <n ca"ul Spaniei i Gul$ariei% Cur&ele de asemenea, su$erea"a ca concentraiile sunt relativ sta&ile sau se sc*im&a lent% In Lu!em&ur$, de e!emplu, nu a e!istat practic nici o sc*im&are cu privire la concentrarea de nopi turistice internaionale care stau <ntr#un *otel <n timpul perioadei /3E:#/35F i pentru nopile acestor turiti <n /3I/ locuri de campare /35F, dei num=rul din <nnopt=ri de campin$ a crescut de la :EF%FFF la / milion <n aceast= perioad=% Gene iciile din polari"are sunt, de asemenea, s= ie de dou= ci re spaiale principale ale turismului internaional <n stadiul s=u actual: # Litoralul 0an*attan (C% 0ace): resort compact, masiv i dens construit, cu un *otel de continu= i de <nalt= runte, ale c=ror modele spectaculoase sunt <n c=utare de pe coasta spaniol= (Palma de 0allorca, Torremolinos, Genidorm), de pe coasta Gel$ia (GlanVen&er$e) sau 9lorida, dar a e!tins, de asemenea, <n lumea tropical= (1assau, DaiViVi, Condado San 6uan, Acapulco, Cammamet, i mai puin clar 0onte$o &a8 sau Patta8a)% Limita este de multe ori $reu de a atra$e, <n acest ca", <ntre staia <n special turismul i mediul ur&an <n care este altoit sau ea a avut un rol esenial <n curs de de"voltare% # Turism sau le$=tur= de *otel ne&uloas=: cererile con lictuale de relativ= i"olare i ec*ipamente complementare sunt <ndeplinite de c=tre un e!plodat <n interiorul unui desi$n spaial mic sau domeniu re$ional% Cel mai adesea, ne&uloasa se spri,ina de *otel sau se lea$= de un centru ur&an e!istent= a c=rei mana$eri i clieni receptivi pot olosi cu uurin= servicii la costul de micare limitat=% Aceast= distan= p=strea"= atmos era de ca"are ur&ana, dar nu <mpiedic= inalul cercetarii% Se poate ace trimitere aici la Pol ul 9ama$usta din Cipru, peninsula Capul Verde <n Sene$al, NRiviera de SudN din Prande# Terre <n Puadelupa %% LOPICA 9ARA IESIE LA 0ARE ;n ceea ce privete de"voltarea turismului, concentrare dialectic= # dispersia este intersectat de o alt= opo"iie undamental= <ntre =r= ieire la mare i inte$rat% 2e"voltarea Nenclav=N sta&ilete o separare complet= <ntre turiti i localnici% Acesta este orma tradiional= dominant= de or$ani"are a "onelor turistice% 2e"voltare inte$rat=, de tip desc*is, se caracteri"ea"= <n sc*im& pe un sc*im& complet <ntre turiti i localnici% ;ntre aceste dou= orme e!treme, e!peri U1ECSO distin$ <n continuare un tip de Nsemi# pem^a&leN de de"voltare, unde amestecuri sunt numai <ntre cate$oriile de persoane atent selectate, inclusiv elitele i turiti% Aceast= opo"iie naturala iniial pur spaial=, sa e!tins considera&il <n ultimii dou="eci de ani% Turismul enclav= a devenit sinonim cu turismul concentrat, solid, nu, colonial, speculativ, se$re$ativ, lipsit de respect pentru mediul $a"d=, structuri locale indi erente i dispreuitoare vis#U#vis, <n timp ce turismul inte$rat a devenit ec*ivalent cu turism moale,

/3 lumina di u"e, propriu, adecvat, dura&il, responsa&il, e$ocentric, controlat, pro$resiv, receptiv la patrimoniul local i solduri, corect, $arant@nd sim&io"= i armonie %%% (Ca"es, /33:: /E3) %% Ast="i, ca urmare a Con erinei de la Rio, a dialecticii <nc*is inte$rat este, de asemenea, trans ormat <ntr#o dialectic= <ntre turism dura&il i nondura&il% Ar*etipul (tipul ideal, care servete ca un model) de de"voltare a turismului enclav= este $*etou turistic% Este, dup= cum su$erea"= 09 Lan ant (/35F), o statiune turistica, situat <ntr#un site la distan=, care ormea"= o lume aparte, care tr=iesc <n i"olare <n mar,a de viaa o&inuit=% Clieni sunt $rupati <ntr#un *otel sau statiune, care reunete toate serviciile considerate necesare pentru <ntreinere i pl=cere cu un desi$n rudimentar si are nevoie de aimosul slo$an populari"at S H% Aceste ae"=ri sunt de o&icei situate departe de centrele vitale e!istente, =r= le$=turi directe cu mediul social i cultural a mediului $a"d=% ;n cele din urm=, acestea sunt special concepute pentru a captura o clientela solva&ila i care sa c*eltuie% 0ani est=ri ale lo$icii de i"olare sunt respectate la toate nivelurile de scar= spaial=% Urma cea mai de &a"= de Ni"olare este c= de activit=i de ca"are sau turistice care vi"ea"= sin$uratatea i i"olarea% Calitatea si pretul selectea"a satis actia clientilor plecand de la turistii interni duce mana$eri pentru a o eri ec*ipamente i servicii cone!e strict adaptate la o cerere oarte speci ic=% T%O% Permaniei au de"voltat mici erme de porci <n apropierea "onelor turistice din Tunisia i *otelurilor Colida8 Inn si va al=tura aceleai ma$a"ine de delicatese peste tot% ;n staia de Ga,amar (Insulele Canare), creata de $ermani si pentru $ermani c*iar i locuri de munc= de van"atorare in mici supermarVeturi sunt detinute tot de $ermani (Odouard, /34+)% Prin urmare, este pentru proiectarea unui el de instituie total= care sa asi$ure de orice utili"are <n a ara de contact i tul&ur=toare% ;n ast el de instituii, ar*itectura i stilul sunt <n mod deli&erat conceput pentru a ,usti ica preul pe care este solicitat clienilor i s= le ar=t=m modul <n care acestea di er= la alii% ;ntr#un el, se anun= clieni, <n m=sura succesului s=u social% ;n *otelul Conauistador (la IF Vm de San 6uan, v@r ul de est a insulei din Puerto Rico), de e!emplu, noul venit se con runt= cu o serie de e!perimente spaiale neo&inuite i i"&itoare, cum ar i mersul <n masina prin terenul de $ol la intrarea <n *otel, mers pe ,os <n ,urul valorii de ca"inou, unicularul p@n= la piscin= i la portul de a$rement %%% ;ntr#un ast el de ca", aceasta este unicitatea stilului , atra$e o clientela dispus= s= pl=teasc= cele mai mari rate si asi$ura succesul operaiunii% 0aldive este un ca" e!trem de acest tip de de"voltare, proiectat de TO european: apro!imativ /%/3: de insule de corali din ar*ipela$, doar :F: de insule locuite I5 de &un venit de :FF%FFF de turisti pe an, iecare cu o uncie de specialitate: insula de se! masculin, cu aeroportul s=u este punctul de intrare pentru turisti% Celelalte insule au iecare o staiune di erit= (Insulele *oteluri), ormat din &un$alouri i de a$rement <mpr=tiate printre cocotieri si riverane pla,e de nisip% 9iecare insula are un $rad ridicat de autonomie, deoarece ea are propriile sale mi,loace de transport i mici unitati de producie de ap= proasp=t= de ener$ie electric= i poate asi$ura un control direct de depo"itare alimente i provi"ii <n str=in=tate% Preurile varia"= <n uncie de calitatea ec*ipamentelor i de alimentare cu ap=, pro&lema ma,ora a acestor insule% Prupate <ntr#o

:F ra"= de EF Vm <n ,urul 0al^, ele di er= de insule locuite de &=tinai, care sunt mai dispersate% 2in considerente morale i reli$ioase, $uvernul din statul islamic limitea"= <n mod voluntar am&arcatiuni de a$rement de acostare i e!cursii la acesta din urm=, prevenind ast el contactul <ntre turiti i populaia local=, care reduce riscul de o cretere a consumului de alcool sau dro$uri% 2orina de i"olare i ec*ipamentele de re"ervare a clientelei turistice or$ani"at= se poate simi c*iar mai e!cesive% Clu& Aldiana 1ianin$ (Sene$al), sta&ilit de compania 1ecVermann,a avut multe incidente diplomatice ca urmare a re u"ului de a accepta vi"itatori sene$ale"i, ie c*iar minitri\ Cele mai lu!oase *oteluri sunt prote,ate c@t se poate de mult%%% prin &ariere% Locuinta Leclerc (Port#au#Prince, Caiti), o er= un e!emplu &un: palat amena,at si sta&ilit de c=tre un promotor ranco#american (cost: /%5 milioane dolari), reunete <ntr#un parc cu lori 4 *ectare, E: de vile cu o piscina privata in e&ruarie#aprilie, lu!os mo&ilate si decorate, trei uncionari sunt disponi&ili <n mod constant pentru iecare client, %%% Acest lucru oarte de lu!, descris <n &rouri la el de e!otic i erotic, lasciv i decadent, este o cetate <n cetate: o carcas= <nalt= i lar$= de i"olate cartierele populare din ,ur% Acestea sunt $=site <n *oteluri din Lumea a Treia% Ast el, "ona de mare pe care este construit *otelul sat la Clu& 0ed Cap SVirrin$ (Sene$al), este separat de restul Casamance de un $ard <nalt de metal, ca i cum ar prote,a turitii din populaie% Acesta include acilit=i super&e, aer conditionat, &aruri, pla,e i pelu"e, unde nu a rican nu mer$e, cu e!cepia servitorilor% Unii turiti r=m@ne acolo timp de s=pt=m@ni i se las= =r= a vor&it o dat= la a ricani% 9acilit=ile turistice =r= ieire la mare sunt puternic descura,ate i adesea criticate at@t de c=tre o&servatori super iciali cat si de cercetatorii mai $ri,ulii% 2e cali icare sunt <m&r=cai pentru ei insisi: i pl=ceri re"ervate li&idoului Lido (Turner i As*, /34E), &a"e str=ine i re"erv=ri indiene (9% Asc*er) mie"uri de c*isturi de lu!, de sterili"are corpuri str=ine (C% 0i$non) $*etouri, ne$i, implanturi, oa"= <n deert %%% Anali"e tiini ice cu privire la aceste evoluii arat= c= aceste critici sunt ,usti icate% Preponderena standardelor i te*nicile de str=ini, costurile ridicate de acilit=i i materialele speci ice, importate de privati"area sectoarelor atractive cele mai ravnite, distri&uia veniturile $enerate limitat, raritate i arti icialitate care se <nt@lnete <ntre turiti i localnici %%% indic= aptul c= statiunea enclav= nu este altceva dec@t un sac de petrecere a timpului li&er placat pe un mediu local, cu care ea nu caut= s= menin= relaii autentice, iind pro und str=ina% P%GrucVner i A%9inVielVraut (/343) au transmis, cu su icienta preci"ie <n aceste anali"e critice =r= compromisuri Clu& 0ed: Ce este un sat in Clu&] O practic= eti, o divi"ie metropolitane <ntr#o ar= str=in=, sau 0aroc =r= marocani, Ara&ia =r= ara&i, Sene$al =r= ne$rii sau natal, apoi at@t de umil, &o$at i de"in ectat este Nal&itN ca s= devin= pre"enta&il% Clu&ul este %%% o insul= <n ca"ul <n care vom <ncepe de pe continent %%% o insul= care nu este de init= de &=ncile sale prin ceea ce e!clude %%% Acesta este de apt un loc de nic=ieri, un loc universal, <ncarnare e!trem de <n$usta, amestec per ect de e!otic i ovinism% Se mic=, dar nu se mic=, ei sunt s=r&=tori reci <n =rile calde%

:/ Aceste consideraii sunt &ine cunoscute i nu merit= prea multe comentarii% Este <mpotriva mult mai interesant pentru a ar=ta c= proiectele i"olate, uneori acoperite de o ale$ere voluntar= i contient= din partea autorit=ilor din spaiul de primire% CAPCA1ELE LOPISTICII CO0ERCIALE Ar tre&ui remarcat <n inal c= ale$erile =cute <n le$=tur= cu contractul, nu aduce atin$erea succesului comercial al viitorului comple! turistic% 9e&ra speculativ= i de"voltarea turismului este o erupie cutanat= in avans care duce de multe ori la instalaii supradimensionate pentru ca prin urmare, rata de umplere este insu icient=% 2ou= e!emple ilustrea"= aceste ale$eri nepotrivite: # # Capacitatea Cotelului Canar8 (++F%FFF paturi), are du&lul num=rului de turiti primiti <n ar*ipela$ Pe coasta uru$ua8an, <n ,urul staiunii de Punta del Este, multe localit=i sla& deservite au r=mas semi#necultivat pentru :F sau +F de ani%

>> >

CAPITOLUL V: S9ERA TERITORIALA I1TRO2UCERE S er= teritorial= include parteneri de turism locale, sau <n aa#numitele uncii NreceptiveN (ca"are, restaurante, ma$a"ine, or$ani"area de vi"ite, %%%), sau <n responsa&ilit=ile de de"voltare pu&lice i parastatale ale acestora i de de"voltare (locale i asociaii re$ionale, locale, societ=ile de administrare <n comun)% Statul este, de asemenea, parte din aceast= cate$orie de p=ri interesate de turism teritoriale% STATUL ;n multe privine, turismul a atras interesul statului, at@t <n emiterea cat si in primirea domeniilor% ;n "onele care primesc, de e!emplu, turismul este: # ;nainte de un interes economic: asi$ura intrari de valuta, include unele re$iuni sau populaii la economia naional=, crearea de locuri de munc= sau pentru a promova turismul de patrimoniu naional scump%

::

Ca un interes politic: de control i direct lu!ul de turiti pe teritoriul s=u, sau da pur i simplu o ima$ine &un= a =rii pe plan internaional%

9ormele i metodele de intervenie a statului pe piaa turistic= Statul intervine cu privire la pro&lema turismului, at@t de le$islaia cu privire la timpul de lucru i concediul pl=tit privind calendarele colare i $ranturi i su&veniile (tic*ete de vacanta, olosind sectorul de voluntariat) sale care pot promova turismul social% ;n plus, m=surile de control ar poatea limita plecarile in vacanta a cetatenilor peste *otare% Asa sa intamplat in Italia pana in /355 si in Precia pana in /33:% Aceste m=suri pot du&la alte limit=ri ca e!emplele din 6aponia, Tai7an i Coreea de Sud% 9OR0ELE SI 0ETO2ELE 2E I1TERVE1TIE A STATULUI LA RECEPTIILE TUISTICE Arsenal le$islativ i de re$lementare la dispo"iia statelor de a re$lementa circulaia de vi"itatori, <ncura,area investiiilor <n turism i de a re$lementa utili"area spaiului% Ei s= <i &a"e"e pe or$anismele pu&lice sau parastatale, responsa&ile pentru punerea <n aplicare a politicii lor% Interesul $uvernului <n turism a ost condus <n primul r@nd la crearea de a$enii naionale responsa&ile pentru promovarea turismului <n str=in=tate% Prima promoie naional= a ap=rut <n 9rana <n /3/F, Elveia, <n /3/4, Italia <n /3/3% Politica lar$a a turismului este de inite la nivel naional de c=tre un departament i ' sau a$enii $uvernamentale: o&iective <n ceea ce privete capacitatea, pro ilul clientului, de"voltarea unor sectoare sau produse% Toate statele, c*iar i <n r@ndul turismului nu are un departament dedicat% Este <n$ri,orat de comple!itatea a actorilor din sistemul turismului, care aparin at@t de transport, ospitalitate, ec*ipamentul sau ara% ;n 9rana, de e!emplu, turismul a devenit o lucrare complet= <n /355% ;nainte, el a ost mult timp pe l@n$= 0inisterul S=n=t=ii% Ali actori instituionali implicai al=turi de stat% ;n Europa, sunt a$eniile de inanare ale UE i autorit=ile locale% U% E% a pus <n structurile de <ncura,are a turismului destul de t@r"iu, la intrarea <n statele comunitare turistice din 0area 0editeran= (/35F)% 9ondurile structurale europene (9E2R # de"voltarea re$ional= european=, pentru a corecta de"ec*ili&rele re$ionale <n cadrul Uniunii, 9EOPA # European de Orientare i 9ondului de Parantare, utili"at <n "onele rurale s=race pentru a inana proiecte de de"voltare , 9SE # 9ondul Social European, care inanea"= ormarea) poate inana acum investiiile din turism, <n conte!tul politicilor de amena,are a teritoriului, <n special <n "onele rurale a late <n di icultate% ;n =rile din lumea a treia, tre&uie s= su&liniem in luena pe care a servit or$ani"aiile internaionale, <n special O1U (<n ceea ce privete re$lementarea de c=l=torie), P1U2

:+ (<n ceea ce privete punerea <n aplicare a in rastructurii , studii i cercetare i ormare pro esional=), Ganca 0ondial= (<n ceea ce privete proiectele de de"voltare a turismului de inanare) i O0T% aceste or$ani"aii au ap=rat pe dou= idei principale: /) Turismul repre"int= pentru =rile lumii a treia motorul real de de"voltare <n acelai mod ca i industria $rea a ost de secol XIX din Europa (remarcile lui 2avid C% 2avis, un senior al G=ncii 0ondiale, /3II)K :) Av@nd <n vedere sl=&iciunea sectorului privat <n lumea a treia, statul tre&uie s= se an$a,e"e s= investeasc= <n turism, cel puin p@n= la e!emplul succesului s=u se <nt@mpl= su icient pentru a stimula capitalul privat% 0ASURI 2E I1TREVE1TIE PE 9LUXURILE TURISTICE Controlul lu!urilor e!terne este una dintre principalele atri&ute ale suveranit=ii naionale % Statele au ast el puterea de a controla mic=rile trans rontaliere de eli&erare a vi"elor turistice , care sunt , de asemenea, surse de sc*im& valutar % Costul unei vi"e poate varia de la /E de euro (Girmania) la IF de euro ( Vietnam ) % Puvernele care doresc s= de"volte turismul <n $eneral, suprima sau acilitea"a o&inerea vi"ei ea % 0aroc, de e!emplu , ca Tunisia i Sene$al a ridicat o&li$ativitatea vi"elor pentru cet=enii UE care trec printr# un operator de turism % T*ailanda a =cut acelai lucru pentru mai puin de /E "ile i Indone"ia pentru se,ururi de durat= mai mic= de dou= luni % ;n plus , devalori"=ri monetare a promovat accesul pentru turisti internationali % ;n cele din urm= , ale$erile =cute <n ceea ce privete accesul aerului i in luenea"= lu!ul de turiti pentru a selecta tipurile de clienti % Statele cum ar i 0aroc , 1epal , Sene$al i 0ada$ascar sunt ostili a= de "&oruri non# pro$ramate , <n scopul de a prote,a compania lor naionala sau descura,a turiti cu venituri mici % ;n sc*im& , T*ailanda , 0e!ic , 0auritius i Tunisia au desc*is <n mare parte cerul de la insula c*arter % 0ASURI SI0ILARE SI I0PLICATII ECO1O0ICE Statele au olosit, de asemenea, mai multe stimulente pentru atra$erea investiiilor interne i e!terne: credite si stimulente iscale acordate de companii, acilitati o erite in locatii turistice i acilit=i% Statele din lumea a treia sunt, ast el, <n mare m=sur= de capitalul str=in i companii multinaionale, c*iar crete dependena lor vis#U#vis de alte =ri% ;n sc*im&, un stat cum ar i Austria, a ales pentru a limita intervenia capitalului str=in <n v=i de munte i l=sai acilit=ile turistice locale de control al populaiei% Statul este, de asemenea, un actor economic in turism de participarea sa inanciar= <n anumite le$=turi ale sistemului de turism: ea poate i proprietarul lanurilo *oteliere (Paradores Spania, ospitalitate i de irme turismului din Tunisia, Coasta de 9ilde Societatea de ospitalitate i de e!tindere turismului) sau actionar la o companie de turism%

:H

Cererea turistic= internaional= a dep=it atept=rile <n prima ,um=tate a anului :F/+ 1um=rul de sosiri turistice internationale au crescut cu EJ <n prima ,um=tate a anului :F/+, comparativ cu aceeasi perioada din :F/:, se apropie de EFF de milioane, potrivit ci relor pu&licate c*iar O0T% Cretere a ost mai mare dec@t previ"iunile =cute la <nceputul anului (<ntre + i o cretere de HJ), i mai puternic= dec@t tendina <nre$istrat= <n perspectivele pe termen lun$ U1DTO Turism :F+F (X +,5J pe an)%

:E

2estinaii din <ntrea$a lume a <nre$istrat H3H milioane de <nnopt=ri <n primele ase luni ale anului :F/+, potrivit estim=rilor, <n ediia preliminar= a Garometrul O0T 0ondiale a Turismului a lansat cu oca"ia Adun=rii Penerale a Or$ani"aiei XX#lea% Aceasta repre"int= o cretere de EJ sau :E de milioane de turiti mai mult dec@t <n aceeai perioad= din :F/:% Cretere a ost mai puternic <n destinaiile emer$ente (XIJ) dec@t <n economiile avansate (HJ), o tendin= c= sectorul are acum mai muli ani% N9aptul c= o cretere a turismului internaional dep=ete pro$no"ele o er= con irmarea c=, c=l=torii sunt acum parte din o&iceiurile unui num=r de oameni din ce <n ce mai mare <n economiile emer$ente ca avansea"aN, a declarat secretarul $eneral al O0T, Tale& Ri ai% N2 <n ca"ul <n care necesitatea de a acorda turismului locul de drept printre pilonii principali ai de"volt=rii socio#economice, contri&uie <n mare m=sur= la creterea economic=, e!porturile i ocuparea orei de munc=% N ;n timp ce perspectivele economice r=m@n mi!te <n lume, toate re$iunile i su&#re$iuni arat= re"ultate po"itive, dar <n $rade di erite% Surprin"ator, Europa (XEJ) s#au descurcat mai &ine dec@t se atepta, condus= la ci re de Europa de Est (X/FJ) i Sud i 0area 0editeran= Europa (XIJ), Central= i de% Re$iunea Asia#Paci ic (IJ) a dep=it, de asemenea, atept=rile, datorit= &unei per ormane a Asiei de Sud#Est (X/:J) i Asia de Sud (4J)% Cu toate acestea, re"ultatele au ost mai r=u dec@t era de ateptat, <n cele dou= Americi (X:J), America de Sud i Carai&e iind <nt@r"iate% Primul semestru a&soar&e, de o&icei, apro!imativ HEJ din num=rul total de sosiri pe an (<n emis era nordica, se"onul de v@r este <n lunile iulie i au$ust, care ac parte din al doilea semestru)% Creterea este de ateptat s= continue <n a doua ,um=tate a anului :F/+, dei <ntr#un ritm lent treptat% O0T estimea"a ca :F/+ se va <nc*eia cu o cretere de HJ sau puin mai mare, care este de a spune, pe cea mai &un= estimare dat de re"ultatul primului an% Asia#Paci ic i Europa conduce Asia#Paci ic (XIJ), cretere, susinut=, a ost avori"at= de creterea num=rului de sosiri din Asia de Sud#Est (X/:J), su&#re$iune care s= menin= ritmul e!cepional o&servate <n ultimii ani, i <n Asia de Sud (4J)% ;n Europa, num=rul de sosiri turistice internationale au crescut cu EJ, <n ciuda di icult=ilor economice continue% Creterea a ost determinat= de c=tre Europa Central= i de Est (X/FJ) i Europa de Sud i 0area 0editeran= (XIJ)% America (:J) au avut o prima repri"a mediocr= din :F/+, comparativ cu o cretere puternic= <n anii precedeni% America Central= (HJ), a acut mai &ine dec@t media re$ional=, <n timp ce cur&a de num=rul de sosiri a r=mas plat <n Carai&e i America de Sud%

:I A rica (XHJ), tendina de cretere din ultimii ani a continuat i <n prima ,um=tate a anului :F/+ ca urmare a de recuperare a continuat i <n A rica de 1ord (HJ) i re"ultate &une de destinaii su&#sa*ariene (X HJ)% Orientul 0i,lociu si#a revenit &ine dup= doi ani de cretere ne$ativ=, cu o cretere <n sosiri turistice internationale estimate la /+J% Cu toate acestea, aceste re"ultate ar tre&ui s= ie luate <n considerare cu $ri,=, creterea apare destul de ine$al= <ntre destinaii, i pentru c= aceast= estimare se &a"ea"= pe ci rele <nc= restr@ns= i limitat= la curentul prin perioada iunie% Cretere a c*eltuielilor turismului determinat= de emer$ente salvea"a Emitenii din economiile de pia= emer$ente continu= s= conduc= creterii <n economiile emer$ente ca destinaii avansate% Printre primele "ece pieele surs= din lume, C*ina (X+/J) i Rusia (X::J) a condus tendina ascendent= a c*eltuielilor turismului <n prima ,um=tate a anului :F/+% ;n a ar= de aceste top "ece, Gra"ilia a =cut <ntoarcerea sa cu o cretere de /EJ, care a urmat o mai moderat= <n :F/:% ;n sc*im&, o cretere a c*eltuielilor <n pieele tradiionale a ost mai modest% Canada (X+J) i 9rana (:J) a condus $rupul, urmat= de Statele Unite, Permania i Re$atul Unit, care, ie au sta$nat i 6aponia, Australia i Italia, care a <nre$istrat re"ultate ne$ative% E!tras 0arVetin$ul turistic poate i de init ca procesul de mana$ement care permite companiilor i or$ani"aiilor s= identi ice clienii lor, curenti i poteniali, s= comunice cu ei pentru a identi ica nevoile lor i dorinele i motivaiile lor, sa in luenea"= local, re$ional, naional sau internaional pentru a de"volta i sa <i adapte"e produsele pentru a optimi"a satis acia turistului i pentru a ma!imi"a o&iectivele or$ani"aionale% b 2e iniiile de marVetin$ turistic NAceasta este o politic= de turism privat i de stat la nivel local, re$ional, naional i internaional pentru satis acerea optima a nevoilor unor a aceri sistematice i coordonat= de turismul politicilor de adaptare i consumatori determinat, <n timp ce o&inerea unui pro it de $rupuri adecvate% N(Rrippendor ) Con orm Or$ani"atiei 0ondiale a Turismului, marVetin$ turistic se reali"ea"= <n ,urul a trei domenii: comunicare, de"voltare si control% Caracteristicile speci ice ale cererii turistice

:4

2e anali"= a pieei a,ut= la identi icarea oportunit=ilor de comerciali"are <n pia= i s= ormule"e o caracteri"are a tendinelor de pia= strate$ia de marVetin$ adecvat% Se$mentarea pietei de turism#Leisure se poate ace prin anali"a: # Criterii $eo$ra ice, socio#demo$ra ice, de personalitate, le$ate de # 0odul de via= # 2e la atitudinea # 2e la un comportament 9actorii care in luenea"= comportamentul turistic Aceti actori pot i : # 9actorii e!terni : economice , politice , ,uridice # 9actorii personali : ciclul de via= , stilul de viata , de personalitate # 9actorii culturali : cultur= , su& cultur= , reli$ie # 9actori psi*olo$ici : nevoi , motivaie , percepie , atitudine , <nv=are 0otivaii pot i i"ice , culturale , interpersonale privind statutul i presti$iul % Procesul de deci"ie Procesul de deci"ie se des =oar= <n cinci etape : # Recunoaterea pro&lemei : modele de activare , $rup de re erin= de in luenta alte deci"ii , e orturile de marVetin$ ale companiilor # Cautare : intern sau e!tern ( satis acie , alternative , pret , riscul perceput %%% ) # Evaluarea alternativelor : Perspectiva va solicita in ormaii din mediul s=u , &rouri , a$enii de turism i mass#media # Cumparare: Cumparam L 9 ( intenie , locali"are , metoda de cump=rare )

:5 # Evaluarea dup= cump=rare : P=sirea mai multe in ormaii , eli&erarea de in ormaii , reevaluare , sc*im&are %%% Strate$ia a produsului turistic Produsul turistic este ormat dintr#o multitudine de componente i &o!e i poate i corporale sau necorporale % 0ediul $eo$ra ic i caracteristicile serviciului sunt , de asemenea, parte din caracteristicile speci ice ale produselor turistice % Elementele de &a"= ale produsului turistic <n in rastructura de transport animaie i atmos era , populaia local= , mediul imediat , utilitati , ima$ine sau % Conducerea a produsului turistic Produsul turistic , cu care se con runt= de client pot i anali"ate prin nivelul de satis acie al pietei actuale sau sc*im&=rile i inovaiile posi&ile % 1ivelul de satis acie al pieei actuale , care pot i o erite de c=tre societate sau de c=tre concurenii directe i indirecte % Inovaii poate i pariale sau inte$rale % Produsul turistic i po"iionarea acestuia poate a,uta delimita di eritelor dimensiuni de pe pia= ( de amilie de produse , pro esioniti , amatori %%% ) sau pentru a identi ica po"iia produsului <n dimensiunea corespun"=toare ( *i$*#end , mid#ran$e , redus $ama ) % Anali"a strate$ia de a aceri <n ,urul produsului s=u turistic % 2e"voltarea de noi produse necesit= o investiie ma,or= i de risc , ca oportunit=i sunt importante % La nivel de pia= , e!ist= investiii ma,ore <n comunicare, dar , de asemenea, posi&ilitatea de a sta&ili Economice $rupare de interese % 2iversi icare a reduce ast el riscul , dar dispersa e orturile depuse p@n= <n pre"ent % ;n cele din urm= , <n ca"ul <n care p=trunderea pe pia= este o nou= aventur= , ea impune costuri ridicate de intrare i de pierderi semni icative din cau"a c*eltuielilor de e!ploatare e ectuate %

2e sta&ilire a preurilor Preul tre&uie s= ie accepta&il pentru consumator , dar , <n acelai timp, su icient de mare pentru a acoperi costurile de structuri corporative % Preul nu este N i!N de c=tre pu&lic , mai de$ra&= se impune % Acesta este sta&ilit de c=tre <ntreprinderile de turism pe &a"a unei anali"e a costurilor i a concurenei % Politica de distri&uie

:3 ;n anali"a distri&uiei politica <n domeniul turismului pe doi termeni , accesi&ilitatea produsului turistic ( in ormaii , transport , re"ervare , in rastructur= ) , precum i livrarea produsului turistic de la produc=tor la consumatorul inal ( anali"a pieei int= , ale$erea circuitului de distri&uie , canalele de distri&uie caracteristice ) % 2istri&uie direct= : # Avanta,e : 1u utili"area de intermediari pentru a minimi"a costurile , re"ervare ca"are , servicii de recepie la serviciile de turism receptive a$enii destinaie , $*id i interpret % # 2e"avanta,e : Comple!itatea de reali"are , din cau"a num=rului mare de clieni , economii pe termen mediu este mai mic dec@t costul % 2istri&uie indirect= : # Avanta,e : parta,ate <ntre di erii parteneri , accesul la noi piee uura costurile care au ost innaccessi&les distri&uie direct= # 2e"avanta,e : , costuri suplimentare de risc de dependen= Politica de comunicare Icoana este o marc= di erita de elemente care permite identi icarea vi"ual= a unei companii sau a unui produs % Aceast= semn=tur= este compusa din cel puin unul dintre aceste elemente : lo$o#ul de tip , em&lema , culoarea , te"= evocatoare % ;n stat^$ie de marVetin$ , de pu&licitate servete pentru a promova $radul de contienti"are a unui nou comple! turistic de a $enera su icient interes <ntr#o destinaie , pentru a anuna o reducere de pre de la o destinaie <ntr#o perioad= de v@r sau de a promova un eveniment %

Strate$ia de pu&licitate creative const= <n trei pai : # 2esi$nul mesa, i copie # strate$ie #Selectarea mesa,elor # Producia de mesa,e Planul de o&iective mass#media tre&uie s= ie cuanti icate i pot i de inite pentru o anumit= perioad= , <n termeni de audien= cumulative , repetarea la mediu i acoperire $eo$ra ic= %

+F

Evaluarea planului de mass#media , la r@ndul s=u <n uncie de patru criterii : # E ectiv de acoperire : Suma de audieri a avut loc <n planul mass#media # Repetarea medie : Raportul de podea &rut cuprinde o com&inaie de mass#media i net utili"a&il # PRP ( Pross Ratin$# Point) : 9la$ de presiune pu&licitate pe o perioad= lunar= # 0emorial penetrare : 2i er= de la un mediu la altul