Sunteți pe pagina 1din 18

Definitie

Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti la un moment dat,intr-o localitate sau intr-o regiune . Este o observatie vizuala ce se exprima in zecimale sau in optimi ,in care se considera bolta cereasca un intreg impartit imaginar in zece parti egale (climtic ) sau in opt parti egale(sinoptic) , apreciindu-se cate parti din acest intreg sunt acoperite cu nori. Cand nebulozitatea este de 10\10 sau 8\8 inseamna ca bolta cereasca este complet acoperita cu nori; cand este de 5\10 sau 4\8, numai jumatate din bolta cereasca va fi acoperita, iar la 0\10 sau 0\8, cerul este senin. In registrele de statie RM 1 M, nebulozitatea sub o zecime se noteaza cu urme(urme de nori) , iar cea de peste 9\10 (7\8), dar sub 10\10 (8\8) acoperire cu sparturi se noteaza cu 10\10 sau 8\8. La aprecirea nebulozitatii, nu se ia in considerare spatiile dintre elementele constitutive ale norilor ,cum ar fi, de exemplu: filamentele, carligele, benzile ce caracterizeaza morfologia anumitor nori (Stratocumulus, Altocumulus, Cirrus).

Nebulozitatea poate fi totala ,intelegand prin aceasta acoperirea data de toti norii dezvoltati in profil vertical si partiala ,data numai de norii inferioari, In registrul de observatii meteorologice, nebulozitatea se inscrie sub forma de fractie- la numitor notandu-se valoarea nebulozitatii partiale, iar la numarator pe cea a nebulozitatii totale. Noaptea, nebulozitatea se determina in raport cu aprecirea boltii ceresti in care nu se vad stelele, sau in cazul existentei norilor Cirrus, acestea se vad foarte slab. Unele dificultati in determinarea nebulozitatii apar in noptile intunecoase , fara luna, cand exista nori Cirrus sau Altostratus subtiri, prin care stelele dau o luminozitate slaba. In acest caz, se va tine seama de aspectul cerului si forma norilor existenti inaintea aparitiei intunericului.

Determinarea si notarea felului norilor ( genului, speciei si varietatii )


Complexitatea proceselor din atmosfera face ca norii si asocierile dintre acestia sa fie supuse unor variatii permanente. In registrul de observatii RM- 1M se noteaza abrevierile si simbolurile corespunzatoare norilor , mentionandu-se ,mai intai , norii care au ponderea cea mai mare din suprafata boltii ceresti. Formele asemanatoare de nori pot fi deosebite dupa urmatoarele criterii: in cazul transformarii lente a norilor Altostratus opacus in nori Nimbostratus, acestia din urma au un platfon mai coborat si o culoare mult mai deschisa; in cazul existentei norilor Nimbostratus nu se poate determina pozitia Soarelui sau a Lunii; in cazul transformarii treptate a norilor Cirrostratus in nori Altrostatus filiformi, dispare treptat halou si umbrele obiectelor de pe sol; norii Cirrocumulus se deosebesc de norii Altocumulus prin lipsa nuantelor cenusii pe elementele ce compun norul Cirrocumulus;

norii Status si Stratocumulus se deosebesc de norii Nimbrostratus prin aceea ca, cei din urma dau precipitatii slabe sub forma de ploaie, ninsoare sau burnita; norii Stratocumulus se deosebesc de norii Altocumulus prin inaltimea si dimensiunile elementelor ce compun norul ca: lespezi, benzi, valuri de nori (la genul Stratocumulus aceste dimensiuni sunt mai mari ).
In rubrica fenomene meteorologice din registrul de observatii, cand nu exista fenomene ce trebuie inscrise, se fac referiri la nebulozitatea: Cr.crestere; Sc.-scade; Ds.-destramare; Comp.-compactizare; Dz.-dezvoltare. In vederea identificarii genului, speciei si variatii de nori, dar si a caracteristicilor suplimentare a norilor- origina si a celor anexa se face apel si la o serie de indici ajutatori cum sunt : culoarea si luminanta norilor ;norii-origina care implica observarea permanenta a solului; meteorii cu care un nor este asociat. Observatiile care se fac asupra sitemelor noroase, la orele 01, 07, 13 si 19 trebuie sa inceapa cu stabilirea corecta a genurilor, speciilor si varietatilor lor.

Determinarea inaltimii si altitudinii norilor


Prin inaltimea sau plafonul unui nor se intelege inaltimea acestora in punctul de observatie fata de sol. Altitudinea unui nor reprezinta distanta verticala dintre nivelul marii si nivelul la care se afla baza norului respectiv. Determinarea inaltimii norilor se poate face vizual ( cum este cazul majoritatii statiilor meteorologice din Romania) sau instrumental (balonpilot, ceilometru ). Cand plafonul norilor se apreciaza vizual, se identifica mai intai genul norului observat, urmand ca apoi ca apoi sa se uziteze repere din teren a caror inaltime este cunoscuta (turnuri de televiziune ,antene radio,cladiri foate inalte sau, in regiunile de multe ,limita superioara a paduriietc.) Est metoda cea mai raspandita, dar si cea mai imprecisa ,determinarea plafonului de nori facandu-se numai nori inferiori si mijlocii, daca acestia se gasesc la altitudini 2500 m deasupra nivelului statiei.

FAMILIA

GENUL

SPECIA

VARIETATEA

PARTICULARITAT I SUPLIMENTARE SI NORI ANEXA

NORI ORIGINE GENITUS MUTATUS

Cirrus (abreviere Ci) sunt un gen de nori de altitudine mare separai cu aspect fibros n fom de filamente, bancuri sau benzi albe. Sunt constituiti din cristale de ghea si nu dau precipitaii. Un numr mare de nori cirrus poate fi un semn al unui sistem frontal ce se apropie sau tulburri ale aerului superior. Acetia de obicei semnalizeaz o schimbare a vremii n viitorul apropiat, de obicei apropierea unei furtuni. Nori cirrus pot fi, de asemenea, resturi ale unei furtuni. Un scut mare de cirrus i cirrostratus nsoesc de obicei uragane sau taifunuri. Creterea traficului aerian este o posibil cauz a unui numr tot mai mare de nori cirrus.

Cirrocumulus (abreviere Cc) este un gen de nori de altitudine mare care se prezint n bancuri sau pturi compui din elemente mici n form de granule, valuri sau riduri. Stratul subire de nori, cu aspect vluros, care acoper, n cele mai multe cazuri, ntreaga bolt cereasc l constituie norii Cirrostratus. Acetia sunt att de subiri nct Soarele i Luna pot fi observate cu uurin prin ei. Dei exist situaii n care nu pot fi observai cu ochiul liber, datorit cristalelor de ghea din care sunt compui, ei produc deseori efectul de halou, care le semnaleaz prezena.

Cirrostratus (abreviere Cs) este un gen de nori, de altitudine mare, cu un aspect fibros sau neted acoperind parial sau integral cerul ca un voal noros transparent i albicios. Sunt formai din cristale de ghea i produc fenomenul optic de halo. Nu dau precipitaii.

Altocumulus (Ac): sunt nori de culoare gri sub form de grmezi; se nroesc la apusul i la rsritul Soarelui; nu dau precipitaii; prevestesc vremea bun sau n curs de mbuntire; caracteristici zonei litorale sunt norii altocumulus migdalatus de un cenuiu nchis, ce dau precipitaii cu stropi mari.

Altostratus (As): sunt sub form de pturi sau de pnze suprapuse de culoare gri; suprapui peste Soare sau Lun, atrii se vd ca o pat luminoas; dau precipitaii cu caracter general (ploi obinuite); sunt nori frontali (n cadrul fronturilor atmosferice).

Nimbostratus (abreviere Ns) este un gen de nori care se prezint cu grosime i ntindere foarte mare. Norii nimbostratus sunt constituii din picturi de ap (deseori supraracit), uneori din cristale de ghea i fulgi de zpad, iar cteodat dintr-un amestec de particule lichide i solide. Sub baza inferioar pot aprea nori deirai, zdrenroi care pot fi sudai de ei. Prezint precipitaii continue de ploaie sau ninsoare.

Stratocumulus (abreviere Sc) este un gen de nori sub form de banc, gramad sau ptura de culoare gri sau albicioi cu unele pari sumbre. Norii stratocumulus sunt constituii din picturi de ap sau zpad grunoas. Prezint precipitaii continue sub form de burni, ploaie de intensitate slab sau ninsoare de intensitate slab .

Stratus (abreviereSt) este un gen de nori care se prezint sub form de pnz de culoare cenuie, cu baza uniform, aflai la o altitudine joas, sub 2.000 m. Dau precipitaii de slab intensitate sub form de burni, ace de ghea sau zpad grunoas .

Cumulus (abreviere Cu) este un gen de nori separai sub forma de grmezi avnd un contur bine delimitat i cu dezvoltare mai mult pe vertical. Au un aspect de vat i culoare alb-strlucitor. Sunt constituii din picturi de ap i se formeaz prin advecie asociat cu o expansiune rapid pe vertical[1]. Norii cumulus se dezvolt pe vertical de la 300 m pn la peste 11.000 m, n stadiul de cumulus congestus. Pot fi gsii singuri, aliniai sau nlnuii. Factori precum instabilitatea, umezeala sau gradientul de temperatur fac din norii cumulus precursori ai altor tipuri de nori, cum ar fi cumulonimbus. Se mai numesc nori de vreme buna.

Cumulonimbus (abreviere Cb) este un gen de nori de mari dimensiuni care se pot dezvolta pe vertical pn la 15 - 17 km. Norii cumulonimbus se formeaz cu preponderen n sezonul cald al anului i produc precipitaii sub form de avers, asociate cu descrcri electrice i micri accentuate ale aerului. Termenul latin cumulonimbus este format de cuvintele cumulus (grmad) i nimbus (nor).