Recenzie Jean Delacour, Introducere in Neurostiinte Cognitive

Lucrarea Introducere in Neurostiinte Cognitive, scrisa de Jean Delacour, profesor la Universitatea Paris VII, publicata in anul !!" de editura Poliro#, este e$pusa in %% pagini si cuprinde & capitole si un capitol conclu'ie( Pe parcursul cartii este definit si deli#itat obiectul cercetarii actuale in do#eniul neurostiintelor cognitive si sunt punctate cunostiinte de ba'a e$e#plificate prin re'ultate( In ulti#ul deceniu neurostiintele cognitive au constituit o te#a #a)ora a cercetarilor in do#eniul stiintelor u#ane, biologiei si #edicinei, cu o aplicatie notabila asupra de'voltarii *inteligentei artificiale( Volu#ul se constituie intr+o vi'iune a#pla a unor te#atici psi,ologice cognitive, cu# ar fidefinirea si ba'ele biologice ale neurostiintelor cognitive, notiuni ele#entare despre neuron si creier, feno#enele de invatare si #e#orie si ba'a lor neurobiologica( Pri#ele doua capitole tratea'a notiunile care stau la ba'a neurostiintelor cognitive( Capitolele III si IV au ca scop ilustrarea de#ersului si a re'ultatelor cercetarilor din neurostiintele cognitive prin inter#ediul unei te#e #a)ore, neurobiologia feno#enelor de invatare si #e#orie( Capitolul V pune in discutie principalele proble#e filo'ofice ridicate de neurostiintele cognitive- conflictul dintre dualis# si #aterialis#, posibilitatea reali'arii unei episte#ologii e$peri#entale, valoarea co#parata a surselor de inspiratie in neurostiinte infor#atica si biologia evolutiei( In final, conclu'ia sc,itea'a cateva dintre liniile evolutiilor viitoare( Capitolele III si IV tratea'a feno#enele de invatare si #e#orie din perspectiva neurostiintelor cognitive si constituie subiectul principal al recen'iei( Capitolul III stabileste o definitie a acestor feno#ene din perspectiva cognitivista cu avanta)ele si li#itele ei, descrie principalele for#e la ani#ale si la o# si e$plica integrarea lor in ansa#blul cognitiei( .ste discutata proble#a #odelelor e$peri#entale ce consta in i#posibilitatea studierii tuturor feno#enelor in laborator, re'olvata prin utili'area #odelelor naturale ca si in celelalte do#enii stiintifice( /odelele sunt i#partite in doua #ari categorii- #odele neasociative si #odele asociative( /odelele neasociative dese#nea'a scaderea a#plitudinii sau reducerea probabilitatii aparitiei unui raspuns 0 la un sti#ul, re'ultand din repetitia sti#ulului daca aceste nu este ur#at de eveni#ente biologice i#portante( /odelele asociative- cele #ai tipice sunt conditionarile care se i#part in doua categorii principale- conditionarile *clasice sau *pavloviene, dupa nu#ele celui care le+a descoperit si conditionarile *instru#entale descoperite in principal de 12inner si 3,orndi2e( .ste discutata oportunitatea alegerii si utili'arii #odelelor in cercetarea feno#enelor de invatare si #e#orie( In subcapitolul *Invatarea si #e#oria la o# sunt e$puse initial cele trei procese esentiale care stau la ba'a #odelelor codarea infor#atiei, stocarea si iesirea( 4utorul pre'inta distinctiile intre for#ele de #e#orie care au o ba'a neurobiologica in functie de perioada de retentie 5#e#oria pe ter#en scurt sau pe ter#en lung6 in functie de tipul continutului 5 auditiv sau vi'ual, spatial sau verbal, etc7 si in functie de tipul de proces cognitiv 5#e#orie i#plicita *nedeclarativa, #e#orie e$plicita *declarativa si #e#oria strategica sau nestrategica( 8or#ele #e#oriei se #ai pot diferentia si in functie de continut si de tipul infor#atiei caracteri'at printr+o anu#ita #odalitate sen'oriala( 4ceasta caracteri'are se aplica la for#ele de #e#orie pe ter#en scurt sau pe ter#en lung( Continutul #ne'ic poate fi caracteri'at si prin opo'itii 5e$( verbal spatial7, de unde re'ulta cele doua for#e de *9or2ing #e#or: cea care tratea'a infor#atia vi'uala si cea care tratea'a infor#atia lingvistica( 8or#ele de #e#orie diferentiate in functie de tipul de proces repre'inta in opinia autorului cel #ai i#portant criteriu de clasificare( 8or#a cel #ai adesea declarativa care nu functionea'a decat in stare constienta si "

se #anifesta printr+un act de evocare e$plicita *voluntara si for#a de #e#orie cel #ai adesea inconstienta, i#plicita #anifestata printr+o #odificare foarte speciali'ata a repertoriului sen'orio#oror al subiectului( 4utorul averti'ea'a asupra riscului aparitiei unei i#agini eronate asupra #e#oriei- un #o'aic de procese #ai #ult sau #ai putin eterogene despre care poate fi greu de inteles ca ar repre'enta ba'a unor co#porta#ente coerente, adaptate( In realitate, o #are parte din diversitatea for#elor #e#oriei sunt artificiale, produsul unui de#ers analitic al cercetarilor de laborator( In conditii nor#ale, diferite for#e de #e#orie sunt integrate in aceleasi co#porta#ente intr+o functionare unificata( In conclu'ia capitolului autorul ofera cateva strategii de identificare a #ecanis#elor #e#oriei si invatarii si de evitare a erorilor reductionis#ului si indica directii de perfectionare a cercetarii in do#eniul neurobiologiei( Capitolul IV porneste de la re'ultatele e$peri#entale si de la anali'a sindroa#elor a#ne'ice si incearca sa ofere o perspectiva, daca nu co#pleta, cel putin siste#atica, asupra #ecanis#elor de invatare si de #e#orie( 4ceste #ecanis#e se situea'a la diferite niveluri de organi'are, de la cel al interactiunilor #oleculare pana la cel al siste#elor cerebrale, ceea ce ne per#ite sa aborda# cu luciditate proble#a reductionis#ului( Cercetarile din planul cerebral aduc in discutie locali'area e$acta a ba'elor cerebrale ale invatarii si #e#oriei( In acest scop autorul propune cateva #etode de verificare a ipote'elor( Conclu'ia care re'ulta este ca nu e$ista un *centru al #e#oriei dar nici un creier *ec,ipotential( 4u fost identificate trei siste#e denu#ite C, 4 si 1, fiecare cu rol diferit, co#ple#entar( Pri#ul siste# 5C7 este alcatuit din neuroni care codifica cu cea #ai #are preci'ie datele sen'oriale sau progra#ele #otorii organi'ati in #are parte in #odule( 4ctivitatea neuronilor din al doilea siste# 547 nu este #odulara6 neuronii pri#esc aferente convergente de diferite origini si se proiectea'a foarte divergent pe diverse tinte( 8unctiile de diri)are si supervi'are indeplinite de cel de+al treilea siste# sunt #ai greu de definit, dar sunt indispensabile pentru neurobiologia co#porta#entelor orientate catre scop( 4ceasta incercare de perspectiva sintetica , in absenta unui #odel co#plet satisfacator al creierului, ofera o i#agine de ansa#blu provi'orie asupra neurobiologiei invatarii si #e#oriei( 3otusi #odelul tripartit utili'at, prin gradul sau inalt de realis#, ar putea per#ite o sinte'a utila desi i#perfecta( In sfarsit sunt aduse in discutie obiectivele cercetarilor viitoare din perspectiva neurobiologiei invatarii si #e#oriei- evolutia #e#oriei de+a lungul vietii, dependenta sa fata de factorii genetici, terapia tulburarilor de #e#orie sau e$plicarea duratei foarte lungi a anu#itor a#intiri( In planul cercetarii funda#entale, unul din obiectivele cele #ai i#portante este inte#eierea functiei de invatare si #e#orie ca #i)loc de adaptare a organis#elor, pe biologia evolutiei(
Dincolo de interesul teoretic, cercet;rile asupra #e#oriei pre'int; o serie de aplica<ii practice( Daca se e$a#inea'a continutul acestui do#eniu, se poate afir#a ca neurobiologia repre'inta una din ulti#ele provocari ale stiintei- incercarea de a intelege ba'a biologica a constiintei si a proceselor #entale prin care o#ul percepe, actionea'a, invata, isi a#inteste si se gandeste( Co#porta#entul u#an sau ani#al este e$presia activitatii #entale( 1tudiul co#porta#entului, pentru a fi co#plet, trebuie facut intr+un #od care uneste di#ensiunea lui biologica cu cea sociala( Prin pre'entarea unor date ale neurostiintelor cognitive si prin abordarea unor solutii e$acte pentru proble#ele episte#ologice propuse de acestea, cartea de fata repre'inta un instru#ent de lucru util atat studentilor, cat si tuturor celor interesati de notiunile de ba'a, de cunostiintele ele#entare de psi,ologie, neurostiinte, neurobiologie a invatarii si #e#oriei(