Experiena rilor UE n domeniu reducerii deficitului bugetar Experience countries of UE in the field of budget deficit reduction Abstract This

paper emphasize economic development of Bulgaria after leaving the socialist camp and gaining of independence in order to determine the factors and decisions which have led to a deficit reduction and even of recording of budget surplus in some years. To achieve this aim has been used a number of scientific research methods: analysis of the most representative economic indicators, impact assessment of public policy on the budget, comparative analysis. Keywords: budget, deficit, surplus, trend, economic transformations. Deja au trecut mai mult de dou decenii de la anul revolu ionar !"#", c$nd pe !% noiembrie s&a prbu'it blocul comunist $n statele din centrul 'i sud&estul (uropei din care fcea parte 'i Bulgaria, iar peste doi ani a disprut 'i )niunea *ovietic. (conomia statelor e+comuniste a evoluat diferit $n aceast perioad. ,n unele ri a crescut semnificativ bunstarea popula iei, $n altele, dimpotriv, s&a prbu'it economia $n anii- "% ai sec. al ..&lea. )n caz destul de interesant pentru studiu reprezint evolu ia economic a Bulgariei, cu at$t mai mult c aceasta fiind o ar postsocialist a reu'it s se conformeze cerin elor )niunii (uropene 'i acum conform ultimelor date (urostat $nregistreaz o reducere major a deficitului $n timp ce majoritatea statelor membre )( atest un nivel mult mai $nalt al deficitului, ceea ce poate fi observat $n tabelul ! de mai jos. Tabelul E!oluia deficitului"surplusului bugetar n #ulgaria geo/anii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 () 012 ri3 -1.5 -2.6 -3.2 -2.9 -2.5 -1.5 -0.9 -2.4 -6.9 -6.5 -4.4 -4 Belgia 0.4 -0.1 -0.1 -0.1 -2.5 0.4 -0.1 -1 -5.6 -3.8 -3.7 -3.9 Bulgaria 1.1 -1.2 -0.4 1.9 1 1.9 1.2 1.7 -4.3 -3.1 -2 -0.8 4eh -5.6 -6.5 -6.7 -2.8 -3.2 -2.4 -0.7 -2.2 -5.8 -4.8 -3.3 -4.4 Denemarca 1.5 0.4 0.1 2.1 5.2 5.2 4.8 3.2 -2.7 -2.5 -1.8 -4 5ermania -3.1 -3.8 -4.2 -3.8 -3.3 -1.6 0.2 -0.1 -3.1 -4.1 -0.8 0.2 (stonia -0.1 0.3 1.7 1.6 1.6 2.5 2.4 -2.9 -2 0.2 1.2 -0.3 6reland 0.9 -0.4 0.4 1.4 1.7 2.9 0.1 -7.4 -13.9 -30.8 -13.4 -7.6 5recia -4.5 -4.8 -5.6 -7.5 -5.2 -5.7 -6.5 -9.8 -15.6 -10.7 -9.5 -10 *pania -0.5 -0.2 -0.3 -0.1 1.3 2.4 1.9 -4.5 -11.2 -9.7 -9.4 -10.6 7ran a -1.5 -3.1 -4.1 -3.6 -2.9 -2.3 -2.7 -3.3 -7.5 -7.1 -5.3 -4.8 4roa ia : -4.1 -4.5 -4.3 -4 -3 -2.5 -1.4 -4.1 : : : 6tala -3.1 -3.1 -3.6 -3.5 -4.4 -3.4 -1.6 -2.7 -5.5 -4.5 -3.8 -3 4ipru -2.2 -4.4 -6.6 -4.1 -2.4 -1.2 3.5 0.9 -6.1 -5.3 -6.3 -6.3 8itonia -2 -2.3 -1.6 -1 -0.4 -0.5 -0.4 -4.2 -9.8 -8.1 -3.6 -1.2 8ituania -3.5 -1.9 -1.3 -1.5 -0.5 -0.4 -1 -3.3 -9.4 -7.2 -5.5 -3.2 8u+embourg 6.1 2.1 0.5 -1.1 0 1.4 3.7 3.2 -0.8 -0.9 -0.2 -0.8 )ngaria -4.1 -9 -7.3 -6.5 -7.9 -9.4 -5.1 -3.7 -4.6 -4.3 4.3 -1.9 9alta -6.3 -5.7 -9 -4.6 -2.9 -2.7 -2.3 -4.6 -3.7 -3.6 -2.8 -3.3 :ederlanda -0.2 -2.1 -3.1 -1.7 -0.3 0.5 0.2 0.5 -5.6 -5.1 -4.5 -4.1 ;ustria 0 -0.7 -1.5 -4.4 -1.7 -1.5 -0.9 -0.9 -4.1 -4.5 -2.5 -2.5 <olanda -5.3 -5 -6.2 -5.4 -4.1 -3.6 -1.9 -3.7 -7.4 -7.9 -5 -3.9 <ortugalia -4.8 -3.4 -3.7 -4 -6.5 -4.6 -3.1 -3.6 -10.2 -9.8 -4.4 -6.4 =om$nia -3.5 -2 -1.5 -1.2 -1.2 -2.2 -2.9 -5.7 -9 -6.8 -5.6 -2.9 *lovenia -4 -2.4 -2.7 -2.3 -1.5 -1.4 0 -1.9 -6.2 -5.9 -6.4 -4 *lovacia -6.5 -8.2 -2.8 -2.4 -2.8 -3.2 -1.8 -2.1 -8 -7.7 -5.1 -4.3 7inlanda 5.1 4.2 2.6 2.5 2.9 4.2 5.3 4.4 -2.5 -2.5 -0.8 -1.9 !

*uedia =egatul )nit 6rlanda :orvegia

1.5 0.5 : 13.5 23.9

-1.3 -2.1 : 9.3 -10.2

-1 -3.4 : 7.3 -9

0.6 -3.5 : 11.1 -4.4

2.2 -3.4 4.9 15.1 -1.2

2.3 -2.7 6.3 18.5 0.8

3.6 -2.8 5.4 17.5 -1.5

2.2 -5.1 13.5 18.8 -2.8

-0.7 -11.5 -9.9 10.5 -7

0.3 -10.2 -10.1 11.1 -2.6

0.2 -7.8 -5.6 13.4 :

-0.5 -6.3 -3.4 13.9 :

Turcia *ursa: ()=>*;T ?

Dup destrmarea blocului socialist, la $nceputul anilor "% Bulgaria s&a trezit $ntr&o situa ie dificil, $n special datorit slbirii legturilor cu fostele ri socialiste 'i drept rezultat e+isten a unui nivel $nalt a deficitului, care a atins valoare de #,@ A din <6B. ;ceast perioad este caracterizat cu $nceputul implementrii a unei serii de reforme orientate asupra stabilirii economiei de pia . *&a realizat privatizarea, reformarea sectorului financiar& creditar, fi+area liber a pre urilor. ,n !""! s&a realizat Bde&colectivizareaC agriculturii. =ezultatul acestor reforme, $n ciuda e+isten ei ajutorului financiar din partea >ccidentului, a fost cre'terea 'omajului 'i a infla iei. ,n februarie !""1, a fost adoptat legea privind restituirea, $n conformitate cu care fo'tii proprietari au ob inut dreptul la restituirea de terenurilor funciare, magazine, case 'i $ntreprinderi mici, na ionalizate dup %" septembrie !"??. <rimele semne a cre'terii economice au aprut la mijlocul anilor !""%, c$nd <6B&ul $n !""? a crescut cu !,?A 0pentru prima dat din !"##3 'i cu 1,@A $n !""@. *&a intensificat activitatea piramidelor financiare, nu a fost posibil de a fi $ntoarse $mprumuturile, 'i embargoul asupra comer ului cu 6ugoslavia a adus pierderi tangibile. ,n !""@ au fost ridicat D,@ milioane de tone de cereale, iar $n !""D & doar E milioane de tone. *&au redus drastic stocurile de cereale. ;u fost majorate pre urile la bunurile de prim necesitate 'i la combustibil. ; crescut numrul de falimente. =ata de schimb a levului a sczut brusc 0de la 2%,2 la ! F la $nceputul anului !""D la primvara anului !""2, $n E%%%3 $n timp ce rezervele valutare $n aceast perioad au sczut !1ED la @%D milioane $n !""%, dac salariul mediu a fost de 1%% de dolari pe lun, $n !""2 & doar 1@&E% de dolari, sub pragul srciei au fost deja de #%A din popula ie. Demonstra ii de mas 'i schimbarea 5uvernului, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din aprilie !""2 a dus la $nsprire a politicii fiscale $ntr&un spirit al monetarismului, care sa manifestat $n crearea 4onsiliului monetar & un organism interna ional de control financiar, care a preluat multe din func iile de Banca :a ional a Bulgariei!. =ata infla iei, care s&a situat la !11A $n !""?, a sczut la E1,"A $n !""@. 5uvernul a promis s organizeze o privatizare $n mas $n ianuarie !""@, dar $nceputul ei a fost am$nat. <rima etap a privatizrii $n mas a $nceput $n ianuarie !""D. 9ai tGrziu, $n !""D, economia rii a fost afectat de o alt criz, ceea ce a condus la o cre'tere a ratei anuale a infla iei pGn la E!!A 'i la devalorizarea a levului bulgresc. ,n decembrie !""D Bulgaria a aderat la >rganiza ia 9ondial de 4omer . ; doua 'i a treia etape ale procesului de privatizare au fost realizate $n primvara anului !""2. ,n aprilie !""2, )niunea 7or elor Democratice a c$'tigat alegerile parlamentare 'i programul de reforme economice convenit cu 7ondul 9onetar 6nterna ional 'i Banca 9ondial, care a inclus introducerea consiliului monetar. <rogramul de reform al 5uvernului a inclus urmtoarele activit i: H privatizarea 'i, $n unele cazuri, lichidarea $ntreprinderilor de statI H liberalizarea politicii agricole, inclusiv crearea condi iilor de dezvoltare a pie ei funciareI H =eforma a *ecurit ii *ocialeI H $ntrirea luptei $mpotriva criminalit ii 'i corup iei. ,n !""2, <6B&ul Bulgariei a fost de D%A din <6B $n !"#"1. 4a urmare a privatizrii efectuate de ctre guvernul condus de 6van Jostov, statului au fost cauzate pierderi substan iale. :icola 7ilchev, fostul procuror&'ef al Bulgariei, a declarat c $n urma 1

procesului de privatizare a propriet ii de stat $n valoare de E% de miliarde de dolari trezoreria statului a ob inut doar E miliarde de dolari *);. >biectele destinate privatizrii au fost v$ndute la pre uri mici K spre e+emplu uzina metalurgic BJremiLovtziC, a fost v$ndut la pre de ! dolar *);. ,n iulie !""#, 7ondul 9onetar 6nterna ional a oferit guvernului $mprumut pe o perioad de trei ani $n valoare de #%% milioane dolari. 4reditul a fost utilizat pentru dezvoltarea pie elor financiare, finan area programelor sociale, petrecerea reformei fiscale 'i agrare. 8a %@ iulie !""" sa pus $n aplicat demonetizarea monedei na ionale: noul lev a $nlocut !%%% vechi. =eformele au dus la stabilizarea economiei, cre'terea industriei 'i la cre'terea flu+ul de investi ii strine $n ar. 4omisia (uropean $n anul 1%%1, a recunoscut Bulgaria, ar cu o economie de pia , recunosc$nd astfel succesul guvernului $n realizarea reformelor de pia ,n 1%%!&1%%D, cre'terea stabil a <6B&ului, $mpreun cu e+cedentului bugetar de stat a permis reducerea datoriei publice a Bulgariei, de la D2,EA din <6B la 11,#A din <6B. ,n 1%%?, <6B&ul Bulgariei, a ajuns la D!.D miliarde de dolari *); & "@A din <6B $n !"#". $urplusul anului 1%%?, suma de 1D1 milioane levi, e+cedent bugetar au trecut $n rezerv fiscal. Dep'irea bugetului a constituit & !,? miliarde de levi. *&a cheltuit !@,!E2 miliarde levi 0stabilit a fost de !?,#E1 miliarde levi3. Dep'ire a fost de E%@ milioane levi. *urplusul a cauzat consumul e+cesiv de fonduri bugetare $n 1%%?. 8a necesit ile diferitor domenii guvernul a alocat mai mult de D%% de milioane de levi din rezerv. :u se 'tie motivul datorita cruia a fost posibil dep'irea bugetar. Din cauza formarii e+cedentului bugetar parlamentari ai diferitor for e politice au propus modificare 8egii cu privire la procesul bugetului de stat 0dep'irea bugetului ar trebui s fie distribuit dup aprobarea de ctre <arlament, 'i nu la discre ia ministrului de 7inan e3E. ,n 1%%@ s&a respins introducerea cotelor diferen iale a TM; pentru bunurile de prim necesitate redus cota de impozitului de la 1%A la !#A. ,ncep$nd cu anul 1%%@, a fost stabilit noua cot a impo%itului pe profit corporati! fiind de !@A, $n loc de fosta cot de!",@A. 8a ! ianuarie 1%%2, Bulgaria a aderat la )niunea (uropean, ceea ce a semnificat confirmarea la noile standarde europene. Din anul 1%%2, cu scopul de a cre'terii competitivit ii economiei 'i atragerea investi iilor, guvernul Bulgariei, a stabilit un impo%it pe !enit unic de !%A & $n loc de scara progresiv de trei nivele care se aplica anterior, ratele impozitului pe venit variau de la 1%A la 1?A @, $n care $ns au fost prevzute, de asemenea, o mul ime de scutiri fiscale. Dup opinia prim&ministrului *erghei *tani'ev introducerea cotei unice de impozitare ar furniza mai multe resurse financiare $n buget 'i s Bscoat la ivealC veniturile popula iei. 4ota dat a impozitului pe venit este unul din cele mai mici din (uropa. ,ncep$nd cu ! ianuarie 1%%#, a fost stabilit un impozit pe profit uniform la rata !%A pentru toate categoriile de cet eni. ;ceasta este una dintre cele mai mici rate din lume 'i cea mai sczut rat din )(@. 4a rezultat la finele anului 1%%# e+cedentul bugetar a constituit ! miliard de euro, ceea ce corespunde procentului planificat de EA din <6B. =ezervele fiscale au constituit ?,1 miliarde de euro, cu @%% de milioane de euro mai mult dec$t $n 1%%2. =ezultatele prezentate indic o politic fiscal fle+ibil 'i prudent a guvernului, care este un semnal pozitiv $n sprijinul unei pozi ii fiscale stabile. ,n 1%%" guvernul a anun at o cre'tere a cotei de impozitare de baz cu @%A. &ri%a economic din '(()*'((+ ,n a doua jumtate a anului 1%%#, a $nceput criza economic care a afectat mai multe ri din lume. ,n timpul crizei, Bulgaria 'i (stonia au fost unele ri )( care nu au promovat stimularea cre'terii economice 'i consumului intern 'i reducerea cheltuielilor publice. 8a sf$r'itul lunii septembrie 1%%#, ca urmare a majorrii pre urilor la gaze naturale a $nceput Bcriza de gazeC care a durat trei sptm$ni, potrivit 9inisterului (conomiei 'i (nergiei din Bulgaria, dauna economiei na ionale a constituit !"2 milioane levi 0sau !%! milioane de euro3. E

,n raportul din 1%%" anali'tilor europeni ai agen iei de statistic (urostat au numit Bulgaria, una dintre rile BieftineC ai (uropei, unde pre urile au fost cu ?"A mai mici dec$t media $n (uropa <rim&ministrul bulgar *erghei *tani'ev a men ionat c $n 1%%" se observ o serie de indici a crizei economice, care se manifest prin: reducerea numrului comenzilor, reducerea produc iei, reducerea consumului, reducere a creditrii bancare. ,n ciuda acestui fapt, $n Bulgaria continu s rm$n stabilitatea financiar 'i economic, ceea ce este o prioritate a politicii anti&criz a guvernului bulgar. *tani'ev a subliniat msurile concrete luate de guvern, cum ar fi majorarea capitalului Bncii de Dezvoltare a Bulgariei p$n la @%% milioane levi $n scopul de creditrii a $ntreprinderilor mici 'i mijlocii.9en inerea unor rate sczute a impozitelor pe venit corporativ 'i personal $n )niunea (uropean este una dintre principalele msuri a stabilizrii economiei Bulgariei $n 1%%". <rintre angajamentele 'i msurile luate pentru dep'irea crizei economice din Bulgaria sunt cre'terea investi iilor $n anumite sectoare ale economiei @,D miliarde de levi 01,# miliarde ()=3 'i adoptarea programului de investi ii suplimentare $n valoare de 2%% de milioane de levi 0E@% milioane de euro3I implementarea de proiecte energetice $n valoare de D miliarde de euro, investi ii !%% de milioane de levi 0@% de milioane de euro3 $n construc ia a zonelor industriale moderne 0parcuri de afaceri3, modernizarea $ntreprinderilor cu investi ii de !"D milioane levi. 0"# de milioane de euro3, o majorare de capital a Bncii de Dezvoltare a Bulgariei p$n la @%% de milioane de levi 01@% milioane euro3, care se vor folosi pentru a stimularea bncile comerciale de a oferi $mprumuturi pentru $ntreprinderile mici 'i mijlocii. <rintre importante priorit i ale rii rm$n asigurrarea stabilit ii sistemului bancar 'i financiar. ,n martie 1%!% a fost introdus BTaxa pe obiecte luxC & pentru proprietarii de avioane private, iahturi, ma'ini de lu+ 'i bunuri imobiliare de lu+@. (4>76: 04onsiliul de 9ini'tri al (conomiei 'i 7inan elor a )niunii (uropene3, la recomandarea 4omisiei (uropene a eliminat 1 ri ale )( & 5ermania 0membru al euro3, 'i Bulgaria, din r$ndul rilor ce trec prin procedura de deficit e+cesiv. Temeiul pentru decizia dat a servit $nregistrarea a deficitului bugetar $n aceste ri de sub EA din <6B, precum 'i de previziunile pozitive pentru anul 1%!E. )n numr semnificativ de state membre ale )( nu $ndeplinesc cota de *tabilitate 'i <actul de cre'tere, care limiteaz deficitului bugetar la EA din <6B. ;cum, cele 1! de state membre ale )( 0e+cluzGnd 5ermania 'i Bulgaria3, trece prin procedura de reducere for at a acestui indicator, oferind 4( planurile lor bugetare 'i programele de msuri pentru reducerea deficitului $n c$ iva ani. 4( verific punerea $n aplicare a acestor planuri, iar $n cazul $n care ara nu ating scoprile stabilite, se vor cere msuri suplimentare Bde austeritateC. Din 1%!1 pentru rile din zona euro care nu respect planul de reducere a deficitului ele ar putea fi obiectul unor amenzi. <e !@ noiembrie 1%!1 <arlamentul bulgar a finalizat discu iile 'i adoptat $n a doua lectur o serie de amendamente la ,egea cu pri!ire la taxa pe !aloarea adugat, care prevedea aplicarea T-A*ului pe !enit pltite de bnci la depo%itele la termen .i ca%inouri .i alte instituii de /ocuri de noroc. ,ncep$nd de la ! ianuarie 1%!E, bncile din Bulgaria vor calcula T-A*ul la rata de (01 la plata veniturilor clien ilor lor la plasarea depozitelor 'i pl ile colectate din acest impozit vor fi transferat $n posesia *erviciului 7iscal. 9odificrile $n 8egea privind TM;&s&au e+tins, de asemenea, asupra domeniul cazinourilor 'i jocurilor de noroc 0inclusiv on&line3, iar noua rata pentru a fost stabilit de 20@3 Drept problem ce continu a fi acut pentru Bulgaria este propor ia economiei ascunse, conform datelor 4( aceasta a constituit $n anul 1%!1, E!."A din <6B, astfel plas$ndu&se pe primul loc din topul )(. 4n!estiii 8a $nceputul anilor !""%, ritmul lent al privatizrii, impozitele mari 'i obstacolele birocratice $mpiedicau flu+ul de investi iilor $n ar. Maloarea total a investi iilor strine !""!&!""D a

constituit #E! milioane de dolari. ,ns din !""2, volumul de investi ii $n ar a crescut $n mod semnificativ. Totalul investi iilor strine primite de Bulgaria $n perioada de pGn $n 1%%? a fost de 1,@ miliarde de dolari *);. Ni numai $n 1%%? investitorii strini au investit $n economia bulgar mai mult de 1.21 miliarde de euro 0E.?2 miliarde de dolari *);3. ,n 1%%@ a e+istat o scdere a investi iilor pGn la !,# miliarde de euro 01,E miliarde dolari *);3, care se e+plic prin $ncheierea privatizrii companiilor mari. Dup aderarea la )(, investi iile $n ar a crescut din nou $n anul 1%%2, valoarea total a investi iilor strine este estimat la D miliarde de euro!. &heltuieli ca drept oportunitate pentru de%!oltarea economic Drept evaluare general a msurii $n care structura cheltuielilor administra iei publice contribuie la cre'terea economic poate fi fcut de prin determinarea ponderii relative a tipurilor de cheltuieli care ar e+ercita, $n principiu, un impact pozitiv cre'terii economice. > alt categorie de cheltuieli care este de obicei asociat perspective de cre'tere economic& bazat pe defalcarea func ional & este educaia 0graficul !3, precum este de a'teptat o for de munc mai calificat 'i educat duce ctre dezvoltare economic mai pronun at. 5raficul &heltuielile publice pentru educaie1 ca0 din 64#1 ni!elul .i dinamica ntre '(() .i '(

*ursa: ()=>*;T, 4>7>5 0online data code: govOaOe+p3 ? ,n cele din urm, cheltuielile pentru cercetare 'i dezvoltare 0&783, sunt reflectate $n tabelul 1, baz$ndu&se pe un set de date diferite, cunoscut sub numele de 4B*44D 04redite oferite din contul bugetului de stat sau cheltuielile pentru 4PD3. &onclu%ii Bulgaria a parcurs o cale destul de grea ini ial de la $nfruntarea dificult ilor legate cu ruperea rela iilor cu fostele state socialiste la dificult i legate cu conformarea cu standardele europene 'i apoi la rezolvarea $ntrebrilor acute care au aprut ca drept rezultat al crizei economice mondiale. ;ctualmente se observ o $mbunt irea a situa iei economice $n ar 'i reducerea deficitului bugetar. =ezultatele actuale indic succesul guvernrii $n domeniu promovrii unei politici bugetar& fiscale prudente 'i tinderea spre o $mbunt ire continu a acestora. (ste de men ionat faptul c Bulgaria $ntotdeauna a $ncurajat 'i continu s $ncurajeze investi iile strine, nivelul crora doar a crescut odat cu aderarea la )(

Tabelul ' &#$&&8 9&redite oferite din contul bugetului de stat sau cheltuielile pentru &78: ca 0 din 64#
#elgia #ulgaria =epublica &eh 8enemarca 5ermania Estonia 4relanda 5recia $paina >rana &roaia 4talia &ipru ,etonia ,ituania ,uxembour g Ungaria ?alta @landa Austria 6olonia 6ortugalia =omnia $lo!enia $lo!acia >inlanda $uedia =egatul Unit '((2 %,@" %,1" %,@E %,2! %,22 0,4 %,?@ %,EE %,@@ %,"2 na %,D2 %,E1 %,1 %,E@ %,E! %,?! %,!" %,2" %,DD %,1" %,2 %,11 %,@# %,1# !,%E %,#D %,D2 '((; %,D! %,1# %,@@ %,21 %,2D 0,5 %,?? %,EE %,D# %,#! na %,D! %,E1 %,12 %,E1 %,EE %,E2 %,!D %,# %,DD %,E1 %,D" %,EE %,@D %,12 !,%1 %,#? %,DD '((< %,D %,1D %,@D %,2" %,22 0,48 %,?# %,E %,2D %,2@ na %,D? %,?1 %,E %,EE %,E2 0,39 %,!? %,2# %,D@ %,E1 %,2@ %,E2 %,@1 %,1! %,"2 %,2" %,D@ '(() %,D# %,E! %,@E %,#@ %,# 0,64 %,@E 0,3 %,22 %,## %,DD %,DE %,?1 %,1" %,?2 %,?2 %,?E %,!@ %,2" %,2 %,E %,"! %,? %,@! %,1# %,"# %,# %,D@ '((+ %,D2 %,E? %,D! %,"# %,"! 0,7 %,@D na %,#E %,"E %,2 %,D? %,@ %,1! %,@1 %,@? %,?2 %,!D %,#D %,2# %,E? !,%? %,E %,D" %,ED !,!1 %,"! %,D" '( ( %,D2 %,1# %,@" %,"2 %,"1 0,72 %,@? na %,2" %,#? %,21 %,D! %,?D %,!D %,?E %,@# %,ED %,1E %,#2 %,2" na !,%1 %,1# %,D! %,E# !,!D %,## %,D? '( %,D@ %,1@ %,D2 !,%1 %,"! 0,79 %,@ na %,D# %,#? %,2? %,@D %,?@ %,!@ %,?? %,@# %,E %,11 0,79 %,2# na !,%E %,12 %,@@ %,?2 !,%" %,#E 0,59 '( ' na na 0,69 1,01 0,91 0,84 0,49 na na na na 0,54 na na na 0,63 na %,1 0,76 0,8 na 0,93 0,22 0,56 0,24 1,03 na na

*ursa: ()=>*;T? > dat cu demararea crizei economice Bulgaria a inut s stimuleze unele sectoare ale economiei na ionale, $ns de asemenea s&a inut cont 'i de majorarea volumului veniturilor bugetare prin introducere unor noi impozite. Totodat nivelul insuficient a cheltuielilor pe educa ie 'i activitatea de cercetare dezvoltare indic apari ia $n cur$nd unor probleme majore legate cu apari ia for ei de munc cu o calificare joas stop$nd progresul 'i dezvoltarea economic a rii. !. QRSTUVWXU Y.Z.2.!. ^_aRb^` c [\R]RT^\U _abU] _Rd^US^_a^VW_\Re _^_aWTf. gW`aWSh]R_ah i[j c 1&W ^kl., ^_mb. ^ lRm. & n.: gUo\RX ^ p, 1%%E. c D%? _. 1. q_^mRX r.i., sRStUb^`, sRShoU` YR__^e_\U` []d^\SRmWl^` aRT E., uUvV]RW ^klUaWSh_aXR wsRShoU` YR__^e_\U` []d^\SRmWl^`w, 1%%@. _ab.D##&2%@ E. Z. ZWe\RX_\U, x. iaU]WXU. YWt^R]USh]RW bUkX^a^W YW_mvyS^\^ sRStUb^`. pRTmU\a&l^_\. nR_\XU, 1%%#. D #ibliografia [\R]RT^VW_\U`

?. @.

http:zzec.europa.euzeurope1%1%zeurope&1%1%&in&your&countryzbulgaria http:zzpolpred.comz{ns|!Pcnt|11Psector|DPnlng|ruPsortby|datePredirect|!