Sunteți pe pagina 1din 19

UTILIZAREA FUNCIILOR EXCEL

Procesorul de tabele Excel include un numar mare de functii predefinite (232), dar ofera si posibilitatea ca utilizatorul sa-si defineasca propriile functii, potrivit cerintelor de exploatare a aplicatiilor. Functiile Excel permit efectuarea de calcule si prelucrari diverse, de la cele mai simple pana la cele mai complexe. 1.4.1 FUNCII PREDEFINITE

Functiile predefinite reprezinta formule speciale care respectand o anume sintaxa, executa operatii si prelucrari specifice, fiind destinate rezolvarii unor probleme si aplicatii ce contin elemente predefinite de calcul. Unele functii predefinite sunt ec ivalente formulelor! de exemplu, formula de adunare a continutului celulelor "#, "2 si "$, adica %"#&"2&"$ este ec ivalenta cu functia %'um("#!"2("$). "lte functii (ma)oritatea cazurilor) nu au ec ivalent in randul formulelor, rezultatul scontat neputand fi obtinut decat prin aplicarea functiilor predefinite sau putand fi obtinut pe cale obisnuita, prin aplicarea succesiva a mai multor operatii si formule. Folosirea functiilor predefinite este supusa unor re*uli foarte stricte, a caror nerespectare poate conduce la un rezultat incorect sau *enerator de eroare. +ea mai mare parte a functiilor predefinite au trei componente! - semnul ,e*al,% (sau semnul -plus. &, pentru compatibilitate cu #-2-3)( - numele functiei( - unul sau mai multe ar*umente( /ici un spatiu nu este admis ca separator intre cele trei componente ale functiilor predefinite. "r*umentele se afla inc ise intre paranteze rotunde si sunt separate printr-un separator zecimal. "cest separator poate fi vir*ula sau punct si vir*ula, dupa cum a fost confi*urat initial sistemul. 0n exemplele luate, se va lua in consideratie ca separator zecimal caracterul ,punct si vir*ula,. Exista si functii care nu au nevoie de precizarea ar*umentului, de exemplu!%/12(), %34UE(), %315"6(), etc. Exemplul urmator ilustreaza diferite ar*umente care se pot intalni la o functie predefinita!

Functie predefinita Tip argument

%'U7("2!"8) pla)a continua de celule

%'U7("2!"8("9("##!"2:) pla)a discontinua de celule %7";(<9(3=(>$) lista de valori %5"3E(=2(#:(#>) lista de valori data calendaristica %?F("#%"2(,@un,(4au,) valoare lo*ica %?/3('U7(5#!59) functie predefinita %UPPE4(,?onescu,) sir de caractere %4EP3(,?onescu,,3) sir si valoare numerica %F"+3(=) valoare numerica

Excel accepta urmatoarele tipuri de ar*umente! - o conditie: este o expresie lo*ica care foloseste unul din operatorii lo*ici %, A, B, AB, A%, B%, /13( ), "/5( ), 14( ) pentru o adresa de celula sau un nume de camp. +onditia ar*umentului poate fi deci o formula, un numar, un nume de camp, un text. Functia evalueaza conditia si procedeaza la diferite operatii in functie de faptul daca conditia este adevarata sau falsa. - o locatie: este o adresa, un nume de camp, o formula sau functie care *enereaza o adresa sau un nume de camp. - un text: orice secventa de caractere inclusa intre * ilimele, adresa sau un nume de camp ce contine o etic eta tip sir de caractere sau o formula sau functie care returneaza o etic eta. Un sir de caractere folosit intr-o functie trebuie pus intre * ilimele pentru a nu fi confundat cu un nume de camp. - o valoare! un numar, adresa sau numele unei celule care contine un numar, o formula sau functie predefinita care returneaza un numar. 3oate tipurile de ar*umente pot fi folosite impreuna intr-o functie atunci cand sintaxa este respectata. 1 functie predefinita se poate introduce intr-o celula tastand-o ca atare (conform sintaxei) sau prin intermediul *eneratorului de functii. +ea mai simpla metoda o reprezinta introducerea nemi)locita a functiilor predefinite, corespunzator sintaxei, in celula unde se va opera calculul respectiv (metoda recomandata). 0n cel de-al doilea caz, se activeaza selectorul functiilor predefinite aflat pe bara de editare sau se activeaza comanda Insert Function (fi*ura #.<2). "poi, se ale*e functia respectiva, din caseta de dialo* Paste Function, se valideaza si se completeaza sintaxa *enerata automat. Fig 1.52 Etapele inse a ii !nei "!n#tii "pelarea selectorului de functii se face prin apasarea butonului % (e*al) aflat pe bara de editare, dupa care se desc ide lista functiilor predefinite, se ale*e functia dorita, dupa care se completeaza interactiv ar*umentele.

Fig. 1.53/1.54 Asistentul de functii/Exemple de date "cest procedeu este prezentat in fi*ura #.<3 Functia poate fi aleasa din lista functiilor cele mai utilizate (7ost 4ecentlC Used), din lista tuturor functiilor disponibile ordonate alfabetic ("ll), sau din cate*oriile de functii specializate (Financial, 5ate D 3ime, 7at D 3ri*, 'tatistical ...) 0n celula din care s-a apelat functia predefinita va apare sintaxa functiei selectate si validandu-se operatia prin butonul 1E se va *enera rezultatul respectivei functii. Feneratorul de functii sau mai corect asistentul de functii este prezentat in fi*ura #.<3. 5e re*ula, utilizarea asistentului de functii presupune parcur*erea a doi pasi! - pasul 1 semnifica ale*erea tipului de functie( - pasul 2 presupune completarea interactiva a sintaxei functiei respective conform exemplului prezentat in fi*ura #.<$.

+ate*orii de functii predefinite Excel poseda un set impresionant de functii predefinite, in numar de 232, *rupate pe tipuri potrivit utilitatii acestora la rezolvarea diferitelor probleme. "stfel, consideram suficienta in rezolvarea aplicatiilor E;+EG, prezentarea a celor mai importante 99 de functii predefinite, *rupate pe urmatoarele cate*orii (fi*ura #.<<)! Fig. 1.55 Categorii de functii

1. 1. functii matematice si trigonometrice (Math & Trig): permit efectuarea de calcule matematice simple si complexe; 2. 2. functii statistice (Statistical): permit efectuarea unor calcule statistice utilizand serii de valori; 3. 3. functii de informare (Information): afiseaza informatii despre celule si campuri; 4. 4. functii logice (Logical): determina valoarea de adevar sau de fals corespunzator unei conditii; 5. 5. functii baza de data (Database): efectueaza diferite calcule asupra unor rubrici, intr-o baza de date, corespunzator unor criterii definite; 6. 6. functii de cautare si consultare (Lookup & Reference): permit localizarea continutului unei celule;

7. 7. functii calendar sau data calendaristica (Date & Time): manipuleaza numere care reprezinta date calendaristice sau timp; 8. 8. functii text sau sir de caractere (Text): ofera informatii legate de textul existent in celule si permit operatii cu etichete; 9. 9. functii financiare (Financial): permit realizarea de calcule economico-financiare predefinite.
0n continuare, prezentam cele mai importante functii predefinite, precizand ca cea mai mare a parte a lor sunt perfect compatibile ca sintaxa si ca semnificatie cu functiile arond aferente procesorului de tabele G13U' #-2-3.

1.4.1.1 FUNC !!"E #A$E#A$!CE %! $&!'(N(#E$&!CE

Functiile matematice si tri*onometrice (7at D 3ri*) permit efectuarea diferitelor calcule, de la cele mai simple la cele mai complexe, pentru rezolvarea de aplicatii ce solicita instrumente matematice si tri*onometrice de uz curent. Fig. 1.5) Functia *U# %'U7(lista) aduna valorile dintr-o lista precizata ca ar*ument. Gista poate contine capuri continue sau discontinue referite prin adrese (coordonate) sau prin nume de camp(uri). Functia de insumare este completata - spre usurinta utilizatorului - cu butonul "uto 'um. Functia *enerata de butonul respectiv insumeaza pe linie sau pe coloana valori adiacente (valorile nu trebuie sa fie intrerupte in succesiunea lor de celule vide sau de celule care sa contina texte). "uto-insumarea opereaza astfel pe linie sau pe coloana pana acolo unde se intalneste primul semn de discontinuitate (fi*ura #.<=). Pot exista mai multe cazuri (exemplificate in fi*ura #.<=)!

- se plaseaza cursorul acolo unde se doreste a se calcula suma (eventual selectand o pla)a de celule pe linie sau o coloana unde sa se depuna rezultatele - calculelor) si se activeaza butonul "uto'um prin dublu-clicH(
Fig. 1.5+ Functia Auto*um

- se selecteaza pla)a de celule de insumat, inclusiv zona unde se vor plasa rezultatele insumarii (o linie mai )os siIsau o coloana mai la dreapta), dupa care se activeaza butonul "uto'um prin dublu-clicH. %P415U+3 (lista) multiplica valorile continute intr-o lista. Un exemplu edificator este prezentat in fi*ura #.<>. %'U@313"G(referinta-tip(camp de re*rupat) calculeaza un rezultat ce provine dintr-o *rupare a datelor operand diferite operatii specifice (conform referintelor-tip) asupra unui camp de re*rupat.

Exemple de referinte-tip ar fi! # "JE4"FE 7edie Fig. 1.5, Functia -&(.UC$ 2 +1U/3 /umara $ 7"; 7aximum < 7?/ 7inimum = P415U+3 Produs 9 'U7 'uma

0n exemplul prezentat in fi*ura #.<9 se calculeaza suma (referinta-tip 9) valorilor produselor vandute pe :#-?ul-9> (campul de re*rupat este E3#!E33). %'U7P415U+3(lista) multiplica valorile situate in celulele corespondente, aferente unor serii de campuri, iar apoi aduna rezultatele obtinute. 0n exemplul prezentat in fi*ura urmatoare se calculeaza prin functia 'U7P415U+3 valoarea totala a vanzarilor, adica suma dintre produsele cantitatilor (+3#!+3=) si preturilor (53#!53=). %'U7?F(camp de evaluat( criteriu( camp de insumat) aduna continutul celulelor potrivit unui criteriu dat. 0n exemplul din fi*ura #.<9 se calculeaza prin functia 'U7?F, suma Fig. 1.5/ Functiile *U#$($A"0 *U#-&(.UC$0 *U#!F comisioanelor la vanzarile de produse (<K din valoare) pentru valorile vandute de peste #:.:::.::: lei. 0n acest caz campul de evaluat reprezinta valoarea (E3#!E3=), criteriul este de tip text si anume -B#:::::::., iar campul de insumat este comisionul (F3#!F3=). %417"/(numar(format) converteste numerele din format cifric arab in text ce semnifica numere cu format cifric roman. Formatul Lcu valori de la : la $- reprezinta *radul de concizie al numarului roman nou *enerat. /umarul arab de transformat trebuie sa fie intre*. Un exemplu de astfel de transformare este prezentat in fi*ura #.=:. %4"/5() returneaza un numar aleator cuprins intre : si #( %"@'(numar) returneaza valoarea absoluta dintr-un numar( %G/(numar) calculeaza lo*aritmul natural Fig. 1.)1 Functia &(#AN al unui numar specificat ca ar*ument( %G1F(numar(baza) returneaza lo*aritmul unui numar intr-o baza specificata( Fig. 1.)1 Functii trigonometrice si -(2E& si *3&$

%G1F#:(numar) returneaza lo*aritmul in baza #: dintr-un numar( %E;P(;) calculeaza baza lo*aritmului natural ridicata la puterea ;. @aza este o constanta si are valoarea 2,8#>2>#>M.( Fig. 1.)2 Functii matematice %715(;(6) calculeaza restul impartirii ar*umentului ; la ar*. 6( %F"+3(numar) calculeaza factorialul unui numar pozitiv( %P12E4(numar(putere) returneaza rezultatul unui numar ridicat la putere (fi*ura #.=#)( %'N43(numar) calculeaza radacina patrata a ar*umentului( %'?/(;) returneaza valoarea ar*umentului ; in radiani( %+1'(;) calculeaza cosinusul ar*umentului ; in radiani ( %3"/(;) calculeaza tan*enta ar*umentului ; in radiani( %"'?/(;) calculeaza arc-sinusul ar*umentului ; in radiani (similar %"+1'(;) si %"3"/(;)( %5EF4EE'(un* i) converteste radianii in *rade( %4"5?"/'(un* i) converteste *rade in radiani( %41U/5(;,numar de zecimale) rotun)este ar*umentul numeric ; la un Fig. 1.)3 Functia de rotun4ire numar specificat de zecimale( %P?() returneaza valoarea numarului P?( %?/3(numar) afiseaza partea intrea*a a ar*umentului (a numarului real), fara a-l rotun)i. 1.4.1.2 FUNC !!"E *$A$!*$!CE Functiile statistice ('tatistical) permit efectuarea de calcule statistice utilizand serii de valori! %7";(lista) returneaza cea mai mare valoare din lista. Gista poate fi compusa din! numere, formule numerice, adrese sau nume de campuri( %7?/(lista) returneaza cea mai mica valoare din lista( %"JE4"FE(lista) calculeaza media valorilor din lista( %FE17E"/(lista) calculeaza media *eometrica a valorilor dintr-o lista %O"47E"/(lista) calculeaza media armonica a valorilor dintr-o lista( %7E5?"/(lista) calculeaza valoarea mediana dintr-o lista( %+1U/3(lista) numara celulele ocupate dintr-o lista de campuri(

Exemplul din fi*ura #.=$ ilustraza utilizarea functiilor statistice prezentate! Fig. 1.)4 Functii statistice

1.4.1.3 FUNC !!"E .E !NF(&#A&E 3$9=<iPe$>plH=P Functiile de informare (?nformation) afiseaza informatii referitoare la celule si campuri! %?'@G"/E(;) determina daca ; sau amplasamentul definit de ar*umentul ; este sau nu o celula vida. Functia returneaza 34UE -valoarea lo*ica de adevar- daca amplasamentul este o celula vida si F"G'E Lvaloarea lo*ica de fals- in caz contrar( %?'/U7@E4(;) verifica daca ; contine o valoare numerica. Functia returneaza 34UE L adevaratdaca ; contine un numar, altfel returneaza F"G'E sau fals. "r*umentul ; poate fi o valoare, o adresa, text sau o conditie)( %?'3E;3(;) verifica daca ; contine un sir de caractere, returnand dupa caz 34UE sau F"G'E. %?'/1/3E;3(;) verifica daca ; nu contine un sir de caractere, returnand dupa caz 34UE sau F"G'E. %?'G1F?+"G(;) verifica daca ar*umentul ; contine o valoare de tip lo*ic returnand dupa caz 34UE sau F"G'E. %?'E4414(;) verifica daca ar*umentul ; contine o valoare de tip eroare, returnand dupa caz 34UE sau F"G'E. 1 parte din functiile de informare sunt exemplificate impreuna cu functiile lo*ice.

#.$.#.$ FU/+Q??GE G1F?+E

Functiile lo*ice (Go*ical) determina evaluarea unor expresii si in functie de acestea furnizeaza actiuni sau rezultate complexe, *enerand valori de adevar sau de fals - corespunzator unor conditii (acestea pot fi evaluate si inlantuite cu a)utorul operatorilor lo*ici "/5, 14, /13). %?F(conditie(;(6) testeaza ar*umentul conditie si in functie de rezultatul evaluarii lo*ice, *enereaza ar*umentul ; daca conditia este adevarata sau ar*umentul 6 daca aceasta este falsa. "r*umentele ; sau 6 pot fi valori, siruri de caractere (plasate intre * ilimele), nume de campuri sau adrese de celule sau campuri care contin aceste valori. 0n locul ar*umentelor ; sau 6 se pot imbrica alte structuri conditionale ?F, *enerandu-se potrivit conditiilor ulterioare, ;#,6# sau ;2,62 si asa mai departe. %"/5(evaluare lo*ica#,evaluare lo*ica2,...) returneaza valoarea lo*ica 34UE daca toate ar*umentele sunt adevarate si valoarea lo*ica F"G'E daca unul sau mai multe ar*umente sunt false( %14(evaluare lo*ica#,evaluarea lo*ica2,...) returneaza valoarea lo*ica 34UE daca orice ar*ument este adevarat si valoarea lo*ica F"G'E daca toate ar*umentele sunt false( %/13(evaluarea lo*ica) inverseaza valoarea ar*umentului, returnand dupa caz 34UE sau F"G'E(

%34UE() returneaza valoarea lo*ica 34UE( %F"G'E() returneaza valoarea lo*ica 34UE( Pentru exemplificarea functiei lo*ice ?F, furnizam urmatoarea aplicatie pentru calculul impozitului pe salariile colaboratorilor an*a)ati cu +onventie +ivila de Prestari 'ervicii! "stfel, daca salariul brut este sub <::.::: lei, impozitul este de #:K din brut, altfel, daca salariul brut este cuprins intre <::.::: lei si #.<::.::: lei, impozitul este de <:.::: lei & 2:K din ceea ce depaseste <::.::: lei salariu brut, daca salariul brut este cuprins intre #.<::.::: lei si 2.<::.::: lei, impozitul este de 2<:.::: lei & 2<K din ceea ce depaseste #.<::.::: lei salariu brut, daca salariul brut este cuprins intre 2.<::.::: lei si 3.<::.::: lei, impozitul este de <::.::: lei & 3:K din ceea ce depaseste 2.<::.::: lei salariu brut, daca salariul brut depaseste 3.<::.::: lei, impozitul este de >::.::: lei & $:K din ceea ce depaseste 3.<::.::: lei salariu brut. "plicatia este astfel construita incat sa exemplifice (didactic) toate functiile lo*ice (fi*ura #.=<, #.==). 0ntr-un prim pas s-a construit o coloana de -Evaluare lo*ica. care returneaza in functie de un test facut asupra salariului brut, valoarea lo*ica de fals (F"G'E) daca salariul brut este text, blanH sau este mai mic ca zero si returneaza valoarea lo*ica de adevar (34UE) in caz contrar. Fig. 1.)5 Functii logice 5!6

0ntr-un al doilea pas se calculeaza impozitul pe salarii daca coloana -Evaluare lo*ica. (s-a utilizat functia /13()) nu contine valoarea lo*ica F"G'E. 0n aplicatia de mai sus s-a construit o structura conditionala imbricata, unde s-a exemplificat intr-o ramura ?F si functia lo*ica "/5. Fig. 1.)) Functii logice5!!6 #.$.#.< FU/+Q??GE @"RS 5E 5"3E Functiile baza de date (5atabase) returneaza actiuni - valori sau etic ete (suma(medie(maxim(minim( cauta(numara) dintr-un camp de date - corespunzator unei baze de date, dupa o anumita rubrica, conform unui criteriu de selectie Functiile tip baza de date au in mod invariabil aceeasi lista de ar*umente!

- 7a8a de date! reprezinta tabelul Excel sub forma unui camp de date, de unde informatia va fi consultata sau extrasa( - ru7rica! semnifica atributul sau proprietatea asupra caruia opereaza calculul facut de functia tip baza de date. 4ubrica poate fi identificata prin numele sau sau prin numarul de ordine al acesteia in cadrul bazei de date( - camp de criterii! reprezinta unul sau mai multe campuri continue in care se pot preciza restrictiile, care se re*rupeaza in criterii de selectie la care trebuie sa raspunda intero*area respectiva.
Principalele functii tip baza de date sunt!

%5'U7(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) returneaza suma valorilor unei rubrici aferente unei baze de date, care raspunde unui criteriu de selectie( %57";(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) returneaza cea mai mare valoare dintr-o rubrica aferenta unei baze de date, corespunzator unui criteriu de selectie( Fig. 1.)+ Aplicatie pentru functiile 7a8a de date %57?/(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) returneaza cea mai mica valoare dintr-o rubrica aferenta unei baze de date, corespunzator unui criteriu de selectie( %5"JE4"FE(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) calculeaza media valorilor unei rubrici aferente unei tabele - pentru o baza de date, potrivit criteriului de selectie specificat%5+1U/3(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) numara celulele ocupate intr-o tabela baza de date, conform unor criterii specificate( %5FE3(baza de date(rubricaInr.rubrica(camp de criterii) returneaza continutul unei rubrici pentru o baza de date, corespunzator unui criteriu specificat. Functia este utila pentru a re*asi o informatie unica( Exemple edificatoare de utilizare a functiilor tip baza de date sunt ilustrate in fi*ura urmatoare, urmand ca alte aplicatii mai complexe sa fie prezentate in detaliu in capitolul ce trateaza bazele de date create si exploatate sub Excel. Pornind de la un tabel definit pe coordonatele "=!O#8, considerat a fi o baza de date care repertoriaza facuturile emise de o firma catre clientii sai, se pot pune in evidenta cu a)utorul functiilor tip baza de date, informatii calculate potrivit unor intero*ari specifice. Prezentam in fi*urile #.=8- #.=> cateva exemple de utilizare a functiilor tip baza de date, utilizand campuri de criterii definite de utilizator potrivit unor cerinte de intero*are.

6. 1.4.1.6 FUNCIILE DE CUTARE I CONSULTARE


Functiile de cautare si consultare (GooHup D 4eference) permit cautarea, identificarea si referirea continutului unor celule! Fig. 1.), #odul de utili8are a functiilor 7a8a de date %+O11'E(index-numeric(lista de valori) returneaza in urma unei ale*eri dintr-o lista de valori, o actiune sau o valoare, ce urmeaza a fi activata sau executata,

corespunzator unui index numeric. ?ndexul numeric determina care valoare (de tip text, numerica sau referinta celulara) din lista de ar*umente va fi selectata. ?ndexul este un numar cuprins intre : si 29. %+1GU7/(referinta celulara sau camp) returneaza numarul colanei corespunzatoare referintei celulare sau numarul primei coloane pentru campul specificat( %+1GU7/'(camp) returneaza numarul de coloane aferente campului specificat ca ar*ument( %412(referinta celulara sau camp) returneaza numarul liniei corespunzatoare referintei celulare sau numarul primei linii a campului specificat ca ar*ument( %412'(camp) returneaza numarul de linii pe care il ocupa campul specificat ca ar*ument( %"4E"'(referinta celulara) indica numarul de zone conti*ue dintr-un camp. 5aca respectivul camp contine mai multe zone conti*ue, atunci ar*umentul se mai inc ide intr-o paranteza suplimentara( 0n fi*ura #.=9 sunt prezentate mai multe exemple de utilizare a functiilor enumerate mai sus. Fig. 1.)/ Aplicatie pentru functiile de cautare si consultare %JG11EUP(c eie(camp de consultare(coloana de recuperat) returneaza continutul unei celule ce fi*ureaza intr-o coloana dintr-un tablou de consultare verticala. 'intaxa functiei de consultare verticala admite trei ar*umente si anume!

- c9eie! reprezinta valoarea dupa care are loc cautarea sau consultarea, (adresa absolutaIrelativa sau nume de camp)( - camp 5sau ta7el6 de consultare! este campul asupra caruia opereaza consultarea prin cautarea valorii c eii precizate anterior( - coloana de recuperat! este numarul coloanei (numerotarea incepe cu #) de unde va fi recuperata informatia *asita in tabelul de consultare, corespunzator valorii c eii de cautare.

0n mod obli*atoriu tabelul de consultare va fi sortat crescator dupa coloana care contine valorile c eii de consultare (comanda 5ata 'ort, iar in rubrica 'ort bC se va preciza numarul sau numele coloanei dupa care se va face sortarea) %OG11EUP(c eie(camp de consultare(linie de recuperat) returneaza continutul unei celule ce fi*ureaza intr-o anumita linie a unui tablou de consultare orizontala. "r*umentul c eie (sub forma unei referinte celulare sau nume de camp) va fi cautat in prima linie a campului de consultare, iar daca valoarea va fi *asita pe un numarul de linie precizat de ultimul ar*ument, valoarea respectiva va fi returnata de functia OG11EUP. 0n mod obli*atoriu tabelul de consultare orizontala trebuie sortat dupa valorile crescatoare ale c eii de consultare aflate in prima linie (sortare de la stan*a la dreapta). 5aca valorile c eii nu sunt sortate, se va selecta tabelul de consultare si se va activa comanda de sortare (de la stan*a spre dreapta)! 5ata 'ort, butonul 1ption si din rubrica 1rientation se ale*e optiunea 'ort left to ri* t. 5aca informatia cautata in tabelul de consultare verticala sau orizontala nu va fi *asita, se va returna cea mai apropiata valoare (pe vericala sau pe orizontala) de c eia de consultare. Pentru exemplificarea celor doua functii de consultare propunem urmatoarea aplicatie!

1 societate comerciala de distributie intocmeste, cu a)utorul procesorului de tabele E;+EG, facturi pentru li:rarile efectuate. 1ptional, respectiva societate efectueaza si transportul marfii comandate la domiciliul clientului, firma practicand tarife diferentiate in functie de cantitatea transportata (in tone) si de orasul de destinatie. 3arifele de transport sunt *rupate intr-un tablou in functie de destinatie (prima linie) si de cantitatea transportata (prima coloana). 3abloul care urmeaza a fi considerat tabel de consultare orizontala a fost definit pe coordonatele F2:!T2> (fi*ura #.8:) si a fost in prealabil sortat de la stan*a la dreapta dupa prima linie, adica dupa destinatie. Fig. 1.+1 .ate pentru aplicatia de cautare. Firma isi are inre*istrati clientii intr-o baza de date (definita pe coordonatele E#!?8) (fi*ura #.8#) care re*rupeaza elementele de identificare ale acestora (-+lient., -"dresa., -Gocalitate., -+od fiscal., -+ont bancar.). 0n e*ala masura exista si o alta baza de date Ldefinita pe coordonatele "2:!+2> (fi*ura #.82) sub forma unui nomenclator de preturi pentru fiecare produs in parte. +ele doua baze de date sunt sortate dupa valorile crescatoare ale primei coloane si contin informatii pertinente ce concura la realizarea automata a facturii. Fig. 1.+1 .ate pentru aplicatia de cautare Factura procesata cu Excel are urmatoarea forma (fi*ura #.83)! Utilizatorul va introduce prin tastare, pentru completarea facturii doar denumirea clientului0 codul produsului facturat, cota de adaos comercial0 cantitatea li:rata, iar optional daca se doreste sau nu transport, precum si destinatia transportului. 0n rest toate operatiile sunt facute automat cu a)utorul formulelor si a functiilor Excel. Factura se proceseaza in mod obisnuit, incepand a se calcula intr-un prim timp ,Jaloarea,, -7a)orarile., ,3J"-ul, si ,Jaloarea facturata,. Ga Fig. 1.+2 Nomenclatorul de preturi calculul ,Jalorii, se va lua in calcul si o cota variabila de adaos comercial (celula 5#: a fost fixata cu adresa absoluta -U5U#:- pentru a nu se decala la Fig. 1.+3 Factura o7tinuta copierea formulei ce calculeaza valoarea), precum si c eltuielile de transport. -7a)orarile. de intarziere se pot calcula pe transe, prin structuri conditionale imbricate. -3J".-ul reprezinta 22K din -Jaloare. & -7a)orari., iar -Jaloarea facturii. reprezinta suma dintre -Jaloare., -7a)orari. si -3J".. 0ntr-un al doilea timp se pot calcula totalurile pe rubricile procesate anterior utilizand clasica functie 'U7. ?nteresante de prezentat sunt facilitatile de consultare :erticala si ori8ontala. Ga tastarea numelui de client in celula +3, se vor recupera automat dintr-un tabel de consultare verticala (definit anterior pe coordonatele E#!?8), informatiile le*ate de acest identificator si anume! -"dresa., -Gocalitatea., -+odul fiscal. si -+ontul bancar.. "stfel in celula +$ s-a scris formula de consultare verticala (JG11EUP) (fi*ura #.8$) pentru recuperarea adresei clientului, anume! -se cauta c eia de consultare (celula U+U3-+lient) in tabelul de

consultare definit pe coordonatele UEU#!U?U8 si in caz ca valoarea este *asita, se va recupera informatia din coloana 2, corespunzatoare c eii de consultare.. +oordonatele c eii si tabelului de consultare au fost blocate prin utilizarea de adrese absolute pentru ca formula ce contine consultarea verticala sa poata fi copiata fara ca respectivele coordonate sa se decaleze.

Fig. 1.+4 Functia de consultare :erticala Pl9=<i$3$>pllH + eia de consultare fiind in acest caz de tip text nu trebuie sa aiba valori vide si nici numerice. Pentru aceasta, procedura de consultarea verticala a fost completata cu teste facute asupra celulei care contine c eia de consultare (U+U3). 5aca c eia are valoarea vida -?'@G"/E(U+U3) sau (14()) daca contine o valoare alta decat text -?'/1/3E;3(U+U3), atunci se va afisa un spatiu (-.), altfel se va face consultarea verticala. 0n aceste conditii, consultarea verticala va avea urmatoarea forma! %?F(14(?'@G"/E(U+U3)(?'/1/3E;3(U+U3))(..(JG11EUP(U+U3(UEU#!UOU8(3)), fapt ilustrat si in fi*ura #.8<. Fig. 1.+5 Functia de consultare :erticala 5aca se tasteaza un client care nu exista in nomenclatorul de clienti (in tabelul de consultare verticala), functia JG11EUP nu va semnala lipsa informatiei din tabel ci va returna informatia le*ata de cea mai apropiata valoare a c eii de consultare. 5e exemplu, daca s-ar introduce clientul cu numele -'armis., se vor recupera prin JG11EUP informatiile aditionale corespunzatoare celei mai apropiate valori ale c eii, adica informatiile le*ate de clientul -'tar.. Functia JG11EUP nu va semnala inexistenta c eii de consultare -'armis.. Pentru inlaturarea acestui nea)uns, procedura de consultare verticala a fost completata cu un test de existenta a c eii ce consultare in tabelul de consultare.. "cest test de existenta verifica daca valoarea c eii de consultare este *asita in prima coloana a tabelului de consultare. 5aca valoarea respectiva exista in tabel inseamna ca s-a *asit c eia de consultare si in consecinta consultarea verticala se va efectua returnand un rezultat corect, altfel se va afisa spatiu sau zero (ultimul caz folosindu-se daca celula respectiva participa ulterior la calcule) sau un mesa) de *enul -c eie inexistenta.. Formula de testare a existentei c eii de consultare in tabel este urmatoarea! ?F(JG11EUP(U+U3(UEU#!U?U8(#)ABU+U3(..(JG11EUP(U+U3(UEU#!U?U8($)). 4ubricile! -"dresa. L+$-, -Gocalitatea. L+<-, -+od fiscal. L+=-, -+ont Fig. 1.+) Consultare :erticala. bancar. L+8- se vor recupera prin acelasi procedeu de consultare verticala, recuperandu-se dupa caz, prin functia JG11EUP continutul coloanelor 2, 3, $, si <, corespunzator valorilor c eii de consultare declarate la adresa U+U3 (fi*ura #.8=). 0n mod asemanator se procedeaza si cu a doua consultare verticala, anume! in momentul tastarii ,+odului de produs, este consultat vertical tabelul ,P4EQU4?, declarat la adresa "2:!+2>, si daca in tabelul respectiv este *asita c eia de consultare ,+od produs, - se vor recupera automat! continutul coloanei 2 si 3 din tablou, adica ,5enumire produs, si ,Pret,. Fig. 1.++ Aplicatie de consultare :erticala

?n fi*ura #.88 este prezentata procedura completa (cu teste facute asupra celulei ce contine c eia de consultare si cu test de existenta a valorii c eii in tabelul de consultare) de extra*ere a denumirii produsului, prin consultare verticala. 'imilar se procedeaza pentru extra*erea pretului din tablou, corespunzaror valorilor luate de codul produsului. Consultarea ori8ontala a tabelului declarat pe coordonatele UFU2:!UTU2> are loc dupa valorile luate de c eia de consultare - UFU#: -5estinatia.. 5aca c eia este *asita in tablou, se va recupera numarul de linie care va contine valoarea c eltuielilor de transport corespunzatoare destinatiei specificate. 0n exemplul prezentat in fi*ura #.8>, s-a operat un mic artificiu, anume ,+antitatea livrata, coincide lo*ic cu numarul de linie de recuperat orizontal din tablou (astfel, nu s-a precizat numarul liniei recuperate, ci celula care contine livrata, aflata la adresa +#3). 5atorita faptului ca procedura de consultare orizontala este operationala incepand cu linia # (care contine invariabil titlurile rubricilor aferente destinatiei), celula -+antitatea livrata. va indica numarul liniei de recuperat si va avea valoarea incrementata cu o unitate pentru a exista o concordanta intre valorile luate de aceasta si numarul liniei de recuperat. 5aca nu s-ar fi operat acest artificiu, numarul liniei de recuperat ar fi decalat cu o unitate (adica, daca celula +#3 L -+antitatea livrata. L ar fi avut valoarea 3, s-ar fi recuperat linia numarul 3 din tabel Lprima linie contine titlul rubricilor-, adica valoarea c eltuielilor de transport aferente pentru 2 tone transportate) Prin functia OG11EUP s-a consultat deci respectivul tablou, cautandu-se valoarea luata de -5estinatie. in celula UFU#:, recuperandu-se numarul de linie ce corespunde lo*ic cu -+antitatea livrata.. 3abloul de consultare trebuie in mod obli*atoriu sortat alfabetic dupa prima linie a sa. Procedura de consultare orizontala poate fi completata si astfel imbunatatita (celula 5#$) prin urmatoarele teste! - un test facut asupra celulelor ce contin! -5estinatia. (sa nu fie valoare vida sau numerica) si -+antitatea livrata. (sa nu fie valoare de tip text, vida sau zero)! %?F(14(?'/1/3E;3(UFU#:),?'@G"/E(UFU#:),?'3E;3(+#$),?'@G"/E(+#$),+#$%:(:(?F(M M) . 5aca cel putin unul din ar*umente este adevarat, functia va returna valoarea zero, altfel se vor testa si alte conditii de indeplinit( Fig. 1.+, Aplicatie de consultare ori8ontala - un test de existenta a -5estinatiei. (celula UFU#:) in prima linie a tabloului de consultare orizontala! %?F(14(M(UFU#:ABOG11EUP(UFU#:(UFU2:!UTU2>(#))(:(M..). 5aca -5estinatia. este inexistenta in tablou, functia va returneaza valoarea zero, altfel se procedeaza la consultarea propriu-zisa( - un test de existenta a -+antitatii livrate. in prima coloana a unui tablou de consultare verticala! %?F(14(+#$ABJG11EUP(+#$(UEU2:!UEU2>(#)(MM.). 5aca nu exista valoarea unei cantitati livrate in tabloul de consultare verticala definit pe coordonatele UEU2:!UEU2>, functia returneaza zero, altfel se procedeaza la consultarea propriu-zisa! (MMOG11EUP(UFU#:(UFU2:!UTU2>(+#$&#))( - procedura ar putea fi completata si cu un test de efectuare a transportului! astfel, daca transportul este facut de furnizor (celula U5U> are valoarea -da.), atunci se procedeaza la testele de mai sus si se executa in final consultarea orizontala, altfel c eltuielile de transport vor fi zero. Fi*ura #.89 indica corespondentele creeate intre diferitele campuri, in procesul de consultare verticala si orizontala.

Fig. 1.+/ Consultarea :erticala si ori8ontala. Corespondente

7. 1.4.1.7 FUNCIILE TIP DAT CALENDARISTIC I OR


Functiile tip data calendaristica si ora (5ate D 3ime) manipuleaza si opereaza calcule cu valori numerice ce reprezinta date calendaristice sau timp! %/12() returneaza un numar corespunzator datei curente - cu zecimale ce reprezinta ora( %315"6() returneaza un numar-data corespunzator datei curente( %5"3EJ"GUE(,sir de caractere,) calculeaza numarul-data corespunzator sirului de caractere in format data calendaristica (sirul trebuie plasat intre * ilimele)( %5"3E(an(luna(zi) calculeaza numarul-data pentru data calendaristica specificata ca ar*ument( %6E"4(numar-data) returneaza corespunzator anului, un numar cuprins intre : (#9::) si #99 (2:99) - extra*and rezultatul dintr-un numar-data( %71/3O(numar-data) extra*e luna dintr-un numar-data, sub forma de valori cuprinse intre # si #2( %5"6(numar-data) *enereaza un numar corespunzator zilei cu valori intre # si 3#( %2EEE5"6(;) returneaza numarul zilei din saptamana corespunzator ar*umentului ; care poate fi de tip numar data calendaristica sau text in format data calendaristica( %5"6'3=:(data debut(data sfarsit) calculeaza numarul de zile intre doua date calendaristice considerand anul ca avand 3=: de zile( %3?7E(ora(minut(secunda) calculeaza un numar-timp corespunzator orei, minutului si secundei( %3?7EJ"GUE(-sir de caractere.) returneaza numarul-timp corespunzator sirului de caractere specificat in format dataIora (intre * ilimele)( %O1U4(numar-timp) extra*e ora dintr-un numar-timp (:,:::::: pentru ora 2$!::!:: si 9,9999>>$2= pentru ora 23!<9!<9), sub forma unui numar cuprins intre : si 23( %7?/U3E(numar-timp) extra*e minutul dintr-un numar-timp, sub forma unui numar intre* cuprins intre : si <9( %'E+1/5(numar-timp) extra*e secunda dintr-un numar-timp sub forma unui numar intre* cuprins intre : si <9( Un exemplu edificator de utilizare a functiilor de tip data calendaristica si ora este prezentat in fi*ura #.>:. Fig. 1.,1 Functiile tip data si ora

1.4.1., FUNC !!"E $E;$ *AU %!& .E CA&AC$E&E Functiile text (3ext)! permit diferite operatii cu siruri de caractere si furnizeaza in e*ala masura informatii le*ate de textul existent in celule! %+O"4(cod numeric "'+??) returneaza caracterul corespunzator codului numeric "'+?? specificat ca ar*ument( %34?7(text) afiseaza sirul de caractere specificat ca ar*ument in care toate spatiile inutile sunt anulate (cu exceptia spatiilor care separa cuvintele textului)( %+15E(text) returneaza codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca ar*ument( %+1/+"3E/"3E(text#(text2(M) concateneaza mai multe siruri de caractere specificate ca ar*umente, intr-unul sin*ur( %E;"+3(tect#(text2) verifica daca doua siruri de caractere sunt identice. +omparand cele doua siruri, functia returneaza valoarea lo*ica 34UE daca acestea sunt identice sau valoarea lo*ica F"G'E in caz contrar( %UPPE4(text) afiseaza cu ma)uscule textul specificat ca ar*ument( %G12E4(text) afiseaza cu minuscule textul specificat ca ar*ument( %7?5(text(/(;) afiseaza ; caractere ale textului specificat ca ar*ument, incepand cu pozitia -/.( %GE/(text) returneaza numarul caracterelor ce formeaza textul specificat ca ar*ument( %'U@'3?3U3E(text-sursa(/(;(text-nou) returneaza un nou sir de caractere (text-nou) la a -/.-a pozitie a textului-sursa, dupa ce au fost anulate ; caractere( %4EP3(text(numar de ori) repeta afisarea textului de un numar specificat de ori( %P41PE4(text) determina scrierea cu ma)uscula a fiecarei prime litere din textul specificat ca ar*ument( Fig. 1.,1 Exemple de functii text %J"GUE(text) converteste un text ce reprezinta un numar intr-o valoare numerica (numarul ce fi*ureaza in textul tespectiv, trebuie sa corespunda unuia din formate numerice consacrate)( %51GG"4(numar(zecimale) converteste un numar in text, folosind un format monetar( %F?/5(text#(text2(/) localizeaza pozitia la care incepe textul# in textul2 incepand cautarea cu pozitia /( Exemplificarile functiilor de tip text sau sir de caractere se *asesc prezentate in fi*ura #.>#.

1.4.1./ FUNC !!"E F!NANC!A&E

Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule economico-financiare furnizand prin valorile returnate informatii utile referitoare la amortismente, la rentabilitatea investitiilor, plasamentelor, imprumuturilor etc. %PJ(rata dobanzii(numar de perioade(marimea platii(Vvaloare viitoare(tipulW) returneaza valoarea actuala (present value) aferenta unei sume investite sau depozitate la banca, prin plati periodice, in conditiile unei rate constante a dobanzii. Functia financiara PJ calculeaza deci valoarea prezenta a unei sume investite, adica valoarea curenta a unei serii de plati viitoare. Functia se utilizeaza pentru a se determina daca valoarea de revenire a unei anumite investitii este favorabila sau nu, tinand cont de costul initial al investitiei. Functia PJ (ca si alte functii financiare P73, FJ) este considerata a fi o functie-anuitate, adica opereaza cu o investitie sau un depozit la care toate platile sunt e*ale si sunt efectuate la intervale re*ulate. "r*umentele functiei PJ au urmatoarea semnificatie!

- rata do7an8ii reprezinta procentul de dobanda perceput pentru o anumita perioada( - numar de periode reprezinta numarul total de plati periodice( - marimea platii semnifica valoarea platii facute in fiecare perioada( - :aloare :iitoare reprezinta suma totala care se doreste a fi realizata dupa ultima plata( - tipul este un parametru care semnifica faptul ca plata se face la inceputul perioadei (valoarea #) sau la sfarsitul perioadei (valoarea : L implicita).
5aca sunt omise ultimele doua ar*umente, acestea vor fi considerate ca avand valori nule.

"r*umentele rata dobanzii si numarul de perioade trebuie exprimate in aceeasi unitate de timp L luna sau an). Pentru exemplificarea functiei financiare PJ, furnizam urmatoarea aplicatie in fi*ura #.>2. 1 persoana fizica doreste inc eierea unei polite de asi*urare pentru o perioada de 2: de ani cu o rata anuala a dobanzii de $:K. "si*uratul urmeaza sa plateasca lunar o prima de asi*urare de =::.::: lei. +ostul anuitatii perceput de asi*urator este estimat la #9.:::.::: lei. 0n fi*ura urmatoare s-a calculat valoarea prezenta cu a)utorul functiei PJ. Fig. 1.,2 Aplicatie pentru functii financiare 5in calculul facut (in celula @3$), reiese ca valoarea prezenta a anuitatii este de #8.993.#2: lei, adica mai mica decat valoarea anuitatii calculate de asi*urator care este de #9.:::.::: lei. 5eci aceasta investitie nu este rentabila. 'e observa ca rata dobanzii a fost exprimata in luni (rata anuala a fost impartita la #2), iar numarul de ani pentru care s-a contractat asi*urarea a fost exprimat tot in luni (numarul de ani a fost inmultit cu #2).

5e asemenea se observa ca functia PJ a returnat un numar ne*ativ. Explicatia acestui rezultat este le*ata de faptul ca functia PJ semnifica o c eltuiala, o iesire de bani. Pentru ca functia sa returneze un rezultat pozitiv, ar fi trebuit ca ar*umentul -valoarea platii. sa fie introdus ca numar ne*ativ (de exemplu L=::.:::). %FJ(rata dobanzii(numar de periodeV(marimea platii( valoarea prezenta( tipulW) returneaza valoarea viitoare (future value) a unei investitii sau plasament in conditii de anuitate (plati si rate ale dobanzii constante). "r*umentele functiei financiare FJ sunt identice ce cele ale functiei PJ cu exceptia faptului ca unul din ar*umente reprezinta valoarea prezenta a investitiei sau plasamentului. Pentru exemplificarea functiei financiare FJ, oferim urmatoarea aplicatie! o persoana fizica doreste efectuarea unui plasament de 2<.:::.::: lei pe o perioada de 9 luni la o banca comerciala, pentru o dobanda anuala de <<K. Persoana fizica urmeaza a depune lunar la banca, alaturi de depozitul initial cate #.:::.::: lei pe aceeasi perioada. 0n fi*ura #.>3 s-a calculat (in celula @$2) valoarea viitoare a sumei depuse la banca de respectiva persoana fizica ($>.2<9:38,8: lei). Fig. 1.,3 Aplicatie pentru functii financiare 5F<6 %P73(rata dobanzii(numar de perioade(valoare prezentaV(valoare viitoare(tipW) calculeaza valoarea lunara sau anuala a platii pentru o investitie sau un imprumut. Pentru exemplificarea functiei P73 (paiement), presupunem un imprumut la o banca comerciala pentru ac izitionarea unui bun de folosinta indelun*ata in valoare de 3<.:::.::: lei. 4ata dobanzii pentru creditele de consum este de $3K pe an, iar durata imprumutului a fost stabilita la < ani. Fig. 1.,4 Aplicatie pentru functii financiare 5-#$6

Jaloarea lunara a platii catre banca pentru creditul acordat a fost calculata (in celula @$9) prin functia P73 in fi*ura #.>$! 5e asemenea s-a calculat costul total al imprumutului ca un produs intre valoarea lunara a platii si numarul de perioade de plata in luni. Jaloarea totala a dobanzii s-a calculat ca diferenta intre costul total al imprumutului si suma imprumutata. %4"3E(numar de perioade(valoarea platii(valoare prezenta) returneaza rata dobanzii pe perioada unei anuitati, pentru un imprumut sau o investitie. Pentru exemplificare presupunem efectuarea unui imprumut printr-un credit de #< milioane lei pe timp de un an, cu o valoare lunara de rambursat in suma de #.>::.::: lei. 0n fi*ura #.>< se calculeaza in celula E<>, dobanda lunara perceputa de banca, iar in celula E<9 dobanda anuala pentru suma imprumutata. Fig. 1.,5 Aplicatie pentru functii financiare 5&A$E6

Functiile financiare P73, 4"3E si PJ prezentate anterior, permit construirea ta7lourilor de ram7ursare pentru imprumuturi, aplicatie exemplificata in fi*ura #.>=. Un intreprinzator particular solicita unei banci comerciale un imprumut de #< milioane lei pentru ac izitionarea unui utila). @anca acorda creditul pe o durata de = luni cu o dobanda de =:K pe an.

'olicitantul creditului isi poate intocmi in Excel un tablou de rambursare al imprumutului, altfel spus un scadentar. Fig. 1.,) $a7lou de ram7ursare a creditelor 0ntr-o prima faza, se poate calcula valoarea lunara de rambursare (celula 5=$) cu a)utorul functiei P73. 0n a doua faza, se or*anizeaza tabloul de rambursare pe patru coloane!

- prima coloana (coloana ") contine numarul lunii pentru care se face calculul dobanzii si restul de rambursat( - a doua coloana (coloana @) contine restul de rambursat, adica suma care ramane de restituit bancii la sfarsitul lunii in curs. Pentru prima luna restul de rambursat este e*al cu creditul, adica #< milioane, iar lunile urmatoare se calculeaza ca diferenta intre restul de rambursat si rata de plata( - a treia coloana (coloana +) contine dobanda lunara calculata cu functia 4"3E, adica suma lunara ce reprezinta dobanda calculata asupra restului de rambursat( - a patra coloana (coloana 5) reprezinta rata de rambursat, calculata ca diferenta intre valoarea lunara de rambursare (celula 5=$) si dobanda lunara.

0mprumutul este complet rambursat la inceputul celei de-a saptea perioada, dupa ce a fost ac itata a sasea rata. 5aca s-ar fi dorit rambursarea inte*rala a imprumutului in luna a $-a, deci cand ar mai fi 3 luni de platit, suma de rambursat ar fi de >.:$8.9##,$> lei (suma a fost calculata cu functia financiara PJ). Formulele utilizate pentru studiul de caz prezentat se *asesc ilustrate in fi*ura #.>8. O diagram ncorporat 'e poate a)usta locul din pa*inX Yn care se va imprima dia*rama prin dimensionarea i mutarea dia*ramei cu mausul Yn vizualizarea de sfZrit de pa*inX (examinare sfZrit de pa*inX! Jizualizarea de foaie de lucru care afieazX zonele ce vor fi imprimate i amplasarea sfZriturilor de pa*inX. 'uprafaa de imprimat este afiatX Yn alb, sfZriturile de pa*inX automate apar ca linii punctate i sfZriturile de pa*inX manuale apar ca linii continue.). #. 'e face clic Yn foaia de lucru Yn exteriorul suprafeei dia*ramei (suprafaX dia*ramX! 5ia*rama Yn Yntre*ime i toate elementele ei.). 2. 'e face clic pe Examinare sfrit de pagin Yn meniul Vizualizare. O foaie diagram 'unt posibile dimensionarea i scalarea suprafeei dia*ramei, specificarea modului Yn care ea va fi plasatX Yn pa*ina imprimatX, apoi vizualizarea ei Yn fereastra de examinare.

#. Facei clic pe fila pentru foaia dia*ramX (foaie dia*ramX! 1 foaie dintr-un re*istru de lucru care conine numai o dia*ramX. 1 foaie dia*ramX este utilX atunci cZnd se dorete vizualizarea unei dia*rame sau a unui raport Pivot+ art separat de datele din foaia de lucru sau raportul Pivot3able.). 2. Facei clic pe Iniializare pagin Yn meniul Fiier. 3. 'electai opiunile dorite din fila iagram. !ot Pentru a muta i a dimensiona suprafaa dia*ramei dintr-o foaie dia*ramX cu a)utorul mausului, trebuie sX facei clic pe Particularizare Yn fila iagram, apoi facei clic pe O" pentru a reveni Yn foaia dia*ramX. ttp!II[[[.scribd.comIdocI#2>3#=9$Imanual-microsoft-excel-complet