Sunteți pe pagina 1din 25

1

Palatul Memoriei: metoda loci


Metoda loci este o practica a memorarii, utilizata inca din antichitate si care se bazeaza pe conexiunea dintre lucru/eveniment si locul in care l-ai invatat/trait (din latinescul locus-loci). In antichitate, loci reprezentau locuri fizice, precum templele sau pietele, prin care cei care doreau sa memoreze un discurs treceau de multe ori prin acea zona, tineau minte ordinea arhitecturala si ulterior asociau paragrafe din text cu parti din cladiri. Respectiva persoana sustinea ulterior discursul in locul in care l-a memorat. In secolul al X I-lea, succesiunea arhitecturala a fost denumita Palatul Memoriei. !ceasta metoda tine de memoria fotografica si asocierile care se pot realiza pentru a-ti reaminti. !stfel, caracteristicile imaginilor sunt foarte importante " ele trebuie sa fie unice, vivante, neobisnuite pentru o rememorare facila.
SECRETELE MEMORIEI

#n creier neafectat prezinta lobi temporali intacti de-a lungul partilor sale laterale inferioare si, in centru, ventriculi zvelti, plini cu fluid cerebrospinal. Intr-un creier distrus de !lzheimer, lobii temporali " un lacas al memoriei si al limba$ului " au fost devastati, iar ventriculii se casca in vidul lasat de moartea celulelor. %oto& 'aggie (teber
Ce este memoria? Cea mai buna definitie pe care ne-o pot oferi deocamdata neurologii este aceasta: o memorie e un model de conexiuni intre neuroni stocat in creier.

)ext& *oshua %oer +xista o femeie de ,- de ani, o asistenta cu functie administrativa din .alifornia, cunoscuta in literature medicala doar sub numele de /!*/, care isi aminteste aproape fiecare zi din viata ei, de la varsta de -- ani. +xista un barbat de 01 de ani, tehnician de laborator pensionat, pe nume /+2/, care isi aminteste doar cel mai recent gand al lui. + posibil ca ea sa aiba cea mai buna memorie din lume. +l ar putea s-o aiba pe cea mai proasta. /'emoria mea se revarsa ca un film, nonstop si incontrolabil/ - spune !*. +a isi aminteste ca la ora -3&4,, duminica, pe 4 august -506, un tanar pe care il iubea la nebunie i-a dat un telefon. Isi aminteste ce s-a intamplat in serialul Murphy Brown, pe -3 decembrie -500. (i isi aminteste ca pe 30 martie -553 a luat pranzul cu tatal ei la 7otelul 8everl9 7ills. Isi aminteste evenimente mondiale si drumuri pana la bacanie, cum era vremea si emotii personale. 2ractic, fiecare zi este acolo. :u e un om usor de pus in incurcatura. ;e-a lungul anilor, au existat cateva personae cu o memorie neobisnuit de buna. <im 2ee=, savantul de 16 de ani care a inspirat filmul Rain Man, a memorat, se pare, aproape -3.>>> de carti (citeste o pagina in 0 pana la -> secunde). /(/, un $urnalist rus studiat timp de trei decenii de neuropsihologul !le=sander ?uria, isi putea aminti siruri de cuvinte, numere si silabe fara sens incredibil de lungi, ani de zile dupa ce le auzise pentru prima data. ;ar !* este unica. 'emoria ei extraordinara nu e pentru intamplari sau chipuri, ci pentru propria sa viata. Intr-adevar, memoria ei inepuizabila pentru detalii biografice este fara precedent si atat de putin inteleasa, incat *ames 'c@augh, +lizabeth 2ar=er si ?arr9

.ahill, neurolog9 la #niversitatea din .alifornia, Irvine, care o studiaza de sapte ani, au fost nevoiti sa inventeze un nou termen medical pentru a descrie situatia ei& sindrom hipertimestic. +2 are -,0> m, parul alb pieptanat cu o carare perfecta si urechile neobisnuit de lungi. !rata bine, este prietenos si gratios. Rade mult. ?a prima vedere, pare bunicul perfect. ;ar cu -1 ani in urma, virusul herpes simplex si-a croit drum prin creierul sau, golindu-l de miez ca pe un mar. ?a momentul cand virusul isi terminase traseul, doua portiuni de materie cenusie de marimea unei castane, din lobii temporali mediani, disparusera si, odata cu ele, si cea mai mare parte a memoriei lui +2. irusul a lovit cu o precizie ciudata. ?obii temporali mediani - exista cate unul pe fiecare parte a creierului - includ o structura curbata, numita hipocampus, si cateva regiuni adiacente, care, impreuna, indeplinesc actiunea magica de a transforma perceptiile noastre in amintiri pe termen lung. !mintirile nu sunt, de fapt, stocate in hipocampus - ele sunt localizate altundeva, in straturile exterioare neregulate ale creierului, neocortexul -, dar zona hipocampusului e acea parte a creierului care le fixeaza. 7ipocampusul lui +2 a fost distrus si, fara acesta, el e ca un camcorder care nu are un cap de citire functional. ede, dar nu inregistreaza. +2 are doua tipuri de amnezie& anterograda, care inseamna ca nu-si poate forma noi amintiri, si retrograda, care inseamna ca nu si le mai poate reprezenta pe cele vechi sau cel putin de dupa -56>. .opilaria sa, serviciul in marina comerciala, !l ;oilea Razboi 'ondial - toate foarte puternice. ;in cate stie el, benzina costa cam 31 de centi litrul, iar omul nu a pasit niciodata pe ?una. !* si +2 sunt extreme ale spectrului memoriei umane. Iar cazurile lor spun mai mult decat orice scanare cerebrala despre masura in care amintirile noastre ne fac sa fim cine suntem. ;esi noi, ceilalti, ne situam undeva intre acesti doi poli, intre a ne aminti totul si a nu ne mai aminti nimic, cu totii am simtit putin gustul performantei lui !* sau al sortii inspaimantatoare a lui +2. !cele aproximativ -,4 =ilograme de carne zbarcita pe care le tinem in echilibru in varful coloanelor noastre vertebrale pot retine cele mai neinsemnate detalii despre experiente din copilarie pe toata durata vietii, insa adesea nu pot pastra chiar si cel mai important numar de telefon macar timp de doua minute. !tat de ciudata este memoria. .e este memoriaA .ea mai buna definitie pe care ne-o pot oferi deocamdata neurologii este aceasta& o memorie e un model de conexiuni intre neuroni stocat in creier. +xista aproximativ o suta de miliarde de asemenea neuroni, fiecare putand probabil sa faca de la 1.>>> pana la ->.>>> de conexiuni sinaptice cu alti neuroni, ceea ce inseamna un total de la aproximativ cinci sute de mii de miliarde pana la un milion de miliarde de sinapse intr-un creier adult mediu. 2rin comparatie, exista doar 43 de mii de miliarde de b9ti de informatie in intreaga colectie tiparita a 8ibliotecii .ongresului. %iecare senzatie pe care ne-o amintim, fiecare gand pe care il avem schimba conexiunile din interiorul acestei uriase retele. (inapsele sunt consolidate sau slabite sau se formeaza din nou. (ubstanta noastra fizica se schimba. Intr-adevar, e in permanenta schimbare, in fiecare moment, chiar si cand dormim.
Pagina 3 din 12

2e +2 l-am cunoscut la el acasa, un bungaloB luminos dintr-o suburbie a orasului (an ;iego, intr-o zi calda de primavara. !m a$uns acolo cu masina, impreuna cu ?arr9 (Cuire, neurolog si cercetator in domeniul memoriei la #niversitatea din .alifornia, (an ;iego, si la .entrul 'edical pentru eterani, din (an ;iego, si *en %rascino, cercetator-coordonator in laboratorul lui (Cuire, care-l viziteaza cu regularitate pe +2, pentru a-i aplica teste cognitive. ;esi %rascino a fost la +2 acasa de vreo 3>> de ori, el o intampina intotdeauna ca pe o straina.

%rascino se asaza in fata lui +2, la masa din sufragerie, si ii pune o serie de intrebari care ii masoara bunul simt. Il intreaba pe ce continent se afla 8razilia, cate saptamani are un an, la ce temperatura fierbe apa. rea sa demonstreze ceea ce testele ID de$a au dovedit& +2 nu e retardat. +l raspunde cu rabdare - si corect - la toate intreba rile, cam la fel de amuzat cum imi inchipui ca as fi si eu daca un necunoscut ar intra in casa mea, s-ar aseza la masa mea si m-ar intreba foarte serios daca stiu care este punctul de fierbere al apei. /.e faci daca gasesti pe strada un plic sigilat, timbrat si cu adresa destinataruluiA/ - intreaba %rascino. /Il pun intr-o cutie postala. .e altcevaA/ .hicoteste si imi arunca o privire piezisa, cu subinteles, de parca ar spune& /Eare oamenii astia ma cred imbecilA/ (imtind insa ca situatia solicita politete, se intoarce din nou spre %rascino si adauga& /;ar mi-ati pus o intrebare foarte interesanta. %oarte interesanta./ 7abar nu are ca a mai auzit-o de multe ori pana acum. /;e ce gatim mancareaA/ /2entru ca e crudaA/ .uvantul /cruda/ ii face vocea sa traverseze in mod clar registrul tonalitatilor, amuzamentul facand loc neincrederii. /;e ce studiem istoriaA/ /(tudiem istoria ca sa aflam ce s-a intamplat in trecut./ /;ar de ce vrem sa aflam ce s-a intamplat in trecutA/ /2entru ca, sincer, e interesant./ +2 poarta la incheietura mainii stangi o bratara din metal, cu un avertisment medical. ;esi este evident la ce foloseste, il intreb oricum. Isi rasuceste incheietura mainii si citeste relaxat& /7mmmF (crie Gpierdere de memorieH./ +2 nu-si mai aminteste nici macar faptul ca are o problema de memorie. Redescopera acest lucru in fiecare moment. (i, pentru ca uita ca intotdeauna uita, fiecare gand pierdut pare doar o simpla scapare - ceva sacaitor, nimic mai mult - asa cum vi s-ar parea dv. sau mie. ;e cand cu boala lui, pentru +2 spatiul exista doar pana unde il vede. #niversul lui social nu cuprinde decat oamenii din incapere. )raieste sub un reflector micut, incon$urat de bezna.

Secretele memoriei
8441 1 2 3 4 5
Top of Form

1! "oturi# medie 4$81 din 5% Pagina 4 din 12

Page 4
Bottom of Form

Intr-o dimineata obisnuita, +2 se trezeste, ia micul de$un si se intoarce in pat ca sa asculte radioul. ;ar, odata intors in pat, nu mai e prea clar daca a si luat micul de$un sau daca abia s-a trezit. ;e multe ori, mai ia o data micul de$un, apoi se intoarce iar in pat, ca sa mai asculte radioul. In unele dimineti, ia micul de$un chiar si a treia oara. (e uita la televizor, ceea ce poate fi foarte interesant, de la o secunda la alta, desi programele care au clar delimitate un inceput, un mi$loc si un sfarsit pot ridica o problema. 2refera 7istor9 .hannel sau orice despre !l ;oilea Razboi 'ondial. (e plimba prin cartier, de obicei de mai multe ori inainte de pranz, uneori chiar timp de trei sferturi de ora.

(ta in curte. .iteste ziarul, ceea ce - putem doar sa ne inchipuim - ii da sentimentul ca ar cobori dintr-o masina a timpului. .are 8ushA .e Ira=A ;e cand computereA 2ana sa a$unga +2 la sfarsitul unui titlu, a si uitat cum incepuse. ;e cele mai multe ori, dupa ce citeste buletinul meteo, face diverse mazgalituri pe ziar, desenand mustati fotografiilor sau trasandu-si conturul lingurii. .and vede preturile caselor, la rubrica de oferte imobiliare, invariabil spune ca este socat. %ara memorie, +2 a cazut complet in afara timpului. 2entru el, nu exista un flux al constiintei, ci picaturi care se evapora imediat. ;aca i-ati lua ceasul de la mana - sau, cu mai multa cruzime, daca i-ati schimba ora - ar fi complet pierdut. 2rins ca in capcana intr-un spatiu de nicaieri al unui present etern, intre un trecut pe care nu si-l poate aminti si un viitor pe care nu il poate contempla, el duce o viata sedentara, complet lipsita de gri$i. /+ fericit tot timpul. %oarte fericit. 2resupun ca din cauza ca nu are niciun stres in viata/ - spune fiica lui, .arol, care locuieste in apropiere. /.ati ani avetiA/ - il intreaba (Cuire. /(tai sa vedemF 15 sau 6>. '-ati prins. 'emoria mea nu e chiar perfecta. (tau binisor, dar uneori oamenii ma intreaba lucruri pe care pur si simplu nu le pricep. (unt sigur ca si dv. patiti asa ceva uneori./ /(igur ca da/ - spune (Cuire cu bunavointa, desi +2 e cu aproape un sfert de secol in urma. #n volum urias de informatii din ceea ce stiinta cunoaste cu privire la memorie au fost obtinute datorita unui creier distrus, remarcabil de similar cu al lui +2. Ii apartine unui barbat de 0- de ani, cunoscut drept /7'/, un amnezic care traieste intr-un camin de batrani din .onnecticut. 7' a suferit de epilepsie incepand de la varsta de zece ani, dupa un accident de bicicleta. 2ana la varsta de 3I de ani, isi pierdea cunostinta de mai multe ori pe sapta mana si nu putea sa faca mai nimic. #n neurochirurg, pe nume Jilliam 8eecher (coville, s-a gandit ca ar putea pune capat simptomelor lui 7' printr-o operatie experimentala, care sa extirpe acea parte a creierului care, banuia el, provoca problemele. In -514, in timp ce 7' statea treaz pe masa de operatie, cu scalpul anesteziat, (coville a perforat doua gauri, chiar deasupra ochilor pacientului. .hirurgul a ridicat partea frontala a creierului lui 7' cu o mica spatula, in timp ce un pai de metal a absorbit cea mai mare parte din hipocampus, impreuna cu o mare parte din lobii temporali mediani din $ur. Eperatia a redus frecventa atacurilor lui 7', dar in scurt timp a devenit clar ca aceasta ii $efuise si memoria. In urmatoarele cinci decenii, 7' a fost subiectul a nenumarate experimente si a devenit cel mai studiat pacient din istoria stiintei creierului. !vand in vedere rezultatul tragic al operatiei lui (coville, toata lumea a admis ca 7' avea sa fie un caz singular. +2 a spulberat aceasta presupunere. .eea ce (coville i-a facut lui 7' cu un pai de metal, natura i-a facut lui +2 cu herpes simplex. 2use una langa alta, tomografiile creierelor celor doi, avand imaginea granulata, in alb-negru, sunt tulburator de asemanatoare, desi la +2 distrugerea e ceva mai mare. .hiar daca nu stii cum ar trebui sa arate un creier normal, gaurile simetrice care se casca par sa se holbeze la tine ca doi ochi. .a si +2, 7' putea sa-si pastreze amintirile doar atat cat sa se gandeasca la ele, dar odata ce creierul sau trecea la altceva, nu si le mai putea recupera niciodata. In cadrul unui experiment celebru, 8renda 'ilner, psiholog canadian, l-a rugat pe 7' sa tina minte numarul 10, cat mai multa vreme posibil. 2entru a retine numarul /pe varful limbii/, a folosit un sistem complicat, pe care i l-a repetat de mai multe ori lui 'ilner& /+ simplu. )ii minte 0. ezi, 1 plus 0 plus , fac -I. )ii minte 0, il scazi din -I si ramane 5. Imparti 5 in $umatate si obtii 1 si ,, deci ai 10,. + simplu./ (-a concentrat

asupra acestei mantre elaborate timp de mai multe minute. ;ar imediat ce atentia i-a fost distrasa, numarul a disparut. :ici macar nu a mai tinut minte ca i se ceruse sa tina minte ceva. ;esi oamenii de stiinta stiusera inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea ca exista o diferenta intre memoria pe termen lung si cea pe termen scurt, aveau acum prin 7' dovada ca aceste doua tipuri de memorie se afla in parti diferite ale creierului si ca, fara cea mai mare parte din zona hipocampusului, 7' nu putea sa transforme o amintire pe termen scurt intr-una pe termen lung. ;e asemenea, cercetatorii au aflat de la 7' mai multe despre un alt tip de amintire. ;esi el nu putea spune ce mancase la micul de$un sau cine era presedintele (#! la momentul respectiv, existau anumite lucruri pe care si le putea aminti. 'ilner a descoperit ca era capabil sa invete sa faca lucruri complicate, fara ca macar sa-si dea seama de acest lucru. In cadrul unui studiu, ea a demonstrate ca 7' putea sa invete sa deseneze o stea in cinci colturi pe o bucata de hartie, in timp ce privea reflexia acesteia in oglinda. ;e fiecare data cand 'ilner ii dadea aceasta sarcina lui 7', el sustinea ca nu a mai incercat asa ceva niciodata. (i totusi, zi dupa zi, creierul lui se descurca tot mai bine in a-i ghida mana care lucra invers. In ciuda amneziei, isi amintea. ;esi nu avem un consens referitor la cate sisteme de memorie exista, oamenii de stiinta in general impart amintirile in doua tipuri& declarative si nondeclarative (uneori mentionate ca explicite si implicite). !mintirile declarative acopera lucrurile pe care stii ca ti le amintesti, cum ar fi culoarea masinii sau ce s-a intamplat ieri dupaamiaza. +2 si 7' si-au pierdut abilitatea de a-si forma noi amintiri declarative. !mintirile nondeclarative sunt lucrurile pe care le stii fara sa te gandesti la ele in mod constient, de pilda cum sa mergi pe bicicleta sau cum sa desenezi o forma in timp ce te uiti la ea in oglinda. !ceste amintiri inconstiente nu se bazeaza pe regiunea hipocampusului pentru a fi consolidate si stocate. +le se produc in parti complet diferite ale creierului. Invatarea abilitatilor motorii are loc la baza creierului, in cerebel, invat area perceptuala - in neocortex, iar invatarea de deprinderi in centrul creierului. ;upa cum demonstreaza atat de evident +2 si 7', o parte a creierului poate fi distrusa, dar restul va continua sa functioneze. 'etaforele pe care le folosim adesea pentru a descrie memoria - fotografia, casetofonul, oglinda, hard dis=ul - sugereaza toate acuratete mecanica, de parca mintea ar fi un soi de dispozitiv care transcrie meticulous experientele noastre. 'ulta vreme a fost o viziune larg acceptata ca avem niste creiere care functioneaza ca niste dispozitive perfecte de inregistrat - ca o viata intreaga de amintiri este depozitata undeva la mansarda si daca nu le putem gasi nu inseamna ca au disparut, ci numai ca am pierdut accesul la ele. #n neurochirurg canadian, pe nume Jilder 2enfield, s-a gandit ca probase de$a aceasta teorie prin anii -5,>. 2enfield folosise sonde electrice pentru a stimula creierele pacientilor epileptici, in timp ce acestia erau intinsi pe masa de operatie constienti. +l incerca sa depisteze sursa epilepsiei lor, dar a descoperit ca, atunci cand sonda lui atingea anumite portiuni ale lobului temporal, pacientii incepeau sa descrie experiente vii. .and atingea din nou acelasi loc, obtinea adesea aceleasi descrieri. 2enfield a a$uns sa creada ca, de fapt, creierul inregistreaza absolut orice lucru caruia ii acorda un grad oarecare de atentie constienta si ca aceste inregistrari sunt permanente. .ei mai multi oameni de stiinta sunt de acord acum ca acele amintiri stranii declansate de 2enfield erau mai aproape de fantezie sau halucinatii decat de amintiri, insa brusca reaparitie a unor episoade de mult pierdute din trecutul cuiva e o experienta cu siguranta familiara pentru toata lumea. )otusi, ca dispozitiv de inregistrare, creierul face, in mod evident, o treaba de mantuiala.

)ragediile si umilintele par sa fie intiparite cel mai puternic, adesea cu cea mai insuportabila exactitate, in timp ce acele amintiri de care credem noi ca avem cu adevarat nevoie - numele cunostintelor, ora unei intalniri, unde am pus cheile masinii - au obiceiul sa se evapore. 'ichael !nderson, cercetator al memoriei la #niversitatea din Eregon, in +ugene, a incercat sa estimeze costul acestei evaporari totale. .onform /$urnalelor uitarii/, tinute timp de un deceniu de studentii sai (de exemplu, cat timp dureaza pana gasesti cheile de la masina), !nderson calculeaza ca oamenii irosesc mai bine de o luna pe an doar pentru a compensa lucrurile pe care le-au uitat. !* isi aminteste cand si-a dat seama prima oara ca memoria ei nu e la fel cu a altora. +ra in clasa a saptea si invata pentru teze. /:u eram prea bucuroasa, fiindca uram scoala/ - spune ea. 'ama sa o a$uta sa-si faca lectiile, dar mintea ei ratacea aiurea. /!m inceput prin a ma gandi la anul de dinainte, cand eram in clasa a sasea, si ma gandeam cat de mult imi placuse. ;ar apoi mi-am dat seama ca imi aminteam data exacta, ce faceam prKcis in acea zi cu un an in urma./ ?a inceput, nu s-a gandit prea mult la asta. ;ar, dupa cateva saptamani, $ucandu-se cu o prietena, si-a amintit ca se $ucasera impreuna si fix cu un an inainte. /%iecare an si apoi fiecare perioada a anului imi inspira un anumit sentiment. 2rimavara lui -50- am simtit-o complet diferita de iarna lui -50-/ - spune ea. 2entru !*, datele sunt precum mica pra$itura care trimitea mintea lui 'arcel 2roust inapoi in timp, in romanul In cautarea timpului pierdut. (impla lor mentionare ii declanseaza involuntar fluxul de amintiri. /.a atunci cand mirosi ceva si mirosul acela te poarta inapoi in timp. +u sunt cu vreo zece niveluri mai profunda si mai intensa decat atat./ /%ratele meu obisnuia sa spuna& G+a e Rain 'anH. Iar eu spuneam G:u, nu-i adevarat.H ;ar m-am gandit& G.e daca eu, de fapt..... ;ar oare suntA !r fi ceva in neregula cu mineAH/ ?a un moment dat, !* s-a gandit sa se instaleze pe promenada de la malul marii in chip de .alendar #man si sa le ceara oamenilor cinci dolari, lasandu-i in schimb sa-i puna memoria datelor la incercare. !poi s-a razgandit. /:u vreau sa fiu un spectacol de mana a doua./ (-ar parea ca, daca ai o memorie precum !*, viata ta e calitativ diferita - si mai buna. .ultura noastra ne inunda cu noi informatii, totusi atat de putine dintre ele sunt stocate si catalogate astfel incat sa le putem recupera ulterior. .um ar fi ca toate aceste cunostinte, altfel pierdute, sa le ai la degetul micA :e-ar face oare mai convingatori, mai increzatoriA :e-ar face, intr-un sens fundamental al cuvantului, mai inteligentiA In masura in care experienta este suma amintirilor noastre iar intelepciunea este suma experientelor noastre, daca ai avea o memorie mai buna, asta ar insemna nu numai sa stii mai multe despre lume, ci si mai multe despre tine insuti. .ate idei de valoare au ramas negandite si cate conexiuni nerealizate din cauza scaparilor memorieiA isul intruchipat de !*, perfectiunea memoriei, ne insoteste cel putin din secolul al -lea i.7r. si de la presupusa inventie a unei tehnici cunoscute drept /arta memoriei/, a poetului grec (imonides din .eos. (imonides fusese singurul supravietuitor al prabusirii, cu consecinte catastrofale, a acoperisului unei sali de banchete din )esalia. 2otrivit lui .icero, care a relatat despre acest incident patru secole mai tarziu, cadavrele erau de nerecunoscut. ;ar (imonides a putut sa inchida ochii in fata haosului si sa vizualizeze in mintea sa fiecare invitat la locul sau, in $urul mesei. +l descoperise /metoda loci/. ;aca poti sa transformi ceea ce incerci sa-ti amintesti in imagini mintale vii si apoi le aran$ezi intr-un fel de spatiu architectonic imaginar, cunoscut ca un palat al memoriei, amintirile pot deveni practic imposibil de sters.

&

(e spune ca 2ietro da Ravenna, cunoscut $urist italian si autor al unui celebru manual despre memorie din secolul al X -lea, ar fi folosit metoda loci pentru a memora 8iblia, intregul canon $uridic, 3>> de discursuri ale lui .icero si -.>>> de versuri ale lui Evidiu. .a sa se destinda, recitea carti ascunse in palatele memoriei sale. /.and am plecat din tara mea, ca sa vizitez ca pelerin orasele Italiei, pot sa spun cu adevarat ca duceam cu mine tot ce aveam/ - scria el. :oua ne e greu sa ne imaginam cum trebuie sa fi fost sa traiesti intr-o cultura inainte de aparitia cartilor tiparite sau inainte sa poti sa iei cu tine un pix si hartie, ca sa-ti faci insemnari. /Intr-o lume cu carti putine, si acelea aflate ma$oritatea in biblioteci publice, educatia cuiva trebuia memorata, pentru ca nu puteai conta pe acces permanent la materiale specifice/ - scrie 'ar9 .arruthers, autoarea Cartii memoriei, un studiu asupra rolului tehnicilor de memorare in cultura medievala. /Eamenii !ntichitatii si +vului 'ediu isi rezervau admiratia pentru memorie. .ele mai mari genii sunt descrise ca oameni cu memorii superioare./ ;e exemplu, teologul )oma ;L!Cuino, din secolul al XIII-lea, era celebru pentru ca isi compusese Summa Theologiae numai in minte si o dicta din memorie, fara a avea mai mult de cateva notite. %ilosoful roman (eneca cel 8atran putea sa repete 3.>>> de nume in ordinea in care ii fusesera date. #n alt roman, pe nume (implicius, putea sa recite pe de rost ergiliu - de la sfarsit la inceput. E memorie solida era considerata cea mai mare virtute, pentru ca reprezenta internalizarea unui univers de cunostinte exterioare. Intr-adevar, o tema comuna in vietile sfintilor era ca acestia aveau memorii extraordinare. ;upa descoperirea lui (imonides, arta memorarii a fost codificata cu un set complet de reguli si instructiuni, de catre oameni precum .icero si Duintilian, precum si in nenumarate tratate medievale despre memorie. (tudentii erau invatati nu numai ce sa-si aminteasca, ci si tehnici de memorare. ;e fapt, exista traditii indelungate de antrenare a memoriei, in multe culturi. )almudul ebraic, incrustat cu sisteme mnemotehnice - tehnici de pastrare a amintirilor - a fost transmis oral, din generatie in generatie, secole la rand. 'emorarea .oranului inca e considerata o realizare suprema in randul musulmanilor piosi. @riotii traditionali din vestul !fricii si barzii slavi din sud povestesc epopei colosale numai din memorie. Insa in ultimul mileniu, multi dintre noi am suferit o modificare profunda. )reptat, neam inlocuit memoria interna cu ceea ce psihologii denumesc memorie externa, o uriasa suprastructura de car$e tehnologice pe care le-am inventat pentru a nu mai trebui sa ne stocam informatia in creier. !m trecut, se poate spune, de la a ne aminti totul la a ne aminti groaznic de putin. !vem fotografii care sa ne inregistreze experientele, agende care sa ne urmareasca programul, carti (si acum internetul) pentru a ne stoca informatia colectiva si biletele cu adeziv pentru tot ce vrem sa mazgalim. .are au fost urmarile acestei externalizari a memoriei, pentru noi si pentru societatea noastraA (-a pierdut cevaA 2entru a-si suplimenta amintirile din minte, !* pastreaza si o bogatie de amintiri exterioare. 2e langa $urnalul detaliat pe care il tine inca din copilarie, are o colectie de aproape o mie de casete video copiate de la ) , un cufar plin cu inregistrari de la radio si o /biblioteca de cercetare/ alcatuita din 1> de caiete pline de intampla ri gasite de ea pe internet, care relateaza despre evenimente din memoria ei. / reau sa le pastrez pe toate/ - spune ea. 2astrarea trecutului ei a devenit principala constrangere din viata lui !*. /.and imi usuc parul, dimineata, ma gandesc ce zi e. (i, ca sa treaca timpul, rulez in minte acea zi din ultimii 3> si ceva de ani - ca si cum as rasfoi filele unei agende./ !* atribuie originile

memoriei sale neobisnuite mutarii familiei din :eB *erse9 in .alifornia, cand ea avea doar opt ani. iata in :eB *erse9 fusese confortabila si familiara, iar .alifornia era straina si ciudata. ! fost prima data cand a inteles ca, atunci cand cresti, obligatoriu uiti si lasi ceva in urma. /2entru ca uram schimbarea atat de mult, dupa aia a fost ca si cum as fi vrut sa pot retine totul. 2entru ca stiu ca, pana la urma, nimic nu va mai fi vreodata la fel/ - spune ea. <. !nders +ricsson, profesor de psihologie la #niversitatea de (tat din %lorida, crede ca, la baza, e posibil ca !* sa nu fie atat de diferita de noi, ceilalti. ;upa anuntul initial facut despre conditia lui !* in publicatia Neurocase, +ricsson a sugerat ca, referitor la !*, ceea ce trebuie sa fie explicat nu e o memorie innascuta extraordinara, fara precedent, ci mai degraba extraordinara sa obsesie pentru trecutul ei. Eamenii isi amintesc intotdeauna lucrurile care sunt importante pentru ei. Impatimitii baseballului au, de dragul statisticii, cunostinte enciclopediceM maestrii sahului isi amintesc gambituri abile care s-au $ucat cu ani in urmaM actorii - roluri intregi, dupa ce le interpreteaza. %iecare are o memorie buna la ceva. +ricsson crede ca, daca cineva s-ar ingri$i la fel de mult ca !* sa-si pastreze trecutul, isprava de a-si memora viata i-ar fi foarte la indemana. Ii pomenesc lui !* de teoria lui +ricsson si ea devine vizibil bulversata. /Imi vine sa-l sun si sa tip la el. ;aca mi-as fi petrecut atat de mult timp memorandu-mi viata, chiar as fi o persoana plicticoasa - spune ea. :u stau s-o memorez. 2ur si simplu o stiu./ %aptul ca-si aminteste totul o scoate din minti pe !* si o face sa se simta singura. /Imi amintesc lucrurile bune, care ma linistesc. ;ar imi amintesc si lucrurile rele - si fiecare alegere prost facuta - spune ea. (i, de fapt, nu-mi acord mie insami un ragaz. (unt toate aceste rascruci pe drum, momentele cand trebuie sa faci o alegere, dar iata ca, desi au trecut zece ani, eu inca imi fac sange rau pentru ele. :u ma iert pentru multe chestii. 'emoria este asa cum e pentru a te prote$a. ;ar eu ma simt ca si cum nu m-ar fi prote$at. 'i-as dori macar cinci minute sa fiu un om obisnuit si sa n-am toate chestiile astea in cap. .ei mai multi oameni considera ca am un har - spune !* -, dar eu cred ca e o povara./ (copul sistemului nostru nervos, de la organele senzoriale care furnizeaza informatia pana la masivul glob de neuroni care o interpreteaza, e sa dea un sens celor ce se intampla in acel moment si celor ce se vor intampla in viitor, pentru ca noi sa putem reactiona in cel mai bun mod posibil. .reierele noastre sunt, fundamental, masinarii de formulat preziceri, iar pentru a functiona trebuie sa gaseasca ordine in haosul de amintiri posibile. .ele mai multe dintre lucrurile care trec prin creierul nostru nu trebuie sa fie tinute minte mai multa vreme decat e necesar sa ne gandim la ele. ;aniel (chacter, psiholog la 7arvard, a creat o taxonomie a uitarii, pentru a cataloga ceea ce el numeste cele sapte pacate ale memoriei. 2acatul neatentiei& No-No 'a, care isi uita violoncelul de 3,1 milioane de dolari pe bancheta din spate a unui taxi. eteranul Razboiului din ietnam inca obsedat de campul de lupta sufera de pacatul persistentei. 2oliticianul care, in timpul unui discurs de la tribuna, nu-si gaseste cuvantul, desi ii sta pe limba, denota pacatul bloca$ului. ;esi blestemam aceste esecuri ale memoriei aproape zilnic, (chacter spune ca facem asta doar pentru ca nu le vedem si avanta$ele. %iecare pacat e, de fapt, cealalta fata a unei calitati, /un pret pe care il platim pentru procesele si functiile care ne slu$esc bine in multe privinte/. +xista motive evolutive solide pentru care memoria ne lasa balta, in modurile specifice in care o face. ;aca toate lucrurile la care ne uitam, pe care le mirosim, le auzim sau la care ne gandim ar fi imediat catalogate in uriasa baza de date care e memoria noastra pe termen lung, ne-am ineca in

'

informatii irelevante. In nuvela sa /%unes cel plin de amintiri/, *orge ?uis 8orges descrie un om schilodit de incapacitatea de a uita. +l isi aminteste fiecare detaliu al vietii lui, dar nu poate face diferenta intre banal si important. :u poate discerne ce e prioritar, nu poate generaliza. +ste /practic incapabil de idei generale, platonice/. 2oate ca, dupa cum conchide 8orges in nuvela sa, uitarea - si nu amintirea reprezinta esenta a ceea ce ne defineste ca oameni. /! gandi - scrie 8orges - inseamna a uita./ ;ar si a imbatrani inseamna a uita. 2este cinci milioane de americani au maladia lui !lzheimer si chiar mai multi sufera de alterari cognitive mai blande sau, in grade mai mici, de pierderea memoriei. .and li s-a cerut sa-si aminteasca o lista de -1 cuvinte citita cu 3> de minute mai devreme, octogenarii din cadrul unui studiu si-au amintit mai putin de 6>O, in timp ce tinerii de 3> si ceva de ani si-au putut aminti aproape 5>O. :u e surprinzator ca oamenii cauta de multa vreme substante chimice care ar putea stopa acest val al uitarii. ;upa cum scria franciscanul 8ernardo de ?avinheta la inceputul anilor -1>>, /'emoria artificiala are doua straturi& prima parte consta in leacuri si cataplasme./ ! doua parte, desigur, e arta memoriei, pe care ?avinheta o considera mai sigura si, totodata, mai eficienta (intrucat leacurile pentru memorie pot avea uneori nefericitul efect secundar de a /usca creierul/). ?a ora actuala, gin=go biloba se vinde ca supliment nutritiv fara reteta sau adaugat in creme de fructe si sucuri /inteligente/, chiar si in absenta unor dovezi evidente ca ar impulsiona in vreun fel memoria - sau ca ar duce la uscarea creierului. In ultimele decenii, companiile de produse farmaceutice au ridicat cercetarea pe noi culmi indraznete. Inarmate cu o sofisticata intelegere a temeliilor moleculare ale memoriei, au cautat sa creeze noi medicamente care sa amplifice capacitatea naturala a creierului de a-si aminti. In ultimii ani, au fost infiintate cel putin trei companii avand scopul declarat de a produce medicamente pentru memorie. #na dintre acestea, .ortex 2harmaceuticals, incearca sa creeze o categorie de molecule, denumite ampa=ine, care faciliteaza transmiterea glutamatului neurotransmitator. @lutamatul e unul dintre principalii excitanti chimici transmisi prin sinapsele dintre neuroni. !mplificand efectele acestuia, .ortex spera sa imbunatateasca acea capacitate fundamentala a creierului de a forma si recupera amintiri. !dministrata sobolanilor de varsta medie, o ampa=ina a reusit sa anuleze total declinul provocat de varsta in mecanismele celulare ale memoriei. + posibil sa nu mai treaca mult timp pana cand medicamentele precum ampa=inele sa a$unga pe piataM cand vor a$unge, ar putea avea un impact urias asupra societatii. ;esi companiile de produse farmaceutice cauta tratamente terapeutice pentru a preveni maladia lui !lzheimer si a combate dementa, pare inevitabil ca pilulele lor sa a$unga pe mana studentilor care tocesc pentru examene si probabil a foarte multor oameni care vor doar sa-si imbunatateasca performanta cerebrala. ;e$a psihostimulentele destinate tratarii tulburarilor de atentie si a hiperactivitatii, de pilda !dderall si Ritalin, sunt folosite ca /parteneri de studiu/ de catre unul din patru studenti de la anumite colegii, care incearca sa-si ridice puterea de concentrare si sa-si imbunatateasca memoria. )oate acestea ridica unele intrebari de etica ingri$oratoare. !m alege sa traim intr-o societate in care oamenii au o memorie cu mult mai bunaA ;e fapt, ce ar insemna mai exact sa avem o memorie mai bunaA !r insemna sa ne amintim lucrurile doar exact asa cum s-au intamplat, fara niciuna dintre revizuirile si exagerarile pe care le creeaza mintea noastra in mod naturalA !r insemna sa avem o memorie care uita traumeleA !r insemna sa avem o memorie care retine doar acele lucruri pe care vrem noi sa le retinaA !r insemna sa devenim !*A

1(

reau sa vad cum functioneaza memoria inconstienta, nondeclarativa, a lui +2, asa ca il intreb daca l-ar interesa sa ma ia cu el la o plimbare prin cartierul lui. Imi spune /nu prea/, asa ca mai astept si il intreb din nou cateva minute mai tarziu. ;e data asta, e de acord. Iesim pe usa din fata cand soarele dupa-amiezii e inca sus si o luam la dreapta. Il intreb pe +2 de ce nu o luam la stanga mai bine. /!s prefera sa n-o iau intr-acolo. Psta-i drumul pe care merg eu. :u stiu de ce/ - imi raspunde el. ;ar, dupa atati ani in care s-a plimbat pe acelasi drum, traseul s-a imprimat in inconstientul lui. (otia lui, 8everl9, il lasa acum sa iasa singur, desi o singura cotitura facuta gresit l-ar face sa se rataceasca de tot. #neori se intoarce de la plimbare cu obiecte pe care le-a cules pe drum& o grama$oara de pietre rotunde, un catelus, portofelul cuiva. :iciodata nu poate sa explice cum au a$uns in posesia lui. / ecinii nostri il iubesc, fiindca se apropie si incepe sa discute cu ei/ - spune 8everl9. .hiar daca el crede ca-i intalneste pentru prima data, a invatat ca in prea$ma acestor oameni se simte in largul lui. )raversam si iata-ma singur cu +2 pentru prima data. :u stie cine sunt sau ce caut langa el, desi pare sa simta ca ma aflu acolo dintr-un motiv $ustificat. +ste prins in capcana supremului cosmar existential, orb in fata realitatii in care traieste. (imt impulsul de a-l a$uta sa evadeze, macar pentru o clipa. reau sa-l iau de brat si sa-l scutur. /!i o tulburare de memorie rara si care te afecteaza - intentionez sa-i spun. !i pierdut ultimii 1> de ani. In mai putin de un minut, vei uita ca aceasta discutie a avut vreodata loc./ Imi imaginez groaza in stare pura de care ar avea parte, claritatea de moment, haul imens care sar casca in fata lui si apoi s-ar inchide la fel de rapid. (i apoi o masina care trece sau o pasare care canta l-ar face sa revina in bula lui de uitare. :e intoarcem si parcurgem inapoi strada al carei nume l-a uitat, trecand pe langa vecinii care-i fac cu mana, dar pe care nu-i recunoaste, spre o casa pe care nu o stie. In fata casei este o masina parcata, cu geamuri fumurii. :e intoarcem sa ne uitam la imaginile noastre reflectate. Il intreb pe +2 ce vede. /#n batran - spune el. :imic mai mult./

Sportul memorrii (Gedchtnissport) un sport de viitor!


O romnc din Germania este pe poziia 27 n clasamentul mondial #n articol cu Qi despre ... Loredana Feuchter - ac!nan"# Germania Impresii si pareri personale in FORUM $e semni%ic acest sport& n ce ri se practic& $ine sunt cei care-l practic& La ce a'ut acest sport&

11

Toate acestea sunt intrebri la care va voi raspunde )n acest articol. )nainte de toate a dori s v spun o povestioar despre ceea ce am au!it eu ini"ial despre acest sport. )n februarie #$$#% pe programul RT& a fost difu!at o emisiune intitulat ' )(rips)s*o+) cu cunoscutul moderator german ()nt*er ,auc*. M aflam )n fa"a televi!orului impreun cu so"ul meu. )n emisiune fusese invitat moderatoarea -erona Feldbusc* i aceasta urma sa fie antrenat timp de # ore de ctre campionul (ermaniei la )sportul memorarii). .eea ce trebuia s fac% era s )nve"e )n cele # ore te*nici prin care s re"in #$ de cuvinte )n ordinea )n care sunt spuse. &a inceput mi s)a prut interesant. Pe parcursul emisiunii s)au spus c)teva idei despre cum se memorea! mult mai u or i cum c )ar fi foarte usor. &)am rugat pe so"ul meu s)mi scrie pe o *)rtie /$ de cuvinte )n limba german si am )nceput s le memore!. 0pre surprinderea mea% dar mai ales a so"ului meu% am memorat cele /$ de cuvinte i apoi i le)am spus )n ordinea )n care le memorasem. &a sf)r itul emisiunii% -erona a reu it s re"in 12 cuvinte din cele #$ ini"iale. 0incer sa fiu% )n acel moment m)am sim"it e3traordinar) M)am g)ndit% ceea ce pot eu asa% dintr)o dat% nu poate nimeni. 4in acel moment% am )nceput !ilnic sa)mi scriu cit mai multe cuvinte% pe care seara le memoram si apoi le spuneam din nou asa cum erau scrise. In septembrie al acelasi an% intr)o emisiune la 54F cu ,.B. 6erner% l)am reva!ut din nou pe cel care o antrenase pe -erona la emisiunea din februarie. 7tunci am aflat si numele sau' (unt*er 6arsten. &a c)teva !ile l)am sunat si i)am spus ca sint interesata sa aflu mai multe despre acest sport. Mi)am cumparat o carte foarte buna scrisa de el' )8rfolgsged)c*tnis) 9memorie de succes: i in c)teva !ile citisem tot ceea ce am cre!ut eu ca este necesar de stiut. In noiembrie% am participat pentru prima data ca un campionat international )n -iena% unde am ocupat locul ; si m)am propulsat direct pe locul ;; in clasamentul mondial. In #$$/% am cistigat .ampionatul 0udului (ermaniei si am fost foarte m)ndr c am reu it acest lucru av)nd in vedere ca nici macar cet"ean german nu sunt. 4in acel moment% s)au scris articole in !iare% au urmat alte campionate% am urcat in clasament pina pe locul #< 9)n acest moment: si astfel am a=uns sa practic un sport in care ai de folosit doar' M8MORI7. .am asa a artat

12

inceputul acestui sport pentru mine. In Rom)nia am organi!at )n #$$/ pentru prima data la Oradea% .ampionatul >ational al Rom)niei i a fost o mare reusit. 4in pacate% acest an nu s)au gasit sponsori simanifestarea nu s)amai desf urat. .eea ce eu cred este c )n Rom)nia )nca nu s)a reali!at semnifica"a acestui sport 9 si la ce a=ut:. Incetul cu incetul% c*iar si aici in (ermania incepe sa aiba o tot mai mare re!onan". 9%oto( Loredana Feuchter# poziia 27 n clasamentul mondial#
ori"inara din Oradea)

In ma=oritatea trilor europene 97nglia% 7ustria% Italia% Franta% .e*ia% Turcia% (recia% 0pania:% ca de altfel i )n 7sia% 7frica si U07 acest sport este foarte cunoscut. 7nglia este tara in care acest sport a fost practicat pentru prima data% iar 4ominic O)Brian 9primul campion mondial din istoria acestui sport: este antrenorul personal al familiei regale. Printii ?illiam si @arrA au fost elevii sai% la fel ca si prin"ul .*arles de ?ales% mo tenitor al coroanei britanice. In 7ustria% acest sport este materie de invatamint inc din colile primare. )uli se intrea* poate# ce este )+)O,-,+-& 0 re"ii citeva cifre si cuvinte fr sens )n ordinea )n care sunt dateB 7parent% poate oricine. Ci este pe undeva i adevarat )n limitele cunoscute. >imeni nu s)a nscut cu acest dar% ins oricine )l poate )nv"a i practica. 8ste vorba doar de antrenament si pu"in tactic. 0 nu crede"i c ave"i nevoie de un coeficient de inteligen" peste 1/$D >ici pe departe% nu trebuie s fi"i un geniu% nu trebuie sa fi"i cel mai bun in clas sau )cel mai inteligent) ) de la serviciu. Totul se ba!ea! pe anumite sisteme i pe imaginatie. )n partea a II)a a acestui articol% v voi da citeva indica"ii cum s v puteti folosi memoria i vi!uali!area fr s faceti un efort prea mare. -m a'uns .i la ultima intre*are( la ce a'ut acest sport& Mul"i dintre noi' copii% adulti i persoane )n v)rst ne confruntm cu probleme de !i cu !i. &a scoal% copiii au de invtat% trebuie s retin cit mai multe lucruri% date istorice% formule matematice% fi!ice% elemente la c*imie% poe!ii pe dinafar i multe altele. Pentru ei este usor% capacitatea lor de a retine este mult mai de!voltata decit la adul"i. 4ar ar fi i mai usor pentru ei s tie s ordone!e toate aceste date pe care le au de retinut dupa un anumit sistem. Mul"i dintre cei care cunosc aceste sisteme% se descurc mult mai usor pe tot parcursul colii. .um e )ns la adultiB Ii a=ut si pe eiB 0 lum dou e3emple' o secretar i un medic. 0ecretara are o multime de lucruri de facut% egal )n ce domeniu se afl. 0e confrunt cu multe persoane% multe nume% programri i liste. Tot datorit sistemelor% )i este mult mai usor s re"in numele persoanelor pe care le)a cunoscut )n urm cu o saptam)n% sau s retin programul unei !ile intregi facut de seful ei i c*iar liste cu ceea ce este de cumprat pentru birou. Toate aceste se pot face intr)un timp mult mai scurt si fara prea mult efort cunoscind doar citeva mici )a=utoare). .um e cu mediculB 8l are o multime de pacienti. Pe cei vec*i )i cunoa te dup nume i dup problemele pe care le au. )ns cum e cu cei noiB 4e e3emplu intr)o !i vin E pacien"i noi% pe care trebuie s)i re"in dup nume. -e"i spune' e usor' numele pacien"ilor e scris )n calculator% nu are dec)t s se uite i

13

stie imediat cum )l c*eam pe pacient. 4ar ce frumos ar fi ca )n momentul )n care pacientul intr sa fie salutat dupa nume si intrebat c*iar si date personale despre copii sau so"ie. )n condi"ii normale nu po"i re"ine toate aceste date de la vreo cca. 1$$)#$$ de pacien"i% dar cu e3erci"iu este totu i posibil% din nou fr prea mult efort% folosind metodele de memorare. /artea a 00-a (Sportul memorarii) Iat c)teva te*nici i metode prin care memoria 4vs. va atinge un poten"ial de peste E$F. -eti spune c glumesc % dar la sfirsit )mi veti da dreptate. &a inceput v voi da un mic test. -a trebui s re"ineti )n /$ de secunde un numr de telefon din 1$ cifre i anume' </E2;G#2/$ Tot in /$ de minute aveti de retinut 1$ cuvinte' 1. #. /. 4. G. copil vatra leu carte deget ;. <. 2. E. 1$. cartofi nume vrabie lingura c*eie

7cum veti spune' nici in G minute nu voi reusi sa le memore! si apoi sa le spun in ordinea in care au fost dateDDD 8u va asigur ca veti putea face acest lucru in doar citeva secunde si fara prea mult efort. 4ar sa incepem cu inceputul. Totul porneste de la un asa)!is sitem al cifrelor% care este folosit de catre toti cei care practica acest sport% egal ca e din .*ina sau din Italia. 7cest sistem a fost inventat de catre 4ominic O)Brian si se numeste' )M70T8R)0H0T8M). 7cest sistem se refera la transformarea cifrelor in cuvinte% adica in loc de </Icoma% E2Ipuf% ;GIgulie% #2Inava si /$Imasa. 4aca ati observat% acesta este de fapt numarul de telefon pe care l)ati avut de memorat. 0int de fapt G cuvinte pe care trebuie sa le retineti in /$ de secunde)4ar% de unde toate aceste cuvinteB 7cesta este 0Astemul facut in limba romana si folosit pentru prima data de catre concurentii care au participat la primul .ampionat >ational de memorare din Rom)nia. $ I 5 90: ) pentru ca la ruleta lui $ i se !ice 58RO 9in rom)neste la fel: 1 I T 94: ) este asemanator cu un t si dupa au!ite se confunda cu d #I> ) pentru ca # degete intoarse cu fata in =os arata ca n /IM ) la fel este cu m 9/ degete intoarse cu fata in =os: 4IR ) este si el asemenator cu R va!ut in oglinda fara un picior GI& ) in cifrele romane G$I& ;I( ) sint asemanatoare <I. ) 6 9.: pentru ca se aseamana cu cifra respectiva 2IF ) f scris de mina este identic cu 2 9alternative' -:

14

E I P 9B: ) va!ute in oglinde sint identice' PE 7cesta este sistemul cifrelor si de aici porneste un fel de =oc )0creabble) unde va trebui sa va folositi imaginatia si mai ales creativitatea. 4e mentionatDDD 1. In formarea cuvintelor se folosesc doar 0UB0T7>TI-8DDD #. 4aca nu e3ista cuvinte doar cu consonantele date% se pot adauga si consonante care nu sint rpofunde. 83' noapteI#E 9t este in plus:. $I!i 1Itei 1 #Inai /Imai 4Irai GIleu ;Iga9gisca: <Icui 2Ifiu EIpai 1$Ite!a 44Iorar 4GIariel 4;Iruga)9ciune: 4<Irac 42Irufa 4EIaripa G$Ilo! G1Ilut G#Iluna G/Ilama G4Ilira GGIlalea 11Itata 1#Iton 1/Iatom 14Idar 1GIdalie 1;Itirg 1<Itic 12Itufa 1EIdop #$Inas #1Inota G;Ialga G<Ilac G2Ilava GEIlupa ;$Iga! ;1Igit ;#Igaina ;/Igama ;4Igara ;GIgulie ;;Igogosi ;<Igeaca ##Inene 9domn: #/Inume #4Inor #GInil #;Ineg #<Inuc #2Inava #EInoapte /$Imasa /1Imut /#Imina ;2Igafa ;EI7gapia <$Icasa <1Icada <#Icana </Icoma <4Icor <GIcal <;Ic*eag9singe: <<Icoc <2Icafea <EIcap E;Iprag E<Ibec E2Ipuf EEIbabA $2Isafe $EIsupa //Imama /4Imar /GImol /;Imagar /<Imac /2Imufa /EIamper 4$Ira!a 41Irata 4#Iren 4/Irom 2$Ifes 21Ifata 2#If)n 2/Ifemeie 24Ifar 2GIfila 2;Ifag 2<Ifoc 22I-I-7 2EIfobie E$Ipo!a E1Ipat

nai

E#Ipiine E/Ipom E4Ipara EGIpila

Mai este posibil si formarea cifrelor cu $ in fata' $$Isos $#Isin $4Isoare $;I!ig9!ag: $1Isat $/I!eama $GIsala $<Isac

7cesta este Master)0Astem)ul din limba romana si acesta este folosit la memorarea tuturor cifrelor. 7ceasta este si una dintre probele de concurs care se dau la

15

campionatele de memorare. O alta proba de concurs cu un sistem foarte interesant% este cea a numerelor binare' $11$$$11$1$1$$$1$$)). 4upa cum se vad% par a fi imposibil de memorat% insa cunoscind sistemul% in final veti ride. $$$I$ 9!i: $$1I1 9tei: $1$I# 9nai: $11I/ 9mai: 1$$I4 9rai: 1$1IG 9leu: 11$I; 9sa: 111I< 9cui:

4eci% in final ceea ce aveti mai sus inseamna' masa% gulie% soare. 4e necre!utD 4oar / cuvinte pentru 12 numere binareDDD Puteti sa va imaginati ca pot fi memorate in /$ de minute peste /$$$ de astfel de numereB 8 de necre!ut% nu)i asaB 0i totusi este posibilJ prin antrenament si creativitate poate oricine sa)si de!volte capacitatea de memorare. -eti spune% foarte bineJ acum am invatat sistemele si totusi nu)mi pot imagina cum as putea sa le retin pe toate in ordinea in care sint. 0i acest lucru vi se va parea usor cunoscind o anumita RUT7. 7ceasta metoda este denumita' metoda )&O.I) 9folosita de catre .icero si 0eneca:. 7ceasta inseamna ca intr)un mediu foarte bine cunoscut 9e3' casa proprie: se va face o ruta cu anumite puncte% care vor fi luate intr)o anumita ordine. -a voi da un e3emplu de ruta care va va a=uta sa va formati si dvs. propria ruta. ,e"uli( ) !iua incepe prin a va ridica din P7T 91 punct: #. Respectati ordinea punctelor 97%B%.:' ) in dreapta patului se afla T8&8-I5ORU&9# punct: /. Punctele trebuie sa fie marcante% interesante ) mai departe la dreapta se afla o O(&I>47 9/ punct: 4. Ruta nu trebuie sa fie nici prea mare nici prea mica ) in dreapta oglin!ii se afla F8R870TR7 pe care o desc*ideti 94 punct: G. 4istanta intre puncte sa nu fie mai mare de / m ) in drum spre baie% la dreapta se afla un FOTO&IU 9G punct: ;. 7ceste puncte trebuie sa aiba un loc stabil 9sa nu se faca prea multe mutari' mobila de e3emplu: ) in baie% la dreapta se afla TO7&8T7 9; punct: <. .ind aveti de e3emplu doe puncte identice% intotdeauna se va lua doar unul ) linga toaleta% la dreapta se afla doua c*iuveteI.@IU-8T7 9< punct: 2. 7tentie la obiectele de pe podea sau de pe tavan' lampa si covorul de e3emplu% nu sint obiecte marcante ) la iesirea din baie se afla 4U0U& 92 punct: E. Intotdeauna sa mergeti doar intr)o directie% nici in !ig)!ag nici o data la dreapta si apoi la stinga ) la iesirea din baie ma intorc in *ol unde pe partea dreapta se afla un .UI8R 9E punct: 1$. Ruta trebuie numerotata pentru a avea o mai buna vi!uali!are mentala a obiectelor ) la iesirea din casa inc*id U07 de la intrare 91$ punct:

ne cunoscut'

1!

7stfel am reusit impreuna sa facem o ruta pe care dvs. o veti parcurge din nou% de aceasta data mental. 7cum% incercati sa puneti cele G cuvinte din numarul de telefon memorat pe aceasta ruta. -a mai aduceti aminteB </ 9.OM7: E2 9PUF: ;G 9(U&I8: #2 9>7-7: /$ 9M707: Si acum# povestea( Ma ridic dimineata din P7T si simt ca ma aflu in .OM7. 4esc*id T8&8-I5ORU& si ma lafaiesc in PUF. Ma indrept spre O(&I>47 si ma vad ca arat cit o (U&I8. 4esc*id F8R870TR7 si vad in departare% pe mare% o >7-7 uriasa. 4e teama% ma ase! pe FOTO&IU si beau din sticla de pe M707. .am asta ar fi povestea mea% a dvs. insa poate fi altfel. Ctiind acum toate aceste mici detalii% cred ca va va fi mult mai usor sa retineti' termine% numere de telefon% PI> ) coduri si multe altele. Totul este sa va lasati libera imaginatia si simtul creativitatii. -eti vedea ca totul va fi in final si distractiv. 8u sper ca v)am fost cit de cit de a=utor si sper ca pe viitor sa va fie de folos toate acestea. Pentru cei care doresc mai multe informatii% le pot gasi la aceste adrese 9in limba germana:' +++.memorA3l.de +++.memovision.de #na dintre stiintele uitate ale lumii preindustriale, arta memoriei, era un sistem de antrenament al memoriei care permitea practicantilor sa memoreze rapid si exact informatii in cantitati foarte mari. 'etodele de baza ale artei au fost concepute de catre poetul grec (imonides din .eos, inaintea secolului I I. 7r., devenind apoi ca parte din pregatirea standard a oratorilor din @recia si Roma antica. 2ierduta de lumea occidentala odata cu caderea Imperiului roman, a fost recuperata dintr-o serie de texte care au supravietuit in timp, in secolul al XII-lea devenind ca parte importanata din educatia +vului 'ediu sau a Renasterii. Ecultisti hermetici ca @iordano 8runo, au transformat-o intr-un sistem puternic de meditatie magica. Inainte de a trece la prezentarea propriu zisa a metodei de memorare a lui (imonides voi prezenta conditiile in care a aparut aceasta metoda. Inceputul este cufundat in legenda. (e spune ca in secolul al I-lea i. 7r., (imonides din .eos, poet renumit al timpului, a fost invitat sa compuna un poem in cinstea nobilului (copas din )hesala, pe care sa-l recite apoi la un banchet organizat cu ocazia unei competitii sportive. (imonides si-a inceput poemul printr-o lauda adusa zeilor .astor si 2olux, dupa obiceiul timpului si in conformitate cu specificul ocaziei. ;in acest motiv, nobilul si prietenii sai, au refuzat sa-i acorde plata integrala stabilita, sugerandu-i ironic sa ceara restul celor doi zei. ?a scurt timp, (imonides a fost chemat afara spunandu-i-se ca doi tineri doresc sa-i vorbeasca, moment in care casa s-a prabusit, cei ramasi inauntru devenind de nerecunoscut. in semn de recunostinta, zeii il salvasera pe poet. (imonides, rememorand locul in care statea fiecare invitat, a putut furniza rudelor indicii despre pozitia fiecaruia, a$utand in felul acesta la identificarea lor. Reflectand mai tarziu asupra acelei intamplari, (imonides s-a aplecat asupra principiilor pe care le folosise intamplator. Rand pe rand, (imonides a descoperit principiile fundamentale, enuntate de !rta 'emoriei. +ste mai usor sa gasesti (amintesti) ceva atunci cand stii unde a fost pus (memorat). .u cat o informatie este mai precis clasificata si in mai multe locatii, cu atat ne va fi mai usor sa o regasim. ;espre (imonides, descoperitorul si promotorul metodei in timpurile sale de inceput, istoria arata ca isi proiectase un sistem de memorare care ii permitea sa retina ->.>>> unitati informationale plecand de la proiectul topografic al orasului natal. In concluzie (imonides putea retine cu relativa usurinta ->.>>> de cuvinte, in ordine, la o singura lectura R 2are enorm si chiar este R )otusi, cine dintre noi nu este convins ca folosim prea

1&

putin din ceea ce suntem A ;e ce nu ar fi descoperit grecii secretul memoriei A !stazi stinta certifica aceste performante si le da explicatia cuvenita, scotand aceste rezultate din zona misticismului. 'etoda de baza consta in folosirea imaginilor ca un cod pentru informatia care trebuia sa fie memorata. !stfel, se memoreaza interiorul unei cladiri in cel mai mic detaliu, sau interiorul unei camere, al unui dulap cu multe polite, sau ordinea caselor pe o strada etc. (e memorau aceste locuri pana cand se putea parcurge cu ochii mintii fiecare incapere pana in cel mai mic detaliu.%iecarei imagini memorate I se atribuiau mai multe cuvinte sau lucruri,. .and textele trebuiau aduse in memorie se accesa incaperea respectiva cu imaginile pe care le continea si cu corespondentul lor in cuvinte. .a parte practica va propun urmatorul experiement& sunteti student si aveti de sustinut proba orala a unui examen. 'emorati fiecare detaliu din sala unde veti sustine examenul. (tructurati meterialul de memorat ( cursurile) si apoi fiecarei imagini memorate din sala de curs ii veti aloca un o parte a meterialului de memorat. ;e exemplu pe zidul din parte de este veti lipi ( imaginar) un poster pe care aveti structurat materialul despre S 'emorie S ( daca sunteti student la psihologie). In momentul in care veti avea de tratat subiectul despre memorie veti accesa posterul indicat mai inainte si cuvintele vor veni ca de la sine, fara nici un efort. oi reveni si cu alte detalii despre aceasta metoda. 2ublicat de +# la --&,,

Method of loci
*rom +i,i-edia# t.e /ree enc0clo-edia 1um- to: na"igation# 2earc.

)he method of loci (plural of ?atin locus for place or location), also called the memory palace, is a mnemonic device introduced in ancient Roman rhetorical treatises (in the anon9mous Rhetorica ad Herennium, .iceroLs De ratore, and DuintilianLs Institutio oratoria). It relies on memorised spatial relationships to establish, order and recollect memorial content. )he term is most often found in specialised Bor=s on ps9cholog9, neurobiolog9 and memor9, though it Bas used in the same general Ba9 at least as earl9 as the first half of the nineteenth centur9 in Bor=s on rhetoric, logic and philosoph9.T-U )he method of loci is also commonl9 called the mental Bal=. In basic terms, it is a method of memor9 enhancement Bhich uses visualization to organize and recall information. 'an9 memor9 contest champions claim to use this techniCue in order to recall faces, digits, and lists of Bords. )hese championsV successes have little to do Bith brain structure or intelligence, but more to do Bith their techniCue of using regions of their brain that have to do Bith spatial learning. )hose parts of the brain that contribute most significantl9 to this techniCue include the medial parietal cortex, retrosplenial cortex, and the right posterior hippocampus. EL<eefe and :adel refer to Lthe method of lociL, an imaginal techniCue =noBn to the ancient @ree=s and Romans and described b9 Nates (-566) in her boo= The !rt o" Memory as Bell as b9 ?uria (-565). In this techniCue the sub$ect memorizes the la9out of some building, or the arrangement of shops on a street, or an9 geographical entit9 Bhich is composed of a number of discrete loci. Jhen desiring to remember a set of items the sub$ect literall9 LBal=sL through these loci and commits an item to each one b9 forming an image betBeen the item and an9 distinguishing feature of that locus.

18

Retrieval of items is achieved b9 LBal=ingL through the loci, alloBing the latter to activate the desired items. )he efficac9 of this techniCue has been Bell established (Ross and ?aBrence -560, .rovitz -565, -5I-, 8riggs, 7aB=ins and .rovitz -5I>, ?ea -5I1), as is the minimal interference seen Bith its use.T3U

Contents
3.ide4 1 5--lica6ilit0 o/ t.e term 2 S-atial mnemonic2 and t.e .i--ocam-u2 3 Parietal corte7 and retro2-lenial corte7 contri6ution2 to 2-atial mnemonic2 4 Contem-orar0 u2age 5 E7am-le o/ u2age o/ t.e met.od o/ loci8mental 9al, ! See al2o & :ote2 8 Re/erence2

[edit] Applicability of the term


)he designation is not used Bith strict consistenc9. In some cases it refers broadl9 to Bhat is otherBise =noBn as the art of memor9, the origins of Bhich are related, according to tradition, in the stor9 of (imonides of .eos and the collapsing banCuet hall.T4U %or example, after relating the stor9 of hoB (imonides relied on remembered seating arrangements to call to mind the faces of recentl9 deceased guests, (teven '. <ossl9n remar=s /TtUhis insight led to the development of a techniCue the @ree=s called the method of loci, Bhich is a s9stematic Ba9 of improving oneLs memor9 b9 using imager9./T,U (=o9les and (agan indicate that /an ancient techniCue of memorization called 'ethod of ?oci, b9 Bhich memories are referenced directl9 onto spatial maps/ originated Bith the stor9 of (imonides.T1U Referring to mnemonic methods, erlee Jilliams mentions, /Ene such strateg9 is the LlociL method, Bhich Bas developed b9 (imonides, a @ree= poet of the fifth and sixth centuries 8./T6U ?oftus cites the foundation stor9 of (imonides (more or less ta=en from %rances Nates) and describes some of the most basic aspects of the use of space in the art of memor9. (he states, /)his particular mnemonic techniCue has come to be called the /method of loci/.TIU Jhile place or position certainl9 figured prominentl9 in ancient mnemonic techniCues, no designation eCuivalent to /method of loci/ Bas used exclusivel9 to refer to mnemonic schemes rel9ing upon space for organization.T0U In other cases the designation is generall9 consistent, but more specific& /)he 'ethod of ?oci is a 'nemonic ;evice involving the creation of a isual 'ap of oneLs house./T5U )his term can be misleading& the ancient principles and techniCues of the art of memor9, hastil9 glossed in some of the Bor=s cited above, depended eCuall9 upon images and places. )he designator /method of loci/ does not conve9 the eCual Beight placed on both elements. )raining in the art or arts of memor9 as a Bhole, as attested in classical antiCuit9, Bas far more inclusive and comprehensive in the treatment of this sub$ect.

[edit] Spatial mnemonics and the hippocampus

1'

In a classic stud9 in cognitive neuroscience EL<eefe and :adel proposed /that the hippocampus is the core of a neural memor9 s9stem providing an ob$ective spatial frameBor= Bithin Bhich the items and events of an organismLs experience are located and interrelated./T->U )his theor9 has generated considerable debate and further experiment. It has been noted that /TtUhe hippocampus underpins our abilit9 to navigate, to form and recollect memories, and to imagine future experiences. 7oB activit9 across millions of hippocampal neurons supports these functions is a fundamental Cuestion in neuroscience, Bherein the size, sparseness, and organization of the hippocampal neural code are debated./T--U /#sing neurops9chological, structural, and functional brain imaging measures, Be found that superior memor9 is not driven b9 exceptional intellectual abilit9 or structural brain differences. Rather, Be found that superior memorizers used a spatial learning strateg9 (the method of lociM Nates, -566) Bhile preferentiall9 engaging brain regions critical for memor9 and for spatial memor9 in particular, including the hippocampus./T-3U )he /method of loci,/ as first described b9 (imonides (cf. Nates, -566), is explicitl9 spatial. In this techniCue, sub$ects improve memor9 b9 putting to-be-remembered items into some place or spatial context. Retrieval is effected simpl9 b9 /going/ to that place in thought T...U +vents occurring Bithin separate contexts are efficientl9 recalled in those contexts and minimall9 confused betBeen contexts, though the events themselves might be highl9 similar. )he mental maps Be have of our home toBn, our neighborhood, and our house are all examples of the =inds of spatial contexts Bithin Bhich events occur, can be coded internall9, and can subseCuentl9 be effectivel9 retrieved or recalled& (tudies b9 (mith, @lenberg, and 8$or= (-5I0) and 8ellezza and Redd9 (-5I0) indicate that the poBer of the method of loci might lie in its abilit9 to ta=e advantage of this natural state of affairs.T-4U

[edit] Parietal cortex and retrosplenial cortex contributions to spatial mnemonics


)he medial parietal cortex is most associated Bith encoding and retrieving of information. 2atients Bho suffered from medial parietal cortex damage had troubles lin=ing landmar=s Bith certain locations. 'an9 of these patients Bere unable to give or folloB directions and often got lost. )he retrosplenial cortex is also greatl9 lin=ed to memor9 and navigation. In 2othuzien 77Vs stud9 on the effects of selective granular retrosplenial cortex lesions in rats, the researcher found that damage to the retrosplenial cortex lead to impaired spatial learning abilities. Rats Bith damage to this area failed to recall Bhich areas of the maze the9 had alread9 visited, rarel9 explored different arms of the maze, almost never recalled the maze in future trials, and too= longer to reach the end of the maze, as compared to rats Bith a full9 Bor=ing retrosplenial cortex. )he mental Bal= originated from the idea that 9ou can best remember things that 9ou are familiar Bith. )herefore, b9 associating a certain ob$ect Bith a familiar landmar=, 9ou increase 9our chances of remembering that ob$ect. (ince the mental Bal= revolves around the idea of visualizing a familiar place and associating certain ideas or items Bith landmar=s Bithin that familiar place, the medial parietal cortex pla9s a huge role in this techniCue. Jithout the abilit9 to mentall9 SBal=W through a familiar route, this method cannot Bor=.

[edit] Contemporary usage

2(

!ll top memorisers toda9 use the Lmethod of lociL to a greater or lesser degree. .ontemporar9 memor9 competition Bas initiated in -55- T-U and introduced to the #(! in -55I. 2art of the competition reCuires committing to memor9 and recalling a seCuence of digits, 3-digit numbers, alphabetic letters, or pla9ing cards. In a simple method of doing this, contestants, using various strategies Bell before competing, commit to long-term memor9 a uniCue vivid image associated Bith each item. )he9 have also committed to long-term memor9 a familiar route Bith firml9 established stop-points or loci. )hen in the competition the9 need onl9 deposit the image that the9 have associated Bith each item at the loci. )o recall, the9 retrace the route, LstopL at each locus and LobserveL the image. )he9 then translate this bac= to the associated item. 'emor9 champions elaborate on this b9 combining images. +ight-time Jorld 'emor9 .hampion ;ominic EL8rienT3U advocates this techniCue. 7is name for it is The #ourney Method. )he 3>>6 Jorld 'emor9 .hampion, .lemens 'a9er from @erman9, used a 4>>-point-long $ourne9 through his house for his Borld record in /number half marathon/, memorising ->,> random digits in a half hour. Ene individual has used the method of loci to memorise pi to 61,146 digits.
T-,U

#sing this techniCue a person Bith ordinar9 memorization capabilities, after establishing the route stop-points and committing the associated images to long-term memor9, Bith less than an hour of practice can remember the seCuence of a shuffled dec= of cards. )he Borld record for this is held b9 (imon Reinhard at 3-.5> seconds T4U. )he techniCue is taught as a metacognitive techniCue in learning to learn courses. It is generall9 applied to encoding the =e9 ideas of a sub$ect. )Bo approaches are& -. ?in= the =e9 ideas of a sub$ect and then deep-learn those =e9 ideas in relation to each other, andM 3. )hin= through the =e9 ideas of a sub$ect in depth, re-arrange the ideas in relation to an argument, then lin= the ideas to loci in good order. It has been found that teaching such techniCues as pure memorization methods often leads students toBards surface learning onl9. )herefore, it has been recommended that the method of loci should be integrated thoroughl9 Bith deeper learning approaches. (omething that is li=el9 a reference to the Lmethod of lociL techniCues survives to this da9 in the common +nglish phrases /in the first place/, /in the second place/, and so forth.T-1U In popular culture, the techniCue is emplo9ed b9 serial =iller ;r 7annibal ?ecter in Hanni$al (-555) the third of a series of novels b9 !merican author )homas 7arris. In several passages in the boo= ;r ?ecter is described as mentall9 Bal=ing through an elaborate memor9 palace to remember facts.T-6U

[edit] Example of usage of the method of loci/mental wal


;uring the mental Bal=, people remember lists of Bords b9 mentall9 Bal=ing a familiar route and associating these ob$ects Bith specific landmar=s on their route. !n example of this Bould be to remember 9our grocer9 shopping list in a mental Bal= from 9our bedroom to =itchen in 9our house. ?etLs sa9 the first item on 9our list Bas breadM then mentall9 9ou can place a loaf of bread on 9our bed. !s 9ou continue mentall9 Bal=ing 9ou can place the next item, assume it is eggs, on 9our dresser. )he mental Bal= continues li=e this as 9ou place consecutive items along a familiar route that 9ou Bal=. (o Bhen 9ou are at the grocer9 store, 9ou can then thin= about this Bal= and SseeW Bhat 9ou placed at each location. In 9our head 9ou Bill remember bread being on 9our bed, and eggs being on the dresser. )his can continue for as man9 items as 9ou Bant to place on 9our path as long as the route continues. )he more dramatic the images, the more vivid the memor9. %or instance& instead of /bread/, tr9 to visualize a giant loaf of breadM instead of /eggs/, imagine bro=en eggs all over the place.

21

[edit] See also


5rt o/ memor0

[edit] !otes
1$ ^ e$g$ in a di2cu22ion o/ ;to-ical memor0; 0et anot.er de2ignator% 1amie2on mention2 t.at ;memorial line2# or "er2e2# are more u2e/ul t.an t.e met.od o/ loci$; 5le7ander 1amie2on# A Grammar of Logic and Intellectual Philosophy# 5$ <$ Malt60# 1835# -112 2$ ^ 1o.n O=>ee/e ? L0nn :adel# The Hippocampus as a Cognitive Map# O7/ord @ni"er2it0 Pre22# 1'&8# -38'A3'( 3$ ^ *rance2 Bate2# The Art of Memory# @ni"er2it0 o/ C.icago# 1'!!# -1A2 4$ ^ Ste"en M$ >o22l0n# ;Imager0 in Learning; in: Mic.ael S$ CaDDaniga Ed$%# Perspectives in Memory Research# MIT Pre22# 1'88# -245E it 2.ould 6e noted t.at >o22l0n /ail2 to cite an0 e7am-le o/ t.e u2e o/ an eFui"alent term in -eriod Cree, or Latin 2ource2$ 5$ ^ 1o.n Ro6ert S,o0le2# Gorion Sagan# Up rom !ragons" The #volution of Human Intelligence# McCra9A<ill# 2((2# -15( !$ ^ Linda Herlee +illiam2# Teaching or The T$o%&ided Mind" A Guide to Right 'rain(Left 'rain #ducation# Simon ? Sc.u2ter# 1'8!# -11( &$ ^ EliDa6et. *$ Lo/tu2# Human Memory" The Processing of Information# La9rence Erl6aum 522ociate2# 1'&!# -!5 8$ ^ *or e7am-le# 5ri2totle re/erred to topoi -lace2% in 9.ic. memorial content could 6e aggregated A .ence our modern term ;to-ic2;# 9.ile anot.er -rimar0 cla22ical 2ource# Rhetorica ad Herennium I, III% di2cu22e2 rule2 /or -lace2 and image2$ In general Cla22ical and Medie"al 2ource2 de2cri6e t.e2e tec.niFue2 a2 t.e art or art2 o/ memor0 ars memorativa or artes memorativae%# rat.er t.an a2 an0 -utati"e ;met.od o/ loci;$ :or i2 t.e im-reci2e de2ignation current in 2-ecialiDed .i2torical 2tudie2# /or e7am-le Mar0 Carrut.er2 u2e2 t.e term ;arc.itectural mnemonic; to de2cri6e 9.at i2 ot.er9i2e de2ignated ;met.od o/ loci;$ '$ ^ S.aron 5$ Cutman# )uic* Reference +euroscience or Reha,ilitation Professionals# SL5C> Incor-orated# 2((1# -21! 1($ ^ 1o.n O=>ee/e ? L0nn :adel# The Hippocampus as a Cognitive Map# O7/ord @ni"er2it0 Pre22# 1'&8# -1 11$ ^ <a22a6i2 et al$# !ecoding +euronal #nsem,les in the Human Hippocampus# Current Iiolog0 2(('% 12$ ^ R$ Para2uraman# Matt.e9 RiDDo# +euroergonomics# O7/ord @ni"er2it0 Pre22# 2((&# -13' 13$ ^ Gonald Olding <e66# Peter +$ 1u2cD0,# Ra0mond M$ >lein# The +ature of Thought# La9rence Erl6aum 522ociate2# 1'8(# -21&A218 14$ ^ RaD 5# Pac,ard MC# 5le7ander CM# Iu.le 1T# J.u <# Bu S# Peter2on IS$ 2(('%$ 5 2lice o/ -i : 5n e7-lorator0 neuroimaging 2tud0 o/ digit encoding and retrie"al in a 2u-erior memori2t$ :euroca2e$ !:1A12$ doi:1($1(8(813554&'('(2&&!8'! PMIG 1'58535(

22 15$ ^ Stanle0 *inger# -rigins of +euroscience" A History of #.plorations Into 'rain unction# 2((1# -333 1!$ ^ T.oma2 <arri2# Hanni,al$ Random <ou2e# 1'''

[edit] "eferences
Bate2# *rance2 5$ 1'!!%$ The Art of Memory$ C.icago: @ni"er2it0 o/ C.icago Pre22$ ISI: 1(22!'5((18$ S-ence# 1onat.an G$ 1'84%$ The Memory Palace of Matteo Ricci$ :e9 Bor,: Hi,ing Penguin$ ISI: (14((8('88$ Carrut.er2# Mar0 1''(%$ The 'oo* of Memory$ Cam6ridge @ni"er2it0 Pre22$ Carrut.er2# Mar0 1''8%$ The Craft of Thought$ Cam6ridge @ni"er2it0 Pre22$ Ro22i# Paolo 2(((%$ Logic and the Art of Memory$ @ni"er2it0 o/ C.icago Pre22$ IolDoni# Lina 2((1%$ The Gallery of Memory$ @ni"er2it0 o/ Toronto Pre22$ IolDoni# Lina 2((4%$ The /e, of Images$ 52.gate Pu6li2.er2$ Gudai# Badin 2((2%$ Memory from A to 0$ O7/ord @ni"er2it0 Pre22$ Small# 1ocel0n P$ 1''&%$ /a. Ta,lets of the Mind$ London: Routledge$ Carrut.er2# Mar0E Jiol,o92,i# 1an 2((2%$ The Medieval Craft of Memory" An anthology of te.ts and pictures$ @ni"er2it0 o/ Penn20l"ania Pre22$ Gann# 1ac, 1''5% T.e Memor0 Cat.edral: 5 Secret <i2tor0 o/ Leonardo da Hinci: Iantam Ioo,2

Sapte secrete pentru o memorie excelenta

Coo,inglig.t

23

12

ora3444 +5,

.ronica .arcotasilor ) 0tranepoata lui 0tefan0olid &iKe RocK < ) #2 Mai BrasovMr &evA ) L,amaicanii sunt rasistiLImagini de la .oncertul (entleman

Memoria reprezinta un proces care poate determina deseori aparitia unor probleme, incepand de la lucruri marunte, pana la situatii in care in mi locul unui examen important nu iti mai amintesti aproape nimic. Memoria in2a -oate /i im6unatatita in tim-# -entru a e"ita -e cat -o2i6il a2emenea -ro6leme$ <o92tu//9or,2$com iti arata cate"a cai -rin care -oti /ace ace2t lucru$ !. "xerseaza Ge2i -are 6anal ace2t 2/at# multi il ignora 2i nu il -un in -ractica$ Pentru a a"ea reDultate tre6uie in2a 2a /aci cat mai multe e7ercitii in /iecare Di# indi/erent de di/icultatea lor$ S-re e7em-lu# in loc 2a /aci cum-araturi cu o li2ta in mana# incearca 2a tii minte tot ce ai de luat$ Poti 2a iei li2ta la tine 2i# in magaDin# 2a te uiti -e ea ca 2a "eDi daca nu ai uitat ce"a# dar numai du-a ce ai cum-arat tot ce ai tinut minte$ 5lt e7ercitiu e2te unul care -oate /i /acut imaginar# in Deci 2i Deci de 2ituatii$ S-re e7em-lu# cand e2ti intrAun loc in care ai oameni a2eDati -e langa tine -uneAle nume in mintea ta 2i a-oi incearca 2a "eDi daca leAai retinut -e toate$ #. $ uta-te de mici trucuri Pentru a nu uita ce"a# multe -er2oane i2i /ac un 2emn mic -e mana cu -i7ul# i2i leaga o ata de deget 2au i2i noteaDa in agenda de la tele/on$ Mai -oti de a2emenea 2a 2c.im6i locul cea2ului 2au al unei 6ratari de la mana 2tanga la mana drea-ta

24 2au in"er2%# locul unui inel 2au doar 2a intorci un inel in"er2 decat il tineai$ Totodata# daca noa-tea iti "ine un gand -e care ai "rea 2a nu il uiti -ana a doua Di# dar nici nu mai "rei 2a te dai Ko2 din -at -entru aAl nota# -oti 2a a2eDi un o6iect care iti e2te la indemana intrAun loc in care iti "a atrage atentia$ S-re e7em-lu# -une tele/onul 2au o carte de -e no-tiera -e -odea$ %. $plica metoda &oci Ideea de 6aDa a ace2tei metode antice -re2u-une /olo2irea unor imagini 2i locuri /amiliare dre-t cod -entru memorarea 2au amintirea unor lucruri$ Im-ortant e2te 2a te /olo2e2ti de ce"a ce cuno2ti 2i iti e2te inti-arit /oarte 6ine# cum ar /i drumul 2-re ca2a$ Sa Dicem ca -e ace2t tra2eu o62er"i intotdeauna cate"a re-ere: o ca2a colorata mai inten2# un imo6il mai mare 2i un -od$ Gaca ai ce"a de tinut minte -oti 2a a2ocieDi cele trei re-ere cu lucrurile -e care le ai de amintit$ In ace2t /el# cand "ei trece -e langa re-erele re2-ecti"e iti "ei aminti ce tiAai -ro-u2 2a retii legat de ele ai a2ociat ca2a colorata inten2 cu gandul de a nu uita 2a treci -e la 2u-ermar,et# imo6ilul mare cu gandul de a o 2una -e mama ta 2i -odul cu o6ligatia de a trece cate"a minute -e la o "ecina ca 2a ii la2i ce"a%$ '. (a exercitii fizice *a-tul ca ace2tea lucreaDa nu numai cor-ul# ci 2i mintea e2te deKa cuno2cut# in2a -utine -er2oane iau in 2erio2 acea2ta teorie$ *unctionarea creierului de-inde de o7igenul 2i nutrientii -e care ii -rime2te -rin intermediul /lu7ului 2ang"in$ Pentru a aKuta cat mai mult creierul e2te e7trem de im-ortant 2a -ui 2angele in mi2care# accelerand 6ataile inimii$ C.iar 2i o -lim6are in -a2 mai "ioi aKuta# doar ca nu la /el de mult ca 2i o Kumatate de ora de alergat$ ). *izualizeaza @n alt mod de aAti im6unatati memoria e2te de a incerca 2a tran2-ui cu"intele in imagini$ S-re e7em-lu# daca tre6uie 2a tii minte ca ai 2edinta cu -arintii la ora trei du-aAamiaDa# incearca 2a iti /i7eDi ace2t lucru in ca- -rin imagini$ *a o legatura cu numarul trei care te aKuta# 2a Dicem -o"e2tea ;Cei trei -urcelu2i;# iar a-oi imagineaDaAti -ro/e2orul co-ilului tau 2tand -e o -aKi2te alaturi de cei trei -urcelu2i$ @neori# cu cat e2te mai inedita imaginea -e care tiAo /aci# cu atat mai u2or "ei tine minte ce ai de /acut$ +. ,u lasa depresiile netratate

25 Situatiile care -ro"oaca 2tre2 maKor a/ecteaDa -artea din creier re2-on2a6ila cu memoria$ Cea mai gra"a e2te in2a de-re2ia 2e"era$ @n 2tudiu a demon2trat ca oamenii care 2u/era de de-re2ii nu numai ca au -ro6leme mai mari de memorie# dar retin 2i mai multe amintiri negati"e$ Ge aceea# e2te e2ential 2a /aci ce"a ca 2a 2ca-i de de-re2ie atunci cand o ai# in -rinci-al a-eland la aKutorul unui medic$ -. ,u consuma prea mult alcool 56uDul de alcool are e/ecte negati"e atat imediate a2u-ra creierului# cat 2i de durata$ Pentru un om care a con2umat de2tul de mult alcool# c.iar 2i cerinte 2im-le cum ar /i 2a numere in"er2 2au 2a 2-una al/a6etul 2unt di/icil de inde-linit$ @nele 2tudii 2ugereaDa ca totu2i un con2um moderat -oate aKuta memoria$ S-re e7em-lu# cei care 6eau moderat 2Aau de2curcat mai 6ine la di"er2e te2te de memorie decat cei care nu 6eau deloc 2au /aceau a6uDuri$ In -lu2# o alta cercetare a aratat ca cei care con2uma cel mult doua -a.are de "in -e Di au un ri2c cu 45L mai mic de a deD"olta maladia 5lD.eimer$ 5ce2te reDultate mai au in2a ne"oie de alte con/irmari$ Pana atunci# im-ortant de 2tiut e2te ca re2"eratrolul# o 2u62tanta de2-re care 2e crede ca aduce multe 6ene/icii organi2mului# ga2ita in "inul ro2u# e7i2ta 2i in 2trugurii ro2ii# deci nu tre6uie nea-arat 2a 6ei alcool ca 2a 6ene/icieDi de ea$