Introducere Polizaharidele (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon) sunt substan e naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere

chimic ca: polihidroxialdehide i polihidroxicetone. Polizaharidele reprezint 85-9 ! din substanele care particip la alcatuirea or"anismelor ve"etale i se #nt#lnesc sub $orm de: - manane, "alactane,celuloze #n compoziia membranei celulare. - solutii per$ecte sau coloidale #n sucul celular. - principii poliuronici: pectine, mucila"ii, "ume. - sub $orme condensate ca substane de rezerv: amidon, inulina. Polizaharidele sunt rezultatul $otosintezei, proces biolo"ic prin care ener"ia electroma"netic este trans$ormat #n ener"ie chimic. %up complexitatea lor "lucidele se #mpart #n: &.'idrati de carbon simpli simpli ( cuprind: -mono"lucide: arabinoza, "lucoza, $ructoza, "alactoza. -compusi #nruditi: alcooli i acizi "lucidici. )unt substane solide, cristaline, incolore, inodore, cu "ust dulce, solubile #n ap. *. +lucide superioare: a) holozide #n care unitile reunite sunt numai "lucide. b) heterozide care mai au #n compoziie i o $raciune ne"lucidic numit a"licon. 'olozidele se #mpart #n: ,oli"oclucide cu un numr de uniti "lucidice de --.. ,poli"lucide cu un numr mai mare/ pot $i omo"ene i neomo"ene dup cum mono"lucidele participante sunt identice sau nu. 0n re"nul ve"etal i animal se #nt#lnesc mai $recvent pentoze i hexoze, reprezentanii in$eriori apar ca produi ai metabolismului intermediar iar celelalte mono"lucide se #nt#lnesc rar #n natur. +lucide mai cunoscute sunt: amidonul, mierea, celuloza, mana. Dizaharide %izaharidele se obin prin eliminarea unei molecule de ap din doua molecule de monozaharide: 2C6H12O6 -H2O C12H22O11

1liminarea apei se $ace printr-o "rup hidroxil "licozidic dintr-o monozaharid i o "rup hidroxil ("licozidic sau din poziiile 2,- sau 3) din cealalt molecul. 0n cele mai importante dizaharide naturale eliminarea are loc #ntre o "rupa 4' "licozidic i o "rup 4' din poziia 2 a celeilalte molecule (maltoza, lactoza, celubioza). 5aharoza este #ns o dizaharida #n care eliminarea de ap are loc #ntre dou "rupe hidroxil "licozidice (din "lucoza si $ructoza). 6a urmare dizaharidele se clasi$ic #n: - reductoare, #n care eliminarea de ap are loc #ntre un hidroxil "licozidic i un hidroxil din poziia 2 sau - i care au o "rup carbonil liber #n $orm aciclic(le"atura &-2 mono"licozidic de exemplu) - nereductoare, #n care eliminarea apei are loc #ntre dou "rupe hidroxil "licozidice (le"tura di"licozidic, exemplu le"tura &-* dintre "lucoza i $ructoza #n zaharoza). 6ele mai importante dizaharide naturale sunt: maltoza (dizaharida care se obine prin hidroliza amidonului)/ celubioza (dizaharida care se obine prin hidroliza celulozei)/ lactoza (o dizaharid din lapte) i zaharoza.

Maltoza )e obtine prin hidroliza partiala a amidonului (o polizaharida naturala sintetizata de plante ca substanta de rezerva). Proprietatile maltozei: -$ormula moleculara 6&*'**4&& -are proprietati reducatoare/ se oxideaza cu 7r*8'*4 la un acid de tip aldonic (acidul maltobionic)/ -prezinta mutarotatie si doua $orme anomere / -prin hidroliza acida sau enzimatica $ormeaza doua molecule de "lucoza/ )tructura maltozei corespunde cu cea a unei dizaharide $ormata din doua molecule de "lucoza cu o le"atura &-24' mono"licozidica:
OH O H OH HO H OH H O H OH H

OH H H H OH

O H H OH

Celubioza )e obtine prin hidroliza partiala a celulozei (o polizaharida naturala sintetizata de plante ca substanta de schelet). Proprietatile celubiozei: -$ormula moleculara: 6&*'**4&&/ -are proprietati reducatoare/ se oxideaza cu 7r*8'*4 la un acid de tip aldonic (acidul celubionic)/ -prezinta mutarotatie si doua $orme anomere / -prin hidroliza acida sau enzimatica (cu o enzima emulsina speci$ica pentru le"aturi - "licozidice) $ormeaza doua molecule de "lucoza/ )tructura celubiozei corespunde cu cea a unei dizaharide $ormata din doua molecule de"lucoza cu o le"atura &-24' mono"licozidica:
OH OH H OH H H OH H H H OH O O H OH OH

O H H H OH

Lactoza )e "aseste #n lapte (cca 5! #n zerul obtinut dupa separarea "rasimilor): -$ormula moleculara: 6&*'**4&&/ -are proprietati reducatoare/ se oxideaza cu 7r*8'*4 la un acid de tip aldonic (acidul lactobionic)/ -prin hidroliza acidului lactobionic se obtine acid "luconic si %(9)-"alactoza/

-prezinta mutarotatie si doua $orme anomere / -prin hidroliza acida sau enzimatica (cu o enzima emulsina speci$ica pentru le"aturi - "licozidice) $ormeaza o molecula de "lucoza si o molecula de "alactoza/ )tructura lactozei corespunde cu cea a unei dizaharide $ormata dintr-o molecula de "alactoza cu o le"atura &- si o molecula de "lucoza prin "rupa 4' din pozitia 2/ le"atura & ("alactoza)2("lucoza)-mono"licozidica:
OH OH H OH H H OH H H H OH O O H OH OH

O OH H H H

Zaharoza 1ste o dizaharida din plante (trestie de zahar, s$ecla de zahar, etc). -$ormula moleculara: 6&*'**4&&/ -nu are proprietati reducatoare/ nu se oxideaza cu 7r*8'*4/ -nu prezinta mutarotatie/ -prin hidroliza acida sau enzimatica (cu o enzima invertaza) $ormeaza o molecula de "lucoza si o molecula de $ructoza/ )tructura zaharozei corespunde cu cea a unei dizaharide $ormata dintr-o molecula de $ructoza cu o le"atura &- si o molecula de "lucoza prin "rupa 4' -"licozidica:
OH H H OH HO H OH H O OH H O H H OH O H H OH OH

Polizaharide Polizaharidele sunt compusii macromoleculari naturali principali, $ormati prin policondensarea moleculelor de monozaharide (sau de dizaharide cum sunt maltoza si celubioza). :ormula "enerala a polizaharidelor care provin de la "lucoza este (6-'& 45)n. 6ele mai importante polizaharide naturale, care au ca unitate monomera %-"lucoza, sunt amidonul, celuloza si "lico"enul, inulina. Amidonul este un polizaharid natural care are rol de substanta de rezerva #n plante si care este $olosit si de animale #n alimentatie, ca sursa de ener"ie si de compusi utilizati #n metabolism. ;midonul se "aseste #n principal #n cereale ca o substanta solida sub $orma de "ranule de dimensiuni caracteristice. 1ste partial solubil #n apa calda, $orm<nd o solutie coloidala (cca * !), restul $iind insolubil. Partea solubila este $ormata din amiloza si partea insolubila din amilopectina. ;mbele $ractiuni au $ormula moleculara (6-'& 45)n si $ormeaza prin hidroliza totala (#n mediu acid sau cu

enzime speci$ice), %-(9)-"lucoza. ;miloza $ormeaza prin hidroliza partiala enzimatica %-(9)maltoza, ceea ce arata castructura de baza a compusului macromolecular este $ormata din molecule de "lucoza unite prin le"aturi &-24' mono"licozidice. )tructura macromoleculara a amilozei poate $i reprezentata ast$el:
OH H H OH H O H OH H OH O H H OH OH O H H H

...O

... n

;milopectina are o masa moleculara mult mai mare dar $ormeaza prin hidroliza pertiala tot maltoza si prin hidroliza totala %-(9)-"lucoza. )tructura ei este mai complexa, $ormata din lanturi liniare similare cu cele ale amilozei (cu le"aturi & -24' mono"licozidice) dar cu multe rami$icatii $ormate prin le"aturi &--4' mono"licozidice. +lico"enul, care este substanta de rezerva a mami$erelor are o structura asemanatoare cu cea a amilopectinei, dar cu si mai multe rami$icatii $ormate prin le"aturile &--4' mono"licozidice. 6eluloza este un polizaharid natural care are rol de substanta de schelet pentru plante. 6a si amidonul are $ormula moleculara (6-'& 45)n, $iind $ormata tot din molecule de %"lucoza policondensate ( prin hidroliza totala $ormeaza exclusiv %-"lucoza. Prin hidroliza partiala, enzimatica, $ormeaza celubioza care este unitatea structurala care se repeta #n macromolecula celulozei:
OH H H OH H O O H H OH H H OH H OH O

...

...O
H OH

=acromoleculele de celuloza $ormeaza lanturi liniare cu mase moleculare mari (p<na la &.& 3 %) cu interactiuni intramoleculare importante, prin le"aturi de hidro"en, #ntre catenele macromoleculare liniare, ast$el #nc<t se $ormeaza ansamblari supramoleculare $ili$orme cum sunt #n $ibrele naturale din bumbac, in, c<nepa. 6ele trei "rupe 4' libere pot $orma eteri, esteri anor"anici (nitrati de celuloza) sau or"anici (acetati de celuloza) prin reactia cu amestec nitrant si respectiv cu anhidrida acetica. Inulina 1ste o polizaharida a $ructozei, solubila in apa, este asemanatoare cu amidonul si se acumuleaza in or"anele subterane ale plantei.

OH O OH OH O HO O OH OH OH H OH O OH OH OH O O OH OH

OHO

n Descrierea produselor vegetale medicinale cu continut de polizaharide >n :armacopeea valabila in ?.=. sunt incluse urmatoarele produse ve"etale cu continut de polizaharide: :runza de patla"ina/ :runza de podbal/ )eminte de in/ @aminaria/ ?adacina de nalba mare/ :lori de tei. PLANTAGINI !"LI#M :runza de ptla"in :runzele bazilare ale speciilor Planta"o maAor @. B ptla"in mare, Planta"o media @. - ptla"in moale Ci Planta"o lanceolata @. - ptla"ina #n"ust (Planta"inaceae). Caractere macroscopice. >n $uncDie de specia productoare $orma $runzelor variaz de la ovale (P,maAor), la oval-eliptice (P.media) sau eliptic lanceolate,cu v#r$ ascuDit (P.lanceolata). =ar"inea limbului poate $i #ntrea" (P.maAor), uCor sinuat (P.lanceolata) sau ciliat (P.media). @imbul se prelun"eCte la baz #ntr-un peDiol lun" Ci #n $orm de A"heab, lDit la baz (P.maAor),

:i".& Planta"inis lanceolatae $olium lun" Ci subDire (P.lanceolata), scurt Ci lDit la baz (P.media). :runzele pot $i acoperite cu peri mtsoCi, mai ales spre peDiol (P.lanceolata) sau peri mici Ci deCi pe ambele $eDe (P.media). )#nt curbinervate. Prin rupere, #n dreptul nervurilor apar $ire albicioase. %imensiunile s#nt cuprinse #ntre & -&* cm lun" Ci 3-2 cm lDime la P.media , & -3 cm lun"ime Ci **,5 cm lDime la P.lanceolata, * -*5 cm lun"ime Ci 8-& cm lDime la P.maAor. 6uloarea-verde +ust-amrui, uCor astrin"ent. =iros - nu are. Caractere microscopice. )ecDiunea transversal, indi$erent de specia productoare, se caracterizeaz prin structur hetero"en asimetric av#nd palisada alctuit din *-3 r#nduri de celule, $ascicul libero-lemnos colateral proteAat de un periciclu colenchimatos dezvoltat. )#nt prezenDi peri "landulari, mai $recvenDi pe epiderma superioar (la toate speciile) Ci perii tectori (numai la P.lanceolata Ci P.media). Pulberea de culoare verde sau produsul EconcissumE clari$icat prezint numeroase $ra"mente de parenchim cloro$ilian caracterizate prin epiderm cu striuri cuticulare Ci stomate cu *-2 celule anexe. 6aracterul di$erenDial al acestor specii #l constituie perii tectori Ci "landulari. @a P.lanceolata perii tectori s#nt pluricelulari, cu celula bazal scurt, puternic #n"roCat Ci canaliculat, noduroCi la locul de articulare a celulelor (baza lor este bi$urcat). Perii "landulari au piciorul monocelular, scurt Ci "landa pluricelular, #n $orm de torD ($i".&3).

:i".* Planta"inis mediae $olium @a P.media perii tectori s#nt pluricelulari, scleri$icaDi, vi"uroCi Ci se #nt#lnesc pe ambele epiderme. Perii "landulari au piciorul monocelular, scurt Ci "landa bi- sau pluricelular ($i".&2). P.maAor prezint aceiaCi peri "landulari ca P.lanceolata ($i".&5).

:i".3

Plantadinis maAoris $olium

$eac%ii de identi&icare' ,5 " $runze pulberizate (sita F) se extra" cu 5-- ml ap la $ierbere. )e $iltreaz(sol.;) >denti$icarea poliholozidelor mixte ( v.*...8. >denti$icarea aucubozidei - peste & ml sol. ; se adau" * ml amestec etanol (?)-"licerin (?), &:& Ci 3 pic. acid clorhidric conc. (?). )e omo"enizeaz prin a"itare uCoar Ci se menDine 3 minute #n baia de ap #n $ierbere. ;pare o coloraDie albastr sau verde-albstruie (reacDia 6haraux). >denti$icar alantoinei: la & ml sol.; se adau" cca. , 5 " pepton Ci se a"it pentru dizolvare, dup care se aduce la baza eprubetei, cu o pipet, acid sul$uric conc. (?), cca. &-&,5 ml. )e las #n repaus. %up 3-2 ore, la limita de contact a celor dou lichide se observ $ormarea unui inel violet care di$uzeaz #n stratul superior. ;ceasta se datoreCte cuplrii acidului "lioxilic rezultat din hidroliza succesiv a alantoinei (se $ormeaz mai #nt#i acidul alantoic din care rezult ulterior acidul "lioxilic) cu tripto$anul din pepton (reacDia ;damGieHicz-'opGins-6ole). HO HO

+ HCl
O HOH2 C
;ucubozid

O HOH2 C OH

;ucubi"enol

>denti$icare cromato"ra$ic. )oluDia de analizat se prepar prin extra"erea pulberii de Planta"inis $olium (& ") cu - ml metanol la cald (se menDine & minute #n baie de ap la - I6). )e $iltreaz. :iltratul se evapor la reziduul. ;cesta se dizolv #n * ml metanol Ci se $iltreaz din nou. )e aduc la start * pl. 6ondiDii de calitate: )e con$und $oarte uCor cu $runzele de E;lisrna planta"o @. Ci de %i"italis lanata @. , datorit marii asemnri #ndeosebi cu Planta"o lanceolata. ;lisrna planta"o @., limbariD, ptla"ina de ap (;lismataceae- raonocotiledonate) are $runze "labre, eliptice, asimetrice la baz, acuminate la v#r$, mar"inea #ntrea", nervaDia penat Ci peDiol lun" spon"ios, striat lon"itudinal. @un"imea este de & -*5 cm, lDimea de *-3 cm. 6uloarea e verde deschis. +ust dulcea", $r miros. )ecDiunea transversal prezint o structur hetero"en-asimetric,cu palisada continu Ci $ascicolele libero-lemnoase centrale, colaterale proteAate de un periciclu $ibros. >n apropierea epidermelor s#nt dispuse numeroase $ascicule libero-lemnoase mici (nervuri secundare). Jesutul lacunar este $oarte dezvoltat Ci caracteristic plantelor acvatice . !A$!A$A( !"LI#M (T !L"$( :runze Ci $lori de podbal :runzele Ci $lorile plantei Kussila"o $ar$ara @., podbal, 6ompositae (;steraceae). 6aractere macroscopice. :runze "roase, rotund-cordate, uCor lobate, cu mar"inea dinDat Ci nervaDie palmat, p#sloase pe mar"inea in$erioar datorit numeroCilor peri. PeDiolul prezint un CanD median.

:i".&-. ;lismae planta"inis $olium @un"imea $runzelor este de * -3 cm, lDimea de & -&5 cm. 6uloarea verde-#nchis pe $aDa superioar, este alb-mtsoas pe cea in$erioar. =irosul lipseCte, "ustul este mucila"inos, slab amar Ci uCor antistri"ent.6aractere microscopice. )ecDiunea transversal se caracterizeaz prin structura hetero"en-asimetric a mezo$ilului alctuit din 3-2 r#nduri de celule palisadice Ci cu un Desut lacunar dezvoltat, cu lacune $oarte mari (aerenchim). :ascicolele libero-lemnoase colaterale s#nt proteAate de un periciclu colenchimatos care include #n partea sa in$erioar s$erocristale de inulin Ci rare celule tani$ere. Pe epiderma in$erioar se observ numeroCi peri tectori pluricelulari alctuiDi din &-2 celule bazale scurte Ci o celul terminal alun"it, subDire, deseori rsucit #n $orm de bici. Pulberea verde, cu aspect p#slos prezint $ra"mente de porenchim cloro$ilian caracterizate prin celule epidermice cu cuticul striat, stomate #nsoDite de --8 celule anexe, perii tectori descriCi mai sus Ci aerenchim. )#nt prezente s$erocristale de inulin ($i".&.).

:i". &.. :ar$arae $olium :lorile de podbal s#nt capitule proteAate de un involucru de bractei verzi Ci s#nt alctuite din cca. 3 $lori li"ulate, $emele mar"inale Ci aproximativ 3 $lori tubulare, herma$rodite, centrale, toate dispuse pe un receptacul plat. %iametrul capitulului este de *,5-3 cm. 6uloarea ambilor tipuri de $lori este "alben. +ustul este mucila"inos, mirosul lipseCte. $eac%ii de identi&icare. )e execut asupra soluDiei extractive apoase 5! obDinut prin $ierbere, reacDiile pentru poliholozidele mixte Ci taninuri. 0n ambele cazuri rezultatele s#nt pozitive. )oluDia extractiv obDinut din $lori (& ml) la adu"area a c#teva $ra"mente Cpan de ma"neziu Ci 2-5 picturi acid clorhidric concentrat se coloreaz #n roCu ($lavone). >denti$icarea prin 6))

Condi%ii de calitate. :runzele de podbal pot $i substituite cu $runzele unor specii de Petasites: P. 4$$icinalis =oench, sin. P. 'Lbridus (@.) +aerth., =eL. et )chreb., P. paradoxus Ci P. albus (@.) +artn. ( brustur dulce, captalan, cucuruz. Mltima creCte #n asociaDie cu Kussila"o $ar$ara. 6aractere macroscopice. :runzele de Petasites sp. s#nt mai subDiri dec#t cele de Kussila"o $ar$ara, rotund cordate, uCor cordate, uCor lobate, mar"ine dinDat, pubescenDe pe ambele $eDe, mai ales #n dreptul nervurilor, nervaDie palmat, peDiolat. %imensiunile s#nt asemntoare $runzelor de Kussila"o $ar$ara sau mai mari. 6uloarea este verde-albicioas pe $aDa superioar Ci alb-p#sloas pe cea in$erioar. +ustul mucila"inos la #nceput, devine neplcut, amrui. =irosul (#n special al peDiolului) este neplcut. Caractere microscopice. )ecDiunea transversal are de asemenea mezo$ilul hetero"en-asimetric, cu palisada dispus pe *-2 r#nduri de celule Ci aerenchim dezvoltat. 0n dreptul nervurii principale se #nt#lnesc mai multe $ascicule libero-lemnoase "rupate concentric, orientate cu lemnul spre centru Ci proteAate de * calote periciclice $ibroase. Pe ambele epiderme se "sesc numeroCi peri tectori pluricelulari, subDiri, alctuiDi din *-- celule bazale, dezvoltate Ci o celul terminal, #n"ust, alun"it, uCor detaCabil Ci ondulat ($orm de bici). 6elulele parenchimatice din Aurul periciclului conDin cristale prismatice Ci druze de oxalat de calciu. Pulberea prezint $ra"mente din epiderma superioar cu celule Ci stomate ceroase, $recvente stomate Ci celule din epiderma in$erioar, aerenchim, $ibre de natur periciclic, druze Ci cristale prismatice de oxalat de calciu, peri tectori cu caractere mai sus descrise. $eac%ii de identi&icare ( v. Petasitides rhizoma. >denti$icarea prin 6)). )oluDia de analizat se prepar din c#te * " $runze de podbal sau de captalan pulverizate, prin re$luxare cu c#te 2 ml eter de petrpl, timp de * minute, pe baia de ap. )e $iltreaz. :iltratul se concentreaz la & ml (soluDii ;). %in acestea se aduc la start c#te 3 ul (se cerceteaz petasina). Produsele ve"etale de"resate se re$luxeaz cu metanol. )e $iltreaz. :iltratele se concentreaz la & ml (soluDii 7). )e depune la start c#te 3 ul din $iecare soluDie (se cerceteaz $lavonele Ci acizii poli$enolcarboxilici). )oluDii de re$erinD: isopetasin (?$ cca. ,2.), petasin (?$ N ,25), rutozid (?$ cca. ,2), acid cloro"enic (?$ cca. ,2-), hiperozid(?$ cca. ,55), acid cloro"enic Ci izocloro"enic (?$ cca. ,8), acid ca$eic (?$ cca. ,9).

:i". &8. Patasides $olium :aza $ix: silica"el - :*52 plci standardizate (=eroG, %armstadt). :aza mobil: cloro$orm (solvent &) Ci acetat de etil-acid $ormic-acid acetic "lacial-ap (& :&&:&&:*.). ?eactivi: &- anisaldehid sul$uric (?), *- acid sul$uric conc. (?), 3- ninhidrin (?), 2- vapori de amoniac. ?ezultate: cromato"rama extractelor eterice (soluDia ;) din $runzele de Kussila"o $ar$ara, Petasides paradoxus Ci P. hLbridus, #n solventul &, cu reactivul &, are aproximativ acelaCi aspect, except#nd zona ?$N ,2 ( ,5 . 1xaminarea #n MF, #nainte de pulverizare cu reactivi arat o slab $luorescenD #n zona ?$ N ,25 ,2.. %up tratare cu reactiv * spoturile respective capt culoare verde-$luorescent #n M.F. Ci "ri #n vizibil. 6u reactiv 3 se coloreaz #n roCu-brun. 1le corespund petasinei Ci izopetasinei. ;ceste substanDe s#nt absente #n :ar$arae $olium dar se "sesc #n specii de Petasides, #n concentraDii di$erite: concentraDie medie #n P. hLbridus, conDinut ridicat #n P. paradoxus. 0n P. albus practic nu exist

petasin, #n schimb conDine albopetasin ( spotul cu ?$ N ,.5 ( ,8 , cu $luorescenD roCie dup pulvereizarea cu clorura de stibiu (3) (?). 4 di$erenDiere exact a produselor :ar$arae $olium de $runzele di$eritelor specii de Petasites se poate $ace datorit $lavonelor Ci acizilor poli$enolcarboxilici separaDi din soluDiile 7, #n solventul *. 6#nd :ar$arae $olium este recoltat Ci cu in$lorescenDe (:ar$arae $olium cum $lore) Ci la start se depun 2 -5 ul din soluDie metanolic a acestuia, se separ rutozida (?$ cca. ,2 ), spot "alben #n vizibil Ci brun$luorescent #n M.F., mai intens dup tratare cu reactivul 2, Ci alte * spoturi #n apropierea hiperozidei (?$ cca. ,- - ,. ) ce corespund unor $lavonol-mono"lucozide. %in speciile de Petasites separ spoturi "albene #n apropierea hiperozidei, la ?$ cca. ,- Ci corespund isoOuercetrinei. 0n privinDa acizilor poli$enolcarboxilici (cloro"enic, izocloro"enic Ci ca$eic), #n cazul soluDiilor de :ar$arae $olium Ci Petasites hLbridus separ toDi aceCti constituenDi. Pumai #n cazul speciei Petasites paradoxus mai apare un spot adiDional sub spotul corespunztor acidului cloro"enic (?$ ,8 ). PrezenDa rutinului Ci a acidului izocloro"enic #n :ar$arae $lores le di$erenDiaz de ;rnicae $lores.