Sunteți pe pagina 1din 27

ANCS

Autoritatea Na ional pentru Cercetare tiin ific

FORMULARUL CERERII DE FINANARE

PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE


AXA PRIORITAR 2 COMPETITIVITATE PRIN CDI Operaiunea 2.3.3: Promovarea inovrii n cadrul ntreprinderilor "

<< TITLUL / ACRONIMUL PROIECTULUI >>

NREGISTRAREA CERERII DE FINANARE (Se completeaz de ctre ANCS-OI cercetare) Instituia: Numr de nregistrare electronic: Data nregistrrii : zi......../lun........./an.............

Numr de nregistrare ANCS: Numr sesiune de cereri de proiecte (cod competiie):

Numele i prenumele persoanei care nregistreaz: Semntura:

ELEMENTE COMPONENTE ALE FORMULARULUI COMPLET AL CERERII DE FINANARE 1. Informaii privind solicitantul 2. Date despre proiect 3. Concordana cu politicile UE i legislaia naional 4. Pachetul de finanare a proiectului 5. Anexe i certificarea aplicaiei IMPORTANT: se recomand max. 50 pagini, cu Font Times New Roman 11 (fr a lua n calcul Anexa cu CV-urile persoanelor implicate n proiect)

TITLUL PROIECTULUI

Dezvoltare aplicatie TotalFarm

Acronim

DATF

0.

INFORMAII SOLICITATE

PRIVIND

TIPUL

ASISTENEI

FINANCIARE

NERAMBURSABILE

Fondul European pentru Dezvoltare Regional.

1. 1.1

INFORMAII PRIVIND SOLICITANTUL SOLICITANT Numele organizaiei Cod unic de nregistrare Nr. de la Registrul Asociaiilor i Fundaiilor Telefon Adresa potal principal sediu Numr de ordine n Registrul Comerului Coduri CAEN Fax Adresa electronic pot

nregistrare n Registrul Potenialilor Contractori

DA

NU

1.2

TIPUL SOLICITANTULUI: Forma de organizare a solicitantului (IMic/ IMed/ INTR) Anul nfiinrii

Date despre solicitant

N-3

N-2

N-1*(ultimul exercitiu bilantier ncheiat)

Numr de angajai Cifra de afaceri (lei) Profit din exploatare (lei)

Venituri realizate din cercetare-dezvoltare (lei) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare (lei) Costuri totale de operare (lei) REPREZENTANTUL LEGAL Nume Numr de telefon Adresa potal Funcie Numr de fax Adresa electronic pot

1.3

1.4 DIRECTOR DE PROIECT Nume Numr de telefon Adresa potal Funcie Numr de fax Adresa electronic pot

1.5

BANCA Banca/ Sucursal Adresa Nr. de cont n format IBAN

1.6

FINANRI NERAMBURSABILE PRIMITE ANTERIOR SAU N PREZENT DIN FONDURI PUBLICE

Solicitantul a mai beneficiat de asisten nerambursabil din fonduri publice sau de mprumut din partea IFI n ultimii 5 ani? DA NU

n caz afirmativ, v rugm specificai urmtoarele informaii pentru maxim 5 proiecte (prezentate n ordinea descresctoare a anului calendaristic n care s-a semnat contractul de finanare): Titlul proiectului i nr. de referin Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantului Anul semnrii contractului Sursa de finanare Anul finalizrii

de finanare Titlul proiectului i nr. de referin Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantului Anul semnrii contractului de finanare Titlul proiectului i nr. de referin Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantului Anul semnrii contractului de finanare Titlul proiectului i nr. de referin Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantului Anul semnrii contractului de finanare Titlul proiectului i nr. de referin Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantului Anul semnrii contractului de finanare Sursa de finanare Sursa de finanare Sursa de finanare Sursa de finanare

Anul finalizrii

Anul finalizrii

Anul finalizrii

Anul finalizrii

Pentru proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare sau componente ale sale a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE? DA NU

n caz afirmativ, pentru fiecare solicitare v rugm specificai urmtoarele informaii: Denumirea programului Valoarea proiectului Nr. de nregistrare a proiectului Sursa de finanare

Descriere pe scurt a componentelor pentru care s-a solicitat finanarea

n curs de evaluare Stadiul propunerii

Selectat

Respins

Dac a fost respins, precizai motivul:

Proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare sau componente ale sale a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, n ultimii 5 ani? Nu se completeaz. Activitile proiectului nu pot ncepe nainte ce ANCS - OI Cercetare s confirme n scris solicitantului c propunerea ndeplinete condiiile de eligibilitate prevzute, sub rezerva rezultatelor finale ale procesului de evaluare a propunerilor. Cererea de finanare va fi completat innd cont de toate cerinele prezentate n Ghidul solicitantului la punctul 3 - ,,Completarea i depunerea cererii de finanare,,.

2.

DATE DESPRE PROIECT

2.1 DATE GENERALE Programul Operaional Axa Prioritar Domeniul de intervenie Operaiunea POS CCE AP2: COMPETITIVITATE PRIN CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICA I INOVARE D.2.3 Accesul ntreprinderilor la activiti de cercetare-dezvoltare i inovare O.2.3.3 Promovarea inovrii n cadrul ntreprinderilor Schema de ajutor de stat de CDI exceptat de la notificare Finanarea proiectelor de cercetare-dezvoltare i inovare (CDI) prin Programul Operaional Sectorial pentru Creterea Competitivitii Economice (POS-CCE), aprobat prin OM nr.3388/2008 cu modificrile i completrile ulterioare Schema de ajutor de stat regional Finanarea proiectelor de investiii iniiale n cercetare-dezvoltare i inovare, aprobat prin OM nr. 1293/2008 cu modificrile i completrile ulterioare Tipul proiectului Sectorul relevant tematica proiectului pentru Dezvoltare aplicatie TotalFarm Dezvoltare aplicatii

Scheme de ajutor de stat

2.2 LOCAIA PROIECTULUI Se vor specifica urmtoarele informaii pentru fiecare dintre locaiile propuse pentru implementarea proiectului: ara Judeul Adresa Romania Bucuresti Splaiul Independetei 290 Regiunea Localitatea Sector 6

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectivul proiectului Casa inteligenta este spatiulfie el locuinta, birou, casa de vacantacare utilizeaza tehnologii moderne pentru automatizarea sistemelor si a aparatelor aflate in acesta. O casa inteligenta va asigura confort, securitate, siguranta si economie.

Proiectul de fata isi propune sa ofere o solutie de building management system. Mai exact se doreste automatizarea optima a unei case localizate in Corbeanca, judetul Ilfov , folosind tehnologii de ultima generatie si soft specializat, dezvoltat spre o utilizare prietenoasa de catre utilizator. Obiectivele acestui proiect includ: -Un sistem central, care iti permite sa apesi un singur buton si sa aprinzi sau sa reglezi intensitatea luminilor in mai multe camere, pentru cina, seara de film sau alte activitati de zi cu zi. Poti programa chiar in longitudine si latitudine casa, astfel incat sistemul sa stie exact cand rasare si apune soarele pe tot parcursul anului. Termostate computerizate care iti permit sa reglezi caldura sau aerul conditionat atunci cand vii acasa de la birou sau dintr-o excursie din afara orasului. Aceste sisteme pot, de asemenea, opri caldura sau aerul conditionat daca cineva lasa accidental o usa deschisa. - Un sistem care iti permite sa reglezi temperatura apei din piscina si spa prin intermediul iPhone-ului, atunci cand esti plecat de acasa. Astfel, poti sa inoti in conditiile pe care ti le doresti, imediat ce te intorci. - Alarme anti-efractie care apeleaza smartphone-ul in cazul in care exista un intrus. Astfel, poti vedea de la distanta imaginile de pe camerele de securitate. - Sisteme complexe de home theater care se activeaza cu atingerea unui singur buton. Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe doua niveluri: parter si etaj. In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii: - instalatia de iluminat; - instalatia de incalzire si climatizare; - instalatia de comanda pentru jaluzele; - circuitele de prize. Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele functii principale: - functii de siguranta; - functii pentru reducerea consumului de energie; - functii pentru confortul caminului; - functii de comunicare. Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele urmatoare: - consum de energie redus; - siguranta sporita; - posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii; - mentenanta usoara, cu costuri reduse; - amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati. Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul de automatizare va avea integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici: temperatura exterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile. Acesti parametrii vor fii utilizati de sistemul de automatizare astfel: - temperatura exterioar se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul poziiei obloanelor exterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protecie la nghe; - viteza vntului poate comanda coborrea obloanelor, iar n corelaie cu temperatura exterioar se pot detecta condiii de canicul sau de nghe;

- presiunea atmosferic poate indica apropierea furtunilor i n corelaie cu existena unor geamuri deschise poate ateniona utilizatorul de pericol; - luminozitatea se poate citi pe direciile est, sud i vest. Funcie de valoarea ei se pot comanda obloanele exterioare la anumite poziii pentru a pstra o luminozitate constant n ncperi, pentru a proteja camerele expuse la nclzire excesiv prin radiaie solar sau pentru a comanda luminile exterioare la cderea nturnericului sau la rsrit; - precipitaiile pot fi detectate i n consecin se pot anula instalaiile de irigaie n perioada respectiv. Obiective: Organizarea a 3 sedinte de informare a potentialilor clienti ce isi doresc sa isi construiasca o casa in Corbeanca, cu privire la beneficiile unei asemenea locuinte ????????????????????????????????????????????

Justificarea necesitii implementrii proiectului O casa inteligenta sau automatizata reprezinta un stil de viata imbunatatit, deservind nevoilor fundamentale ale omului, de confort, functionalitate si siguranta. Aceasta urmareste in primul rand sa simplifice si sa imbunatateasca confortul, astfel, o simpla apasare de buton sa fie de ajuns pentru ca utilizatorul sa poata inchide luminile din toata casa, sa poata regla temperatura pentru o noapte friguroasa, sa alarmeze sistemul antiefractie; lucruri ce il vor scuti de cateva drumuri si vor mari siguranta si gradul de confort.

Efectul stimulativ Unul din principalele motive pentru implementarea acestui proiect ar fi siguranta. Prevenirea izbucnirii incendiilor Crearea si dezvoltarea conditiilor de protectie eficienta a vietii si sanatatii cetatenilor si protejarea impotriva incendiilor este un principiu de baza al prevenirii incendiilor. Principiile de baza pentru prevenirea focului formeaza alarma de incendiu si prevenirea raspandirii focului. Noua legislatie ceheasca din 1 Iulie 2008 reglementeaza folosirea dectectoarelor si alarmelor de incendii in caldirile rezidentiale. Controlul aparaturii Controlul aparaturii inseamna schimbarea ON/OFF a soclului de circuite la care sunt conectate aparatele. Un exemplu poate sa fie situatia in care plecati de acasa si lasati calcatorul in priza, in mod neintentionat.Printr-un singur buton puteti dezactiva toate soclurile de circuite care nu este necesar sa fie activa. Acele circuite nu sunt active atata timp cat sunteti plecat. Furt Cresterea criminalitatii a insemnat cereri mai mari la protectia proprietatilor. O metoda de a va proteja proprietatea este semnalul electronic care va ofera informatii despre eventuale tentative de patrundere intr-o zona securizata.In aces fel, oamenii vor fi protejati si proprietatile care se afla in acea zona securizata. Unitatea centrala este miezul sistemului de securitate. Aceasta analizeaza permanent semnalele de la senzori si va controleaza dispozitivele si decide daca trebuie data alarma. Sistemul este alcatuit din senzori PIR combinati sau din senzori PET+ cu geometrie schimbata care sunt folositi pentru eliminarea alarmelor false. In cazul in

care sunt animale in casa, se creaza un "spatiu mort" care urmareshte miscarea fara sa declanseze alarma cand zona este securizata.Contactele magnetice sunt senzori care sunt motati pe geamuri si usi si va anunta starea acestora - inchis/deschis. Senzorul de spargere al geamurilor - senzor acustic care e montat la o frecventa de spargere a sticlei (sau a sticlei care este teiata sau imprastiata). Senzori de presiune si vibratie - acesti senzori sunt instalati in principal in seifuri si dulapuri. . Bariere infra - rosu - detecta intreruperea razelor (undelor), nu sunt vizibile. Semnalizarea securitatii electrice Sistemul incorporeaza semnalizarea securitatii electrice care nu doar ca va protejeaza proprietatea. Situatie cand plecati de acasa: introduceri codul dumneavoastra de securitate si asta e tot ce trebuie sa faceti. In acest timp casa dumneavoastra va incepe sa gandeasca pentru dumneavoastra. Sistemul va da posibilitatea sa simulati prezenta dumneavoastra in casa. Acest lucru se face prin aprinderea sau stingerea luminilor, deschiderea sau inchiderea jaluzelelor la intervale de timp neregulare, descurajand astfel hotii. Scapari de gaze Alarmele se dau imediat dupa recunoasterea sirenei locale. Detectoarele reactioneaza la fum sau gaze create de foc sau scapari de gaze. Detectoarele ionizate reactioneaza la gazele pe care le produce focul. Detectoare speciale recunosc dupa aceia scapari (scurgeri) de gaze. a) Va crete substanial dimensiunea proiectului prin acordarea finanrii? DA NU

Dac da, specificai tipul de crestere: creterea costurilor totale ale proiectului (fr diminuarea cheltuielilor suportate de ctre beneficiar din fonduri proprii o dat cu primirea finanrii) creterea numrului de angajai implicai n activitile de CDI altceva: .................................................................................................................................................... b) Va crete substanial domeniul de aplicare al proiectului prin acordarea finanrii? DA NU Dac da, specificai tipul de crestere: creterea numrului de rezultate obinute pe proiect (brevete, publicaii tiinifice, produse, procese i servicii noi/mbuntaite, etc) realizarea unui proiect mai ambiios caracterizat de o probabilitate mai mare de impact tiinific sau tehnologic, dar i de o probabilitate mai mare de eec altceva: .................................................................................................................................................... c) Va crete substanial valoarea total a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect prin acordarea finanrii? DA NU

Dac da, specificai tipul de cretere: creterea cheltuielilor totale de CDI ale beneficiarului creterea bugetului angajat pentru proiect (fr o scdere corespunztoare n bugetul altor proiecte)

creterea cheltuielilor de CDI ale beneficiarului ca procent din cifra total de afaceri altceva: .................................................................................................................................................... d) Va crete substanial ritmul de finalizare a proiectului prin acordarea finanrii? DA NU Dac da, specificai cu ct timp se va termina mai repede proiectul n comparaie cu cazul n care nu s-ar primi finanare nerambursabil: ................................................. alte precizri referitoare la efectul stimulativ

Contextul proiectului (se va preciza dac proiectul pentru care se solicit finanarea reprezint o continuare a unui alt proiect i contextul n care este realizat.; se va descrie situaia pe plan naional n domeniu; se va prezenta contextul internaional al proiectului astfel nct s se poat determina nivelul de performan al inovrii propuse.) Acest proiect nu reprezinta continuarea niciunui alt proiect. Conceptul de cas inteligent" relativ nou pentru Romnia a aprut n urm cu aproximativ treizeci de ani i a fost implementat n mai toate rile moderne. O cas inteligent este de fapt o cas automatizat. La baza caselor inteligente stau echipamente specializate cu ajutorul crora poi controla lumina, aparatele electrocasnice, aerul condiionat, alarma, etc. n principiu, toate sistemele electrice i electronice individuale din cas sunt reunite ntr-un tot unitar, care face posibil coordonarea centralizat a tuturor funciilor, fie din interiorul locuinei, fie de la distan prin telefonul mobil sau prin internet. De pe iPhone-ul tu poi s rspunzi la interfon sau s stingi lumina fr s te ridici din pat. Sistemele existente pe pia folosesc diferite tipuri de tehnologii i standarde. Suportul de transmisie este fie reeaua electric existent, fie o cablare nou, fie mediul wireless. Dac nu doreti s i gureti pereii sau s i schimbi instalaia electric, poi alege un sistem radio. Sistemele radio sunt de 100 de ori mai puin nocive dect cuptorul cu microunde sau de 40 de ori mai puin nocive dect un punct de acces WI-FI. O cas echipat cu un asemenea sistem, i ofer mai mult confort, flexibilitate, elegan, uurin, securitate sporit, ambian, dar cel mai important lucru, reducerea costurilor de ntreinere prin optimizarea consumurilor de energie electric i termic. Prin nclzirea casei inteligent, n funcie de gradul de ocupare sptmnal sau de momentul zilei, poi face economii de pn la 30% din factura ta lunar. Descrierea componentelor proiectului (Se vor descrie componentele/etapele proiectului propus spre finanare. Se va face descrierea rezultatelor de cercetare-dezvoltare, brevetului sau altui drept de proprietate industrial pe care se bazeaza (valorifica) proiectul i procesul prin care, se vor obine rezultate cuantificabile i relevante pentru dezvoltarea economic i social a domeniului/sectorului identificat, precum i a firmei respective)

Proiectul actual se imparte in mai multe etape: 1.Analiza cerintelor si a sistemului Obiective: Definirea cerintelor proiectului Alegerea tehnologiei Definirea metodelor de implementare Alegerea unui software dedicat

2. Teste de acceptare Obiective: Teste compatibilitate hardware Teste compatibilitate software 3. Proiectarea arhitecturii Obiective: Pachet automatizare lumini Pachet usi automate Pachet control temperatura Pachet de securitate Pachet irigare

4.Teste de integrare Obiective: Teste pachet usi automate Teste pachet lumini Teste pachet temperatura Teste pachet securitate Teste pachet irigare

5. Proiectarea detaliata Obiective: Personalizari generale Realizare interfata lumina Realizare interfata usi automate Realizare interfata securitate Realizare interfata irigare Realizare interfata temperatura

6. Teste unitare Obiective: Teste unitare pechet lumina Teste unitare pechet usi automate Teste unitare pechet securitate Teste unitare pechet irigare Teste unitare pechet temperatura

7. Programarea 7.1 Implementare cod Obiective: Implementare cod pechet lumina Implementare cod pechet usi automate Implementare cod pechet securitate Implementare cod pechet irigare Implementare cod pechet temperatura

7.2 Implementare interfata grafica Obiective: Implementare interfata grafica pachet usi automate Implementare interfata grafica pachet lumini -Implementare interfata grafica pachet securitate Implementare interfata grafica pachet temperatura Implementare interfata grafica pachet irigare

8. Debugging 9. Mentenanta 10. Management proiect

Resursele materiale implicate n realizarea proiectului (se va prezenta locatia de implementare a activitilor prevzute n proiect, dotrile i echipamentele IT deinute i utilizate pentru proiectul care face obiectul cererii de finanare etc) n scopul de a nelege potenialul tehnologiei, vom descrie diferitele elemente: Acestea se mpart n: Senzori - monitorizarea i trimiterea de mesaje n cazul unor modificri; Servomotoare - efectueaz o aciune fizic; Regulatoare - fac alegeri bazate pe reguli i evenimente programate; Unitatea central - programarea unitilor n sistema; Reele; permite comunicarea ntre uniti i mediul nconjurtor; Interfaa, comunicarea utilizatorilor cu sistemul; Senzori Senzorii monitorizeaz i msoar activitile din mprejurimi. Exemple sunt de micare i de cldur senzori, senzori de umiditate, rogojini pat, termometre i detectoare de fum. Servomotoare Servomotoare efectueaza aciuni fizice. Exemple sunt usi-ferestre i ui de garaj deschizatoare, motoare de cortina i copertine, intrerupatoare automate de lumin i relee. Mai multe dintre componentele de sisteme de control de mediu sunt elemente de acionare.

Controlere ( Regulatoarele) Controlere face alegeri bazate pe reguli i evenimente programate. Controlere sunt microprocesoare adesea construite cu senzori i actuatori. Ei primesc i valorile de proces de la senzori sau alte controlere. De exemplu, controlerul de un termometru poate fi programat pentru a valida un mesaj de a opri nclzirea electric atunci cnd temperatura depete 22 de grade. Acest mesaj este primit de ctre controlorul de nclzire, care va porni servomotorului. n cazul n care pe o zi fierbinte n care temperatura depete 23 de grade, o comanda poate fi trimisa la servomotorul de la fereastra pentru a o deschide. Unitatea central Din punct de vedere practic ns , o unitate central este utila pentru re - programare , ntreinere i schimbrile din sistem. Unele uniti sunt livrate cu propriile uniti centrale , n timp ce altele folosesc un PC cu un software suplimentar. ntr-o casa programarea i re - programarea sistemului trebuie s fie simpl i intuitiv . O interfa cu utilizatorul simpla , documentaie a sistemului i instruirea personalului sunt factori importani pentru ca sistemul s fie utilizat ntr-un mod eficient . Casele au de multe ori unul sau dai "utilizatorii specializati" responsabili pentru reprogramarea unitatilor , care sunt protejate prin parol . n case de locuit sau de instituii cu o camer de personal , un PC va primi toate alarmele . Astfel de soluii pot fi combinate cu telefoanele mobile, de exemplu prin utilizarea PC-uri n timpul zilei i telefoanele mobile pe timp de noapte pentru primirea de alarme . Reea de date Reeaua este transmitorul semnalelor n sistem. Emitoarele cele mai utilizate sunt: cablu de semnal (torsadat), cablu de curent puternic (linii electrice), semnale radio (RF) i fibra optica. Toate sistemele moderne de acas inteligente are o reea bazat pe autobuz. ntr-o reea bazat pe magistrale toate unitile din sistem poate citi toate mesajele. Mesajele includ adresa a uneia sau mai multor uniti care urmeaz s primeasc mesajul. Unitatea de sistem sau unitile care recunosc propria lor adresa reacioneaz la coninutul mesajului. O unitate poate primi un mesaj individual sau ca membru al unui grup. Prin urmare, ntr-un caz un mesaj poate fi trimis pentru o lamp de lumin, i ntr-un alt caz, un mesaj pentru toate lmpile la lumin. Standardele de magistrala Productorii de echipamente pentru case inteligente trebuie s aleag standardele echipamentelor lor. Unii productori au fcut propriile standarde , n cazul n care unul sau civa furnizori dein drepturile i sunt singurii furnizori de echipamente pentru acest standard. Aceste standarde sunt numite de proprietate . Prin alegerea unor astfel de sisteme clientul ar putea fi dependent de furnizorul de management, extensii i reparaii ale sistemului . Alte standarde sunt dezvoltate printr-o cooperare ntre industrie i prile interesate n cadrul organismelor de standardizare publice . Aceste standarde sunt accesibile pentru toi i sunt numite standarde deschise . Sistemele bazate pe standarde deschise ofera clienilor o mai mare libertate de alegere n ceea ce privete furnizorii , sau n alegerea unei alte societati sau furnizor de servicii . Sisteme bazate pe standarde deschise sunt cele mai benefice , pentru c benefieciarul este ntr- o poziie mai bun de a alege n mod liber ntre echipament i furnizorii de servicii . Viteza retelei. Semnale i mesajele care trebuie transmise n case inteligente sunt n mod normal scurte cu coninut informaii relativ mic. Aceasta nu este n mod normal critic dac o alarm este primit n 1/1000 secunde sau 1/10-second, chiar dac trebuie s se evite perioadele de ateptare ntre utilizatorul activarea un eveniment i apariia a fi executat. Este probabil ca toate protocoalele menionate sa aiba o capacitate bun pentru transmiterea semnalelor. Rezervrile trebuie luate pentru semnalizarea powerline, care nu ar trebui s fie utilizate pentru instalaiile comune mari. Motivul este faptul c cablurile de semnal, ambele perechi optice i rsucite, au o capacitate mai mare i sunt mai puin sensibile la perturbaii dect sunt powerline sau transmisie radio. Alte transmisii de date, cum ar fi cele de vorbire, videofon sau semnale de televiziune vor avea n mod normal, cabluri separate.

Descrierea activitilor proiectului (se vor descrie activitile i subactivitile proiectului, tinnd cont de etapele prezentate n descrierea componentelor proiectului.; acestea vor trebui s fie coerente cu tabelele 2.6, 3.4 i 4.1; activitile proiectului trebuie s corespund tipurilor de activiti eligibile prezentate n Ghidul Solicitantului la pct. 2.3.2; pentru fiecare activitate/subactivitate se vor prezenta resursele financiare, materiale i umane care vor contribui la realizarea lor. De asemenea, se pot trece i activiti neeligibile, indicnd acest lucru, precum i rezultatele lor.) Proiectul se imparte in mai multe etape: 1. Analiza cetintelor si a sistemului Analiza cerintelor si analiza unor documente cu privire la echipamentele ce se vor folosi si a tehnologiei existente. Interactiunea intre constructori, manageri si beneficiari 2. Teste de acceptare Stabilirea cerintelor hardware si software ale sistemului precum si compatibilitatea dintre acestea. 3. Proiectarea arhitecturii Includerea unor tehnologii de ultima generatie cu ajutorul carora sa se poate crea toate pachetele de aumatizare. Teste de integrare Realizarea unor aplicatii software care sa testeze modulele create Proiectarea detaliata Personalizari generale si realizare interfete. Teste unitare Testarea unitatilor Programarea Implementarea codului si a interfetei grafice pentru fiecare pachet in parte

4. 5. 6. 7.

8. Debugging 9. Mentenanta 10. Management proiect

Personal cu nalt calificare (solicitanii de tip IMM care mprumut personal cu nalt calificare din organizaii de cercetare sau ntreprinderi mari pentru activiti de cercetare-dezvoltare-inovare vor prezenta numele persoanelor mprumutate, perioada de angajare, expertiza acestor persoane, experiena n CDI, implicarea n proiect i orice alte informaii relevante.) Pentru inceput vom face cunoscut pietei acest produs printr-o reclama serioasa, care sa inspire incredere si siguranta. Ulterior vom sustine prezentari organizate si anuntate din timp, in locuri strategice. Firma va apela la un agent de publicitate ce va avea menirea sa publice pliante ce vor fi distribuite potentialilor clienti si va afisa sporuri publicitare in principalele locuri posible.

Descrierea rezultatelor anticipate n urma implementrii (se vor specifica principalele rezultate ale proiectului) Rezultatele asteptate ca urmare a implementarii acestui proiect sunt: Alinierea noilor constructii la standardele cele mai inalte ale tehnologiei Aducerea unei imbunatatiri substantiale a modului de trai pentru viitorii beneficiari Asigurarea locuintelor impotriva furului, a eventualelor scurgeri de gaze, deci o siguranta locuintei Alinierea noilor contructii la normale europene

Nr. 1

Activitate/subactivitate 1.Analiza cerintelor si a sistemului 1.1Analiza tehnologiilor existente pe piata 1.2 Analiza cerintelor potentialilor clienti 1.3 Colectarea informatiilor aduse 2. Teste de acceptare 2.1 Modelarea, simularea automatizarilor 2.2 Teste compatibilitate intre hard si soft 2.3 Alegerea arhitecturii sistemului

Rezultate Raport privind tehnologiile existente Raport privind cerintele clientilor Baza de date Document privind simularea sistemelor Document cu specificatii tehnice Document privind motivul alegerii arhitecturii

Cuantificarea rezultatelor

3. Proiectarea arhitecturii 3.1 Achizitionarea echipamentelor Document privind echipamentele necesare si lista de preturi Document DataSheet Document de teste

3.2 Instalarea si configurarea echipamentelor 4. Teste de integrare

4.1 Testare unitati de automatizare 5. Proiectarea detaliata

5.1 Realizare interfete de automatizare 6. Teste unitare

6.1 Testarea unitatilor 7. Programarea 7.1 Achizitie de date 7.2 Organizarea informatiilor 8. Debugging Testare Baza de date

9. Mentenanta

10. Management proiect

Beneficiari direci / indireci (se vor indica grupurile/ entitile care vor beneficia/vizate de rezultatele proiectului, direct sau indirect sustinute cu date statistice relevante) Potentialii clienti

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI Metodologia de implementare a proiectului (se va prezenta modul n care va fi gestionat implementarea activitilor proiectului i mecanismul de monitorizare, evaluare i control necesar implementrii proiectului) Proiectul va fi dezvoltat propriu-zis la locul clientului. Monitorizarea progresului proiectului se va face direct la fata locului prin verificarea periodica, raportata a evoluarii lucrarilor. In vederea promovarii se vor stabili contracte cu agentiile publicitare.

Personalul echipei de implementare a proiectului Se va prezenta personalul care va avea rolul cel mai important n managementul i implementarea proiectului, inclusiv, dac e cazul, personalul cu nalt calificare angajat temporar (max. 10 persoane): Nr. crt. Nume / prenume Funcia Responsabiliti n cadrul proiectului Supervizarea implementarii proiectului Realizarea arhitecturii sistemelor de automatizare Analizeaza piata pentru achizitia echipamentelor Implementeaza software pentru automatizare Implicare efectiv (nr. om-luni)

Grigore George

Manager de proiet

Ciulinaru Liviu

Automatist

Caloian Ionut

Analist

Bogdan Catana

Programator

....

Riscuri (se vor prezenta principalele riscuri legate de implementarea proiectului precum i msurile de reducere a acestora) Principalul risc la care se expune acest proiect il reprezinta ne terminarea acestuia pana la termenul limita stabilit. Se va monitoriza amanuntit ca acest termen sa fie respectat si de aceea se vor aloca atat forta de munca necesara si echipamente performate. Un alt risc ar putea fi nefamiliarizarea clientului cu sistemele de automatizare ale casei si de aceea se va incerca minimizarea acestei probleme prin instruirea clientilor. Alt risc posibil ar putea fi ca in prima perioada de functionare a sistemelor automate sa apara probleme de sincronizare cu acestea. De aceea se asigura mentenanta.

2.5 DURATA PROIECTULUI Precizai durata implementrii proiectului, exprimat n luni (n estimarea duratei de implementare a proiectului nu se vor lua n calcul activitile preliminare, anterioare confirmrii scrise din partea Organismului Intermediar pentru Cercetare c proiectul ndeplinete condiiile de eligibilitate ale competiiei):

2.6 CALENDARUL ACTIVITILOR Completai tabelul de mai jos cu activitile previzionate a se realiza n vederea implementrii proiectului, precum i perioadele de realizare, corelate cu ,,Descrierea activittilor, Metodologia de implementare a proiectului i cu Achiziii: Crt. Activitate De la. (nr lun de la nceperea proiectului) Pn la. (nr lun de la nceperea proiectului)

1 2 3

2.7

INDICATORI Completai valoarea prognozat a indicatorilor de realizare i de rezultat din tabel. INDICATORI Valoare la nceputul perioadei de implementare Valoare la sfritul perioadei de implementare

Indicatori de realizare Cheltuieli eligibile efectuate din fonduri nerambursabile pentru proiect (lei) Cheltuieli anuale pentru CD (lei) Cifra de afaceri (lei 0

Indicatori de rezultat

Valoare la nceputul perioadei de implementare 0

Valoare la sfritul perioadei de durabilitate

Locuri de munc nou create n ntreprindere datorit proiectului (numr) Locuri de munc nou create n activitatea CD datorit proiectului (numr) Locuri de munc meninute n ntreprindere datorit proiectului (numr) Numr cereri de brevete rezultate din proiect Contribuia financiar privat total (cheltuieli eligibile i neeligibile, fr TVA) a solicitantului la proiect (lei) Cheltuielile eligibile efectuate de ctre ntreprindere pentru proiect (lei)

...

2.8 PARTENERII IMPLICAI N DERULAREA PROIECTULUI Nu se completeaz pentru aceast competiie. 2.9 RELAIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE / ALTE DOCUMENTE RELEVANTE Nr. crt. 3. TIP (program/strategie/ 5. DENUMIRE 4. proiect/altele) 6. MOD DE RELAIONARE

2.10

TAXA PE VALOAREA ADUGAT Organizaia este pltitoare de TVA? DA NU

Exist activiti n cadrul proiectului pentru care solicitai finanare conform prezentei cereri, pentru care organizaia este pltitoare de TVA ? DA NU

2.11 PROIECT GENERATOR DE VENIT Nu se completeaz.

2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI Sustenabilitatea financiar (se va prezenta modul n care implementarea rezultatelor proiectului va fi susinut financiar, dup ncetarea finanrii solicitate prin prezenta cerere de finanare. Informaiile vor fi corelate cu planul de afaceri analiza financiar prin care se va demonstra fezabilitatea financiar a investitiei. )

Sustenabilitatea instituional (Se va preciza nivelul de utilizare a TIC n cadrul ntreprinderii (planuri de introducere a TIC, instrumente de management integrat, integrarea n reele de afaceri, aplicarea sistemelor de securitate IT, comer electronic etc); se va descrie sistemul de management de afaceri utilizat n ntreprinde re De asemenea se va prezenta capacitatea administrativ si tehnic a ntreprinderii de a mentine proiectul pe toat perioada de operare. Se va descrie nivelul de cooperare cu clieni, furnizori i cu alte ntreprinderi din sectorul respectiv)

2.13 IMPACTUL ASISTENEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTRII PROIECTULUI Asistena financiar nerambursabil pe care o solicitai va avea rolul s: a) accelereze implementarea proiectului DA NU

(dac da, se va justifica)

b) este esenial pentru implementarea proiectului DA NU

(dac da, se va justifica)

2.14 INFORMARE I PUBLICITATE Prezentai detalii privind msurile propuse de informare i publicitate n legtur cu proiectul: (Vor fi incluse urmtoarele tipuri de activiti de informare i publicitate: anun de pres ntr-un ziar regional i/sau local privind nceperea proiectului, anun de pres la nchiderea proiectului cu menionarea rezultatelor obinute, precum i editarea sau afiarea de: brouri, pliante, etichete etc) Activitatea de informare i publicitate (v rugm descriei pe scurt) 1. 2. ... Durata estimat/ Perioada Costuri estimate

...

3.

CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL

3.1 PRINCIPIUL POLUATORUL PLTETE (v rugm s explicai modul n care proiectul va respecta principiul poluatorul pltete - dac este cazul)

3.2 DEZVOLTAREA DURABIL (v rugm s explicai modul n care proiectul contribuie la respectarea principiului privind dezvoltarea durabil)

3.3 EGALITATEA DE ANSE

(v rugm subliniai modul n care principiul privind egalitatea de anse a fost integrat n elaborarea i implementarea proiectului, fie n activitile, fie n managementul proiectului, menionnd orice component specific care arat acest lucru)

3.4 ACHIZIII V rugm s completai formularul privind programul achiziiilor:

Nr. crt.

Obiectul contractului/ acordului-cadru

Valoarea estimat (Lei)

Procedura aplicat

Data estimat pentru nceperea procedurii*

Data estimat pentru finalizarea procedurii*

1 2 3 .... * Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia lun) de la semnarea contractului de finanare 4. PACHETUL DE FINANARE A PROIECTULUI 4.1 DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIAL - lei -

Cod

Denumire cheltuial

Valoare cheltuial

Valoare eligibil

Intensitatea Valoare interveniei neeligibil publice* 5 6

Valoarea asistenei financiare nerambursabile 7=4x6

3=4+5

CHELTUIELI ELIGIBILE
Cheltuieli pentru activitile de cercetare industrial (numai pentru ntreprinderi nou-create inovatoare)

Cheltuieli de personal Cheltuieli cu echipamente i instrumente (active corporale i obiecte de

inventar) Cheltuieli pentru achiziia de active fixe necorporale Cheltuieli pentru achiziia de servicii Cheltuieli de amortizare pentru cldiri i spaii Cheltuieli pentru nchirierea de teren Cheltuieli generale de administraie (de regie) Cheltuieli pentru achiziia de substane, materiale, plante, animale de laborator, consumabile i alte produse similare Cheltuieli pentru realizarea de studii tehnice de fezabilitate pregtitoare pt dezvoltarea experimental (numai pt
ntreprinderi nou-create inovatoare)

Cheltuieli pentru activitile de dezvoltare experimental Cheltuieli de personal Cheltuieli echipamente i instrumente (active corporale i obiecte de inventar) Cheltuieli pentru achiziia de active fixe necorporale Cheltuieli pentru achiziia de servicii Cheltuieli de amortizare pentru cldiri i spaii Cheltuieli pentru nchirierea de teren Cheltuieli generale de administraie (de regie) Cheltuieli pentru achiziia de substane, materiale, plante, animale de laborator,

consumabile i alte produse similare Cheltuieli pentru obinerea i validarea drepturilor de proprietate industrial (numai pentru beneficiarii tip IMM) Cheltuieli pentru servicii de consultan n domeniul inovrii i pentru serviciile de sprijinire a inovrii (numai pentru beneficiarii tip IMM) Cheltuieli pentru servicii de consultan n domeniul inovrii Cheltuieli pentru servicii de sprijinire a inovrii Cheltuieli pentru detaarea/ angajarea de personal cu nalt calificare (numai pentru beneficiarii tip IMM) Cheltuieli pentru introducerea n producie a rezultatelor cercetrii Cheltuieli pentru achiziia de active necorporale Cheltuieli pentru achiziia de utilaje, instalaii i echipamente Alte cheltuieli (numai pentru ntreprinderi nou-create inovatoare) Achiziia de servicii pentru realizarea de analize economice, studii de pia, planuri de afaceri (ntreprinderi nou-create inovatoare) Cheltuieli de personal pentru activiti de introducere n producie a rezultatelor cercetrii (ntreprinderi nou-create inovatoare) TOTAL PARIAL CHELTUIELI INTEGRAL NEELIGIBILE

Taxa pe valoarea adugat Cheltuieli pentru informare i publicitate 2 (publicitate pentru proiect) Cheltuieli aferente 3 managementului de proiect 4 .. ...................... TOTAL CHELTUIELI NEELIGIBILE 1 TOTAL GENERAL (Total buget proiect) (Valoare eligibil total) (Valoare neeligibil total) (Valoare asisten nerambursabil)

*) conform prevederilor schemelor de ajutor de stat

4.2 PACHETUL DE FINANARE A PROIECTULUI Prezentai detalierea surselor de finanare ale proiectului, conform tabelului: - lei NR. CRT. I (I=II+III) II III III.1 III.2 COMPONENTE ALE BUGETULUI PROIECTULUI VALOAREA TOTAL A PROIECTULUI VALOAREA NEELIGIBIL A PROIECTULUI VALOAREA ELIGIBIL A PROIECTULUI ASISTEN FINANCIAR NERAMBURSABIL SOLICITAT CONTRIBUIA ELIGIBIL A SOLICITANTULUI Contribuia n numerar Contribuia n natur mprumut Nu este cazul VALOARE

III.2.1 III.2.2 III.2.3

ANEX LA CEREREA DE FINANARE: CV-URILE ECHIPEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI (max. 10) Se va completa pentru membrii echipei care implementeaz proiectul cte un CV de max. 1 pagin pe modelul urmtor: Acronimul Proiectului: Funcia n cadrul Proiectului: 1. Nume: 2. Prenume: 3. Data i locul naterii: 4. Cetenie: 5. Stare civil: 6. Studii: Instituia

Perioada

Grade sau diplome obinute

7. Experiena profesional: Instituia

Perioada

Funcia

Descriere

8. Limbi strine cunoscute: 9. Competene n domeniul investiiilor: 10. Alte specializri i calificri: 11. Experiena acumulat (n special managerial) n alte programe/proiecte naionale/internaionale: Programul/Proiectul Funcia Perioada Bugetul administrat

12. Alte meniuni: Declar pe proprie rspundere c datele prezentate sunt n conformitate cu realitatea. Data completrii:

S-ar putea să vă placă și