Sunteți pe pagina 1din 6

126

Motto: 'Cel ce injelege are aripi`


(consemnea: Noica la citirea lui M.Eliade).
Dup editarea operei lui Nae Ionescu, Noica
notase c 'pujin lucru trebuie s fie cunoaterea
de vreme ce rmai cu ea [dup i:gonirea din
Rai] suntem totui aa de departe de Dumne:eu`
(Noica, Jurnal filozofic, 1944)
Noica despre arheul istoric ntrupat de
Mircea Eliade
un eseu de Isabela Vasiliu-Scraba
n anii cnd dorin|a lui Noica de a-si vedea manuscrisele
publicate ajunsese pe ci nestiute s coincid cu tactica ideologilor
comunisti de a-si ascunde sentimentele antiromnesti prin acordul dat la
tiprirea unui tririst de scoal naeionescian s-a ntmplat ca Noica s
astearn pe Iuris urmtorul gnd: 'Intrarea n element |este| reintegrare.
Nu snt toate reintegrrile o asemenea stmutare |n element]? Literatura
Iantastic |a lui Eliade este| o ascensiune ctre element. Poate si cutarea
altui plan de realitate sau a altei substan|e n care lucrurile snt |exist
prin esen|a lor nepieritoare|. La Mircea Eliade lucrul e izbitor, cci
Iantasticul lui |ine de arhetipuri, e intrare n fiinj. Mult vreme
Constantin Noica ar fi vrut s scrie o carte despre Eliade care s
ocoleasc zonele 'obscurantismului religios. Ea s-ar fi intitulat Cartea
arheilor si ar Ii nceput cu 'elementul nIr|irii, al iubirii, prin invocarea
sfntului Francisc din Assisi (Jurnal de idei, 6.20), mai usor de trecut prin
cenzur dect vreo imprudent trimitere la naeionesciana 'iubire ca
instrument de cunoastere. FilozoIul de la Pltinis observase c
simultaneitatea n timp e rod a iubirii: 'esti contemporan n timp cu cel
pe care-l iubesti. Asta e tot - si nseamn nIrngerea uman a timpului.
Fiin|a nu e Dumnezeu ci este iubirea lui (6.103), noteaz el ntre multe
alte nsemnri mai pu|in periculoase din punct de vedere ideologic. Cum
ar Ii de pild ndemnul pentru tinerii care-l vizitau: 'Citi|i autori si nu
cr|i .S nu vre|i nimic; s Ii|i buni, cura|i la inim si s v tvli|i n
pajistile culturii (Noica-inedit, Istoricitate i eternitate, Bucuresti,
127
Capricorn, 1989, p.275). Doar n libertatea de dinainte de 23 august
1944 mai putuse scrie c i place cum ncepe Biblia: Dumnezeu Iace si-
apoi vede c e bine ce-a Icut: 'Ce extraordinar replic a Teodiceei lui
Leibniz, n care lumea e creat pentru c e cea mai bun. Numai noi
oamenii, leibnizieni nscu|i, cerem ca programul s precead Iapta (v.
C. Noica, Jurnal filozofic, 1944, ed. II 1990, p.14).
Pe 11 noiembrie 1973 Noica i spunea lui Octavian Nistor c vrea
s scrie despre ideile IilozoIice ale lui Mircea Eliade, pe care-l consider
'un nou Hasdeu. In mod delicat, O. Nistor (1917-1993), -fost coleg de
facultate (v. Jeni Acterian, Jurnal, 1991, p.207) cu Ion Frunzetti (1918-
1985) si cu Alexandru Dragomir (v. Isabela Vasiliu-Scraba,
Propedeutic la eternitate. A. Dragomir in singurtatea gandului,
Slobozia, Ed. Star Tipp, 2004) -, i atrage aten|ia c publicarea unui
asemenea studiu n 'Revista de IilozoIie va Ii ntrziat (Noica i
Securitatea, 2009, p. 131).
ntr-adevr, abia n 1979, dup ce Eliade Iusese onorat cu
mul|ime de distinc|ii de lumea academic occidental pentru gndirea sa
deschiztoare de noi orizonturi culturale, lui Romulus Vulcnescu i se
ngduie a tipri Eliade ou le soif du concret n revista Ethnologica.
Dup moartea marelui istoric al religiilor, revista 'Manuscriptum i
public si ea Deschiderea unei creajii exemplare i originale [opera lui
Mircea Eliade] n nr.3 (68) 1987, p.65-66 (v. Stan V. Cristea, C-tin
Noica. Repere bibliografice, edi|ia II-a rev. si adugit, Bucuresti, RCR
Editorial, 2011, p.134). n rest, nici unul din studiile n romneste despre
Mircea Eliade nu i-au Iost publicate lui Noica de vreo revist a
Academiei RSR: Adevratul injeles al 'sacrului` la Mircea Eliade a
aprut n trei numere ale revistei 'Sptmna cultural a Capitalei din
decembrie 1975; Mircea Eliade 75 a Iost tiprit de 'Romnia literar
n 4 martie 1982, si un an mai trziu lui Ioanichie Olteanu cenzura i
permite s publice Cei apte pai ai lui Budha. Un injeles pentru destinul
lui Mircea Eliade n 'Via|a Romneasc, nr.5/1983.
Dintr-o neIericit ncercare de a pune la grmad si a publica
dup moartea lui Noica o selec|ie din gndurile sale rmase prin caiete de
nsemnri din care IilozoIul mai citea vizitatorilor si ntmpltori
(v.Lucia Fetcu, Lecjia domnului Noica, n vol. Modelul cultural Noica,
Buc., Funda|ia Na|ional pentru stiin| si art, 2009, p.208), ncercare
nereusit att din cauza proastei selectii Icute de un literat Ir acces la
ideile IilozoIice ct si a titlului lipsit de n|eles (Incercri din element, n
Revista de istorie si teorie literar, iulie-dec. 1987, nr. 3-4, p.283-294)
gsim textul pe care G. Liiceanu l-a dat s Iie consemnat pe o plac de
mari dimensiuni n Ia|a vilei 'Noica de la Pltinis: 'si-a chemat prietenii
si au nl|at mpreun o cas. Probabil ca s nu mai Iie pus la ndoial
128
existen|a 'Scolii de la Pltinis, negat de genialul Petre |u|ea pe
motivul absen|ei de scrieri IilozoIice originale a presupusilor discipoli ce
preIer a se legitima cu valoarea gndirii noiciene. Oricum, ei nutresc
speran|a c a Iost suIicient discu|ia ntre prieteni (neaprat vzu|i)
pentru a nal|a n domeniul IilozoIiei romnesti o cas. Ori, mai bine zis,
o 'ncremenire n proiect, Iiindc nici un 'scolar de la Pltinis n-a
uimit nc lumea cu cine stie ce originalit|i de gndire sau cu vreo carte
de IilozoIie care s ias din rnd.
nainte de prima sa arestare, Mircea Vulcnescu, invitat s-i vad
noua locuin| din pdurea Andronache, ar Ii Icut n 1946 aceast
remarc: 'si-a chemat prietenii si au nl|at mpreun o cas. Sensul
frazei - n decriptarea lui Noica - ar Ii c un autor, atunci cnd yi scrie
crile, si 'cheam prietenii nevzu|i cercetndu-le operele. E tocmai
ce a Icut Noica si n-a Icut nici unul dintre auto-declara|ii si discipoli:
a mbobit cultura romneasc yi cultura universal prin cteva
cri magistrale. nti a scris despre spiritualitatea limbii si culturii
romnesti chemndu-l pe Mircea Vulcnescu (1904-1952) prin
capodopera de gnd a acestuia (Dimensiunea romaneasc a existenjei).
Apoi a conceput un Tratat ontologic, si Trei introduceri la metafizica sa,
mpreun cu prietenii si Aristotel, Platon, Kant, Hegel, Heidegger,
Eminescu, Blaga si Corydaleu, pentru ca la sIrsit s scrie acel 'Tratat de
logic real, la care se gndise n 1957 dup de a terminat Povestirile
despre om, solicitate de o editur Irancez (v. scrisoarea lui Noica din 23
febr.1957, n vol. Modelul cultural Noica, Buc., Funda|ia Na|ional
pentru stiin| si art, 2009, p.509). L-a mai invocat si pe Mircea Eliade
(1907-1986) cnd a scris Adevratul injeles al sacrului si n 1983 Cei
apte pai ai lui Budha la vremea cnd cel mai mare istoric al religiilor
din secolul XX concepea dincolo de Ocean renumita sa Istorie a
credinjelor, premiat de Academia Irancez.
Dup Constantin Noica, literatura lui Mircea Eliade doar aparent
ar descrie oameni si situa|ii, Iiindc hermeneutul religiilor 'red sau
instituie elemente (6.9). La Eliade, sacrul ar fi element (6.11) , sau,
mai bine zis, trecere a elementului din mediu exterior n mediu interior
[hierofanie, n termenii lui Eliade|. Si pentru ca scrierile literare ale
prietenului su din tinere|e s nu apar asemenea unei genera|ii
spontanee, IilozoIul de la Pltinis s-a gndit s le pun alturi de alte
scrieri 'Iantastice, remarcnd c orice fantastic [ghilimelele snt ale
lui Noica| al romanticilor, de pild, sau al unora dintre suprarealisti, ar
putea fi considerat pe linia strmutrii n element (Jurnal de idei,
1978-1987, 6.2., Bucuresti, Ed. Humanitas, 2007, p.307). ntr-o alt
opinie consemnat n ceea ce editorul a botezat cu numele de Jurnalul de
idei, crestinismul ar Ii 'religia religiilor (6.96), iar mistica ar Ii
129
'nnobilat sensibilitatea uman (6.6), l-ar Ii Icut pe om s aspire ctre
'strmutarea n element, ctre depsirea trmului 'limita|iei care
limiteaz pentru intrarea n 'zonele limita|iei ce nu limiteaz (ibid.).
Ilustrativ n acest sens ar Ii muzica lui Bach. Ea este nvluitoare din
aIar spre nuntru 'si departe n tine |n interiorul tu| nvluitoare
(6.7). Atunci cnd nceteaz, muzica lui Bach d senza|ia de prsire pe
care o sugereaz si versul eminescian 'ca un suflet fr parte. Fr
element. Fr participa|ie la element (rnduri sterse de Noica si trecute
de editori n subsolul paginii, op. cit., p. 309).
Cum IilozoIul urmrit permanent stia c pzitorii gndirii
'corecte i vor cenzura reIeririle la misticism, el si-a deplasat uneori n
mod inten|ionat sirul gndurilor (asternute prin caietele sale) ctre zonele
accesibile comunistilor pe care-i medita Ir plat: 'Dac nu esti un
individual-general nu esti nimic. Te preia statistica (6.190), scria el celor
care credeau c ies din statistic dac se cocoa| n ierarhia politic si
social, ignornd cu bun stiin| spiritul scolii de n|elepciune pe care ar
fi vrut s-o edifice filozoful care-i ndemna s dispre|uiasc 'oamenii
politici, acesti vale|i ai istoriei (Noica, Istoricitate i eternitate, 1989,
p.271). Din documentele de arhiv a Securit|ii, selectate pentru
publicare n 2009, s-a putut aIla cu certitudine c pere|ii camerei sale de
8 mp erau 'microIoniza|i si c manuscrisele i erau sistematic
controlate prin perchezi|ii Icute pe ascuns.
n alt loc, drept camuIlaj al ideii de strmutare prin ascensiune
ctre element, filozoIul trece ideea c Iizica ar descrie si ea niste
elemente, ca magnetismul, sau gravita|ia. n margine pune ns o
observa|ie cu tlc religios: 'Nimic nu este ce este: e altceva. Desigur si
aceast nota|ie trebuia un pic estompat prin unul-multiplu de genul:
'trim n elementul prieteniei, -scrie IilozoIul pentru vigilen|ii si cititori
din obliga|ia slujbei - n elementul profesiunii, n elementul unei limbi, al
unei culturi si al unei epoci (6.3). De ncheiat ncheie iarsi n plan
religios, cu ideea de baz a misticismului dup care numai omului i este
dat s preIac transcendentul n imanent.
n opinia n|eleptului |inut de oIicialii culturii comuniste departe
de tinerii care ar Ii vrut s-l aud, oamenii s-ar mpr|i n 'drept-
credinciosi si arieni, adep|i ai lui Arie (6.215). Primii ar Ii cei care cred
n Unu-multiplu (Trinitate). Arienii, creznd n Unu si multiplu, ajung s
cread numai n multiplu, singurul care se vede`. Acestia ar Ii
ra|ionalistii (/iluministii), cei care nu stiu 'de lumina taboric a bunei
IilozoIri(ibid.).
De ce a triumfat icoana? (6.85) -se ntreab Noica, spre a
rspunde n coordonatele metaIizicii platonice: 'Pentru c este un Unu-
multiplu. (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica platonic a participrii la
130
divina lume a Ideilor, Slobozia, Ed. Star Tipp,1999). Dup IilozoIul
izolat la Pltinis, Europa ncepe la 325 cu Conciliul de la Niceea care
ngduit cultul icoanelor. 'Dar icoana a devenit n renastere portret, apoi
IotograIie (6.96), mai noteaz Noica n postura de filozof al culturii,
dup ce propusese n 1986 cea mai indrznea| logic metaIizic din cte
se puteau publica la vremea terorii ideologice materialiste. Desigur,
logica sa metaIizic pe care o boteaz logica lui Hermes Iusese epurat
nainte de tiprire de orice trimitere la IilozoIia religiei crestine. Doar din
caietele sale aIlm de 'obrsia n Tatl Ceresc a lui Unu-multiplu care
ar aprea drept o unire de tipul I-D-G.
n aceast triad, G (generalul) ar trimite la descinderea pe linie
patern (Iosif -Avraam), D (determinanta) ar indica matriarhatul, iar I
(individua|ia) n-ar sugera nici nastere din tat, nici nastere numai din
mam, ci din Unul (Tatl Ceresc) transcendent si trinitar (Noica, 6.42).
Noica precizeaz (pentru sine) c 'individua|ia e doar o treapt (ibid.) si
c asemenea idei se regsesc att n spiritualitatea indian ct si n cea
european, cnd nu este Ir Dumnezeu, adic n versiunea ei proast
(acatholist), 'restrns la grija agoniselii Ir de limit a bunurilor de
consumare. FilozoIul considera c nu este 'nevoie s reIuzi omului
proprietatea. Ar Ii destul s-l aduci prin cultur n situa|ia de a spune:
'Nu am ce Iace cu proprietatea (6.80). Despre cultura european el nu
avea o prere grozav. Lucrul apare limpede din consemnarea impresiei
c 'secolul acesta nu las monumente arhitectonice si nu las idei mari.
De aceea si Iace atta scandal, pn la isteria catastroIei Iinale. Ca
oamenii Ir importan| (6.153).
Aspectul metafizic al logicii lui Hermes este ilustrat n caietele lui
Noica de posibilitatea convertirii: Timpul logic se converteste n alt timp.
'Se continu si se desIsoar prin trecerea ntr-o alt spa|ialitate, cu
generalul ca dimensiune a individualului. Convertirea se conIirm prin
prefacerea mediului exterior n mediu interior (Noica, 6.118). In opinia
filozofului de coal tririst (exclus din cultura romn de paznicii
indobitocirii materialiste) 'elementul se distribuie Ir s se mpart
(6.4). El poate Ii universalul devenit persoan ca 'arheu (6. 21), cum au
fost Eminescu, Cantemir, Mircea Eliade, L. Blaga, S. Lupasco, G.
Usctescu, etc, personalit|i marcante despre care a scris Cartea marilor
intruchipri (sau Cartea arheilor istorici), volumul inedit din care o
parte a fost publicat de G. Liiceanu n 2007 cu un titlu de batjocur:
Despre lutrism. Provenit din nevoia de participa|ie, Unu-Multiplu
arheului ntrupat n multiplul istoriei nu apare doar n plan religios. El
poate ilustra (pe trm cultural) universalul-particular al insului devenit
'arheu istoric, adic ridicat prin capodopere (precum Eminescu,
compozitorul Paul Constantinescu, M. Eliade, Vintil Horia, L. Blaga,
131
Horia Stamatu, etc.) la spiritul obiectiv. Cu spusele lui Noica, ar fi vorba
de o ntrupare n arheul istoric (din timp si de dincolo de timp) al
culturii ca spiritualitate autentic (Jurnalul de idei, 6.22).
n plan cultural, dup colectivismul comunist instituit si pzit prin
teroare, individualismul capt o nsemntate aparte Iiindc 'acum e n
joc individul care n nsingurarea lui reface comunitatea [subl. mea,
I.V.S|. Noica se reIer aici la asce:a cultural n care a trit el nsusi,
precum si Anton Dumitriu, si at|ia al|ii care au reusit s creeze n
domeniul IilozoIiei opere de real valoare. Noica ns accentueaz n
mod expres asupra refacerii de dup 'distrugerea sistematic a spiritului
care a luat trup printre noi observat de Lucian Blaga si consemnat pe
Iuris in Luntrea lui Caron, s nu rmn nestiute cele ntmplate n plan
spiritual odat cu ocupa|ia ruseasc de dup 23 august 1944. Dac atunci
s-au retezat brutal si cu Iierstrul toate valorile, pentru ca urmasii nostri
s nu mai gseasc nici un sprijin spiritual si nici un temei de mndrie
nicieri si n nimic (L.Blaga, Luntrea lui Caron, 1990, p.302), mai
trziu nu a mai Iost necesar arderea bibliotecilor si nici conIiscarea
cr|ilor, ntruct stiin|a manipulrii creierelor a ob|inut aceleasi rezultate
prin domina|ia mijloacelor de mass media si prin tehnicile subliminale de
control si de inIluen|are a gndirii. Desigur un rol de prim mrime l-a
jucat si ruinarea nvtmntului de toate gradele.
De la Anton Dumitriu stiu c n perioada interbelic R. Guenon i
ndemna pe cei inseta|i de spiritualitate autentic s nve|e romneste si
s ia aminte la via|a duhovniceasc din mnstirile noastre ortodoxe. n
credin|a lui Constantin Noica (si a lui Mircea Eliade), ntreg secolul XX
va trece neobservat n istorie (6.102) dac spiritul obiectiv (n sens
hegelian) ntrupat n spiritualitatea si cultura romneasc nu va Ii integrat
n cultura universal.